Ştiri
Talibanii susțin că Pakistanul a permis dronelor americane să folosească spațiul său aerian
Ministrul taliban al apărării a afirmat că Pakistanul a permis dronelor americane să folosească spațiul său aerian pentru a avea acces în Afganistan, acuzație pe care Pakistanul a negat-o recent în urma unui atac aerian american la Kabul.
Mollahul Mohammad Yaqoob a declarat reporterilor în cadrul unei conferințe de presă la Kabul, la 28 august, că dronele americane au intrat în Afganistan prin Pakistan. „Potrivit informațiilor noastre, dronele intră în Afganistan prin Pakistan, folosesc spațiul aerian al Pakistanului. Îi cerem Pakistanului să nu-și folosească spațiul aerian împotriva noastră”, a spus el.
Ministerul pakistanez de Externe nu a răspuns solicitării agenției de presă Reuters de a comenta aceste afirmații. Autoritățile pakistaneze au negat implicarea sau că ar fi avut știință dinainte de atacul cu dronă pe care Statele Unite susțin că l-au efectuat la Kabul în luna iulie și care l-a ucis pe Ayman al-Zawahri, liderul Al-Qaida .
Ministerul britanic al Apărării: Este neclar cum poate Rusia să-și întărească trupele din Ucraina
„Este neclar cum poate Rusia să-și întărească trupele, dar chiar și o forță întărită este puțin probabil să îi sporească puterea de luptă în Ucraina”, a declarat Ministerul britanic al Apărării.
Președintele rus Vladimir Putin a semnat săptămâna trecută un decret pentru a crește dimensiunea forțelor armate ale Rusiei de la 1,9 milioane la 2,04 milioane, în condițiile în care războiul din Ucraina intră în cea de-a șaptea lună.
În actualizarea sa periodică privind invazia rusă în Ucraina, Ministerul britanic al Apărării a declarat că nu este clar dacă acest lucru va fi realizat prin recrutarea mai multor voluntari sau prin creșterea numărului de recruți.
Oricum ar fi, probabil că nu ar avea un mare impact asupra războiului din Ucraina, având în vedere că „Rusia a pierdut zeci de mii de soldați; foarte puțini militari noi prin contract sunt recrutați; iar, tehnic vorbind, recruții nu sunt obligați să servească în afara teritoriului rusesc”, a declarat ministerul pe Twitter la 28 august.
Pakistanul face apel la ajutor internațional în timp ce inundațiile musonice devastează țara
Inundațiile fulgerătoare din Pakistan au făcut aproape o mie de victime din iunie până acum, a anunțat guvernul la 27 august. Aproximativ 30 de milioane de persoane nu mai au adăpost, în timp ce ploile musonice nu dau semne că vor scădea în intensitate.
Premierul Shahbaz Sharif a cerut ajutorul comunității internaționale pentru a face față pagubelor provocate de inundații. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Asim Iftikhar, a declarat că Organizația Națiunilor Unite a fost de acord să organizeze un apel pentru donații în valoare de 160 de milioane de dolari, care va fi lansat pe 30 august.
Sezonul musonic a început mai devreme decât de obicei în acest an și a fost deosebit de violent, ploile abundente punând la încercare capacitatea salvatorilor de a evacua persoanele izolate în zonele afectate de inundații. Starea de urgență a fost declarată la 26 august.
Ministrul informațiilor, Maryam Aurangzeb, a declarat că soldații și lucrătorii de salvare au fost implicați în operațiuni în multe districte din provincia Sindh, în sud, provincia Khyber Pakhtunkhwa, în nord-vest, și provincia Punjab, în est. „Guvernul a aprobat fonduri suficiente pentru a compensa financiar persoanele afectate și nu ne vom lăsa oamenii de izbeliște în aceste momente dificile, a declarat Aurangzeb.
Afganistanul, aflat în vecinătatea Pakistanului, a fost, de asemenea, grav afectat de inundații în acest an, cu sute de morți și mii de persoane strămutate.
Kazahstanul va suspenda exporturile de arme timp de un an
Guvernul Kazahstanului a declarat că a suspendat toate exporturile de arme timp de un an, fără a oferi un motiv pentru decizia anunțată pe 27 august.
Președintele Qasym-Zhomart Toqaev și-a exprimat recent îngrijorarea că armele kazahe ar putea ajunge în conflictele militare regionale, pe fondul războiului actual al Rusiei împotriva Ucrainei. Conducerea fostei republici sovietice, care are legături economice strânse cu Rusia, a încercat să găsească un echilibru între Rusia, Ucraina, Turcia și China, temându-se că ambițiile geopolitice ale Moscovei s-ar putea extinde mult dincolo de Ucraina.
