Ştiri
Președinția cehă a UE susține primirea României în spațiul Schengen
Președinția cehă a Uniunii Europene susține primirea României în spațiul Schengen, în vreme ce Bucureștiul speră ca acest obiectiv să avanseze pe perioada celor șase luni în care Praga asigură președinția Consiliului UE, a afirmat joi, la Praga, ministrul de externe român Bogdan Aurescu, potrivit portalului CaleaEuropeană.ro, care citează un comunicat al diplomației de la București.
Bogdan Aurescu a avut la Praga consultări politice cu omologul său ceh Jan Lipavský, cu care a discutat despre agresiunea Rusiei în Ucraina și impactul regional al acesteia, cooperarea în cadrul Alianței Nord Atlantice, precum și chestiuni ce țin de securitatea energetică și de extinderea Uniunii Europene.
„L-am asigurat pe Bogdan Aurescu de sprijinul nostru pentru primirea României în Schengen”, a scris Jan Lipavský într-o postare pe Twitter.
Volodimir Zelenski a cerut ONU să asigure securitatea centralei nucleare Zaporojie
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut Națiunilor Unite să asigure securitatea centralei nucleare Zaporojie din sudul Ucrainei, după creșterea temerilor legate de securitatea centralei atomice ocupată de ruși din cauza luptelor care se dau acolo și a desfășurării de trupe rusești în incinta centralei.
În cadrul convorbirilor avute la Liov cu secretarul general ONU, Antonio Guterres, și cu președintele turc Recep Erdogan, Zelenski a abordat și chestiunea exporturilor ucrainene de cereale din porturile de la Marea Neagră, care au fost repornite recent după semnarea unui acord între Rusia și Ucraina mediat de ONU și de Turcia.
Zelenski a mai spus că o atenție deosebită trebuie acordată la ceea ce el a numit șantajul nuclear al Rusiei în ce privește centrala de la Zaporojie. Liderul de la Kiev a adăugat că „terorismul deliberat” de care dă dovadă agresorul poate avea consecințe catastrofice pentru toată lumea.
Președintele ucrainean a spus că ONU trebuie să asigure securitatea clădirilor strategice de la Zaporojie, demilitarizarea completă a zonei și completa ei eliberare de sub ocupația rusească.
Armata rusă a ocupat centrala atomică de la Zaporojie în martie, la puțin timp după lansarea de către Rusia a invaziei neprovocate în Ucraina. Centrala, cea mai mare de acest fel din Europa, a fost bombardată frecvent în ultimele săptămâni, generând temeri privind declanșarea unui dezastru nuclear.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, și comunitatea internațională și-au exprimat îngrijorarea profundă privind riscul unui dezastru nuclear acolo, după ce au fost raportate lupte în vecinătatea centralei. Rusia și Ucraina s-au acuzat reciproc de bombardarea centralei.
Națiunile Unite s-au oferit să ajute la organizarea unei inspecții la fața locului de către experții Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), dar Moscova a respins ideea unei misiuni internaționale de inspecție care să călătorească la Zaporojie prin regiunea Kiev, deși a promis că va face totul pentru a asigura accesul AIEA la centrală.
Rusia a trimis la Kaliningrad trei avioane de luptă înarmate cu rachete hipersonice Kinjal
Ministerul rus al a Apărării a anunțat joi că a trimis în enclava Kaliningrad trei bombardiere Mig-31-E cu rachete hipersonice Kinjal la bord, a relatat agenția Interfax, citată de Reuters.
Agenția de stat RIA citează ministerul Apărării cu declarația că avioanele MiG vor fi în misiune acolo 24 de ore din 24.
Enclavă rusească la Marea Baltică situată între Polonia și Lituania, ambele membre NATO și ale Uniunii Europene, a intrat recent în atenția lumii, după ce Lituania a lărgit restricțiile privind comerțul pe teritoriul său dinspre Rusia către Kaliningrad, Moscova spunând că va riposta la această măsură.
Joi dimineață, ministerul finlandez al Apărării a anunțat că două avioane rusești MiG-31 sunt bănuite că au violat spațiul aerian finlandez în apropiere de localitatea Porvoo, din Golful Finlandei, la 150 de kilometri depărtare de Rusia.
Moscova spune că propunerea ONU de demilitarizare a zonei din jurul centralei atomice Zaporojie e inacceptabilă
Autoritățile ruse resping propunerea secretarului general ONU, Antonio Guterres, de a demilitariza zona din jurul centralei nucleare Zaporojie.
Purtătorul de cuvânt al diplomației ruse, Ivan Neceaev, a spus la o conferință de presă că propunerea este „inacceptabilă”.
