Ştiri
Ucraina își revendică responsabilitatea pentru atacul asupra cazărmii rusești din Makiivka
Ucraina și-a revendicat responsabilitatea pentru un atac cu rachete asupra unei cazărmi militare temporare din regiunea Donețk, ocupată de Rusia, după ce Kremlinul, într-o recunoaștere rară pe câmpul de luptă, a recunoscut că zeci dintre soldații săi au fost uciși pe locul din orașul Makiivka.
„La 31 decembrie... în așezarea Makiivka, regiunea Donețk, au fost distruse și avariate până la 10 unități de echipament militar inamic de diferite tipuri", a declarat Statul Major General al forțelor armate ucrainene pe 2 ianuarie într-o postare pe Facebook.
„Pierderile de efective ale ocupanților sunt în curs de estimare", a adăugat acesta.
Declarația a fost făcută la scurt timp după ce armata rusă a declarat că 63 dintre soldații săi au fost uciși într-un atac cu rachete ucrainene asupra unor barăci temporare din apropierea orașului Donețk, ocupat de Rusia, după ce armata ucraineană și un număr de postări ale rețelelor de socializare pro-ruse au sugerat că sute de persoane au fost ucise.
Ministerul rus al Apărării spunea pe 2 ianuarie că „după atacul cu patru rachete cu focos exploziv de mare putere asupra unui punct de dislocare temporară, 63 de militari ruși au fost uciși".
„Toată asistența și sprijinul necesar vor fi acordate rudelor și apropiaților militarilor decedați", a precizat ministerul.
Rusia a recunoscut rareori victimele din timpul invaziei sale la scară largă în Ucraina, care a început la 24 februarie 2022.
Cu câteva ore mai devreme, armata ucraineană, fără să recunoască inițial atacul în sine, a sugerat că sute de soldați ruși recent mobilizați au murit într-o cazarmă improvizată din Makiivka, o suburbie situată la aproximativ 15 kilometri de orașul ocupat Donețk, în estul Ucrainei.
Dacă se confirmă o astfel de amploare a victimelor, ar putea reprezenta unul dintre cele mai mortale incidente individuale pentru partea rusă de la începutul invaziei totale, în urmă cu 10 luni, și un potențial punct de cotitură pentru Ucraina și susținătorii săi internaționali în conflict.
RFE/RL nu poate corobora relatările de pe câmpul de luptă în zonele în care s-au dat cele mai grele lupte.
Dar furia exprimată online de ruși față de aparenta incapacitate a armatei ruse de a păzi o școală profesională ocupată, unde se adunau presupușii recruți, sugerează că până și grupurile de pe Telegram, care susțin, în mod normal, Kremlinul, recunosc un eșec.
Unele dintre grupurile rusești au sugerat că bombardamentul a fost rezultatul unui atac al Ucrainei cu o rachetă HIMARS de mare precizie.
Departamentul de comunicare strategică al armatei ucrainene a declarat pe 1 ianuarie, prin intermediul Telegram, că un atac „al lui moș Crăciun" a provocat „aproximativ 400 de morți” la o școală profesională ocupată din orașul Makiivka.
Se mai spune și că au fost, de asemenea, 300 de soldați inamici răniți la Makiivka.
În postarea departamentului de comunicare strategică se mai afirma că explozia a fost rezultatul „manevrării neglijente a dispozitivelor de încălzire, al neglijării măsurilor de securitate și al fumatului într-un loc nepermis.” Armata ucraineană a folosit mereu o astfel de exprimare pentru a sugera implicarea în atacuri fără a și-o asuma fățiș.
Canalul rusesc Telegram NeoficialniyBeZsonoV 'Z' susține că „atacul a fost întreprins exact la ora 00:01 ora noastră” pe 1 ianuarie și și-a exprimat speranța că comandanții militari ruși care au decis să folosească unitatea în cauză pentru a aduna trupe „vor fi trași la răspundere”.