De când Rusia și-a lansat agresiunea la scară largă împotriva Ucrainei la sfârșitul lunii februarie, Kazahstanul a refuzat să ofere în mod oficial sprijinul său deplin fie Moscovei, fie Kievului.
Kazahstanul produce o gamă largă de echipamente militare, inclusiv bărci, vehicule blindate, mitraliere, vizoare de noapte, grenade, torpile și echipamente de protecție, deși nu era clar care dintre aceste articole erau produse pentru export.
Dell Technologies și-a oprit toate operațiunile din Rusia
La 27 august, Dell Technologies a anunțat că a încetat toate operațiunile din Rusia, după ce și-a închis birourile la începutul acestei luni, devenind astfel cel mai recent caz al unei companii occidentale care părăsește Rusia în fața invaziei la scară largă a Moscovei în Ucraina.
Compania americană de calculatoare Dell este un furnizor-cheie de servere în Rusia. Aceasta și-a suspendat vânzările în Ucraina și Rusia în februarie, în timp ce monitoriza situația pentru a determina următoarele sale decizii.
„În februarie, am luat decizia de a nu mai vinde, a nu mai presta servicii sau a nu mai oferi asistență pentru produse în Rusia, Belarus și în regiunile Donețk și Luhansk din Ucraina, alături de Crimeea, deja supusă embargoului", a declarat pentru Reuters purtătorul de cuvânt al Dell, Mike Siemienas.
Agenția de știri de stat TASS l-a citat pe ministrul adjunct al Industriei și Comerțului, Vasili Șpak, care a declarat: „Monitorizăm evoluția situației”. „Potrivit datelor noastre, marea majoritate a specialiștilor din centrele de cercetare și dezvoltare și a inginerilor de suport ai Dell din Sankt Petersburg și Moscova au primit deja oferte de muncă cu salarii competitive din partea producătorilor ruși”, a adăugat el.
Forțele ucrainene continuă să respingă atacurile rusești în Bahmut
Forțele militare ucrainene a continuat să zădărnicească încercările rusești de a pătrunde în jurul orașului strategic Bakhmut pentru a extinde controlul asupra regiunii Donbas.
După ce, cu câteva săptămâni în urmă, au cucerit orașele Șeverodonețk și Lisiciansk, forțele rusești s-au concentrat asupra orașului-cheie Bahmut. Orașul - care avea aproximativ 70 000 de locuitori înainte ca Rusia să își lanseze invazia în Ucraina, pe 24 februarie - a fost bombardat din nou în ziua de 27 august, la fel ca și Soldedar și Zaițeve din apropiere, potrivit unui raport militar ucrainean. Ucraina, se spune în buletinul informativ, a oprit ofensiva în apropierea altor două orașe importante, Sloviansk și Kramatorsk.
De asemenea, armata ucraineană a declarat că forțele sale care rezistă în orașul Avdiivka, o importantă zonă de extracție carboniferă, au reușit să respingă un asalt rusesc, în ciuda artileriei inamice și a loviturilor aeriene.
Cehia și Polonia au convenit să protejeze spațiul aerian al Slovaciei
Republica Cehă și Polonia au semnat un acord pentru a proteja spațiul aerian al țării vecine, Slovacia, membră și ea în NATO.
Bratislava va înceta să mai folosească vechile avioane de luptă MiG-29 de fabricație sovietică la sfârșitul acestei luni.
Acordul de protecție semnat la 27 august este programat să fie valabil până când Slovacia va primi o comandă de noi avioane F-16 din partea Statelor Unite, așteptată cândva în 2024.
Ministrul slovac al apărării, Jaroslav Nad, a declarat luna trecută că Slovacia ar putea oferi actuala sa flotă de 11 MIG-29 într-un posibil schimb de un anumit tip, pentru a ajuta Kievul în lupta împotriva invaziei Rusiei. Cele 11 MIG-29 au o valoare estimată la 300 de milioane de dolari.
Două nave militare americane tranzitează strâmtoarea Taiwan, primele de la vizita lui Nancy Pelosi
Două nave de război ale marinei americane au navigat prin apele internaționale din strâmtoarea Taiwan la 28 august, prima operațiune de acest fel de la vizita în Taiwan a președintei Camerei Reprezentanților a SUA, Nancy Pelosi.
