America a anunțat un nou ajutor militar de 635 milioane de dolari pentru Ucraina, într-un pachet de asistență care include noi sisteme avansate de rachete, pentru a ajuta Kievul în lupta sa contra Rusiei, se spune într-un comunicat al Casei Albe, citat de agenția Associated Press.

Anunțul, care a fost făcut într-o convorbire telefonică cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la care a luat parte și vice-președinta Statelor Unite Kamala Harris, a venit după ce Duma de stat de la Moscova a aprobat oficial anexarea de către Rusia a patru regiuni ucrainene controlate parțial de forțele ruse.

Duma de stat a aprobat oficial anexarea în urma unor referendumuri despre care Kievul, Occidentul și Națiunile Unite au spus că au fost ilegale, pentru că au încălcat legislația internațională.

Compania rusă de stat Gazprom avertizează că va stopa livrările de gaze către Republica Moldova, în cazul în care Chișinăul nu-și va onora plățile pentru gaze până la 20 octombrie.

Într-un mesaj postat pe Telegram, Gazprom declară că își rezervă dreptul să rezilieze contractul cu Moldovagaz în orice moment pentru „încălcarea grosolană” a termenului pentru încheierea unui acord privind stingerea datoriilor istorice, după efectuarea auditului, până în luna mai.

„Pe viitor, orice solicitări ale părții moldovene, care presupun modificarea condițiilor contractuale, se vor face sub forma unor anexe la contract”, se mai arată în comunicatul Gazprom.

În replică, viceprim-ministrul Andrei Spînu susține că Gazprom încalcă contractul semnat și livrează Republicii Moldova doar 70% din cantitatea pe care s-au obligat să o asigure.

„Republica Moldova plătește pentru gaz. Gazprom are obligația să ni-l livreze. Regretăm că Gazprom încalcă propriile angajamente și caută pretexte pentru a nu da gaz moldovenilor în prag de iarnă”, a declarat Spânu.

Cât privește auditul, Spânu susține că datoria față de Gazprom poate fi evaluată doar de un audit independent, interesul Republicii Moldova fiind să achite sume corecte și reale. „Republica Moldova nu va achita datorii care nu-i aparțin”, a precizat viceprim-ministrul.

Șeful Moldovagaz, Vadim Ceban, a comunicat că „mecanismul de stingere a datoriilor” față de Gazprom nu este de „competența” Moldovagaz.

Este a doua avertizare de acest gen lansată de Gazprom la adresa Republicii Moldova de la începutul lunii octombrie.

Pe 1 octombrie, compania rusă a publicat pe Telegram un mesaj în care a acuzat Chișinăul că nu a semnat un acord bilateral privind achitarea datoriilor istorice, care se cifrează la 720 de milioane de dolari.

Chișinăul contestă această sumă și a angajat două companii străine pentru realizarea unui audit. Gazprom afirma și atunci că este în drept să rezilieze, în orice moment, contractul cu Moldovagaz.

Furnizorul rus de gaze a amenințat Republica Moldova și în trecut cu stoparea furnizării gazelor.

### Vezi și... ###

Gazprom amenință R. Moldova cu rezilierea contractului

Într-o încercare de a contracara propaganda rusă, președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a explicat în mesajul său video cotidian criteriile potrivit cărora o persoană poate sau nu fi declarată „colaborator”.

Zelenski a spus că „dacă o persoană [din zonele ocupate] nu a sprijinit ocupanții și nu a trădat Ucraina, atunci nu există niciun motiv pentru a considera o astfel de persoană colaborator”. El a explicat că răspunde propagandei rusești care le transmite oamenilor din zonele ocupate (parte din ele recucerite acum de Ucraina) că vor fi considerați, aproape toți, „colaboratori”. „Este o prostie”, a spus Zelenski.

„Abordarea noastră a fost și rămâne întotdeauna clară și corectă. /.../ Dacă profesorul a rămas profesor ucrainean și nu i-a mințit pe copii despre cine este inamicul, sau dacă o persoană a rămas angajată ucraineană a serviciului ucrainean de utilități și, de exemplu, a ajutat la păstrarea aprovizionării cu energie pentru oameni, acea persoană nu poate fi acuzată de nimic”, a mai spus el.

(romania.europalibera.org)

Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a semnat un decret prin care declară oficial drept „imposibile” orice negocieri cu președintele rus Vladimir Putin.

Decretul oficializează comentariile făcute de Zelenski vineri, după ce președintele rus a proclamat anexarea abuzivă la Federația rusă a patru regiuni ucrainene.

„El [Putin] nu știe ce sunt demnitatea și onestitatea. Prin urmare, suntem pregătiți pentru un dialog cu Rusia, dar cu un alt președinte al Rusiei”, a spus Zelenski pe 30 septembrie.

Decretul mai precizează că Ucraina va continua să lupte pentru a recupera teritoriile ocupate de Rusia de la lansarea invaziei, pe 24 februarie.

Decretul lui Zelenski a venit în momentul când forțele ucrainene au reuști să spargă liniile de apărare rusești în teritoriile ocupate din regiunea Herson. în sudul Ucrainei.

A continuat de asemenea cu succes ofensiva ucrineană din est, recucerind teritorii în zone anexate oficial de Rusia.

Putin, care săptămâna aceasta împlinește 70 de ani, are posibilitatea să candideze pentru încă două mandate de președinte după amendarea Consttuției, putând rămâne la putere până în 2036.

Live Briefing | Război în Ucraina

Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.

Premiul Nobel pentru Fizică a fost acordat pe 4 octombrie francezului Alain Aspect, americanului John Clauser și austriacului Anton Zeilinger pentru descoperiri în domeniul mecanicii cuantice.

Trioul a primit premiul „pentru experimentele cu fotoni cuplați cuantic, stabilirea încălcării inegalităților Bell și pionieratul în știința informației cuantice”, a precizat într-un comunicat comitetul care a acordat premiul.