Armata rusă a ocupat centrala atomică de la Zaporojie în martie, la puțin timp după lansarea de către Rusia a invaziei neprovocate în Ucraina. Centrala, cea mai mare de acest fel din Europa, a fost bombardată frecvent în ultimele săptămâni, generând temeri privind declanșarea unui dezastru nuclear.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, și comunitatea internațională și-au exprimat îngrijorarea profundă privind riscul unui dezastru nuclear acolo, după ce au fost raportate lupte în vecinătatea centralei. Rusia și Ucraina s-au acuzat reciproc de bombardarea centralei.
Națiunile Unite s-au oferit să ajute la organizarea unei inspecții la fața locului de către experții Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), dar Moscova a respins ideea unei misiuni internaționale de inspecție care să călătorească la Zaporojie prin regiunea Kiev, deși a promis că va face totul pentru a asigura accesul AIEA la centrală.
Washingtonul va purta tratative comerciale cu Taiwanul
Guvernul american va purta tratative comerciale cu Taiwan-ul, într-un semnal de susținere a democrației acestei insule despre care China susține că e teritoriul său, făcând ca Beijing-ul să avertizeze joi că va lua măsuri, dacă va fi nevoie, pentru a-și „apăra suveranitatea”.
Anunțul Washingtonului legat de tratativele comerciale a venit după ce China a lansat mai multe rachete în Marea Galbenă pentru intimidarea Taiwanului, după ce președinta Camerei Reprezentanților din Statele Unite, Nancy Pelosi, a vizitat insula, fiind cel mai înalt demnitar american care a făcut o vizită în Taiwan în ultimii 25 de ani.
Guvernului președintelui chinez Xi Jinping a criticat plănuitele tratative comerciale, pe care le-a numit o violare a principiului Chinei potrivit căruia Taiwan-ul nu are dreptul să aibă relații externe. Beijing-ul a avertizat de asemenea Washingtonul să nu încurajeze insula să facă din independența sa de facto ceva permanent, un pas despre care autoritățile chineze spun că va duce la război.
Tot joi, armata taiwaneză a lansat manevre militare, cu rachete și tunuri simulând riposta la un atac cu rachete al Chinei.
Taiwan-ul și China s-au separat în 1949 după un război civil, și nu au relații oficiale, dar mențin schimburi comerciale și de investiții de miliarde de dolari.
Insula nu a făcut niciodată parte din Republica Populară Chineză, însă Partidul Comunist aflat la guvernare în China spune că e obligat să unească Taiwan-ul cu China continentală cu forța, dacă va fi nevoie.
Oleg Deripaska l-a dat în judecată pe Alexei Navalnîi
Miliardarul rus Oleg Deripaska l-a dat în judecată pe opozantul rus Alexei Navalnîi pentru o anchetă a echipei lui Navalnîi despre presupuse conexiuni de corupție între Deripaska și șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov.
Navalnîi a anunțat pe Twitter pe 17 august că Deripaska a cerut ștergerea de pe internet a anchetei și o declarație oficială de respingere a afirmațiilor că el îl plătește în mod regulat pe Lavrov și susține financiar „a doua sa familie”.
Ancheta, numită „Iahturi, mită și o amantă. Ce ascunde ministrul Lavrov”, a apărut toamna trecută. Deripaska îi mai cere lui Navalnîi să scoată de pe internet o fotografie cu el și cu Serghei Lavrov în Japonia, precum și toate referirile la presupusele sale legături cu Paul Manafort, fostul șef al campaniei electorale a lui Donald Trump în alegerile prezidențiale americane din 2016.
Deripaska, cunoscut pentru relațiile sale apropiate cu președintele rus Vladimir Putin, este unul din oligarhii ruși afectați de sancțiunile occidentale pentru invadarea neprovocată a Ucrainei de către Rusia.
Dodon rămâne în arest la domiciliu. Procurorii i-ar putea înainta noi învinuiri
Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a prelungit cu încă 30 de zile arestul la domiciliu al fostului președinte Igor Dodon, învinuit pe mai multe capete de acuzare, inclusiv de corupție și trădare de patrie. Dodon, care pledează nevinovat, a anunțat prin avocații săi că va contesta decizia, pe care o consideră neîntemeiată.
Procurorii au cerut prelungirea arestului motivând că există în continuare riscul eschivării, al ingerinței în actul de urmărire penală, de distrugere de probe și de influențare de martori din partea fostului președinte. „Am prezentat probe noi și, în opinia noastră, suficiente care confirmă actualitatea acestor riscuri”, a declarat Petru Iarmaliuc, șeful grupului de procurori care se ocupă de caz.
El a anunțat că fostului președinte urmează să-i fie înaintate noi învinuiri, dar nu a precizat care anume: „În prezent se investighează 10 componente de infracțiuni pe cauza penală de învinuire. Învinuirea urmează să fie completată pe toate aceste aspecte”.
