Ştiri
Comisia Europeană a aprobat o nouă rundă de sancțiuni contra Rusiei
Comisia Europeană a aprobat o nouă rundă de sancțiuni contra Rusiei din cauza războiului declanșat de Vladimir Putin în Ucraina, a anunțat executivul european pe 5 octombrie.
E vorba de al optulea pachet de sancțiuni anti-rusești care ar trebui să priveze Moscova de venituri de miliarde de euro din vânzări de produse petroliere.
Sancțiunile lungesc lista de „produse interzise ce ar putea contribui la întărirea capacităților militare și tehnologice ale Federației Ruse, sau la dezvoltarea sectorului său de apărare și securitate”.
Noile sancțiuni extind interzicerea exporturilor de oțel și produse din oțel, de celuloză și hârtie, motoare și chimicale, precum și bunuri care pot fi utilizate în industria aeronautică rusă.
Sancțiunile extind de asemenea lista oficialităților de la ministerul rus al Apărării și a autorităților instalate de ruși în teritoriile ocupate de Rusia în Ucraina implicate în referendumurile ilegale care au avut loc recent .
Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a salutat această măsură care urmează să fie oficializată pe 6 octombrie, dacă nici una din țările membre ale Uniunii Europene nu se opune.
Pentru ca să fie impuse, sancțiunile UE au nevoie de aprobarea tuturor statelor care fac parte din blocul pan-european.
OPEC și Rusia decid să reducă drastic producția de țiței
Pe fundalul actualei crizei energetice, Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) și aliații săi, inclusiv Rusia, au decis miercuri să reducă producția de țiței cu două milioane de barili pe zi, cea mai drastică reducere de la începutul pandemiei de coronavirus. Scopul este de a apăra prețul țițeiului, care spre deosebire de cel al gazului, a început să scadă.
Reuniunea de la Viena, cunoscută sub numele de OPEC Plus, a vrut totodată să semnaleze coeziunea grupului, în pofida tulburărilor geopolitice, în primul rând a invaziei ruse în Ucraina, sunt de părere experții consultați de AP.
Este o schimbare bruscă și dramatică de strategie după ce de luni de zile, țările OPEC Plus au crescut treptat producția exportată, de la nivelul extrem de redus din 2020, în plină pandemie Covid și „lockdown”.
Decizia de miercuri ar putea ajuta Rusia, membru OPEC, să compenseze pierderile pe care le va suferi ca urmare a embargoului impus de UE la aproape toate importurile de petrol și produse petroliere rusești.
Prețul petrolului este mult sub maximele atinse în vară, scăderea fiind provocată de temerile că marile economii mondiale, în primul rând cea americană și cea a Uniunii Europene, sunt în pragul recesiunii din cauza inflației ridicate, a creșterii ratelor dobânzilor își a incertitudinilor provocate de războiul declanșat de Rusia în Ucraina. .
La reuniunea OPEC Plus de la Viena, Rusia a fost reprezentată de vicepremierul Alexander Novak, co-președinte OPEC.
Vedete ale filmului francez își taie părul în semn de solidaritate cu protestul femeilor iraniene
Mai multe vedete ale fimului francez, în frunte cu Juliette Binoche și Marion Cotillard, au postat videoclipuri în care își taie părul, în semn de solidaritate cu demonstranții din Iran, care protestează de 17 zile contra regimului autoritar de la Teheran.
Protestele au fost declanșate de moartea suspectă a tinerei de 22 de ani Mahsa Amini, care a încetat din viață după ce fusese arestată de poliția de moravuri pentru că nu ar fi respectat codul vestimentar strict impus de autoritățile islamiste.
Oficialiățile iraniene susțin că Mahsa Amini ar fi încetat din viață în urma unui atac de cord, dar familia și prietenii ei spun că au aflat de la martori oculari că ar fi fost bătută în arest.
Zeci de oameni au fost uciși și alți peste 2.000 arestați în timpul demonstrațiilor care au izbucnit pe 16 septembrie.
În mai multe videoclipuri postate pe un cont de Instagram numit Support Women Iran, cu hashtag-ul #hairforfreedom, vedetele pot fi văzute cum își taie șuvițe de păr, uitându-se direct în cameră.
Câștigătoarea a unui premiu Oscar, Julliette Binoche a strigat „Pentru libertate!", în timp ce flutura șuvițele de păr pe care și le tăiase.
„A murit pentru că a lăsat să se vadă câteva fire de păr”, se spune într-o notă care însoțește videoclipurile de pe Instagram ale vedetelor de film franceze.
Moartea lui Mahsa Amin a provocat un val de proteste în tot Iranul, care par să se extindă în fiecare zi. Au fost și foarte multe acte individuale de protest, femei care și-au scos în public vălul islamic și și-au tăiat părul/
„De la moartea lui Mahsa, poporul iranian, cu femeile în frunte, protestează cu riscul vieții. Nu cer decât libertăți fundamentale”, se spune în nota de pe Instagram.
Postarea vine la o zi după ce peste 1.000 de persoane din lumea filmului franceză au semnat o petiție în „sprijinul revoltei femeilor din Iran”.