Premiul vechi, în valoare de 10 milioane de coroane suedeze (902.315 dolari), este acordat de Academia Regală Suedeză de Științe.

Fizica este al doilea Premiu Nobel acordat în această săptămână, după ce geneticianul suedez Svante Paabo a primit premiul pentru Fiziologie sau Medicină pe 3 octombrie.

Pe 5 octombrie va fi anunțat Premiul Nobel pentru chimie, în timp ce pe 6 și 7 octombrie, academia va anunța laureații pentru literatură și, respectiv, pentru pace.

La final, premiul pentru economie va fi anunțat la 10 octombrie, deși nu este prevăzut în testamentul final al inițiatorului premiului, Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.

Premiile vor fi decernate la comemorarea morții lui Nobel, la 10 decembrie.

Marea Britanie este „deschisă și entuziastă” privind o cooperare mai profundă în domeniul securității și apărării cu Republica Moldova, a declarat la Chișinău ministrul pentru Europa al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Leo Docherty.

Fost ministru al apărării și membru al cabinetului condus de Liz Truss, cea care a spus că și-ar dori să vadă Republica Moldova echipată la standarde NATO, ministrul de stat Docherty a precizat că toate aranjamentele formale de cooperare în domeniul securității țin de decizia guvernului de la Chișinău.

Oficialul britanic a anunțat că va avea discuții cu autoritățile de la Chișinău în această privință.

„Noi credem că parteneriatele de acest fel sunt mult mai bune atunci când este vorba de țări prietenoase și cum se va face acest lucru oficial este o chestiune a guvernului Republicii Moldova. Cred că acesta este un domeniu semnificativ pentru o cooperare mai profundă și mai energică și cred că sunt multe lucruri pe care le putem face împreună” , a declarat Leo Docherty, la o conferință de presă comună cu ministrul moldovean de externe, Nicu Popescu.

### Vezi și... ###

Germania, gata să livreze Moldovei drone și alte echipamente militare  

În mai, fostul secretar de stat pentru afaceri externe de la Londra, actuala prim-ministră britanică, Liz Truss, declara, într-un interviu pentru presa britanică, că-și dorește să vadă Republica Moldova înarmată la standarde NATO, pentru a se putea păzi de o potențială agresiune rusă.

Retorica privind apărarea Republicii Moldova s-a nuanțat după invazia Rusiei în Ucraina. Autoritățile de la Chișinău subliniază că neutralitatea statului nu exclude o bună capacitate de apărare.

Domeniul apărării este unul dintre cele mai vulnerabile în Republica Moldova, investițiile în armată fiind mici de-a lungul anilor. În special după agresiunea rusă, partenerii externi ai Chișinăului și-au exprimat disponibilitatea de a contribui la modernizarea armatei. De exemplu, săptămâna trecută, ministrul german al apărării, Christine Lambrecht, a declarat că țara sa este gata să ofere Republicii Moldova drone și alte echipamente militare.

Indemnizația lunară de 1.000 de lei pentru copiii de până la 2 ani, intrată în vigoare în octombrie, va fi achitată începând cu luna noiembrie.

„Conform prevederilor cadrului normativ, indemnizațiile lunare pentru copii se plătesc pentru luna precedentă”, a precizat pentru Europa Liberă serviciul de presă al Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS).

Indemnizația va fi oferită tuturor copiilor, indiferent dacă părinții acestora au sau nu statut de persoană asigurată. Astfel, persoanele asigurate social vor primi indemnizația lunară de 1.000 de lei suplimentar la cea pentru creșterea copilului pe care o ridică în prezent și care variază în funcție de venituri. În cazul persoanelor neasigurate, indemnizația lunară acordată până la vârsta de 2 ani a copilului se va majora cu 260 de lei, de la 740 la 1.000 de lei.

Potrivit estimărilor CNAS, peste 63.000 de persoane vor beneficia de aceste prestații sociale. În bugetul de stat au fost prevăzute circa 76 milioane de lei pentru aceste cheltuieli.

De asemenea, CNAS a anunțat că a finanțat marți, 4 octombrie, ajutorul unic de 1.500 de lei beneficiarilor de pensii și alocații de stat mai mici de 5.000 de lei. CNAS precizează că a transferat în total peste 980 de milioane lei către 654.000 de beneficiari. Aceștia își pot primi banii la poștă sau la bancă.

Pe fonul crizei prețurilor, guvernul a decis să majoreze alocațiile sociale, rectificând bugetul de stat și sporind cheltuielile cu peste 3 miliarde de lei.

Republica Moldova are nevoie de capacități moderne de apărare a securității statului și a cetățenilor în diverse domenii, a spus șeful diplomației de la Chișinău, Nicu Popescu, răspunzând la întrebarea corespondentei Europei Libere dacă Moldova va face un demers de consolidare a relațiilor cu NATO, după ce Ucraina a depus o cerere de aderare la blocul militar, în regim accelerat.

Ministrul de externe a precizat, într-o conferință de presă susținută cu omologul său britanic, aflat în vizită la Chișinău, că fortificarea parteneriatelor în domeniul apărării și securității reprezintă un obiectiv-cheie pentru R. Moldova, însă relațiile pe aceste segmente se vor dezvolta doar cu statele care respectă suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova și normele internaționale.

### Vezi și... ###

Va cere Republica Moldova aderarea imediată la NATO?

„Avem parteneriate de securitate și cu SUA, și cu UE și avem un parteneriat cu NATO de foarte mult timp, în baza planului din 2006. Și da, Republica Moldova are nevoie de fortificarea acestor parteneriate în continuare și da, această fortificare este un obiectiv-cheie pentru țara noastră. Ele vor continua și se vor intensifica”, a declarat ministrul moldovean de externe.