Procurorul a mai spus că Dodon a încălcat interdicția de a comunica cu persoane suspectate în dosarul în care este învinuit, în timpul aflării în arest la domiciliu. Fostul președinte ar fi comunicat pe ascuns, prin Telegram, cu persoane care au tangență cu dosarul în care este învinuit, telefonul mobil ajungând ulterior la o persoană aflată în afara țării.
„Urmează să stabilim cum a fost transmis acel telefon, ce legături are Igor Dodon cu acea persoană, pentru a documenta și a arăta comportamentul vădit al învinuitului de a distruge probele și de a crea impedimente la efectuarea urmării penale”, a precizat Petru Iarmaliuc.
Vorbindu-le jurnaliștilor în timp ce judecătorii se aflau în deliberări, Igor Dodon a lansat noi acuzații politice la adresa guvernării PAS. Fostul președinte a respins din nou acuzațiile care i se aduc spunând că e vorba de o comandă politică.
„Mi-am asumat această luptă. Sunt primul interesat ca aceste dosare să fie duse până la urmă și o să-mi demonstrez în instanță nevinovăția, pe toate capetele de acuzare”, a spus Dodon.
În opinia lui, procurorii nu au prezentat probe noi și argumente suplimentare care să justifice arestul la domiciliu. „Ei se tem, pentru că imediat ce ies din arestul la domiciliu, o să merg prin țară, în fiecare raion, ca să discut cu oamenii. Ei se tem de asta pentru că oamenii o să vină apoi la Chișinău cu mine”, a explicat fostul președinte.
Igor Dodon a fost reținut pe 24 mai și este bănuit de corupere pasivă, acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală, trădare de patrie și îmbogățire ilicită. Asta după ce procurorii anticorupție au efectuat percheziții în mai multe imobile deținute de Dodon și de rudele lui. În urma perchezițiilor, au fost depistate și puse sub sechestru mijloace financiare în sumă totală de peste 2 milioane lei, care ar putea fi ulterior confiscate.
Igor Dodon este cercetat penal și într-un alt dosar, numit generic „Energocom”, fiind acuzat de depășirea atribuțiilor de serviciu în interesul unui grup criminal organizat în 2008-2009, pe când era ministru al economiei și comerțului. El ar fi eliberat atunci un aviz în baza căruia Energocom a semnat un contract de procurare a energiei electrice de la o companie din Ungaria. Asta în condițiile în care Energocom avea deja încheiate două contracte de furnizare a energiei electrice la un preț mai mic cu aproape 30%.
Potrivit procurorilor, statul ar fi fost prejudiciat în acest caz cu peste 123 milioane de lei, echivalentul a circa 12 milioane de dolari, banii fiind transferați pe contul unei companii offshore. Procurorii au anunțat pe 9 august că au finalizat urmărirea penală în privința ex-președintelui în acest dosar și l-au trimis în judecată. Și în acest caz, Igor Dodon pledează nevinovat și susține că este vorba de justiție televizată.
Estonia, atacată cibernetic după înlăturarea unui monument sovietic
Estonia a fost ținta „celor mai ample atacuri cibernetice din 2007 încoace”, la scurt timp după ce a înlăturat un monument din epoca sovietică într-o regiune cu o majoritate etnică rusă considerabilă, au anunțat autoritățile.
Grupul de hackeri ruși Killnet a revendicat atacul, afirmând, pe contul său de Telegram, la 17 august, că a blocat accesul la peste 200 de instituții estone de stat și private, inclusiv la un sistem online de identificare a cetățenilor. Grupul Killnet spune că a întreprins această acțiune după ce un tanc sovietic Tu-34 a fost mutat din locul public din orașul Narva unde era expus într-un muzeu pe 16 august.
„Ieri, Estonia a fost supusă celor mai ample atacuri cibernetice cu care s-a confruntat din 2007 încoace”, scrie pe Twitter Luukas Ilves, subsecretar pentru reforma digitală în cadrul Ministerului estonian al Afacerilor Economice și Comunicațiilor. Cu toate acestea, Ilves spune că atacurile pentru blocarea serviciilor au fost „ineficiente” și au fost „în mare măsură neobservate” de către restul populației.
„Cu câteva excepții mici și neimportante, site-urile web au rămas complet disponibile pe tot parcursul zilei”, a adăugat el. „E-Estonia este în funcțiune”, a adăugat Ilves, folosind porecla primită de țara baltică, văzută ca un pionier al digitalizării în Europa.
Jumătate dintre dispecerii de zbor din Rusia sunt în concediu forțat
Jumătate dintre dispecerii de zbor din Rusia au fost puși în concediu forțat din cauza efectelor sancțiunilor occidentale care aduc prejudicii industriei turistice naționale, a declarat un oficial al sindicatului.