Ofensiva ucraineană continuă rapid în sudul Ucrainei
Forțele ucrainene au continuat să înainteze în mai multe zone pe care Rusia le-a anexat oficial, ceea ce ridică serioase semne de întrebare cu privire la capacitatea Moscovei de a controla cele patru regiuni ucrainene alipite teoretic la Federația rusă și despre care Kremlin a spus că vor rămâne „ruse pentru veșnicie”.
Miercuri, președintele Vladimir Putin a semnat decretul de anexare iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului a declarat că „teritoriile pierdute, vor fi luate înapoi”.
Între timp, Statele Unite au promis Ucrainei un ajutor militar suplimentar de 625 de milioane de dolari, deși Moscova avertizase că noi livrări de arme americane Ucrainei ar putea mări pericolul ca actualul conflict să se transforme într-o confruntare directă între Rusia și Occident.
„Armata ucraineană înaintează rapid în sud”, a spus președintele ucrainean Volodimir Zelenskii în discursul său video din noapte din 4 octombrie.
Zelenski a precizat că au fost recucerite și teritorii în regiunile Herson, Luhansk și Donețk, care împreună cu Zaporojie sunt cele patru regiuni ucrainene anexate de Rusia după organizarea unor referendumuri, despre care autoritățile de la Kiev, Occidentul și Națiunile Unite spun că au fost ilegale pentru că au încălcat legislația internațională.
Zonele revendicate de Rusia reprezintă aproximativ 18% din teritoriul Ucrainei, incluzând peninsula Crimeea, anexată abuziv în 2014.
Live Briefing | Război în Ucraina
Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.
Starea de urgență în R. Moldova va fi prelungită cu încă două luni
Guvernul a aprobat prelungirea stării de urgență în R. Moldova declarată odată cu declanșarea războiului din Ucraina cu încă 60 de zile, începând din 7 octombrie. Hotărârea mai trebuie aprobată de Parlament.
Necesitatea prelungirii stării de urgență este determinată de persistența riscurilor și amenințărilor la adresa securității statului, inclusiv a celei energetice, a explicat ministra de interne, Ana Revenco.
Ea a menționat că printre amenințările principale cu care se poate confrunta R. Moldova în perioada imediat următoare sunt limitarea sau chiar sistarea furnizării resurselor energetice, amenințările hibride și directe la stabilitatea și securitatea țării, precum și sporirea fluxului de refugiați, ca urmare a escaladării acțiunilor militare în Ucraina și din cauza mobilizării din Federația Rusă.
„Instrumentele disponibile care sunt aplicate în condiții de normalitate actualmente nu oferă suficiente pârghii și posibilități de a lua decizii rapide, prompte și punctuale de natură să prevină, să atenueze sau să chiar să înlăture anumite efecte imprevizibile care ar genera costuri suplimentare mari”, a explicat Revenco.
R. Moldova se află în stare de urgență începând cu luna martie 2020, din cauza pandemiei, a crizei energetice și a războiului din țara vecină.
Actuala stare de urgență a fost introdusă pe 24 februarie, în contextul invaziei rusești în Ucraina, și a fost extinsă ulterior. Prin această decizie, parlamentul cedează o parte din putere Comisiei pentru Situații Excepționale în frunte cu șefa guvernului.
Europarlamentarul român Eugen Tomac cere UE un sprijin rapid pentru R. Moldova
Eurodeputatul român Eugen Tomac, președintele Partidului Mișcarea Populară (PMP), susține că a cerut Comisiei Europene să declanșeze un mecanism rapid de suport pentru R. Moldova, amenințată de Gazprom cu sistarea livrărilor.
„Republica Moldova se află într-un risc major.”
„Este evident că Republica Moldova se află într-un risc major și are nevoie de suport real. Tocmai de aceea, eu împreună cu foarte mulți europarlamentari, inclusiv din alte state, europarlamentari români, ieri am cerut Comisiei Europene să declanșeze un mecanism rapid de suport pentru Republica Moldova, astfel încât să poată achiziționa de pe piața liberă gaze necesare pentru a putea trece de sezonul rece”, a declarat Eugen Tomac într-un interviu cu RFI România.
Europarlamentarul califică situația R. Moldova în acest moment drept „extrem de complicată”, pentru că nu are alternative foarte solide, pentru a putea să se aprovizioneze cu gaz din alte surse.
„Chiar dacă noi am creat acel gazoduct Iași-Ungheni, care merge până la Chișinău, prin el nu putem livra necesarul de gaz de care are nevoie Republica Moldova”, a explicat Tomac.
Totodată, el a numit Rusia „o benzinărie confiscată de niște mafioți, care utilizează în relația cu toate statele europene și cu statele partenere, cum este Republica Moldova, această pârghie [a energiei]”. Asta în timp ce Rusia acuză UE și SUA de provocarea crizei energetice.
La începutul lunii, Gazprom a amenințat din nou că taie livrările de gaze către Republica Moldova, dacă sumele restante nu vor fi plătite până pe 20 octombrie.
În replică, viceprim-ministrul Andrei Spînu susține că Gazprom este cel care încalcă contractul semnat și livrează de la 1 octombrie Republicii Moldova doar 70% din cantitatea pe care s-au obligat să o asigure.