Popescu a reamintit despre statutul de neutralitate al Republicii Moldova, nuanțând că neutralitatea nu presupune autoizolare, ci din contra, „necesitatea de a investi în capacitatea noastră de a ne apăra țara, neutralitatea și cetățenii”.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski a anunțat, pe 30 septembrie, că Ucraina vecină a depus o cerere de aderare în regim accelerat la NATO. Cererea a fost depusă imediat după ce președintele rus, Vladimir Putin, a semnat anexarea a patru regiuni ucrainene, controlate parțial de forțele ruse: Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie.

Deocamdată, nouă state din Europa Centrală și de Est și-au exprimat oficial susținerea pentru demersul Kievului. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că decizia trebuie să fie luată unanim de toate cele 30 de țări membri.

### Vezi și... ###

NATO și Ucraina, o relație complicată

Coreea de Nord a lansat o rachetă balistică deasupra Japoniei pentru prima dată în ultimii cinci ani, pe 4 octombrie, o acțiune pe care Statele Unite au calificat-o drept „nechibzuită și periculoasă”.

Ultima lansare - care este a cincea rachetă lansată de Coreea de Nord în 10 zile - a determinat Japonia să își activeze sistemul de alertă antirachetă și să emită un avertisment pentru ca populația să se adăpostească. Ultima dată când Coreea de Nord a lansat o rachetă deasupra Japoniei a fost în 2017, în plină perioadă de „foc și furie”, când liderul statului stalinist Kim Jong Un a făcut schimb de insulte cu președintele american de atunci, Donald Trump.

Coreea de Sud a declarat că racheta balistică cu rază intermediară de acțiune (IRBM) a zburat aproximativ 4500 de kilometri - posibil un nou record de distanță pentru testele nord-coreene. Președintele sud-coreean Yoon Suk-yeol a calificat lansarea drept o „provocare” care încalcă reglementările ONU și a promis un „răspuns sever” într-o declarație emisă de biroul său.

Prim-ministrul aponez Fumio Kishida a descris-o ca fiind „un act de violență”, în timp ce șeful Uniunii Europene, Charles Michel, a declarat că această acțiune reprezintă „o agresiune nejustificată”. Departamentul de Stat al SUA a declarat că „lansarea nesăbuită și periculoasă” a reprezentat „o amenințare inacceptabilă pentru poporul japonez”.

Camera superioară a parlamentului rus, Consiliul Federației, a ratificat acordurile de încorporare a patru regiuni din Ucraina în Rusia, un nou pas spre anexarea oficială a teritoriilor, care a fost întâmpinat cu condamnări din partea Occidentului.

Toți cei 153 de deputați prezenți la ședința din 4 octombrie au votat pentru anexarea unor părți din regiunile ucrainene Zaporojie, Herson, Donețk și Luhansk, care reprezintă aproximativ 18% din Ucraina.

Cu o zi mai devreme, camera inferioară a parlamentului, Duma de Stat, a aprobat acordurile. Ultimul pas în acest proces este semnarea documentelor de către președintele Vladimir Putin, devenind, astfel, lege.

Rusia a decis anexarea după ce a organizat ceea ce așa-zise referendumuri în zonele ocupate din Ucraina. Guvernele occidentale și Kievul au calificat voturile drept o „farsă” spunând că ele încalcă principiile de drept internațional și că au fost coercitive și nereprezentative.

### Vezi și... ###

Putin a semnat decretele de anexare a patru regiuni ucrainene

Potrivit acordurilor semnate săptămâna trecută între Putin și oficialii susținuți de Moscova în cele patru regiuni, perioada de tranziție pentru ca teritoriile anexate să fie încorporate complet în Rusia va dura până la 1 ianuarie 2026. Alegerile locale din aceste teritorii sunt programate pentru 10 septembrie 2023.

Rusia nu controlează în totalitate niciuna dintre cele patru regiuni, iar Kremlinul nu a trasat încă în mod oficial noile granițe, deoarece mari părți ale teritoriului se află încă sub controlul forțelor ucrainene.

În documente adoptate se spune, totuși, că regiunile Donețk și Luhansk vor fi absorbite de Rusia sub numele de Republica Populară Donețk și Republica Populară Luhansk. Frontierele vor fi stabilite în conformitate cu anul 2014, când părți din cele două regiuni au fost preluate cu forța de separatiștii susținuți de Rusia.

O parte din regiunea ucraineană Nikolaev, care se află sub controlul forțelor armate ruse, va fi anexată ca parte a regiunii Herson, se arată în documente.

Ucrainenii care locuiesc în teritoriile anexate vor fi considerați cetățeni ruși, cu excepția cazului în care vor informa autoritățile locale că nu doresc acest lucru. Aceștia au la dispoziție o lună, conform acordului, pentru a face această alegere.

Anexările au fost calificate drept o încălcare a dreptului internațional, iar președintele american Joe Biden a declarat că Washingtonul „nu va recunoaște niciodată teritoriul ucrainean ca fiind altceva decât parte a Ucrainei”.

### Vezi și... ###

Război în Ucraina | Armata rusă ar fi încorporat 200.000 de rezerviști (S. Șoigu)

Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Hamenei, a dat vina pe influențele străine pentru tulburările care s-au declanșat în țară în urma morții unei tinere după ce aceasta a fost arestată pentru că a încălcat o regulă privind purtarea hijabului.

Ayatollahul a avertizat că forțele de securitate au sprijinul său deplin în reprimarea oricărei disidențe. În prima sa reacție publică la protestele de amploare din interiorul Iranului, Hamenei a atribuit, la 3 octombrie, protestele Americii, Israelului și iranienilor din străinătate, pe care i-a numit „trădători”.

### Vezi și... ###

Cât de departe poate ajunge revolta din Iran

Moartea lui Mahsa Amini, în vârstă de 22 de ani, „mi-a frânt profund inima”, a spus el, caracterizând-o drept un „incident dureros”.