Canalul pro-militar rusesc Tsargrad vorbește de „sute” de morți, iar canalul neoficial Operational Reports susține că ar fi 500 de soldați morți. Alții au calificat pierderile suferite de partea rusă drept „substanțiale”.
Rusia recunoaște pierderi grele în atacul din Donețk: „63 de soldați au fost uciși”
Ministerul rus al Apărării a declarat pe 2 ianuarie că „în urma unui atac cu patru rachete cu focos puternic exploziv asupra unui punct de desfășurare temporară au fost uciși 63 de militari ruși”.
Toată asistența și sprijinul necesar vor fi acordate rudelor și apropiaților militarilor decedați, a precizat ministerul.
Rusia a recunoscut rareori victimele din timpul invaziei sale la scară largă în Ucraina, care a început la 24 februarie 2022.
Cu câteva ore mai devreme, armata ucraineană, fără să recunoască atacul în sine, a sugerat că sute de soldați ruși recent mobilizați au murit de Anul Nou într-o cazarmă improvizată într-o suburbie din Donețk.
Dacă se confirmă o astfel de amploare a victimelor, ar putea reprezenta unul dintre cele mai mortale incidente individuale pentru partea rusă de la începutul invaziei totale, în urmă cu 10 luni, și un alt potențial punct de raliere pentru Ucraina și susținătorii săi internaționali în conflict.
Radio Europa Liberă/Radio Libertatea nu au putut corobora informațiile de pe teren în zonele unde se dau cele mai grele lupte și nu a existat nicio confirmare din partea oficialilor ruși a presupusului incident.
Dar șocul și furia exprimate online de către ruși în legătură cu acest incident și aparentul eșec al armatei ruse de a apăra școala profesională unde erau cazați presupușii recruți, au sugerat că grupurile pro-Kremlin de pe Telegram admit că incidentul a avut loc.
Unele din grupurile ruse au sugerat că bombardamentul a fost rezultatul unui atac al Ucrainei cu o rachetă HIMARS de înaltă precizie.
Departamentul de Comunicații Strategice al armatei ucrainene a spus pe Telegram la 1 ianuarie că un atac al lui „Moș Crăciun” a avut ca rezultat „aproximativ 400 de cadavre” și rănirea a 300 de militari inamici la o școală profesională ocupată de ruși numită PTU-19 în suburbia Makiivka a orașului Donețk.
Departamentul de Comunicații Strategice a spus că explozia s-ar fi datorat „manipulării neglijente a ‘dispozitivelor de încălzire’, neglijarea măsurilor de securitate și fumatul într-un loc nespecificat”.
Partea ucraineană folosește deseori un astfel de limbaj în cazul unor evenimente majore, sugerând că inamicul ar fi de vină și pentru a nu-și asuma direct responsabilitatea.
Ministerul rus al Apărării nu a comentat public deocamdată relatările despre incidentul de la Makiivka.
Canalul Telegram Neoficial Beznosov „Z” a declarat că „atacul a avut loc la 00:01, ora noastră” pe 1 ianuarie și și-a exprimat speranța că comandanții militari ruși care au decis să folosească școala în cauză pentru a-i caza pe recruți „vor fi pedepsiți”.
Canalul rus pro-militar Tsargrad a relatat despre „sute” de morți, iar canalul neoficial Rapoarte Operaționale a relatat că 500 de militari ruși ar fi fost uciși.
Alte postări pe mai multe canale de socializare pro-Kremlin vorbesc de pierderi „substanțiale” suferite de partea rusă.
Ursula von der Leyen: UE „este alături” de Ucraina „atât timp cât va fi nevoie”
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reafirmat pe 2 ianuarie sprijinul categoric al Uniunii Europene pentru Ucraina „atât timp cât va fi nevoie” pentru a contracara invazia Rusiei, care durează de 10 luni, precizând că a avut prima convorbire telefonică din noul an cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
„Am transmis poporului ucrainean sprijinul meu din toată inima și cele mai bune urări pentru 2023”, scrie von der Leyen pe Twitter.