Marina americană a anunțat că crucișătoarele Chancellorsville și Antietam efectuează misiunea aflată acum în curs de desfășurare. Acest tip operațiuni durează, de obicei, între opt și 12 ore și sunt monitorizate îndeaproape de armata chineză.
În ultimii ani, navele de război americane și, ocazional, cele ale unor națiuni aliate, precum Marea Britanie și Canada, au navigat prin strâmtoare, stârnind iritarea Chinei, care revendică Taiwanul împotriva obiecțiilor guvernului de la Taipei, ales în mod democratic.
Călătoria făcută de Nancy Pelosi în Taiwan la începutul lunii august a înfuriat China, care a considerat-o o încercare a SUA de a se amesteca în afacerile sale interne. Ulterior, China a lansat exerciții militare în apropierea insulei.
Ankara îl atacă pe Macron pentru criticile la adresa Turciei, Rusiei și Chinei
Turcia l-a atacat dur pe președintele francez Emmanuel Macron în urma comentariilor sale din Algeria în care a avertizat asupra puterilor străine care răspândesc propagandă antifranceză în Africa, numind în mod specific Turcia, Rusia și China.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului turc de Externe, Tanju Bilgic, a denunțat pe 27 august ceea ce a numit comentariile „extrem de nefericite” ale liderului francez. „Este inacceptabil faptul că... Macron, care are dificultăți în confruntarea cu trecutul său colonial în Africa, în special în Algeria, încearcă să scape de trecutul său colonial acuzând alte țări, inclusiv țara noastră”, a declarat Bilgic într-o declarație. „Sperăm că Franța va ajunge la maturitatea de a-și înfrunta trecutul colonial fără a da vina pe alte țări, inclusiv pe țara noastră, cât mai curând posibil.”
În timpul unei vizite în fosta colonie a Franței, Macron a părut, la 26 august, să-i avertizeze pe tinerii algerieni și africani împotriva manipulării de către „rețele” influențate de Turcia, Rusia și China, care prezintă Franța drept un „inamic”.
În altă ordine de idei, Statele Unite au declarat că sunt, în continuare, preocupate de eforturile Turciei de a interzice exprimarea prin cenzură și hărțuire judiciară, în urma arestării unui star pop turc pentru afirmațiile făcute în timpul unui spectacol.
Coordonatorul ONU în Ucraina: Exportul de grâne trebuie să crească pentru a face loc noii recolte
Coordonatorul ONU pentru un acord privind cerealele din Marea Neagră a declarat că trebuie mutate milioane de tone de cereale din silozurile ucrainene pentru a face loc următoarei recolte.
Amir Abdulla, coordonatorul ONU al Inițiativei pentru exportul cerealelor la Marea Neagră, a declarat pe 27 august că acordul privind cerealele „a început să creeze ceva spațiu, dar trebuie mutate mult mai multe cereale pentru a face loc noii recolte”.
Cu o zi mai devreme, președintele ucrainean Volodimir Zelenski declara într-un discurs către națiune că Ucraina a exportat peste un milion de tone de produse agricole pe mare în ultima lună. „Inițiativa privind exportul de cereale funcționează de aproape o lună și, în acest timp, cele trei porturi maritime ale noastre... au exportat primul milion de tone", a declarat Zelenski.
Exporturile de cereale prin Marea Neagră au fost suspendate în zilele de după invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina, după 24 februarie. În iulie, Rusia și Ucraina au ajuns la un acord mediat de ONU pentru reluarea exporturilor. Zelenski a declarat că, de la intrarea în vigoare a acordului, 44 de nave cu cereale au părăsit porturile ucrainene îndreptându-se către porturi din 15 țări străine.
Kosovo și Serbia au ajuns la un compromis privind pașapoartele
Josep Borrell, cel mai înalt diplomat al Uniunii Europene, a declarat că Serbia și Kosovo au ajuns la un acord de compromis în ceea ce privește distribuirea documentelor de ieșire și de intrare, o problemă care a contribuit la creșterea tensiunilor de-a lungul graniței dintre cele două țări.
„Avem un acord”, a declarat Borrell într-o postare pe Twitter la 27 august, deși a precizat că unele dispute între cele două trebuie încă rezolvate, inclusiv cea referitoare la plăcuțele de înmatriculare auto.
În cadrul dialogului mediat de UE, „Serbia a fost de acord să elimine documentele de intrare/ieșire pentru posesorii de documente de identitate din Kosovo, iar Kosovo a fost de acord să nu le introducă pentru posesorii de documente de identitate sârbești”, a precizat el.