Serghei Kovaliov, președintele Sindicatului Federal al Controlorilor de Trafic Aerian din Rusia, a făcut această afirmație într-o plângere trimisă la începutul acestei săptămâni la Procuratura Generală. Rusia are aproximativ 30 000 de dispeceri de zbor, ceea ce implică faptul că 15 000 au fost trimiși în concediu neplătit.
Industria aviatică din Rusia - foarte dependentă de tehnologia și rutele occidentale - a fost printre domeniile cele mai afectate de sancțiunile radicale declanșate de invazia Moscovei în Ucraina.
Concediul forțat poate dura de la câteva zile până la câteva luni, lucrătorii primind două treimi din salariul de bază în această perioadă, potrivit legislației ruse.
Aproximativ 135 000 de lucrători ruși se aflau în concediu forțat, a declarat în iunie ministrul Muncii, Anton Kotiakov. Mulți dintre ei provin din industria auto din Rusia, care a ajuns aproape la un punct mort în luna mai din cauza sancțiunilor.
Sechestru pe casa lui Plahotniuc din Franța
La solicitarea procurorilor din Moldova, un tribunal francez a aplicat sechestru pe un imobil din Sciez, una din zonele de elită ale Franței, care îi aparține oligarhului fugar Vladimir Plahotniuc, anunță Procuratura Generală.
Potrivit estimărilor autorităților franceze, casa valorează peste 4,2 milioane de euro, adică 83,5 de milioane lei. Sechestrul a fost aplicat ca garanție că imobilul va putea fi confiscat în cadrul dosarului penal investigat de procurorii din Moldova.
Judecătorul de instrucție francez a indicat, citând autoritățile cipriote, că Vladimir Plahotniuc ar fi creat o rețea criminală la nivel național și internațional, în anii 2009-2019. Împreună cu un alt businessman fugar, Ilan Șor, Plahotniuc ar fi înregistrat societăți cipriote și panameze în Anglia și a deschis conturi bancare, pentru a depune bani deturnați din băncile din Moldova.
Până la pronunțarea unei decizii pe dosar, imobilul va fi administrat de agenția franceză pentru recuperarea bunurilor infracționale.
Într-o amplă investigație realizată în 2018, despre proprietățile de peste hotare ale lui Vladimir Plahotniuc, pe atunci lider al Partidului Democrat, jurnaliștii de la Rise Moldova au scris despre patru imobile înșiruite pe axa Geneva – Sciez – Les Houches – București, vile care ar valora peste 30 de milioane de euro, adică peste jumătate de miliard de lei.
Parașutistul rus care a condamnat războiul din Ucraina fuge din țară
Un parașutist rus care a condamnat invazia neprovocată a țării sale în Ucraina după ce a luat parte la război a fugit din Rusia.
Activistul pentru drepturile omului stabilit în Franța, Vladimir Osecikin, a declarat pe 17 august că el și echipa sa l-au ajutat pe Pavel Filatiev să părăsească „urgent” Rusia.
Filatiev a luat parte la atacul Rusiei asupra Ucrainei în februarie și martie. Ulterior, el a scris o carte intitulată ZOV (Un apel) în limba rusă. Titlul a fost scris cu litere latine pentru a scoate în evidență literele „Z” și „V”. Vehiculele militare rusești din Ucraina sunt marcate cu aceste litere, care au devenit simboluri promovate de presa de stat rusă și de alți susținători ai Kremlinului ca embleme patriotice care exprimă susținerea pentru armată și pentru invazia în Ucraina.
Înainte de a părăsi Rusia, Filatiev a acordat un interviu publicației The Guardian în care spunea că, după ce cartea sa a fost publicată, și-a schimbat adresa de mai multe ori pentru a evita o eventuală arestare. Filatiev a mai spus că nu știe dacă a fost deschis un dosar penal împotriva sa.
Președintele Vladimir Putin a semnat în martie o lege care prevede pedepse lungi cu închisoarea pentru distribuirea de „informații false în mod deliberat” despre operațiunile militare rusești. Kremlinul depune eforturi considerabile pentru a controla discursul oficial despre războiul său din Ucraina, lansat la sfârșitul lunii februarie.
Legea prevede pedepse de până la 10 ani de închisoare pentru persoanele condamnate pentru o asemenea infracțiune, în timp ce pedeapsa pentru distribuirea de „informații false în mod deliberat” despre armata rusă care duce la „consecințe grave” este de 15 ani de închisoare. De asemenea, legea prevede că este ilegală „lansarea de apeluri împotriva utilizării trupelor rusești pentru protejarea intereselor Rusiei” sau „pentru discreditarea unei astfel de utilizări”, pedeapsă posibilă fiind de până la trei ani de închisoare. Aceeași prevedere se aplică și apelurilor pentru sancțiuni împotriva Rusiei.