"UE este alături de voi, atât timp cât va fi nevoie", a adăugat ea.
De asemenea, ea a scris despre continuarea „asistenței financiare puternice” pentru Ucraina susținând că „în curând” va fi distribuit un pachet de sprijin de 18 miliarde de euro.
Într-o declarație făcută în urma discuției telefonice, Zelenski a spus că Ucraina se așteaptă să primească prima tranșă din 2023 a ajutorului macrofinanciar al UE în această lună.
„Simțim sprijin & vom câștiga împreună”, a scris el pe Twitter.
Von der Leyen a efectuat mai multe vizite la Kiev de când zeci de mii de soldați ruși au trecut granița ucraineană dinspre Rusia și Belarus la sfârșitul lunii februarie, în cea mai mare invazie străină în Europa de la Al Doilea Război Mondial.
Atacul a fost întâmpinat cu o apărare fermă a teritoriului ucrainean și cu sancțiuni internaționale fără precedent împotriva Moscovei și a rușilor.
„Susținem lupta voastră eroică”, scrie von der Leyen, descriind rezistența ucrainenilor ca fiind o „luptă pentru libertate și împotriva agresiunii brutale”. Ea a mai spus că eforturile umanitare din această iarnă vor include „generatoare, becuri, adăposturi [și] autobuze școlare”. Von der Leyen a adăugat că așteaptă cu nerăbdare să se întâlnească din nou cu Zelenski „în curând, în Ucraina”.
În Iran, persecuțiile împotriva adepților Baha'i se intensifică
Fiul unei conducătoare a comunității Baha'i din Iran arestată luna trecută spune că nu a mai primit nicio veste de la mama sa de mai bine de cinci săptămâni și că autoritățile penitenciare au împiedicat-o pe aceasta să dea telefoane sau să se întâlnească cu membrii familiei.
Mahvash Sabet Shahriari, în vârstă de 69 de ani, a fost arestat în iulie, pe fondul unui nou val de represiune împotriva comunității Baha'i din Iran, și a primit o nouă sentință de 10 ani în urma unui proces de o oră care a avut loc la 21 noiembrie.
Frud Sabet spune într-un interviu acordat postului Radio Farda al RFERL că nu are nicio informație despre starea mamei sale de la proces. „Familia este foarte îngrijorată pentru sănătatea ei”, a spus el. „Nu știm unde este și nu știm dacă este în viață”.
Sabet Shahriari este o importantă conducătoare Baha'i. Ea a stat anterior 10 ani în închisoare sub acuzația că de acte împotriva securității naționale a Iranului, de colaborarea cu țări străine și de „corupție pe Pământ”, printre altele.
În luna iulie, agenții de securitate iranieni au efectuat raiduri la domiciliile a zeci de Baha'i din diferite părți ale țării, arestând mai mulți lideri cunoscuți ai comunității și acuzându-i pe mulți dintre ei de „spionaj pentru Israel”.
În Iran au izbucnit proteste care au durat luni întregi în urma morții, la 16 septembrie, a lui Mahsa Amini, după ce aceasta a fost reținută pentru că ar fi purtat în mod necorespunzător eșarfa pe cap și ar fi fost bătută de membri ai faimoasei poliții a moralității.
Frud Sabet a declarat pentru Radio Farda că, deși arestarea mamei sale a avut loc înainte de protestele recente, „presupunem că supraaglomerarea închisorilor și a tribunalelor a afectat soarta mamei mele”. „Dar nu e justificat să nu putem afla nimic de la ea de atâta vreme”, a adăugat el.
De la moartea lui Amini, multe mii de persoane au fost arestate, inclusiv mulți protestatari, precum și jurnaliști, avocați, activiști, apărători ai drepturilor digitale și alții. Iranul îi acuză pe credincioșii Baha'i că au legături cu Israelul, orașul Haifa găzduind un centru spiritual al credinței Baha'i. Liderii Baha'i resping acuzațiile și spun că acestea sunt folosite ca pretext pentru a persecuta membrii.