„Sârbii din Kosovo, precum și toți ceilalți cetățeni, vor putea călători liber între Kosovo & Serbia folosind cărțile lor de identitate. UE tocmai a primit garanții din partea premierului [kosovar] [Albin] Kurti în acest sens. Aceasta este o soluție europeană. Îi felicităm pe ambii lideri pentru această decizie & conducerea lor”, a adăugat Borrell.
Măsura pare a fi o concesie majoră din partea lui Aleksandar Vučić, președintele Serbiei, care anterior refuzase să accepte documentele emise de Pristina, ceea ce ar putea fi văzut ca o recunoaștere de către Belgrad a documentelor naționale kosovare.
Borrell, în mesajul său video, a declarat că problema plăcuțelor de înmatriculare trebuie rezolvată și i-a îndemnat pe liderii celor două țări să găsească o soluție. Kurti a declarat într-o postare pe Facebook că cetățenii din Kosovo „cu documente de identificare emise de țara noastră, vor putea să treacă granița cu Serbia la toate punctele de trecere a frontierei fără obstacole, sarcini sau întârzieri.”
De teama unui incident nuclear, autoritățile ucrainene distribuie iod la Zaporojie
Autoritățile ucrainene au început să distribuie tablete de iod rezidenților din apropierea centralei nucleare Zaporojie, ocupată de Rusia, pentru a oferi protecție împotriva unei potențiale intoxicații cu radiații în cazul unui dezastru nuclear.
Decizia luată pe 27 august are loc în contextul în care Ucraina și Rusia au făcut schimb de acuzații pentru bombardamentele în jurul sitului și la o zi după ce Rusia a blocat adoptarea unei declarații-cheie a ONU din cauza modului în care se referă la criza în care se află centrala pe timp de război.
Experții și-au exprimat îngrijorarea cu privire la sistemele de răcire a reactoarelor nucleare ale centralei, după ce instalația a fost oprită temporar la 25 august, punând în pericol energia necesară pentru funcționarea sistemelor. O defecțiune a sistemului de răcire ar putea provoca topirea miezului reactorului la cea mai mare centrală nucleară din Europa.
Pe 27 august, Ucraina a declarat că forțele rusești au tras asupra orașelor de peste râu de centrală, în timp ce Rusia a afirmat că trupele ucrainene au bombardat o clădire în care este depozitat combustibilul nuclear.
Afirmațiile nu au putut fi verificate independent. Agenția Internațională pentru Energie Atomică a ONU (AIEA) a declarat că a adunat o echipă de inspectori și că este pregătită să viziteze centrala, dar că nu este clar când vor primi permisiunea părții ruse.
Partidul „Bugeacul Nostru” creat la Comrat, de Ziua Independenței R. Moldova
La Comrat, a fost creat un nou partid, „Bugeacul Nostru”, în frunte cu politicianul găgăuz, Valeri Ianioglo, fost bașcan interimar și prim-vicepreședinte al comitetului executiv al Găgăuziei.
Congresul de constituire a noului partid a avut loc sâmbătă, 27 august, de Ziua Independenței R. Moldova, potrivit unui anunț postat de Ianioglo pe Facebook. El a mai scris că a fost aprobat statutul și programul partidului, urmând ca actele să fie depuse pentru înregistrare.
Formarea noului partid în Găgăuzia are loc pe fundalul unui val de proteste antiguvernamentale, dar și în contextul viitoarelor alegeri ale guvernatorului Găgăuziei, în aprilie 2023.
În vârstă de 65 de ani, Ianioglo este absolvent al Școlii speciale a KGB din URSS (de la Minsk) și al Institutul Politehnic din Chişinău, potrivit fișei sale biografice depusă în 2015, când a candidat la funcția de guvernator al Găgăuziei și citată de portalul de monitorizare a alegerilor e-democracy.md
Politicianul găgăuz și-a început cariera în organele KGB din RSS Moldovenească și R. Moldova. A fost bașcan interimar al autonomiei găgăuze, în 2002, și de două ori prim-vicepreședinte al comitetului executiv din Găgăuzia. A ocupat și alte posturi, iar mai recent a fost director al Agenției de Dezvoltare Regională Găgăuzia.
Președintele Serbiei anulează evenimentul EuroPride Belgrad
Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić , a anulat evenimentul internațional EuroPride, care urma să aibă loc la Belgrad în perioada 12-18 septembrie, dar organizatorii evenimentului au promis că acesta va continua conform planului.