Autoritățile au declarat că Amini a murit în urma unui atac de cord, afirmație pe care familia și susținătorii ei o contestă, spunând că era perfect sănătoasă și că martorii oculari ai arestării sale de luna trecută au declarat că a fost bătută de forțele de securitate.

Moartea lui Amini la 16 septembrie a declanșat un val de furie în legătură cu aplicarea regulii hijabului. Forțele de securitate iraniene au reprimat dur protestele. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA a declarat că Statele Unite sunt „alarmate și îngrozite de rapoartele autorităților de securitate iraniene care atacă și arestează studenți universitari implicați în proteste pașnice”.

Roskosmos, agenția spațială rusă, încearcă să obțină o continuare a participării sale la Stația Spațială Internațională după 2024, a declarat un oficial al agenției la 3 octombrie.

În condițiile în care relațiile dintre Occident și Rusia au devenit din ce în ce mai tensionate din cauza invaziei neprovocate a Moscovei în Ucraina, șeful Roskosmos, Iuri Borisov, declarase în vară că Rusia va părăsi ISS „după 2024” și va căuta să își construiască propria stație spațială. Dar Serghei Krikalev, șeful programelor de zboruri spațiale cu echipaj uman ale Rusiei, a declarat reporterilor la 3 octombrie că Roskosmos a început „să discute cu guvernul despre prelungirea participării noastre la programul ISS și sperăm să avem permisiunea de a continua anul viitor”.

Krikalev nu a anunțat o dată clară pentru acest plan. El a spus că construirea unei noi stații nu se întrevede în viitorul apropiat, „așa că, probabil, vom continua așa până când vom avea o nouă infrastructură”. El a făcut aceste remarci în limba engleză în timpul unei conferințe de presă a NASA înaintea lansării, la 5 octombrie, a unei rachete SpaceX care va transporta un cosmonaut rus, doi astronauți americani și un astronaut japonez pe ISS.

Țările partenere ale ISS - Statele Unite, Rusia, Europa, Canada și Japonia - s-au angajat, în prezent, să opereze laboratorul orbital doar până în 2024, deși oficialii americani au declarat deja că doresc să continue până în 2030.

Lama suprem al Republicii ruse Kalmîkia a devenit primul lider religios din Federația Rusă care a condamnat invazia neprovocată în curs de desfășurare a Rusiei în Ucraina.

Telo Tulku Rinpoche, cunoscut și sub numele de Erdni Ombadykov, a declarat într-un interviu acordat unui blogger rus la sfârșitul săptămânii trecute că este de partea Ucrainei.

„Cred că [războiul] este greșit, nimeni nu are nevoie de acest război. Trăim cu toții în secolul XXI, toți vrem să trăim în pace, fiecare țară vrea să se dezvolte. Cred că partea ucraineană, bineînțeles, are dreptate - își apără țara, pământul, adevărul, constituția, poporul. Este foarte dificil să spunem și să acceptăm că Rusia are dreptate. Este foarte greu să spui acest lucru și asta este ceea ce nu pot [spune]”, a declarat liderul budiștilor din Kalmîkia în timpul interviului.

Telo Tulku Rinpoche a mai spus că a evitat să își exprime gândurile despre războiul din Ucraina pentru că „nu a vrut să afecteze legăturile dintre autorități și budiști”, deși acei lideri budiști care au susținut în mod deschis războiul din Ucraina nu puteau crede sincer în ceea ce spuneau dacă sunt budiști „adevărați”.

Live Briefing | Război în Ucraina

Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.

Premierul român, Nicolae Ciucă, susține că România i-ar putea acorda Republicii Moldova cel mult 5 milioane de metri cubi de gaze naturale pe zi, o cantitate care nu acoperă în totalitate consumul pentru întreaga țară.

Ciucă a spus pentru presa română că a discutat anterior cu prim-ministra moldoveană Natalia Gavrilița despre 150 de milioane de metri cubi de gaze. Potrivit lui, pe moment România are înmagazinate 86-87% din necesar și, în cazul în care va semna contracte pentru perioada rece, va putea să ofere această cantitate Moldovei.

„Noi putem să asigurăm către Republica Moldova acea cantitate pe conducta Ungheni-Ungheni. Acoperă, dar nu necesarul. 5 milioane de metri cubi putem să dăm pe zi, dar nu mai mult”, a spus premierul român, citat de IPN.

Începând cu 1 octombrie, concernul rus Gazprom a limitat cu 30% livrările de gaze în R. Moldova. Din cele 8,06 de milioane de metri cubi de gaze pe zi necesare pentru ambele maluri au fost confirmate 5,7 milioane.

### Vezi și... ###

Gazprom reduce livrările în Moldova cu 30%, de la 1 octombrie | Chișinăul va acoperi diferența din rezerve sau achiziții noi

La 3 octombrie, parlamentul ungar a început să adopte reforme pentru a încerca să tempereze nemulțumirea instituțiilor europene de la Bruxelles cu privire la regresul democrației și la degradarea statului de drept în țară.

Primele modificări legislative, urmărind, de asemenea, deblocarea unor fonduri UE de miliarde de euro pe care Bruxelles-ul a amenințat că le va reține, au fost adoptate cu o largă majoritate, potrivit rezultatelor voturilor publicate pe pagina de internet a parlamentului.

### Vezi și... ###

UE recomandă tăierea fondurilor pentru Ungaria din cauza corupției și a regresului democrației

Se așteaptă ca partidul de guvernământ Fidesz al premierului Viktor Orban, Fidesz, să adopte 17 modificări menite să monitorizeze utilizarea fondurilor UE și să facă procesul legislativ mai transparent. Guvernul lui Orban s-a angajat să adopte aceste modificări pentru a evita suspendarea banilor UE într-un moment în care economia Ungariei se îndreaptă spre recesiune, iar forintul a coborât la un nivel record.