România ajută R. Moldova cu lemne de foc
România va acorda Republicii Moldova 200.000 de metri steri (130.000 metri cubi) de lemne pentru încălzire. Un memorandum privind acordarea acestui ajutor a fost aprobat miercuri, 5 octombrie, în ședința guvernului de la București.
Prim-ministrul român Nicolae Ciucă a declarat că România oferă acest ajutor „ținând cont de situația în care se găsește Republica Moldova în ceea ce privește asigurarea resurselor energetice și în deplină solidaritate cu cetățenii din Republica Moldova”.
Ministrul român al mediului, apelor și pădurilor, Tánczos Barna, a precizat că decizia a fost luată ca urmare a vizitei președintei Maia Sandu la București și că lemnele vor fi transmise prin Regia Națională Romsilva.
În aceeași ședință, executivul de la București a plafonat prețurile la lemnele de foc și derivatele din lemne folosite pentru încălzire, ca o măsură de protecție pentru cetățeni.
Atât ajutorul pentru R. Moldova, cât și plafonarea prețurilor pentru consumatorii din România vin pe fundalul crizei energetice din Europa și a creșterii galopante a inflației, accelerate de invazia rusă în Ucraina.
Un tribunal rus prelungește din nou tratamentul psihiatric forțat pentru șamanul anti-Putin
Un tribunal din Orientul Îndepărtat al Rusiei a prelungit din nou detenția forțată în clinica psihiatrică pentru un șaman din Iakuția care a devenit cunoscut în întreaga țară pentru încercările sale de a mărșălui la Moscova pentru a-l alunga pe președintele Vladimir Putin din Kremlin.
Avocatul lui Aleksandr Gabișev a declarat pe 4 octombrie că tribunalul districtual Ussuriisk a respins cererea clientului său de a fi examinat medical în clinica Serbski din Moscova. Avocatul, Aleksei Prianișnikov, a declarat că va contesta această hotărâre.
Cu o zi mai devreme, medicul lui Gabișev a fost înlocuit brusc, ceea ce Prianișnikov și susținătorii șamanului au calificat drept o acțiune de falsificare a evaluării medicale a acestuia înainte de audierea în instanță.
La începutul lunii septembrie, tribunalul regional din Primorie Krai s-a pronunțat în favoarea recursului lui Gabișev împotriva prelungirii tratamentului său forțat și a trimis cazul înapoi la tribunalul districtual Ussuriisk pentru o nouă audiere, citând neconcordanțe în concluziile medicale privind cazul.
La începutul lunii august, instanța districtuală Ussuriisk a decis că Gabișev trebuie să continue tratamentul într-o clinică psihiatrică, chiar dacă, cu o lună mai devreme, o echipă de psihiatri a concluzionat că Gabișev poate fi transferat de la o clinică psihiatrică la un spital obișnuit, deoarece „starea sa s-a îmbunătățit”.
Deși interzisă în Rusia, echipa lui Navalnîi anunță că își va relua activitatea
Echipa politicianului rus Aleksei Navalnîi, politicianul disident rus în prezent închis, spune că își va relua operațiunile în Rusia, în ciuda faptului că a fost interzisă ca „extremistă” anul trecut, ceea ce i-a determinat pe mulți dintre asociații și susținătorii criticului Kremlinului să părăsească țara.
Apropiații lui Navalnîi, Leonid Volkov și Ivan Jdanov, afirmă într-o declarație postată pe YouTube la 4 octombrie că, după mai mult de șapte luni de invazie continuă și neprovocată a președintelui Vladimir Putin în Ucraina, regimul a „slăbit” și este timpul ca o nouă rețea să opereze ca un „grup de gherilă subterană”.
În ultimele luni, mulți dintre asociații lui Navalnîi și membri ai echipelor sale din întreaga Rusie au fugit din țară, temându-se pentru siguranța lor, pe fondul unei ample represiuni a disidenței politice și civile în Rusia. Jdanov spune în înregistrarea video că „siguranța membrilor grupului este o prioritate” și că a fost creat un sistem pentru a asigura imposibilitatea ca identitatea persoanelor care tranmit date prin intermediul grupului să fie descoperită.
Volkov a adăugat că foștii membri ai rețelelor lui Navalnîi vor fi considerați ca membri ai noilor organizații doar dacă vor alege să se alăture. De asemenea, el a făcut apel la coordonatorii grupurilor care protestează în prezent împotriva războiului Rusiei în Ucraina să contacteze echipa lui Navalnîi care operează în străinătate.
Șefa CE dorește plafonarea prețului gazelor importate și o mai bună protecție a infrastructurii
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut din nou Uniunii Europene să introducă un plafon temporar al prețului la gazele importate pentru a reduce costurile energetice în creștere.
„Introducerea unui plafon pentru gazul global este o soluție temporară până când vom avea un nou indice de preț la nivelul UE care să asigure o mai bună funcționare a pieței, iar Comisia a început deja să lucreze în această privință", a declarat von der Leyen în fața Parlamentului European la Strasbourg, pe 5 octombrie. Un astfel de plafon ar trebui să fie „conceput în mod corespunzător pentru a asigura securitatea aprovizionării”, a spus ea.