În Iran există aproximativ 300.000 de adepți Baha'i și se estimează că în întreaga lume există 5 milioane de adepți. În Iran, unde credința lor nu este recunoscută oficial în constituție, liderii săi spun că se confruntă cu persecuții sistematice.
Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a calificat în mai multe rânduri credința Baha'i drept un cult și, într-o fatwa religioasă emisă în 2018, a interzis contactele, inclusiv relațiile de afaceri, cu adepții acestei credințe.
De la înființarea Republicii Islamice Iran în 1979, sute de Baha'i au fost arestați și încarcerați pentru credința lor. Cel puțin 200 au fost executați sau au fost arestați și nu s-a mai auzit niciodată de ei. Altor mii de adepți li s-a barat accesul la instituțiile de învățământ superior sau li s-au confiscat proprietățile. În același timp, cimitirele Baha'i sunt vandalizate sistematic.
Kievul și ruși pro-Kremlin spun că sute de militari ruși au fost uciși într-un atac la o cazarmă improvizată din Donețk
Armata ucraineană și un număr tot mai mare de postări pro-ruse pe rețelele de socializare au sugerat că sute de militari ruși mobilizați recent ar fi fost uciși într-un atac de Anul Nou asupra unei cazărmi improvizate dintr-o suburbie a orașului ocupat Donețk, din estul Ucrainei.
Dacă amploarea numărului de victime se confirmă, acesta ar putea reprezenta unul dintre cele mai mortale incidente pentru partea rusă de la începutul invaziei în urmă cu 10 luni și o încurajare pentru Ucraina și susținătorii săi internaționali în conflict.
Radio Europa Liberă/Radio Libertatea nu au putut corobora informațiile de pe teren în zonele unde se dau cele mai grele lupte și nu a existat nicio confirmare din partea oficialilor ruși a presupusului incident.
Dar șocul și furia exprimate online de către ruși în legătură cu acest incident și aparentul eșec al armatei ruse de a apăra școala profesională unde erau cazați presupușii recruți, au sugerat că grupurile pro-Kremlin de pe Telegram admit că incidentul a avut loc.
Unele din grupurile ruse au sugerat că bombardamentul a fost rezultatul unui atac al Ucrainei cu o rachetă HIMARS de înaltă precizie.
Departamentul de Comunicații Strategice al armatei ucrainene a spus pe Telegram la 1 ianuarie că un atac al lui „Moș Crăciun” a avut ca rezultat „aproximativ 400 de cadavre” și rănirea a 300 de militari inamici la o școală profesională ocupată de ruși numită PTU-19 în suburbia Makiivka a orașului Donețk.
Departamentul de Comunicații Strategice a spus că explozia s-ar fi datorat „manipulării neglijente a ‘dispozitivelor de încălzire’, neglijarea măsurilor de securitate și fumatul într-un loc nespecificat”.
Partea ucraineană folosește deseori un astfel de limbaj în cazul unor evenimente majore, sugerând că inamicul ar fi de vină și pentru a nu-și asuma direct responsabilitatea.
Ministerul rus al Apărării nu a comentat public deocamdată relatările despre incidentul de la Makiivka.
Canalul Telegram Neoficial Beznosov „Z” a declarat că „atacul a avut loc la 00:01, ora noastră” pe 1 ianuarie și și-a exprimat speranța că comandanții militari ruși care au decis să folosească școala în cauză pentru a-i caza pe recruți „vor fi pedepsiți”.
Canalul rus pro-militar Tsargrad a relatat despre „sute” de morți, iar canalul neoficial Rapoarte Operaționale a relatat că 500 de militari ruși ar fi fost uciși.
Alte postări pe mai multe canale de socializare pro-Kremlin vorbesc de pierderi „substanțiale” suferite de partea rusă.