Prima modificare adoptată la 3 octombrie va permite cetățenilor să depună plângeri în instanță pentru a încerca să deschidă anchete de corupție. A doua vizează consolidarea transparenței procesului legislativ, iar o alta instituie o procedură privind infracțiunile penale legate de gestionarea proprietății publice.

O măsură care se așteaptă să fie adoptată pe 4 octombrie ar urma să creeze o instituție independentă pentru a controla mai bine utilizarea fondurilor UE.

### Vezi și... ###

Liderii PE condamnă „declarațiile rasiste” ale lui Viktor Orbán și cer sancționarea Ungariei

Președintele Bulgariei, Rumen Radev, a declarat că nu s-a alăturat altor lideri ai țărilor din Europa Centrală și de Est în semnarea unei declarații de susținere a Ucrainei deoarece nu a fost de acord cu textul integral al declarației.

Biroul lui Radev a transmis acest răspuns pe 3 octombrie după ce jurnaliștii au întrebat de ce numele lui Radev nu se află printre cei nouă șefi de stat care au semnat declarația pe 2 octombrie.

### Vezi și... ###

Nouă președinți din Europa Centrală și de Est condamnă invadarea Ucrainei și anexarea unor teritorii de către Rusia

În declarația oficială se arată că Radev „nu este de acord cu textul integral al declarației adoptate de unele țări din Europa de Est cu privire la aderarea Ucrainei la NATO”. O decizie privind aderarea Ucrainei la NATO, se mai spune în declarația publicată de cancelaria lui Radev, ar trebui luată „numai după dezvoltarea unor parametri clari pentru soluționarea pașnică a conflictului”.

Dar, potrivit declarației, Radev susține alte poziții din documentul semnat de liderii Cehiei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Macedoniei de Nord, Muntenegrului, Poloniei, României și Slovaciei. Liderii din Europa Centrală și de Est au declarat că „susțin cu fermitate decizia Summitului NATO de la București din 2008 privind viitoarea aderare a Ucrainei”. La summit, membrii NATO au salutat aspirațiile de aderare ale Ucrainei și Georgiei, dar au refuzat să ofere un calendar pentru ascensiunea acestora.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă că forțele armate ucrainene au continuat ofensiva împotriva forțelor rusești după ce au eliberat orașe din mai multe zone.

Zelenski nu a dat alte detalii în anunțul din discursul său video nocturn spunând doar că „ofensiva armatei noastre și a tuturor apărătorilor noștri a continuat” pe 3 octombrie. El a adăugat că „din ce în ce mai mulți ocupanți încearcă să scape, din ce în ce mai multe pierderi sunt suportate de armata inamică”.

Cu o zi mai devreme, Zelenski anunțase că forțele sale au preluat controlul total asupra orașului Liman din regiunea Donbas. De asemenea, la 3 octombrie au existat informații potrivit cărora trupele ucrainene recuceriseră orașe de-a lungul malului vestic al fluviului Nipru, în sudul Ucrainei.

Vladimir Saldo, liderul instalat de ruși în părțile ocupate din Herson, a declarat la televiziunea de stat rusă că se înregistrează străpungeri ale frontului.

Un înalt oficial militar american a declarat că atacurile forțelor ucrainene au forțat Rusia să se „ghemuiască în defensivă” în Herson.

Oficialii americani au declarat, de asemenea, că SUA vor livra în curând Ucrainei încă patru sisteme de rachete de artilerie de mare mobilitate, cunoscute sub numele de HIMARS, care au fost creditate ca fiind cele care au ajutat armata țării să preia controlul pe câmpul de luptă.

Live Briefing | Război în Ucraina

Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.

Paleogeneticianul suedez Svante Paaabo, care a secvențiat genomul omului de Neanderthal și a descoperit omul de Denisova, necunoscut până acum, a câștigat Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină pentru descoperirile sale „privind genomul hominizilor dispăruți și evoluția umană", a anunțat Comitetul Nobel pe 3 octombrie.

„Prin dezvăluirea diferențelor genetice care îi deosebesc pe toți oamenii în viață de hominizii dispăruți, descoperirile sale oferă baza pentru explorarea a ceea ce ne face să fim exclusiv umani”, a precizat grupul de savanți care a acordat premiul.

Anul trecut, acest premiu a fost acordat cercetătorilor David Julius și Ardem Patapoutian, descoperitorii receptorilor celulari pe care oamenii îi folosesc pentru a simți temperatura și atingerea.

Premiul, unul dintre cele mai prestigioase din lumea științifică, este acordat de Adunarea Nobel a Institutului Karolinska din Suedia și este în valoare de 10 milioane de coroane suedeze (circa 900 de mii de euro).

Directorul centralei nucleare ucrainene de la Zaporojie, aflată sub controlul Rusiei, a fost eliberat, a informat pe Twitter șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi.

Ihor Murașov a fost reținut vineri, 30 septembrie de o patrulă militară rusă, în timp ce se deplasa de la uzina Zaporojie spre orașul Energodar, unde locuiesc mulți dintre angajații centralei.

Reținerea lui Murașov a avut loc chiar în ziua când la Kremlin era oficiată anexarea abuzivă a patru regiuni ucrainene, parțial controlate de Rusia, inclusiv regiunea Zaporojie.

Șeful companiei ucrainene de stat Energoatom, care administrează centrala nucleară, anunța vinerea trecută că Murașov „a fost scos din mașină și, cu ochii legați, a fost dus într-o direcție necunoscută”.

Ulterior, AIEA a spus că a fost în contact cu „autoritățile relevante”, fără a menționa Rusia, care au confirmat că Ilhor Murașov se afla în „detenție temporară”.

Arestarea lui Murașov a avut un „impact serios” asupra sa și asupra standardelor de siguranță și securitate nucleară, a precizat atunci agenția.

Nu este clar motivul exact pentru care a fost reținut Murașov. Autoritățile ruse nu au făcut nicio declarație cu privire la detenție.