Von der Leyen a mai spus că le va prezenta liderilor UE care se reunesc la Praga începând cu 6 octombrie o scrisoare în care va propune ca cele 27 de state membre să instituie un sistem comun de achiziții publice de energie la nivelul UE. De asemenea, ea a îndemnat statele membre să își intensifice protecția infrastructurilor critice, prin efectuarea de teste de rezistență și prin utilizarea supravegherii prin satelit pentru a detecta potențiale amenințări. „Actele de sabotaj împotriva conductelor Nord Stream au arătat cât de vulnerabilă este infrastructura noastră energetică. Este în interesul tuturor europenilor să protejăm mai bine această infrastructură critică”, a declarat von der Leyen.
Săptămâna trecută au fost descoperite patru scurgeri pe conductele Nord Stream 1 și 2 în Marea Baltică, în apropiere de Danemarca și Suedia. Niciuna dintre aceste conducte nu era în uz în momentul presupusului sabotaj, dar ele erau pline de gaz care a început să se scurgă și să bolborosească la suprafața Mării Baltice din 26 septembrie.
Iranul acuză oficialii britanici că încearcă să provoace noi tulburări în țară
Iranul l-a convocat pe ambasadorul britanic la Teheran, acuzând oficialii britanici că încearcă să provoace noi tulburări în țară, pe fondul protestelor declanșate de moartea Mahsei Amini (22 de ani) după ce aceasta a fost reținută pentru încălcarea codului vestimentar pentru că nu avea părul acoperit cu totul de hijab.
Oficialii din Iran încearcă să prezinte cele peste două săptămâni de demonstrații antiguvernamentale declanșate în întreaga țară ca fiind un complot străin.
Ministerul de Externe de la Teheran a afirmat într-o declarație că oficialii britanici se amestecă în afacerile interne ale Iranului și că au făcut comentarii care arată că Regatul Unit este una dintre țările implicate în „activități anti-iraniene”.
Nici ambasadorul britanici, nici oficialii guvernamentali de la Londra nu au făcut deocamdată niciun comentariu pe această temă.
După o vară de proteste sporadice din cauza condițiilor de trai precare, a secetei și a dificultăților economice, un nou val de neliniște a fost declanșat în Iran după moartea lui Amini la 16 septembrie.
Cu trei zile înainte de a muri, Amini a fost reținută de poliția iraniană a moralității pentru presupusa „purtare necorespunzătoare” a unui hijab.
Oficialii spun că ea a murit din cauza unui atac de cord, dar rudele au declarat că Amini nu avea antecedente de boală și că era sănătoasă în momentul reținerii. Martorii oculari ai arestării spun că a fost bătută de către agenții de securitate.
De atunci, protestele antiguvernamentale s-au intensificat și s-au extins pentru a include multe părți ale țării. La 3 octombrie, președintele Ebrahim Raisi a făcut apel la unitate națională, recunoscând în același timp „slăbiciunile și deficiențele” țării.
Dar, de asemenea, el s-a făcut ecoul altor oficiali, inclusiv al liderului suprem, ayatollahul Ali Hamenei, acuzând Statele Unite, Israelul și Occidentul de incitarea tulburărilor.
Ucraina analizează posibilitatea repornirii centralei nucleare Zaporojie
Șeful companiei nucleare de stat ucrainene Energoatom a declarat că ia în considerare repornirea centralei nucleare Zaporojie, ocupată în prezent de trupele rusești, ca măsură de siguranță în apropierea iernii.
Într-un interviu pentru AP publicat pe 4 octombrie, președintele Energoatom, Petro Kotin, a declarat că centrala ar putea reporni două dintre reactoare în câteva zile pentru a proteja instalațiile de siguranță pe măsură ce temperaturile scad. El a spus că, la temperaturi scăzute, tot ce se află în interior va îngheța, iar echipamentele de siguranță vor fi deteriorate.
„Deci va fi nevoie de încălzire și singura sursă de căldură va veni de la reactorul care funcționează”, a spus el.
Ultimul reactor în funcțiune al centralei a fost închis la 11 septembrie, deoarece activitatea militară rusă a întrerupt alimentarea cu energie electrică necesară răcirii și altor sisteme de siguranță, amenințând cu topirea potențial catastrofală a miezului perspectivă care a stârnit îngrijorare în întreaga lume. Trupele rusești ocupă centrala și zona înconjurătoare, inclusiv orașul Enerhodar, aflat în apropiere, unde mii de muncitori ucraineni continuă să întrețină instalația.
Joe Biden și Fumio Kishida condamnă testul nord-coreean cu rachetă deasupra Japoniei
Statele Unite și Japonia au condamnat lansarea unei rachete nord-coreene, după dialogul dintre președintele Biden și prim-ministrul nipon Fumio Kishida, a anunțat Casa Albă într-un comunicat din 4 octombrie.
Biden a întărit „angajamentul ferm al Statelor Unite față de apărarea Japoniei în urma lansării rachetei balistice cu rază lungă de acțiune a RPDC deasupra Japoniei", se arată în declarație, folosind acronimul pentru Republica Populară Democrată Coreeană. În declarație se precizează că liderii „au condamnat deopotrivă testul de rachetă al RPDC în termenii cei mai fermi, considerând lansarea ca fiind un pericol pentru poporul japonez, destabilizator pentru regiune și o încălcare clară a rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU".