Maia Sandu de Anul Nou: Moldova va reuși datorită oamenilor ei minunați
În mesajul său de Anul Nou, președinta Republicii Moldova Maia Sandu i-a îndemnat pe concetățeni săi să facă un bilanț al lucrurilor frumoase care au avut loc în anul care a trecut, chiar dacă 2022 a fost unul foarte dificil. „Știu bine că astăzi familiile se vor bucura de împlinirile celor dragi - cineva a născut un copil, cineva a învățat să meargă, cineva a obținut locul de muncă dorit, unii au devenit bunici, alții au obținut medalii la olimpiade. E un moment potrivit să ne amintim ce am făcut bun în acest an. Și cu toții, ca țară, să celebrăm reușitele Moldovei”, a spus Maia Sandu.
„În această seară, nu vă voi spune cât de greu a fost anul care se încheie. O știți foarte bine. Ați trăit cu toate greutățile sale, sperând acum că se sfârșește și lasă loc unui an mai blând, unui 2023 cu oportunități noi și emoții frumoase”, a continuat șefa statului în mesajul de sărbătoare.
Președinta Maia Sandu s-a arătat convinsă că Moldova va reuși datorită oamenilor ei minunați: „Să întâmpinăm 2023 cu modestie, cu recunoștință și cu speranță că e un început pentru țara noastră. Un început pentru fiecare dintre noi. Iar acum, în ultimele secunde, vreau să vă spun un singur lucru - mergeți cu recunoștință spre cei dragi. Sunați-i, îmbrățișați-i, bucurați-vă unii de alții”.
Fostul Papă Benedict al XVI-lea a încetat din viață la 95 de ani
Fostul șef al Bisericii catolice, Papa Benedict al XVI-lea a încetat din viață la vârsta de 95 de ani la reședința sa de la Vatican, a anunțat BBC. El a condus Biserica catolică mai puțin de opt până când, în 2013, a devenit primul Suveran Pontif care a demisionat de la Grigore al XII-lea în 1415.
Benedict și-a petrecut ultimii ani din viață la Mănăstirea Mater Ecclesiae care se află la Vatican. Succesorul său, Papa Francisc, a spus că l-a vizitat deseori acolo.
Vaticanul a spus într-o declarație pe 31 decembrie: „Cu tristețe vă informăm că Papa Emeritus Benedict al XVI-lea a încetat din viață astăzi la 9:34 la Mânăstirea Mater Ecclesiae de la Vatican”.
Fostul Suveran Pontif fusese bolnav de ceva vreme, dar recent Sfântul Scaun a anunțat că starea sa de sănătate s-a deteriorat din cauza vârstei înaintate.
În cadrul ultimei sale audiențe generale din 2022, Papa Francisc a făcut miercuri un apel la o „rugăciune specială pentru Papa Emeritus Benedict”, despre care a spus că e foarte bolnav.
Născut Joseph Ratzinger în Germania, Benedict avea 78 de ani când a devenit în 2005 unul din cei mai bătrâni șefi ai Bisericii catolice aleși vreodată.
Multă vreme sub mandatul său, Biserica catolică a avut de înfruntat acuzații, procese în justiție și anchete oficiale legate de abuzuri comise zeci de ani de preoți catolici asupra copiilor.
Ceva mai devreme anul acesta, fostul Papă a recunoscut că au fost comise greșeli în abordarea cazurilor de abuzuri contra copiilor când a fost arhiepiscop de München între 1977-1982.
Fostul kickboxer Andrew Tate, arestat la București într-un caz de trafic de persoane și viol
Procurorii români au cerut unui tribunal din București prelungirea cu 30 de zile a arestului preventiv pentru Andrew Tate, după ce acesta a fost reținut într-un caz de trafic de persoane, viol și crimă organizată, relatează agenșia Reuters.
Tate, un fost kickboxer profesionist, și fratele său Tristan au fost reținuți joi pentru 24 de ore împreună cu doi suspecți români, au declarat procurorii unității anti-crimă organizată într-un comunicat dat publicității după percheziționarea proprietăților celor doi frați din București.