La o conferință de presă organizată la 27 august la Belgrad, Vučić a recunoscut că drepturile minorităților sexuale sunt amenințate în Serbia, dar a declarat că guvernul a fost supus unor presiuni intense din partea grupurilor de dreapta și a reprezentanților Bisericii Ortodoxe Sârbe pentru a anula evenimentul. Vučić a lăsat să se întrevadă posibilitatea ca evenimentul să aibă la o altă dată.
EuroPride, care promovează cauza lesbienelor, homosexualilor, bisexualilor, transsexualilor și intersexualilor la nivel paneuropean și este găzduită de un oraș european diferit în fiecare an, include o paradă LGBTQ+. Kristine Garina, președinta Asociației Europene a Organizatorilor Pride, care deține licența EuroPride, a transmis o declarație în care a afirmat că evenimentul nu va fi anulat în ciuda afirmațiilor lui Vučić.
Marko Mihailovic, un activist al Belgrad Pride, a postat pe Twitter că decizia lui Vučić de a anula parada a fost „o încălcare clară a Constituției, precum și a verdictului Curții Constituționale care a declarat neconstituționale interdicțiile de a organiza Pride în 2011, 2012 și 2013.”
Mii de oameni au venit la Teheran pentru funeraliile poetului iranian Ebtehaj
Mii de iranieni au participat la Teheran la o procesiune funerară pentru celebrul poet Houshang Ebtehaj, a cărui viață și operă au traversat multe dintre tulburările politice, culturale și literare din Iran.
Născut în 1928, Ebtehaj, considerat de mulți ca fiind ultimul poet iranian din vechea școală, a murit la 10 august în Germania. Potrivit fiicei sale, Yalda Ebtahaj, cauza morții a fost o insuficiență renală.
Presa locală a relatat că, după ceremonia funerară din fața Vahdat Hall din Teheran, corpul lui Ebtahaj va fi transferat în orașul său natal, Rasht, pentru a fi înmormântat. Pe lângă temele romantice din poeziile lui Ebtehaj, politica socialistă era considerată centrul identității sale.
Ebtehaj a simpatizat cu Partidul Comunist Tudeh din Iran și a fost închis pentru o vreme, după răsturnarea monarhiei din Iran, în 1979. Ebtehaj a fost în cele din urmă eliberat în 1984, după ce faimosul poet iranian Mohammad Hossein Șahryar i-a cerut ayatollahului Ali Hamenei, președintele Iranului de la acea vreme, să-l elibereze. Ebtehaj a trăit în Germania de la sfârșitul anilor 1980.
Hackerii ruși, suspecți în atacul cibernetic care a vizat instituțiile din Muntenegru
Muntenegru suspectează implicarea Rusiei într-un atac cibernetic masiv care a vizat site-urile web și infrastructura guvernamentală, al doilea atac de acest fel asupra țării balcanice în mai puțin de o săptămână.
O sursă de rang înalt din cadrul Agenției Naționale de Securitate (ANB) a declarat pentru Serviciul Balcanic al RFE/RL că atacul cibernetic a vizat „infrastructura vitală a statului” dimineața devreme, pe 26 august, și că serviciile de securitate rusești sunt suspectate de implicare.
Sursa ANB, care a solicitat să-și păstreze anonimatul, a descris atacul cibernetic ca fiind de o amploare „fără precedent” și că a fost pregătit pe o perioadă lungă de timp. Guvernul nu a anunțat amploarea pagubelor, dar ministrul administrației publice, Maras Dukaj, a transmis pe Twitter, la 26 august, că unele servicii au fost temporar deconectate din motive de securitate, dar că datele cetățenilor și ale întreprinderilor sunt în siguranță.
Dakaj a mai scris că aliații Muntenegrului, țară membră a NATO, au fost notificați cu privire la atac.
Organismele de securitate ale statului rus au fost acuzate de implicare în ultimii ani în numeroase atacuri informatice și de hacking care au vizat guverne și întreprinderi occidentale. Rusia a negat orice implicare în atacurile cibernetice. Muntenegru a fost, de asemenea, lovit de un atac cibernetic pe 23 august.
Statele Unite vor înființa un post de ambasador pentru Arctica
Statele Unite ale Americii vor înființa un nou post de ambasador pentru Arctica, în contextul în care NATO a subliniat provocările strategice impuse de activitatea crescută a Rusiei în această regiune.
„Ambasadorul general pentru regiunea arctică va promova politica SUA în Arctica, va colabora cu omologii din țările arctice și non-arctice, precum și cu grupurile indigene”, se spune într-o declarație din 26 august a Departamentului de Stat al SUA.