Coreea de Nord a lansat o rachetă balistică deasupra Japoniei pentru prima dată în ultimii cinci ani, pe 4 octombrie. Ultima lansare a determinat Japonia să activeze sistemul de alertă antirachetă și să alerteze populația să se adăpostească.
Coreea de Sud a declarat că racheta balistică cu rază intermediară de acțiune (IRBM) a zburat aproximativ 4500 de kilometri - posibil un nou record de distanță pentru testele nord-coreene. Președintele sud-coreean Yoon Suk-yeol a calificat lansarea drept o „provocare” care încalcă reglementările ONU și a promis un „răspuns sever” într-o declarație emisă de biroul său.
Ministrul de interne kazah: După anunțul mobilizării, au intrat în țară 200 de mii de ruși
Ministrul kazah de interne Marat Ahmetshanov a declarat că, de când președintele rus Vladimir Putin a anunțat o mobilizare parțială pe 21 septembrie, pe fondul invaziei continue a Moscovei în Ucraina, au intrat în țară 200 000 de cetățeni ruși.
De asemenea, Ahmetshanov a declarat pe 4 octombrie că 147 000 de cetățeni ruși au părăsit Kazahstanul în aceeași perioadă. El nu a menționat încotro se îndreptau rușii, dar săptămâna trecută autoritățile kazahe au declarat că zeci de mii dintre acei ruși, care au intrat în Kazahstan în ultimele zile, au plecat mai departe, în Uzbekistanul și Kîrgîzstanul vecine.
Ahmetshanov a declarat că numărul rușilor care au intrat în Kazahstan a început să scadă de la sfârșitul săptămânii. Informațiile de presă susținuseră anterior că autoritățile ruse au plasat stații mobile de recrutare la punctele de control de la frontiera ruso-kazahă. Ahmetshanov a declarat săptămâna trecută că Kazahstanul va extrăda cetățenii ruși în Rusia doar dacă aceștia se află oficial pe listele internaționale de urmăriți.
Președintele kazah Qasym-Zhomart Toqaev declarase că intenționează să poarte discuții cu guvernul rus cu privire la afluxul de ruși, în majoritate bărbați, în țară de la începutul mobilizării parțiale a Rusiei.
Live Briefing | Război în Ucraina
Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.
Planul miliardarului Musk de a pune capăt războiului din Ucraina, criticat la Kiev
Miliardarul Elon Musk a fost aspru criticat pentru că le-a cerut celor peste 107 milioane de urmăritori de pe Twitter să se pronunțe asupra propunerii sale de a pune capăt războiului din Ucraina, conform căreia Ucraina ar trebui să cedeze Crimeea, să permită noi referendumuri pe teritoriul ocupat de Rusia și să accepte neutralitatea.
Directorul general al Tesla și SpaceX și-a prezentat argumentele într-o serie de tweet-uri în care, pe lângă faptul că a propus ca Ucraina să renunțe la încercarea de a adera la NATO, a afirmat că Rusiei ar trebui să i se permită să păstreze peninsula Crimeea, pe care a cucerit-o în 2014.
Musk a sugerat, de asemenea, că în cele patru regiuni pe care Rusia intenționează să le anexeze ilegal în urma unor referendumuri orchestrate de Kremlin pe care Occidentul le consideră falsificate și încălcând legile internaționale, ar trebui să se organizeze repetarea voturilor sub supravegherea ONU. Ca parte a propunerii sale, Musk a lansat pe 3 octombrie un sondaj pe Twitter în care întreba dacă „voința poporului” ar trebui să decidă dacă regiunile confiscate rămân parte a Ucrainei sau devin parte a Rusiei.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a răspuns prin postarea unui sondaj propriu pe Twitter în care le cerea utilizatorilor să voteze pentru „care dintre cei doi @elonmusk vă place mai mult: cel care susține Ucraina sau cel care susține Rusia?". Ministrul de externe Dmitro Kuleba a denunțat propunerea lui Musk spunând că aceasta gratifică Rusia pentru invazia sa.
Live Briefing | Război în Ucraina
Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.
Zelenski: Trupele ucrainene avansează în sud, respingând atacurile rusești în Donbas
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, afirmă că forțele sale au obținut câștiguri „rapide și decisive” în sudul Ucrainei și au recucerit „zeci” de localități de la Rusia în această săptămână.
Zelenski a declarat în discursul său video nocturn din 4 octombrie că armata ucraineană „avansează destul de rapid și puternic în sud”. El a precizat că o parte din teritoriu a fost recucerit în regiunile Herson, Lugansk și Donețk - trei dintre cele patru regiuni din Ucraina în care luna trecută au avut loc referendumuri trucate de Kremlin privind alipirea la Rusia. Zelenski a vorbit despre opt localități din sudul regiunii Herson, unde forțele Moscovei s-ar fi retras în fața contraofensivei ucrainene. Și a spus că cele opt așezări sunt „departe de a fi o listă completă”.
Hărțile dezvăluite de Moscova la 4 octombrie arătau că trupele rusești au părăsit multe zone din Herson. În nord-estul regiunii Harkov, hărțile arătau că forțele rusești au abandonat aproape în întregime malul estic al râului Oskil.