Andrew și Tristan Tate au refuzat să facă declarații joi, dar avocatul lor a confirmat că au fost reținuți.
Procurorii au spus că frații Tate au fost cercetați penal din aprilie.
„Cei patru suspecți sunt bănuiți că au creat un grup de crimă organizată cu scopul de a recruta, adăposti și exploata femei pe care le-au forțat să creeze conținut pornografic pentru site-uri web specializate contra cost și ar fi câștigat sume importante de bani”, au declarat procurorii într-un comunicat joi seara.
Procurorii au mai spus că au găsit șase femei ce fuseseră exploatate sexual de suspecți.
Tate e născut în Statele Unite și are cetățenie americană și britanică. Foreign Office (ministerul de Externe al Marii Britanii) a făcut cunoscut vineri că nu a fost contactat pentru asistență consulară în acest caz.
O notorietate dubioasă: misoginism și instigare la ură
Andrew Tate ș-a câștigat notorietatea prin comentariile sale misogine și prin discursurile instigatoare la ură. El a susținut că femeile ar fi parțial responsabile pentru că sunt violate și că și că aparțin bărbaților.
O serie de platforme de socializare l-au interzispe Tate, inclusiv Twitter, dar contul său a devenit din nou activ în noiembrie, după ce Twitter a fost preluat de Elon Musk. Într-unul dintre tweet-urile sale după întoarcerea sa pe platformă, Tate a spus că a zburat în California pentru a-i spune lui Musk că este „o legendă”.
Tate pare să fi postat vineri un mesaj pe un Twitter în care a sugera că are în continuare acces la telefon și la rețelele de socializare în timp ce se afla în arest.
„Oricine are acces la contul său poate să posteze”, a spus un reprezentant al unității anti-crimă organizată din România, după ce a fost întrebat cum e posibil ca Tate să scrie pe Twitter în arest.
Thunberg: „asta se întâmplă când nu-ți reciclezi cutiile de pizza”
În timpul acestei săptămâni, Andrew Tate a avut o conversație în contradictoriu cu activista de mediu suedeză Greta Thunberg, între alte printr-un videoclip în care îi cere cuiva care nu e în cadru să-i aducă o pizza și să se asigure că e ambalată într-o cutie „nereciclată”.
În urma speculațiilor online că marca de pizza de pe cutia prezentată în videoclip ar fi ajutat poliția să confirme prezența lui Tate în România, Thunberg a glumit pe Twitter spunând: „asta se întâmplă când nu-ți reciclezi cutiile de pizza”.
Cu toate acestea, reprezentantul procuraturii ă a spus că arestarea lui Tate nu are nici o legătură cu cutia de pizza, și a fost făcută în urma unei investigații de mai multe luni.
Tate, un fost concurent la reality show-ul „Big Brother” din Marea Britanie, conduce o așa-numită „Hustler's University”, ce pretinde că are peste 160.000 de abonați care plătesc pentru conținut legat de cripto-monede, investiții și afaceri, relatează agenția Reuters.
Departamentul de stat: Washingtonul e îngrijorat de relația Rusiei cu China, după o convorbire între Putin și Xi
Statele Unite sunt îngrijorate de alinierea Chinei la Moscova, în timp ce Rusia continuă invazia în Ucraina, a declarat vineri Departamentul de Stat american, după o convorbire video între preșeidentele rus Vladimir Putin și omologul său chinez Xi Jinping.
„Beijingul pretinde că e neutru, dar comportamentului său dă de înțeles că investește în continuare în relații apropiate cu Rusia”, a declarat un purtător de cuvânt al diplomației americane, adăugând că Washingtonul „urmărește îndeaproape activitatea Beijing-ului”.
Președintele rus Vladimir Putin a spus vineri că se așteaptă ca președintele chinez Xi Jinping să facă o vizită de stat în Rusia la începutul anului viitor, în ceea ce el probabil crede că ar fi o demonstrație publică de solidaritate din partea Beijingului, în timp ce invazia Rusiei în Ucraina se clatină, relatează agenția Reuters.