La începutul acestei săptămâni, un alt soldat rus, Daniil Frolkin, din brigada 64 de pușcași motorizați din regiunea Habarovsk Krai din Orientul Îndepărtat, a mărturisit public că trupele rusești au luat parte la jafuri, tâlhării și ucideri de civili în Ucraina, la ordinul superiorilor lor. De asemenea, acesta a mărturisit că a ucis un civil ucrainean, Ruslan Iaremciuk, în satul Andriivka.
Veniturile din exporturile energetice rusești, mai mari cu 100 de miliarde de dolari în 2022 (raport)
Rusia estimează că veniturile din exporturile de energie vor crește în acest an cu aproape 100 de miliarde de dolari, deoarece prețurile mai mari ale materiilor prime vor compensa o scădere a volumelor, conform documentelor guvernamentale citate de Reuters.
Ministerul rus al Economiei se așteaptă ca veniturile din exporturile de energie să ajungă la 338 de miliarde de dolari în 2022, în creștere cu mai mult de o treime față de 244 de miliarde de dolari anul trecut. Saltul veniturilor, dacă se va materializa, va ajuta la susținerea economiei Rusiei în fața sancțiunilor occidentale radicale care paralizează unele dintre industriile sale.
Veniturile mai mari din exporturi îi vor permite președintelui Vladimir Putin să majoreze salariile și pensiile într-un moment în care economia rusă a intrat în recesiune, iar inflația erodează standardele de viață. Exporturile de energie reprezintă aproximativ jumătate din veniturile bugetului federal al Rusiei.
Echipamente medicale, pe bani japonezi, în cinci spitale mari din R. Moldova
Cinci spitale mari din Republica Moldova vor putea cumpăra, din bani japonezi, dispozitive medicale de imagistică și dializă. Japonia va oferi puțin peste 7 milioane de euro pentru a moderniza spitalele din Republica Moldova.
Un acord în acest sens a fost semnat la Chișinău de ministrul de externe, Nicu Popescu, și ambasadorul Japoniei în R. Moldova, Katayama Yoshihiro.
Noile aparate medicale vor ajunge la Institutul de Medicină Urgentă, Spitalul Cinic Republican „Timofei Moșneaga”, Institutul Mamei și Copilului, Institutul Oncologic și la Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime”.
Banii vor fi oferiți prin intermediul Agenției Japoneze pentru Cooperare Internațională și vor acoperi necesitățile urgente ale sistemului național de sănătate.
La începutul acestei luni, Guvernul de la Chișinău a aprobat acordul pentru acest ajutor cu Agenția Japoneză pentru Cooperare Internațională. Documentul prevede că banii vor fi oferiți în decurs de 2 ani. Un expert bioinginer medical va veni în Republica Moldova pentru a evalua împreună cu specialiștii de aici necesitățile spitalelor care urmează a fi echipate cu noi aparate medicale.
Stoltenberg: Misiunea KFOR este pregătită să prevină confruntările dintre Kosovo și Serbia
Șeful NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că trupele de menținere a păcii ale alianței sunt pregătite să intervină în cazul în care tensiunile dintre Kosovo și Serbia vor escalada.
Cele două țări balcanice vecine se pregătesc pentru noi discuții mediate de Uniunea Europeană în vederea normalizării relațiilor. Stoltenberg a declarat într-o conferință de presă comună cu președintele sârb Aleksandar Vucic la Bruxelles, la 17 august, în ajunul unei noi runde de discuții între cele două țări, că, deși situația de pe teren s-a îmbunătățit, este responsabilitatea tuturor părților - în special, a oficialilor de la Belgrad și Pristina - să prevină o nouă escaladare a tensiunilor. El a mai declarat că misiunile de menținere a păcii KFOR „sunt pregătite să intervină” dacă stabilitatea este pusă în pericol.
Kosovo și Serbia sunt angajate în dialogul condus de UE din 2011, cu scopul de a ajunge la un acord cuprinzător și obligatoriu din punct de vedere juridic privind normalizarea relațiilor. Kosovo și-a declarat independența față de Serbia în 2008. Serbia nu îi recunoaște independența, în timp ce majoritatea țărilor UE i-o recunosc.
Poliția afirmă că 21 de persoane au fost ucise în explozia de la moscheea din Kabul
Explozia care a distrus o moschee plină de credincioși în timpul rugăciunilor de seară din capitala afgană Kabul, pe 17 august, a ucis 21 de persoane, a anunțat poliția.