Zelenski nu a oferit mai multe detalii, anunțând că „mișcarea ofensivă a armatei noastre și a tuturor apărătorilor noștri a continuat”, dar oficiali ucraineni și un lider instalat de Rusia au declarat că forțele Kievului pe au continuat avansul în sud, recucerind mai multe sate într-un avans de-a lungul fluviului strategic Nipru, care taie țara în două.
Comandamentul operațional de sud al armatei ucrainene a declarat, într-un buletin informativ nocturn, că forțele sale din sud au distrus 31 de tancuri rusești și un lansator de rachete multiple, fără a oferi detalii despre locurile în care au avut loc luptele. Informația nu a putut fi confirmată în mod independent.
Serhi Cerevati, purtătorul de cuvânt al Grupului de Est al Forțelor Armate ale Ucrainei, a declarat că trupele ucrainene au continuat să elibereze așezarea Torske, în apropiere de Liman, la 3 octombrie. În sud, Vladimir Saldo, liderul instalat de Rusia în părțile ocupate ale provinciei ucrainene Herson, a declarat pentru televiziunea de stat rusă că trupele ucrainene au recucerit localitatea Dudceani, situată pe malul vestic al fluviului Nipru.
Live Briefing | Război în Ucraina
Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.
Oficialii americani nu văd niciun indiciu că Rusia ar pregăti un test nuclear
Oficiali americani au declarat pe 4 octombrie că nu au informații să confirme informațiile de presă care sugerează că Rusia se pregătește să folosească o armă nucleară tactică pe câmpul de luptă din Ucraina sau în apropierea acestuia.
Laura Cooper, adjunct al secretarului adjunct al apărării, a declarat că a văzut doar „informații din surse deschise” care sugerează că Rusia ar putea transporta arme nucleare tactice pe calea ferată. Ea a adăugat că armata americană nu a văzut nimic care să îi schimbe nivelul de alertă nucleară.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, întrebată pe 4 octombrie despre aceste informații, a declarat că SUA nu consideră că are vreun motiv pentru a-și ajusta propria poziție nucleară strategică, „și nici nu avem vreun indiciu că Rusia s-ar pregăti să folosească în mod iminent arme nucleare”.
Președintele rus Vladimir Putin a escaladat războiul din Ucraina, ordonând o mobilizare militară parțială, forțând anexarea ilegală a patru regiuni din Ucraina și promițând să apere teritoriul rus „cu orice mijloace de care dispunem”, inclusiv cu arme nucleare.
Comentariile oficialilor americani au fost făcute după ce, pe 3 octombrie, ziarul The Times relata că Putin ar urma să efectueze un test nuclear la granița cu Ucraina. Ziarul susține că NATO și-a avertizat membrii în legătură cu acest test.
Live Briefing | Război în Ucraina
Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.
Statele Unite au anunțat un nou ajutor militar pentru Ucraina
America a anunțat un nou ajutor militar de 635 milioane de dolari pentru Ucraina, într-un pachet de asistență care include noi sisteme avansate de rachete, pentru a ajuta Kievul în lupta sa contra Rusiei, se spune într-un comunicat al Casei Albe, citat de agenția Associated Press.
Anunțul, care a fost făcut într-o convorbire telefonică cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la care a luat parte și vice-președinta Statelor Unite Kamala Harris, a venit după ce Duma de stat de la Moscova a aprobat oficial anexarea de către Rusia a patru regiuni ucrainene controlate parțial de forțele ruse.
Duma de stat a aprobat oficial anexarea în urma unor referendumuri despre care Kievul, Occidentul și Națiunile Unite au spus că au fost ilegale, pentru că au încălcat legislația internațională.
Gazprom avertizează că va opri livrările de gaze către R. Moldova
Compania rusă de stat Gazprom avertizează că va stopa livrările de gaze către Republica Moldova, în cazul în care Chișinăul nu-și va onora plățile pentru gaze până la 20 octombrie.
Într-un mesaj postat pe Telegram, Gazprom declară că își rezervă dreptul să rezilieze contractul cu Moldovagaz în orice moment pentru „încălcarea grosolană” a termenului pentru încheierea unui acord privind stingerea datoriilor istorice, după efectuarea auditului, până în luna mai.
„Pe viitor, orice solicitări ale părții moldovene, care presupun modificarea condițiilor contractuale, se vor face sub forma unor anexe la contract”, se mai arată în comunicatul Gazprom.
În replică, viceprim-ministrul Andrei Spînu susține că Gazprom încalcă contractul semnat și livrează Republicii Moldova doar 70% din cantitatea pe care s-au obligat să o asigure.
„Republica Moldova plătește pentru gaz. Gazprom are obligația să ni-l livreze. Regretăm că Gazprom încalcă propriile angajamente și caută pretexte pentru a nu da gaz moldovenilor în prag de iarnă”, a declarat Spânu.
Cât privește auditul, Spânu susține că datoria față de Gazprom poate fi evaluată doar de un audit independent, interesul Republicii Moldova fiind să achite sume corecte și reale. „Republica Moldova nu va achita datorii care nu-i aparțin”, a precizat viceprim-ministrul.