„Vă așteptăm, dragă domnule președinte, dragă prietene...”
Dar o stenogramă oficială chineză a întâlnirii video dintre Putin și Xi din 30 decembrie a scos în evidență diferențele de abordare a alianței lor în curs de dezvoltare, și nu a menționa o viitoare vizită a lui Xi la Moscova, subliniind însă că Beijingul, care a refuzat să susțină sau să condamne invazia Rusiei în Ucraina, își va menține poziția „obiectivă și echidistantă” în această problemă.
După ce și-a trimis trupele în Ucraina în februarie, Rusia a întors spatele puterilor occidentale care au ostracizat-o din punct de vedere economic și politic și au înarmat Ucraina. Moscova a curtat în schimb China, de multă vreme un rival al Moscovei, a cărei putere globală este în creștere.
„Vă așteptăm, dragă domnule președinte, dragă prietene, vă așteptăm la primăvară într-o vizită de stat la Moscova”, i-a spus Putin lui Xi într-o declarație introductivă de opt minute plină de efuziuni difuzată la televiziunea de stat.
„Acest lucru va demonstra lumii întregi puterea relațiilor ruso-chineze în probleme cheie”.
El a mai spus că urmărește să stimuleze cooperarea militară cu China, deși aceasta nu a fost menționată în relatarea televiziunii de stat din China, CCTV, despre convorbirea video dintre cei doi lideri.
Deși Xi l-a numit pe Putin „dragă prietene”, declarația sa introductivă, cam un sfert în lungime din cea alui Putin, a avut un ton mult mai pragmatic.
Putin și Xi au semnat un parteneriat strategic „fără limite” în februarie, mânați de neîncrederea comună față de Occident, cu câteva zile înainte ca Rusia să-și trimită forțele armate în Ucraina, în ceea ce Putin a spus că esteo „operațiune militară specială”.
Creșteri comerciale
De când marile economii occidentale au răspuns invaziei rusești în Ucraina cu mai multe valuri coordonate de sancțiuni fără precedent, Rusia a fost nevoită să caute alte piețe și a depășit Arabia Saudită ca principal furnizor de țiței pentru China. Comerțul bilateral a crescut și legăturile financiare s-au extins.
Vineri, ministerul rus de Finanțe a dublat cota maximă posibilă a yuanului chinez în Fondul Național de Bunăstare al Rusiei, la 60%, în timp ce Moscova încearcă să-și „dez-dolarizeze” economia și să pună capăt dependenței de națiunile „neprietenoase”, inclusiv Statele Unite, statele membre în Uniunea Europeană, Marea Britanie și Japonia.
Moscova a susținut de asemenea public poziția lui Xi față de Taiwan și a acuzat Occidentul că încearcă să provoace un conflict pe tema statutul autonom al insulei, despre care care China susține că e a ei.
Putin i-a spus lui Xi: „Avem aceleași puncte de vedere asupra cauzelor, cursului și logicii actualei transformări a peisajului geopolitic global, în fața presiunii și provocărilor fără precedent din partea Occidentului”.
Cu toate acestea, liderul chinez a fost mai puțin vocal în criticile sale la adresa țărilor occidentale, care constituie piața cheie de export a Chinei, și a părut rece cu privire la invazia Rusiei în Ucraina.
Xi către Putin: drumul spre negocierile de pace cu Ucraina nu va fi unul ușor
China s-a abținut să condamne invazia, subliniind în schimb necesitatea păcii, dar Putin a recunoscut public în septembrie că omologul său chinez are „temeri” cu privire la acțiunile Rusiei.
Până acum, Beijingul a avut grijă să nu ofere genul de sprijin material direct pentru invazia rusă în Ucraina care ar putea provoca sancțiuni occidentale împotriva Chinei.