Purtătorul de cuvânt al poliției, Khalid Zadran, a declarat că alte 33 de persoane au fost rănite în explozie. Purtătorul de cuvânt al guvernului taliban, Zabihullah Mujahid, a confirmat că există morți și răniți în urma exploziei, dar nu a precizat numărul acestora. „Ucigașii de civili și autorii... vor fi pedepsiți în curând pentru crimele lor”, a scris el pe Twitter.
Organizația neguvernamentală italiană Emergency, care administrează un spital în Kabul, a declarat că „majoritatea pacienților pe care i-am primit în urma exploziei din interiorul unei moschei suferă de răni provocate de șrapnele și arsuri”. Nimeni nu și-a revendicat deocamdată responsabilitatea pentru atac, dar filiala locală a Statului Islamic și-a intensificat atacurile de când talibanii au revenit la putere în august, anul trecut, după retragerea forțelor militare conduse de SUA.
Poliția rusă percheziționează locuințele jurnaliștilor care contribuie la programele RFE/RL
Poliția rusă a percheziționat locuințele mai multor jurnaliști care contribuie la programele Serviciului rus al RFE/RL și Idel.Realities, un proiect online care acoperă știrile și evenimentele din regiunea Volga-Urali.
La 17 august, poliția din capitala Republicii Tatarstan din Rusia, Kazan, a percheziționat locuința sociologului Iskander Iasaveiev, care este editorialist pentru proiectul online Idel.Realities. Avocatul lui Iasaveiev, Rim Sabirov, a declarat că poliția i-a dus clientul la Comitetul de Investigații pentru interogatoriu. În acest moment, nu este clar de ce anume Iasaveiev, cunoscut pentru poziția sa deschisă împotriva invaziei neprovocate în curs a Rusiei în Ucraina, a fost reținut pentru interogatoriu.
Între timp, site-ul pro-Kremlin Tatar-Inform a raportat la 17 august că poliția a percheziționat locuințele altor șapte jurnaliști locali care lucrează ca freelanceri sau contribuie la serviciile RFE/RL din Rusia și Tatar-Bașkir, precum și la Idel.Realities. Potrivit Tatar-Inform, perchezițiile au fost legate de articolele jurnaliștilor care acoperă agresiunea continuă a Rusiei împotriva Ucrainei.
Președintele Vladimir Putin a semnat în martie o lege care prevede pedepse lungi cu închisoarea pentru distribuirea de „informații false în mod deliberat” despre operațiunile militare rusești, în timp ce Kremlinul încearcă să controleze discursul oficial despre războiul său din Ucraina.
Armata ucraineană susține că a respins atacul din Herson
Armata ucraineană a anunțat pe 18 august că forțele sale au respins un atac rusesc în regiunea sudică Herson, în timp ce bombardamentele efectuate de forțele Moscovei în orașul nordic Harkov au ucis șapte persoane și au rănit 16.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a calificat bombardamentul din Harkov, care a lovit dormitorul unui internat, drept „josnic și cinic”. „Durere pentru Harkov. Atacul cu rachete... asupra căminului... Clădirea a fost complet distrusă”, a scris Zelenski pe Telegram. „Un atac josnic și cinic asupra civililor, care nu are nicio justificare și demonstrează neputința agresorului. Nu vom ierta, ne vom răzbuna”, a mai spus Zelenski.
În sudul Ucrainei, forțele Kievului au respins o tentativă de avans a forțelor rusești în apropiere de orașul Bilohirka, la nord-est de Herson, a declarat analistul militar ucrainean Oleh Jdanov. Districtul de sud al Comandamentului operațional al forțelor armate ucrainene a declarat că forțele ucrainene au ucis 29 de „ocupanți” și au distrus artilerie, vehicule blindate și un depozit de aprovizionare militară. Afirmațiile nu au putut fi confirmate din surse independente.
„Forțele ruse au obținut doar progrese minime, iar în unele cazuri am avansat noi, începând de luna trecută”, a declarat consilierul prezidențial ucrainean Oleksi Arestovici într-un mesaj video. „Ceea ce vedem este un impas strategic.”
Turcia și Israelul vor restabili legături diplomatice depline
Israelul și Turcia vor restabili relațiile diplomatice depline și vor face schimb de ambasadori pentru prima dată după ani de zile, a anunțat la 17 august biroul premierului interimar israelian, Yair Lapid.
Măsura a fost decisă după vizita lui Lapid la Ankara în iunie și discuțiile cu liderul turc Recep Tayyip Erdogan, se arată în comunicatul oficial. Cândva aliați apropiați, Turcia și Israelul s-au despărțit în 2010, după ce 10 cetățeni turci au fost uciși când marina israeliană a luat cu asalt o navă de solidaritate cu Gaza.