Șeful Moldovagaz, Vadim Ceban, a comunicat că „mecanismul de stingere a datoriilor” față de Gazprom nu este de „competența” Moldovagaz.
Este a doua avertizare de acest gen lansată de Gazprom la adresa Republicii Moldova de la începutul lunii octombrie.
Pe 1 octombrie, compania rusă a publicat pe Telegram un mesaj în care a acuzat Chișinăul că nu a semnat un acord bilateral privind achitarea datoriilor istorice, care se cifrează la 720 de milioane de dolari.
Chișinăul contestă această sumă și a angajat două companii străine pentru realizarea unui audit. Gazprom afirma și atunci că este în drept să rezilieze, în orice moment, contractul cu Moldovagaz.
Furnizorul rus de gaze a amenințat Republica Moldova și în trecut cu stoparea furnizării gazelor.
Zelenski explică cine va fi sau nu considerat „colaborator” cu forțele de ocupație ruse
Într-o încercare de a contracara propaganda rusă, președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a explicat în mesajul său video cotidian criteriile potrivit cărora o persoană poate sau nu fi declarată „colaborator”.
Zelenski a spus că „dacă o persoană [din zonele ocupate] nu a sprijinit ocupanții și nu a trădat Ucraina, atunci nu există niciun motiv pentru a considera o astfel de persoană colaborator”. El a explicat că răspunde propagandei rusești care le transmite oamenilor din zonele ocupate (parte din ele recucerite acum de Ucraina) că vor fi considerați, aproape toți, „colaboratori”. „Este o prostie”, a spus Zelenski.
„Abordarea noastră a fost și rămâne întotdeauna clară și corectă. /.../ Dacă profesorul a rămas profesor ucrainean și nu i-a mințit pe copii despre cine este inamicul, sau dacă o persoană a rămas angajată ucraineană a serviciului ucrainean de utilități și, de exemplu, a ajutat la păstrarea aprovizionării cu energie pentru oameni, acea persoană nu poate fi acuzată de nimic”, a mai spus el.
Zelenski exclude oficial orice negocieri cu Putin
Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a semnat un decret prin care declară oficial drept „imposibile” orice negocieri cu președintele rus Vladimir Putin.
Decretul oficializează comentariile făcute de Zelenski vineri, după ce președintele rus a proclamat anexarea abuzivă la Federația rusă a patru regiuni ucrainene.
„El [Putin] nu știe ce sunt demnitatea și onestitatea. Prin urmare, suntem pregătiți pentru un dialog cu Rusia, dar cu un alt președinte al Rusiei”, a spus Zelenski pe 30 septembrie.
Decretul mai precizează că Ucraina va continua să lupte pentru a recupera teritoriile ocupate de Rusia de la lansarea invaziei, pe 24 februarie.
Decretul lui Zelenski a venit în momentul când forțele ucrainene au reuști să spargă liniile de apărare rusești în teritoriile ocupate din regiunea Herson. în sudul Ucrainei.
A continuat de asemenea cu succes ofensiva ucrineană din est, recucerind teritorii în zone anexate oficial de Rusia.
Putin, care săptămâna aceasta împlinește 70 de ani, are posibilitatea să candideze pentru încă două mandate de președinte după amendarea Consttuției, putând rămâne la putere până în 2036.
Live Briefing | Război în Ucraina
Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.
Un francez, un american și un austriac au câștigat Nobelul pentru fizică
Premiul Nobel pentru Fizică a fost acordat pe 4 octombrie francezului Alain Aspect, americanului John Clauser și austriacului Anton Zeilinger pentru descoperiri în domeniul mecanicii cuantice.
Trioul a primit premiul „pentru experimentele cu fotoni cuplați cuantic, stabilirea încălcării inegalităților Bell și pionieratul în știința informației cuantice”, a precizat într-un comunicat comitetul care a acordat premiul.
Premiul vechi, în valoare de 10 milioane de coroane suedeze (902.315 dolari), este acordat de Academia Regală Suedeză de Științe.
Fizica este al doilea Premiu Nobel acordat în această săptămână, după ce geneticianul suedez Svante Paabo a primit premiul pentru Fiziologie sau Medicină pe 3 octombrie.
Pe 5 octombrie va fi anunțat Premiul Nobel pentru chimie, în timp ce pe 6 și 7 octombrie, academia va anunța laureații pentru literatură și, respectiv, pentru pace.
La final, premiul pentru economie va fi anunțat la 10 octombrie, deși nu este prevăzut în testamentul final al inițiatorului premiului, Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.
Premiile vor fi decernate la comemorarea morții lui Nobel, la 10 decembrie.
Marea Britanie, deschisă pentru o cooperare de securitate mai profundă cu R. Moldova
Marea Britanie este „deschisă și entuziastă” privind o cooperare mai profundă în domeniul securității și apărării cu Republica Moldova, a declarat la Chișinău ministrul pentru Europa al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Leo Docherty.
Fost ministru al apărării și membru al cabinetului condus de Liz Truss, cea care a spus că și-ar dori să vadă Republica Moldova echipată la standarde NATO, ministrul de stat Docherty a precizat că toate aranjamentele formale de cooperare în domeniul securității țin de decizia guvernului de la Chișinău.