Trupele rusești au preluat controlul centralei și a zonei înconjurătoare din martie, în timp ce personalul ucrainean a continuat să opereze centrala. Ultimul reactor a fost oprit în septembrie din cauza bombardamentelor din apropierea centralei.

Kievul și AIEA au avertizat în legătură cu pericolul unui accident nuclear din cauza luptelor din apropiere. Rusia a respins însă cererile de a crea o zonă demilitarizată în jurul centralei din Zaporojie.

Luna trecută, consiliul guvernatorilor AIEA a adoptat o rezoluție prin care a cerut Rusiei să pună capăt ocupării centralei și să „înceteze imediat toate acțiunile” împotriva acesteia și a „oricărei alte instalații nucleare din Ucraina”. Rusia și China au votat împotriva rezoluției.

Live Briefing | Război în Ucraina

Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.

Jurnalista rusă de televiziune Marina Ovsiannikova, care a protestat în martie împotriva invaziei din Ucraina în cursul unei emisiuni de știri în direct, a fost pusă pe lista Ministerului de Interne de persoane căutate. Ovsiannikova ar fi fugit din arestul la domiciliu.

Site-ul Mediazona a anunțat pe 3 octombrie că numele Marinei Ovsiannikova a apărut în registrul de persoane căutate al Ministerului de Interne, care a confirmat că jurnalista este căutată pentru o infracţiune neprecizată.

Cu două zile mai devreme, fostul soț al jurnalistei, Igor Ovsiannikov declara că Marina a fugit din arestul la domiciliu împreună cu fiica lor în vârstă de 11 ani, adăugând că nu știe unde se află.

Avocatul lui Ovsiannikova, Dmitri Zahvatov, a declarat la acea vreme pentru „Novaya gazeta.Europe” că nu are informații despre posibila evadare a clientei sale.

### Vezi și... ###

Rusia lui Putin: aproape orice critică poate deveni „un delict penal”

În august, un tribunal din Moscova a pus-o pe Ovsiannikova în arest la domiciliu sub acuzația de distribuire de informații false despre forțele armate ale Rusiei, după ce poliția i-a percheziționat apartamentul din Moscova.

Avocatul jurnalistei declara atunci că Ovsiannikova riscă până la 10 ani de închisoare dacă va fi găsită vinovată.

### Vezi și... ###

Rusia înăsprește pedepsele pentru dezertori și pentru refuzul de a lupta

Ovsiannikova a câștigat notorietate internațională pe 14 martie, când a intrat pe platoul programului de știri de la „Pervîi Kanal”, ținând un afiș pe care scria: „Opriți războiul. Nu da crezare propagandei. Te mint”.

Ea a mai strigat: „Opriți războiul! Nu războiului!".

Ovsiannikova, născută în Ucraina, era producătoare la „Pervîi Kanal” în momentul protestului. Ulterior, ea a fost reținută și amendată cu 30.000 de ruble (490 de dolari) de către o instanță pentru protest ilegal.

Ovsiannikova a demisionat de la „Pervîi Kanal” și a petrecut câteva luni în străinătate, inclusiv în Ucraina, condamnând în repetate rânduri invazia rusă.

După ce s-a întors la Moscova în iulie, a fost condamnată de un tribunal la o nouă amendă de 40.000 de ruble (660 de dolari) pentru postările online în care condamna războiului.

O lege semnată de Putin în martie prevede pedepse lungi cu închisoare pentru distribuirea de „informații false” despre așa-numita „operațiune militară specială”, cum numește Kemlinul oficial războiul pe care l-a provocat în Ucraina.

### Vezi și... ###

Aproape 2.500 protestatari contra mobilizării arestați în Rusia

Rezultatele parțiale ale alegerilor anticipate din Bulgaria arată că GERB, partidul de centru-dreapta al longevivului lider Boiko Borisov, va reveni la putere. Scrutinul de duminică a fost al patrulea din ultimele 18 luni.

După numărarea a 99% din voturi, rezultatele parțiale arată că partidul GERB a obținut 25,4% din voturi, fiind urmat de partidul reformist Continuăm Schimbarea (PP) al fostului premier Kirill Petkov, cu 20,2%.

Prezența la vot pe 2 octombrie a fost de aproximativ 30 la sută.

### Vezi și... ###

BBB: Brazilia, Bosnia, Bulgaria, șocul dreptelor naționaliste și cine va primi Nobelul de literatură

Fostul premier Kirill Petkov și fostul ministru de finanțe Assen Vassilev, copreședinți ai partidului PP, au declarat că nu vor participa la o coaliție cu GERB.

„Este responsabilitatea GERB să formeze un guvern. Am promis că nu vom participa niciodată la o coaliție cu GERB și cu Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (DPS) și ne vom ține promisiunea", a declarat Petkov. DPS este un partid susținut de etnicii turci. Vassilev a adăugat că atât GERB, cât și DPS sunt un „simbol al corupției” în politica bulgară.

Bulgaria este afectată de blocaje politice din 2020, când a fost zguduită de proteste la nivel național provocate de ani de corupție. O mare parte din furie a fost îndreptată împotriva lui Borisov și a partidului său GERB. Ultimul guvern, condus de Petkov, s-a prăbușit în iunie, după doar șase luni, când unul dintre partenerii săi de coaliție a demisionat.

Petkov și partidul său pro-reformă au sprijinit Ucraina în lupta sa împotriva Rusiei, asta într-o țară care este în mod tradițional pro-Moscova.

Ulterior, Petkov a acuzat Kremlinul că a ajutat la orchestrarea prăbușirii guvernului său, care a refuzat să plătească gazul în ruble, așa cum a cerut Rusia.