A existat o apropiere inițială în 2016, dar de la disputa din jurul deschiderii ambasadei americane la Ierusalim în 2018, cele două țări nu au mai făcut schimb de ambasadori. Turcia nu recunoaște Ierusalimul drept capitală a Israelului, iar ambasada sa se află la Tel Aviv.
China va trimite trupe în Rusia pentru exerciții militare comune
Beijingul afirmă că va trimite un contingent de trupe în Rusia pentru a participa la exerciții militare comune la care vor participa mai multe țări, printre care India, Belarus, Mongolia și Tadjikistan.
Ministerul chinez al Apărării a declarat la 17 august că participarea la exercițiile comune „nu are legătură cu situația internațională și regională actuală”, o referire aparentă la invazia în curs a Rusiei în Ucraina. Exercițiile fac parte dintr-un acord anual de cooperare bilaterală în curs de desfășurare, se arată în declarație.
În ultimii ani au avut loc exerciții comune similare conduse de Rusia, care au implicat China. „Scopul este de a aprofunda cooperarea pragmatică și de prietenie cu armatele țărilor participante, de a spori nivelul de colaborare strategică între părțile participante și de a consolida capacitatea de a răspunde la diverse amenințări la adresa securității", se arată în declarație.
China se numără printre țările care au evitat să impună sancțiuni ca răspuns la războiul Rusiei din Ucraina. Secretarul de stat american Antony Blinken i-a spus luna trecută omologului său chinez că nu acceptă afirmațiile Chinei că este neutră în conflictul din Ucraina și a declarat că Washingtonul este „îngrijorat de alinierea [Chinei] cu Rusia”.
Explozie puternică într-o moschee din Kabul
O explozie puternică a avut loc într-o moschee din capitala afgană Kabul în timpul rugăciunilor de seară din 17 august, au declarat martori și oficiali. Poliția afgană spune că s-au înregistrat mai multe victime, dar nu a putut face încă un bilanț.
Cu toate acestea, un oficial taliban din cadrul serviciilor de informații a declarat pentru Reuters că este posibil ca până la 35 de persoane să fi fost rănite sau ucise, iar bilanțul ar putea crește.
Al Jazeera citează un oficial neidentificat care afirmă că ar exista 20 de morți. Martorii au declarat pentru Reuters că puternica explozie s-a auzit în tot cartierul din nordul Kabulului, spărgând geamurile clădirilor din apropiere. Ambulanțele s-au grăbit să ajungă la fața locului.
Oficialul taliban din serviciile de informații, care a vorbit cu Reuters sub acoperirea anonimatului, a declarat că explozia a avut loc într-o moschee, unde se rugau credincioșii din zona Khair Khana din Kabul. Imamul moscheii se numără printre cei uciși, iar bilanțul ar putea crește în continuare, a adăugat sursa. Echipe de informații se află la locul exploziei, iar investigațiile sunt în curs de desfășurare.
Noile cazuri de COVID în Rusia au atins cel mai înalt nivel din ultimele cinci luni
Rusia a înregistrat peste 33 000 de cazuri noi de COVID la 17 august, un maxim al ultimelor cinci luni.
Numărul de cazuri noi a crescut în ultimele șapte săptămâni, ceea ce i-a determinat pe oficiali să recomande locuitorilor să revină la purtarea măștilor și să se vaccineze din nou. Numărul de spitalizări noi la 17 august a fost de peste 3100.
Potrivit statisticilor oficiale rusești, 383 000 de persoane au murit în Rusia din cauza COVID de când boala a început să se răspândească rapid în întreaga lume în 2020. Experții independenți în demografie estimează că totalul deceselor din Rusia este de patru ori mai mare decât cifra oficială.
Iranul este pregătit să pună în aplicare „imediat” acordul de schimb de deținuți cu SUA
Teheranul se declară pregătit să pună în aplicare un schimb de deținuți cu Statele Unite și l-a îndemnat pe președintele Joe Biden să „acționeze” și să „înlăture obstacolele” pentru a face progrese în acest sens.
Teheranul încearcă de mult timp să obțină repatrierea a peste zece iranieni deținuți în prezent în Statele Unite, în timp ce Washingtonul încearcă să obțină eliberarea mai multor persoane cu dublă cetățenie iraniano-americană, inclusiv a omului de afaceri Siamak Namazi, arestat în octombrie 2015.
„Suntem pregătiți să facem schimb de deținuți cu Washingtonul... Statele Unite trebuie să elibereze fără nicio condiție cetățenii iranieni încarcerați”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Nasser Kanaani, în fața jurnaliștilor la 17 august.
Kanaani a făcut aceste declarații la o zi după ce secretarul de stat american Antony Blinken scria pe Twitter că Namazi a petrecut acum 2500 de zile în închisoare, „deținut pe nedrept” în Iran. „Suntem hotărâți să îi asigurăm libertatea și să ne asigurăm că toți americanii care au fost reținuți pe nedrept de Iran, inclusiv tatăl său, Baquer, se pot întoarce acasă”, a scris Blinken.