SUA sunt unul dintre cele opt state riverane ale Arcticii și sunt membre ale Consiliului Arctic, un forum interguvernamental care promovează cooperarea în regiune.
Concurența pentru resursele naturale ale Arcticii s-a intensificat în ultimii ani, Rusia investind masiv în securitatea militară, în eforturi miniere și în extinderea rutelor comerciale. Moscova a încercat, de asemenea, să își extindă zona în regiunea arctică, bazându-se pe afirmațiile sale conform cărora o creastă de sub Oceanul Arctic este o extensie a teritoriului său.
În timpul unei vizite în Arctica canadiană la 26 august, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a lăudat investițiile anunțate recent de Canada în noi sisteme de apărare, pe fondul unei consolidări militare rusești semnificative în regiune. Stoltenberg a remarcat faptul că Rusia a redeschis sute de instalații militare din epoca sovietică în Arctica și a avertizat că Rusia și China se asociază pentru a contesta valorile și interesele NATO în regiune.
Germania confirmă arestarea unui cetățean german în Iran
Ministerul de Externe al Germaniei a confirmat arestarea unui cetățean german în Iran pentru că ar fi făcut fotografii în „zone interzise”. Ministerul a refuzat să ofere mai multe detalii pentru Radio Farda de la RFERL, dar surse au declarat pentru postul de știri că bărbatul în vârstă de 66 de ani se află în închisoare în Iran de mai bine de o lună.
Sursele au adăugat că bărbatul a fost arestat în urmă cu mai bine de 40 de zile și că a petrecut jumătate din timpul petrecut în detenție în regim de izolare. El este în prezent încarcerat în secția generală a închisorii Aran și Bidgol din apropierea orașului Kashan, din centrul Iranului, au precizat acestea.
Bărbatul ar fi vizitat mai multe orașe în timp ce făcea un tur al Iranului pe o motocicletă, inclusiv Teheran și Tabriz. Autoritățile germane au aflat despre arestarea sa abia după ce acesta a pierdut contactul cu familia sa, ceea ce le-a determinat să ceară ajutorul ambasadei germane din Iran.
Ministerul german de Externe a declarat că misiunea sa de la Teheran a avut acces la bărbat, dar nu au putut fi făcute publice mai multe detalii.
Țările occidentale au acuzat în repetate rânduri că Iranul încearcă să profite de țările străine prin luarea de ostatici a cetățenilor cu dublă cetățenie și străini.
În Almatî vor fi reabilitate adăposturile antiaeriene din perioada sovietică
Erbolat Dosaev, âprimarul celui mai mare oraș din Kazahstan, Almatî, afirmă că toate adăposturile antiaeriene din epoca sovietică destinate civililor vor fi restaurate, în contextul în care preocupările în materie de securitate cresc în toate țările din fosta Uniune Sovietică după ce Moscova a lansat invazia neprovocată în curs de desfășurare în Ucraina.
Dosaev a afirmat la 26 august, în cadrul unei întâlniri cu locuitorii din districtul Almalî din Almatî, că adăposturile antiaeriene vor fi restaurate și renovate în următorii trei ani, la cererea personală a președintelui Qasym-Zhomart Toqaev.
Răspunzând la întrebarea unui rezident cu privire la motivele acestei acțiuni, Dosaev a declarat că programul, pe care l-a numit parte a „restaurării siturilor istorice din perioada sovietică", a fost lansat deoarece capitala comercială a națiunii din Asia Centrală, bogată în petrol, este situată într-o zonă nesigură din punct de vedere seismic.
Rapoartele mass-media din Kazahstan au declarat că, din cele aproximativ 300 de adăposturi antiaeriene din Almaty, construite în perioada sovietică, doar aproximativ 100 mai pot fi folosite de civili.
După destrămarea Uniunii Sovietice, în 1991, multe adăposturi antiaeriene au fost transformate în afaceri private, cum ar fi magazine, saloane de înfrumusețare, cazinouri, baruri și restaurante. Conducerea kazahă a încercat să păstreze un echilibru între Rusia, China și Turcia, stat membru NATO, pe fondul temerilor că ambițiile geopolitice ale Moscovei s-ar putea extinde mult dincolo de Ucraina.
Luna trecută, Toqaev a semnat un decret prin care a alocat o sumă suplimentară de 441 de miliarde de tenge (939,5 milioane de dolari) pentru apărare.
Ucraina a exportat un milion de tone de cereale de la semnarea acordului mediat de ONU
Ucraina a exportat peste un milion de tone de produse agricole pe cale maritimă în ultima lună, a declarat 26 august, președintele Volodimir Zelenski în timpul obișnuitului său discurs video nocturn adresat națiunii.