Oficialul britanic a anunțat că va avea discuții cu autoritățile de la Chișinău în această privință.
„Noi credem că parteneriatele de acest fel sunt mult mai bune atunci când este vorba de țări prietenoase și cum se va face acest lucru oficial este o chestiune a guvernului Republicii Moldova. Cred că acesta este un domeniu semnificativ pentru o cooperare mai profundă și mai energică și cred că sunt multe lucruri pe care le putem face împreună” , a declarat Leo Docherty, la o conferință de presă comună cu ministrul moldovean de externe, Nicu Popescu.
În mai, fostul secretar de stat pentru afaceri externe de la Londra, actuala prim-ministră britanică, Liz Truss, declara, într-un interviu pentru presa britanică, că-și dorește să vadă Republica Moldova înarmată la standarde NATO, pentru a se putea păzi de o potențială agresiune rusă.
Retorica privind apărarea Republicii Moldova s-a nuanțat după invazia Rusiei în Ucraina. Autoritățile de la Chișinău subliniază că neutralitatea statului nu exclude o bună capacitate de apărare.
Domeniul apărării este unul dintre cele mai vulnerabile în Republica Moldova, investițiile în armată fiind mici de-a lungul anilor. În special după agresiunea rusă, partenerii externi ai Chișinăului și-au exprimat disponibilitatea de a contribui la modernizarea armatei. De exemplu, săptămâna trecută, ministrul german al apărării, Christine Lambrecht, a declarat că țara sa este gata să ofere Republicii Moldova drone și alte echipamente militare.
Indemnizația de 1.000 de lei pentru copii va fi achitată din noiembrie
Indemnizația lunară de 1.000 de lei pentru copiii de până la 2 ani, intrată în vigoare în octombrie, va fi achitată începând cu luna noiembrie.
„Conform prevederilor cadrului normativ, indemnizațiile lunare pentru copii se plătesc pentru luna precedentă”, a precizat pentru Europa Liberă serviciul de presă al Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS).
Indemnizația va fi oferită tuturor copiilor, indiferent dacă părinții acestora au sau nu statut de persoană asigurată. Astfel, persoanele asigurate social vor primi indemnizația lunară de 1.000 de lei suplimentar la cea pentru creșterea copilului pe care o ridică în prezent și care variază în funcție de venituri. În cazul persoanelor neasigurate, indemnizația lunară acordată până la vârsta de 2 ani a copilului se va majora cu 260 de lei, de la 740 la 1.000 de lei.
Potrivit estimărilor CNAS, peste 63.000 de persoane vor beneficia de aceste prestații sociale. În bugetul de stat au fost prevăzute circa 76 milioane de lei pentru aceste cheltuieli.
De asemenea, CNAS a anunțat că a finanțat marți, 4 octombrie, ajutorul unic de 1.500 de lei beneficiarilor de pensii și alocații de stat mai mici de 5.000 de lei. CNAS precizează că a transferat în total peste 980 de milioane lei către 654.000 de beneficiari. Aceștia își pot primi banii la poștă sau la bancă.
Pe fonul crizei prețurilor, guvernul a decis să majoreze alocațiile sociale, rectificând bugetul de stat și sporind cheltuielile cu peste 3 miliarde de lei.
Nicu Popescu despre consolidarea relațiilor cu NATO: Moldova are nevoie de capacități moderne de apărare
Republica Moldova are nevoie de capacități moderne de apărare a securității statului și a cetățenilor în diverse domenii, a spus șeful diplomației de la Chișinău, Nicu Popescu, răspunzând la întrebarea corespondentei Europei Libere dacă Moldova va face un demers de consolidare a relațiilor cu NATO, după ce Ucraina a depus o cerere de aderare la blocul militar, în regim accelerat.
Ministrul de externe a precizat, într-o conferință de presă susținută cu omologul său britanic, aflat în vizită la Chișinău, că fortificarea parteneriatelor în domeniul apărării și securității reprezintă un obiectiv-cheie pentru R. Moldova, însă relațiile pe aceste segmente se vor dezvolta doar cu statele care respectă suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova și normele internaționale.
„Avem parteneriate de securitate și cu SUA, și cu UE și avem un parteneriat cu NATO de foarte mult timp, în baza planului din 2006. Și da, Republica Moldova are nevoie de fortificarea acestor parteneriate în continuare și da, această fortificare este un obiectiv-cheie pentru țara noastră. Ele vor continua și se vor intensifica”, a declarat ministrul moldovean de externe.
Popescu a reamintit despre statutul de neutralitate al Republicii Moldova, nuanțând că neutralitatea nu presupune autoizolare, ci din contra, „necesitatea de a investi în capacitatea noastră de a ne apăra țara, neutralitatea și cetățenii”.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski a anunțat, pe 30 septembrie, că Ucraina vecină a depus o cerere de aderare în regim accelerat la NATO. Cererea a fost depusă imediat după ce președintele rus, Vladimir Putin, a semnat anexarea a patru regiuni ucrainene, controlate parțial de forțele ruse: Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie.
Deocamdată, nouă state din Europa Centrală și de Est și-au exprimat oficial susținerea pentru demersul Kievului. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că decizia trebuie să fie luată unanim de toate cele 30 de țări membri.