În replică, avocatul pentru drepturile omului Jared Genser a distribuit o scrisoare din partea lui Namazi, care solicită administrației Biden să ăntreprindă acțiuni concrete pentru ca declarațiile să devină realitate.
Secretarul general al ONU Antonio Guterres a ajuns miercuri la Liov
Secretarul geeneral al ONU Antonio Guterres a ajuns miercuri la Liov, Ucraina, unde se va întâlni joi cu preşedinţii ucrainean şi turc pentru a discuta despre exportul de cereale din porturile Ucrainei de la Marea Neagră, dar și despre securitatea centralei nucleare de la Zaporojie, care este cea mai mare centrală atomică de pe continentul european.
„Secretarul general se va afla joi la Liov la invitaţia preşedintelui Volodimir Zelenski, pentru a participa la o întâlnire trilaterală cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi liderul ucrainean", a anunțat la o conferință de presă purtătorul de cuvânt ONU Stephane Dujarric, precizând că Antonio Guterres se va deplasa apoi la Odesa şi după aceea în Turcia.
La reuniune va fi examinată aplicarea acordului din iulie de la Istanbul privind reluarea exporturilor de cereale ucrainene prin porturile de la Marea Neagră, acord „în care Turcia este un element-cheie", a mai spus Dujarric, adăugând că „va fi discutată şi chestiunea centralei nucleare [Zaporojie]” și că ar urma să aibă loc și o întâlnire bilaterală preşedintele Volodimir Zelenski şi secretarul general al Națiunilor Unite.
Antonio Guterres a avertizat săptămâna trecută că bombardamentele din zona centralei riscă să provoace un accident nuclear cu consecințe grave pentru întreaga regiune. Națiunile Unite s-au oferit să organizeze vizita unei echipe internaționale de experți la centrală, pentru a analiza la fața locului situația securității reactoarelor nucleare, dar marți Rusia a declarat că misiunea nu poate călători prin Kiev și nu poate trece liniile frontului spre Zaporojie din motive de securitate. Argumentul a fost respins imediat de ONU.
Tot marți, într-o discuție cu președintele Franței, Zelenski a acuzat din nou Rusia de „terorism nuclear”. Moscova susține că forțele ucrainene sunt cele care atacă centrala. Centrala de la Zaporojie este controlată de trupele rusești, dar funcționează în continuare cu personal ucrainean.
Sâmbătă, Antonio Guterres se va deplasa la Istanbul, în Turcia.
Kiev: contraofensiva pentru eliberarea teritoriilor ocupate de ruși ar putea începe curând
Serviciul de informații al ministerului apărării de la Kiev a sugerat miercuri că ar putea fi lansată curând o contraofensivă pentru eliberarea teritoriilor ocupate de Moscova, ofensivă despre care s-a mai vorbit de ceva vreme, a relatat CNN.
CNN îl citează pe purtătorul de cuvânt al serviciului Andrei Iusov care a spus că în viitorul apropiat evenimentele de pe tot frontul se vor intensifica.
„Intensificarea nu va fi legată de nici o dată, dar trebuie să luăm în calcul Ziua Independenței Ucrainei”, a mai spus Iusov făcând referire la data de 24 august.
„Direcția principală de informații a spus de mult timp că august și septembrie vor fi perioade extrem de importante pentru evoluția situației de pe întregul front”, a explicat purtătorul de cuvânt al serviciului de informații din ministerul ucrainean al apărării.
Coreea de sud a anunțat că Phenianul a testat două rachete de croazieră
Coreea de sud a anunțat că Phenianul a testat două rachete de croazieră, care au zburat în direcția Mării Galbene. Nu este clar cât de departe au ajuns proiectilele, spune ministerul sud-coreean ala apărării.
Rezoluțiile ONU interzic Coreei de Nord să testeze rachete balistice, care, în funcție de cum sunt proiectate, pot purta focoase nucleare. Dar testarea rachetelor de croazieră nu cad sub incidența sancțiunilor impuse regimului totalitar nord-coreean. Spre deosebire de rachetele balistice, rachetele de croazieră au propriul sistem de propulsie permanent.
La o conferință de presă care a marcat 100 de zile de la preluarea mandatului, președintele Coreei de Sud Yoon Suk Yeol a subliniat că guvernul său nu va da garanții de securitate Coreei de Nord, în schimbul de-nuclearizării Phenianului. Acum două zile însă, Yoon a repetat propunerea de a oferi ajutor economic Nordului peninsulei Coreea dacă regimul de acolo renunță la programul său nuclear.