„Inițiativa privind exportul de cereale funcționează de aproape o lună și, în acest timp, cele trei porturi maritime ale noastre... au exportat primul milion de tone”, a declarat Zelenski.
Exporturile de cereale prin Marea Neagră fuseseră suspendate în zilele de după invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina, adică din 24 februarie. În iulie, Rusia și Ucraina au ajuns la un acord mediat de ONU pentru reluarea exporturilor.
Zelenski spune că, de la intrarea în vigoare a acordului, 44 de nave au părăsit porturile ucrainene îndreptându-se către porturi din 15 țări străine. „Obiectivul este de a ajunge la un volum de trei milioane de tone pe lună”, a declarat Zelenskiy. „Acest lucru este extrem de important pentru Africa, Asia și Europa”.
La începutul acestei luni, șeful Programului mondial pentru hrană al ONU a avertizat că, chiar și cu reluarea exporturilor Ucrainei, „vorbim despre o criză alimentară globală pentru încă cel puțin 12 luni".
Ungaria aprobă noi reactoare nucleare construite de Rusia
Ungaria a emis o autorizație care va permite construirea a două noi reactoare nucleare de către compania rusă de stat Rosatom.
Autorizația deschide calea pentru extinderea la șase reactoare a centralei nucleare cu patru reactoare din orașul Paks, situat în sudul țării. Se estimează că proiectul va costa aproximativ 12,4 miliarde de dolari și va dubla capacitatea centralei.
Ministrul de externe, Szijjártó Péter, a declarat pe Facebook, la 26 august, că noile reactoare ar putea intra în funcțiune până în 2030 și ar proteja Ungaria de "oscilațiile sălbatice ale prețurilor la energie".
Premierul Viktor Orban a menținut legături strânse între Ungaria, membră a UE, și Moscova, în pofida sancțiunilor punitive ale Uniunii Europene împotriva Rusiei, după invazia neprovocată a acesteia în Ucraina în februarie. Uniunea Europeană, care se confruntă cu prețuri-record la electricitate și gaze naturale, a introdus recent un plan care încurajează membrii blocului să renunțe la dependența de energia rusească. Rosatom nu a fost vizat de sancțiunile punitive occidentale împotriva Rusiei, în ciuda apelurilor lansate de activiștii și ONG-urile ucrainene de a include gigantul energiei nucleare pe lista neagră.
În luna mai, Finlanda, membră a UE, a anulat un proiect de centrală nucleară care ar fi utilizat tehnologie rusă, din cauza invaziei Ucrainei. Iar în martie, compania energetică cehă CEZ a lansat o licitație pentru o nouă centrală nucleară la care Rosatom și China General Nuclear nu au fost autorizate să participe.
Rusia blochează un document-cheie ONU, invocând abordarea politică a situației de la Zaporojie
Rusia a blocat adoptarea documentului final care sintetiza o lună de evaluare a Tratatului de neproliferare nucleară al ONU, plângându-se că unele părți ale proiectului au „o natură politică evidentă”. Președintele conferinței, argentinianul Gustavo Zlauvinen, a declarat la sfârșitul zilei de 26 august că conferința „nu a fost în măsură să ajungă la un acord după ce Rusia a contestat textul”.
Proiectul critica ocuparea de către Rusia a centralei nucleare Zaporojie, cea mai mare din Europa, la începutul perioadei de după invazia neprovocată a Moscovei în Ucraina în februarie. Măsura a stârnit îngrijorări la nivel mondial cu privire la un posibil dezastru nuclear.
Cei 191 de semnatari ai tratatului vechi de 50 de ani, care are ca scop prevenirea răspândirii armelor nucleare și promovarea dezarmării complete, trebuie să revizuiască pactul la fiecare cinci ani. Actuala revizuire a fost amânată în 2020 din cauza pandemiei COVID-19. Proiectul de declarație face referire la Zaporojie de patru ori și își exprimă „îngrijorarea gravă pentru activitățile militare” din apropierea centralei. De asemenea, deplânge incapacitatea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică de a asigura securitatea acolo și de a preveni posibila deturnare a materialelor nucleare.
Ambasadorul Franței, Yann Hwang, a citit o declarație în numele a 56 de țări și al Uniunii Europene, deplângând „periculoasa retorică nucleară a Rusiei, acțiunile și declarațiile provocatoare privind creșterea nivelului de alertă nucleară”.