### Vezi și... ###

Noul gazoduct inaugurat în Bulgaria, considerat o „eliberare” de importurile rusești

După ce și-a exprimat votul la începutul zilei de 2 octombrie, Borisov a declarat reporterilor că Bulgaria trebuie să se poziționeze în mod clar cu privire la războiul actual al Rusiei în Ucraina.

„Cu această agresiune, cu acest război, cu un agresor clar în fața (președintelui rus Vladimir) Putin - (nu am) nimic împotriva poporului rus - cu această farsă cu referendumurile, Bulgaria trebuie să fie foarte clară, categorică și precisă cu privire la locul său în Uniunea Europeană și în NATO”, a spus el, adăugând că intrarea Bulgariei în zona euro ar trebui să fie primul și cel mai important obiectiv.

Pe lângă GERB și „Continuăm Schimbarea”, se așteaptă ca în Parlamentul cu 240 de locuri să mai intre cinci partide:

• partidul etnicilor turci, cu 13,7% din voturi;
• partidul pro-rus de extremă dreapta „Vazrazhdane” (Renaștere) cu 10,2%;
• Partidul Socialist cu 9,3%;
• grupul liberal anticorupție Bulgaria Democrată cu 7,5%;
• nou-înființatul partid naţionalist „Răsăritul Bulgariei”, cu 4,6 la sută.

Ascensiunea partidului „Vazrazhdane”, care și-a dublat scorul față de alegerile anterioare, când a obținut numai 4,9%, a fost facilitată, potrivit observatorilor, de sentimentele pro-rusești ale bulgarilor, un teren fertil pentru propaganda agresivă a Kremlinului în țara balcanică.

„Vazrazhdane” a promis că va scoate Bulgaria din UE și NATO și va promova politici prietenoase cu Kremlin-ul.

Live Briefing | Război în Ucraina

Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.

Țările europene își intensifică presiunile diplomatice asupra Moscovei, ca reacție la decizia Rusiei de a anexa ilegal patru regiuni ucrainene în urma unor referendumuri nerecunoscute internațional.

### Vezi și... ###

Cum sunt afectați moldovenii cu cetățenie rusă de mobilizarea lui Putin

Lituania a anunțat pe 3 octombrie că l-a declarat persona non grata pe reprezentantul Rusiei, pentru că diplomatul ar fi făcut recent declarații „inacceptabile”, care reprezintă un amestec în treburile interne ale țării gazdă.

„Totodată, Ministerul de Externe al Lituaniei protestează din nou ferm împotriva deciziei președintelui rus din 30 septembrie de a anexa ilegal regiunile ucrainene Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie, pe care Rusia le ocupă parțial și temporar”, se mai arată în comunicatul de presă de la Vilnius.

Ministerul finlandez de Externe a anunțat, tot pe 3 octombrie, că l-a convocat pe ambasadorul Rusiei pentru a „condamna ferm referendumurile și adecizia ulterioară de anexarea ilegală a regiunilor ucrainene ocupate de Rusia, o încălcare flagrantă a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei și a principiilor Cartei ONU”.

Polonia l-a convocat și ea pe ambasadorul Rusiei, pentru a-i transmite „condamnarea fermă a anexărilor”. Ministrul adjunct de externe, Marcin Przydacz, a declarat că este posibil ca astfel de convocări să aibă loc în toată Europa. Nu este de așteptat ca pentru moment, Varșovia să-l declare pe ambasadorul rus persoană nedorită.

Live Briefing | Război în Ucraina

Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.

„Discutăm însă un astfel de scenariu cu aliații noștri din UE și NATO. Dacă împreună vom ajunge la concluzia că astfel de pași ar fi necesari și benefici, atunci îi vom lua", a adăugat Przydacz.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat pe 30 septembrie anexarea la Federație a celor patru regiuni ucrainene, controlate numai parțial de Rusia: Donețk, Luhans, Herson și Zaporojie. Scurt timp după aceea, armata ucraineană a reușit să elibereze localitatea Liman, oraș de importanță strategică din regiunea Donețk. Au fost eliberate între timp și alte localități din vecinătate.

La Praga, Ministerul ceh de Externe le-a cerut, tot pe 3 octombrie, cetățenilor cehi să plece cât mai repede din Rusia, pentru că situația securității cetățenilor UE și din țările NATO „s-a înrăutățit”.

Cetățenii cehi care decid să rămână totuși în Rusia, în ciuda avertismentului ministerului, sunt îndemnați „să fie extrem de precauți (...), să urmărească știrile din surse de încredere și să aibă un plan de a pleca de urgență”, dacă va fi nevoie.

Referitor la mobilizarea parțială din Rusia, Ministerul de Externe îi avertizează pe cetățenii cehi, „care sunt și cetățeni ruși”, că vor fi percepuți de Moscova drept cetățeni ruși, dacă se află pe teritoriul Federației.

În această situație, autoritățile de la Praga, în primul rând ambasada Cehiei la Moscova, nu le pot oferi „protecție consulară adecvată și completă”, se arată în comunicat.

De la decretarea mobilizării parțiale pe 21 septembrie, multe persoane cu dublă cetățenie, în special bărbați din țările central-asiatice, au fost chemate la centrele militare de recrutare din toată Rusia.

Tot de atunci, zeci de mii de bărbați ruși au fugit din țară pentru a evita să luptele în Ucraina.

Liderul Platformei DA, Dinu Plângău, a depus un denunț la Procuratura Generală și la Procuratura Anticorupție prin care cere ca membrii Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) să fie urmăriți penal pentru că au emis și au prelungit autorizații temporare de mediu pentru Uzina Metalurgică de la Râbnița.

Politicianul din opoziția extraparlamentară reclamă că decizia CSE este ilegală și îi acuză pe membrii comisiei de exces de putere și depășirea atribuțiilor de serviciu. Potrivit lui, CSE nu are competențe nelimitate, ci doar cele atribuite de lege și parlament prin instituirea stării de urgență.

El a mai argumentat că derogarea de la legislația de mediu poate fi admisă doar de parlament, deoarece numai entitatea care a adoptat actul normativ are competența de face derogări de la prevederile acestuia.

„În perioada de referință, parlamentul Republicii Moldova a fost unul pe deplin funcțional, nefiind identificate situații în care adoptarea de către acesta a legilor ar fi fost periclitată de motivele care au determinat instituirea stării de urgență. Domeniul în care a intervenit CSE excedă cadrul legal pentru care aceasta a primit împuternicirile de la parlament”, explică Plângău în denunț.

### Vezi și... ###

Fum negru de la Uzina Metalurgică de la Râbnița | Localnicii se plâng că sunt plini de boli din cauza poluării

De asemenea, liderul Platformei DA subliniază că nu există nicio legătură de cauzalitate între măsurile necesare pe durata stării de urgență declarate în legătură cu războiul din Ucraina și gestionarea domeniilor ce țin de protecția mediului înconjurător și protecția aerului atmosferic.

Plângău a făcut referire la pericolul ecologic generat de activitatea uzinei, menționând că rata incidenței maladiilor oncologice la Râbnița ar fi de 1,5 ori mai mare decât media din alte localități.

Prin urmare, el a solicitat instituțiilor de drept să inițieze urmărirea penală în privința modului în care au fost prelungite autorizațiile de mediu pentru Uzina metalurgică de la Râbnița și să fie identificați și audiați membrii CSE care au luat această decizie.

Autorizațiile de mediu pentru Uzina metalurgică de la Râbnița au fost prelungite, din nou, pe 30 septembrie, prin derogare de la lege. Anterior, autoritățile și-au argumentat această decizie prin faptul că, în schimbul acordării autorizației, consumatorii de pe malul drept al Nistrului sunt asigurați cu energie electrică de la Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan.

Societatea pe acțiuni Termoelectrica anunță inițierea procedurii de cumpărare a 154.000 de tone de păcură. Compania invită agenții economici să participe la negocierile directe care vor avea loc joi, 6 octombrie, la sediul său din Chișinău.

Anterior, Termoelectrica a mai achiziționat 36.000 de tone de păcură, în valoare de peste 29 de milioane de dolari. Combustibilul urmează să fie livrat în perioada octombrie-decembrie pe cale ferată și auto.

### Vezi și... ###

Primele cisterne cu păcură din România au ajuns în R. Moldova  

Termoelectrica folosește pentru producerea energiei termice și electrice prioritar gazele naturale rusești și, ca alternativă, păcura. Anticipând că Gazprom ar putea reduce sau sista livrările în R. Moldova, pe 9 august Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a permis întreprinderii să cumpere, în regim de urgență, 20.000 de tone de păcură, pentru a-și asigura rezerva minimă.

Pe 15 septembrie, CSE a decis că Termoelectrica va cumpăra, prin negocieri directe, și va semna contracte de vânzare-cumpărare a păcurii, în cantitate de până la 190.000 tone. Achiziția va fi scutită de plata TVA, a accizei și a taxei vamale, pe o perioadă ce nu va depăși data de 31 mai 2023. Transportul va fi asigurat, în regim prioritar, de Calea Ferată din Moldova.

Primele cisterne cu păcură, care urmează să suplinească rezervele de stat, au ajuns în R. Moldova din România săptămâna trecută.

Potrivit vicepremierului Andrei Spînu, în total, pentru perioada rece a anului, furnizorul de agent termic centralizat din capitală are nevoie de 216.000 de tone de păcură.

Norvegia, membră NATO, a trimis soldați pentru a ajuta la paza principalelor fabrici de prelucrare a petrolului și gazelor de pe uscat, a informat armata norvegiană, ca parte a eforturilor de consolidare a securității pe fondul suspiciunii că gazoductele Nord Stream au fost ținta unor acte de sabotaj săptămâna trecută.

Garda Națională Norvegiană, o forță de mobilizare rapidă, a început pe 3 octombrie să trimită trupe la complexele industriale responsabile cu procesarea și exportul de petrol și gaze.

„Scopul este de a ajuta poliția să prevină (...) incidente (...) nedorite din Norvegia”, se arată într-un comunicat.

### Vezi și... ###

Scurgerea de gaze din conducta Nord Stream 1 a fost oprită

Săptămâna trecută au fost descoperite patru fisuri pe conductele Nord Stream 1 și 2 în Marea Baltică, în apropiere de Danemarca și Suedia. Deși niciuna dintre aceste conducte nu era în uz în momentul în care au avut loc presupusele explozii, ele erau pline de gaz care a ieșit la suprafața Mării Baltice începând cu 26 septembrie. Între timp, scurgerile de gaze au fost oprite.

Live Briefing | Război în Ucraina

Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.

NATO și Uniunea Europeană spun că scurgerile au fost cauzate de sabotaj, dar s-au abținut până acum să dea vina direct pe Rusia. Moscova a vorbit și ea de sabotaj și a atras atenția că Danemarca și Suedia sunt țări NATO, „dominate de Statele Unite”, preciza la Moscova purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe.

În urma incidentelor de la Nord Stream, Norvegia și-a desfășurat săptămâna trecută marina și forțele aeriene pentru a patrula câmpurile petroliere din larg și a anunțat că va primi asistență din partea Marii Britanii, Germaniei și Franței.

Norvegia este cel mai mare furnizor de gaze din Europa și un important exportator de petrol.

Guvernul norvegian a declarat că a decis să sporească securitatea infrastructurii de petrol și gaze ca măsură suplimentară de siguranță, în ciuda faptului că nu are informații concrete despre vreo amenințare.

Printre instalațiile terestre, protejare acum de militari, alături de poliție, sunt terminalele de export de gaze din Kollsnes și Nyhamna din sud-vestul Norvegiei, precum și uzina de gaz și condensat (gaz ușor) de la Kårstø și rafinăria de petrol din Mongstad.