Cei 120 de membri ai Mișcării Nealiniate și-au exprimat, de asemenea, dezamăgirea, calificând documentul conferinței drept „de cea mai mare importanță”.
Forțele azere au preluat un oraș strategic care leagă Armenia de Nagorno-Karabah
Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a declarat că forțele armate ale țării sale au preluat controlul asupra orașului-cheie Lacin, care leagă regiunea separatistă Nagorno-Karabah de Armenia. Orașul se afla sub controlul forțelor ruse de menținere a păcii din noiembrie 2020.
Aliev a scris pe Twitter pe 26 august că forțele armate azere controlează acum și satele Zabux și Sus din districtul Lacin. Armenia a pierdut controlul asupra unor zone din regiunea separatistă și asupra a șapte districte adiacente, inclusiv Lacin, ca parte a armistițiului mediat de Rusia, după ce în 2020 a izbucnit un război de șase săptămâni pentru Nagorno-Karabah, soldat cu peste 6500 de morți.
Aproximativ 2000 de soldați ruși au fost desfășurați pentru a monitoriza situația. Acordul de pace semnat de Erevan, Baku și Moscova pentru a pune capăt războiului din 2020 prevedea că coridorul Lacin, cu o lățime de cinci kilometri, inclusiv orașul Lacin, va rămâne sub control rusesc de menținere a păcii până la construirea unei noi rute care să lege Armenia de Nagorno-Karabah.
La începutul acestei luni, Baku a preluat cu forța controlul asupra mai multor înălțimi strategice din apropierea regiunii disputate, iar Aliev a afirmat într-o declarație publică că persoanele care s-au „stabilit ilegal” în Lacin, Zabux și Sus trebuie să plece. El a adăugat că familiile azerilor care au fost forțate să părăsească teritoriul în urmă cu 30 de ani se vor întoarce.
Emmanuel Macron despre acordul nuclear cu Teheranul: „Mingea este în terenul Iranului”
Președintele francez Emmanuel Macron spune că Iranul este cel care trebuie să decidă acum dacă pactul nuclear încheiat în 2015 poate fi reactivat, în contextul în care există semne că ar fi posibil să se ajungă la un acord.
Vorbind cu reporterii în timpul unei călătorii în Algeria la 26 august, Macron a refuzat să speculeze cu privire la șansele de a se ajunge la un acord, dar a declarat că un acord bazat pe termenii prezentați de UE ar fi „mai bun decât niciun acord”. „Acum mingea este în terenul Iranului", a spus Macron.
După ce UE a trimis textul propus atât Teheranului, cât și Washingtonului, la sfârșitul lunii iulie, Iranul a răspuns cu mai multe comentarii săptămâna trecută. Washingtonul a răspuns în mod oficial la comentariile Teheranului privind proiectul de text în urmă cu două zile, iar oficialii iranieni au declarat că analizează acum răspunsul SUA.
Washingtonul s-a declarat încurajat de faptul că Iranul pare să renunțe la unele dintre cererile sale, cum ar fi ridicarea denumirii de terorism pentru Corpul Gardienilor Revoluției din Iran (IRGC), dar a adăugat că există încă probleme nerezolvate care trebuie rezolvate.
Iranul a semnat Planul comun de acțiune cuprinzător (JCPOA) în 2015 cu SUA, Franța, Germania, Marea Britanie, Rusia, China și UE. În cadrul acestui acord, Iranul a fost de acord să limiteze procesul de îmbogățire a uraniului sub supravegherea inspectorilor ONU, în schimbul ridicării majorității sancțiunilor economice. În 2018, Washingtonul s-a retras unilateral din pactul nuclear sub conducerea președintelui de atunci, Donald Trump, reintroducând sancțiuni drastice.
Iranul a reacționat prin revenirea treptată asupra obligațiilor asumate în cadrul acordului, cum ar fi îmbogățirea uraniului.
Rusia suspendă eliberarea de pașapoarte biometrice
Ministerul rus de Externe a suspendat eliberarea pașapoartelor străine biometrice din „motive tehnice”, după cum justifică ministerul într-o declarație din 26 august.
Instituția nu a oferit un motiv pentru această decizie, dar anterior Rusia a încetat să mai emită documente interne biometrice din cauza unui deficit de cipuri necesare din cauza sancțiunilor impuse împotriva țării în urma invaziei neprovocate a Ucrainei vecine din februarie.
În iunie, banca de economii Sberbank, controlată de stat, a anunțat că „recodifică” cipurile vechi pentru a le folosi la cardurile bancare nou emise.