Ira vineri, președintele Chinei l-a avertizat pe omologul său rus că drumul spre negocierile de pace cu Ucraina nu va fi unul ușor. „Partea chineză a luat la cunoștință de cele spuse partea rusă, anume că nu a refuzat niciodată rezolvarea conflictului prin negocieri diplomatice, și și-a exprimat aprecierea pentru asta”, a spus liderul de la Beijing în convorbirea video, citat de CCTV.
Xi i-a mai spus vineri lui Putin că țara sa e pregătită să intensifice cooperarea strategică cu Rusia pe fundalul a ceea ce el a numit o situație „dificilă” în întreaga lume.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că întâlnirea a fost una consistentă și constructivă, adăugând însă că nu a fost încă stabilită o dată pentru vizita lui Xi în Rusia.
2023, anul culturii ucrainene în Republica Moldova
Anul 2023 va fi dedicat culturii ucrainene în Republica Moldova. Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, a discutat online cu omologul său din Ucraina, Oleksandr Tkacenko, planurile și viziunile pentru organizarea evenimentelor.
„Am reiterat și angajamentul de susținere de partea R. Moldova a oamenilor de cultură din Ucraina, refugiați în R. Moldova, care sunt încurajați să se încadreze pe piața muncii, dar și suportul în vederea protejării patrimoniului cultural, care poate fi oricând evacuat pentru a fi salvat în siguranță în R. Moldova”, a precizat Sergiu Prodan.
Oleksandr Tkachenko a sugerat că artiștii moldoveni ar putea să concerteze la Opera din Odesa, iar R. Moldova ar putea găzdui colectivul Teatrului Mariupol.
„Anul acesta a fost un punct de cotitură pentru relațiile dintre Ucraina și R. Moldova. Ne-a apropiat mult în acest an și avem planuri mari de a ne consolida relațiile. Există multe idei, multe oportunități și opțiuni de cooperare între țările, instituțiile și colectivele noastre”, a spus ministrul ucrainean al Culturii.
Anul 2022 a fost declarat anul recunoştinţei faţă de veteranii războiului de pe Nistru.
Un avion spre București a aterizat de urgență la Praga după ce la bord s-a născut un copil
O cursă aeriană pe ruta Birmingham (Anglia) – București a aterizat de urgență la Praga în primele ore ale zilei de vineri, 30 decembrie, după ce la bord s-a născut un copil. Mama și bebelușul au fost duși la spitalul praghez Motol, și sunt bine.
Știrea a fost făcută publică de medicii Michal Procházka și Petra Homolová, din Asociația cehă a Samaritenilor, aflați de gardă la aeroport.
Șeful aeroportului internațional Vaclav Havel, Jiří Pos, a scris pe Twitter: „A aterizat la noi în siguranță un avion în direcția București, la bordul căruia a avut loc o naștere. Sunt bucuros că mama și bebelușul sunt în regulă și le urez multă sănătate”.
Pos a postat pe Twitter o știre în care a confirmat, mai în glumă, mai în serios, că la Praga a sosit barza.
Agenția cehă de știri CTK a scris că aeroportul din Praga a aflat de devierea avionului din cauza unei nașteri care a avut loc la 1 și 14 minute dimineața. După 12 minute a venit știrea că mama și băiețelul nou-născut sunt în regulă. După ora 1 și jumătate avionul a aterizat la Praga, iar femeia și copilul au fost duși la spital. La 2.17 avionul și-a reluat zborul spre București.
Băiețelul născut în avion are 2,75 kg, iar mama e româncă, au spus medicii praghezi.
Potrivit internauților care au urmărit devierea zborului din cauza nașterii, a fost o cursă Wizzair.
Sub postarea directorului aeroportului din Praga de pe Twitter s-a încins o vie discuție despre ce naționalitate ar putea dobândi copilul născut în... zbor. Un utilizator se întreabă dacă nu ar fi potrivit ca el să primească dreptul de a călători gratuit toată viața cu avionul – sau cel puțin cu compania care a operat cursa lui „natală”.
Tarifele la curent se micșorează din 1 ianuarie
Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat vineri, 30 decembrie, noi tarife pentru energia electrică.
Consumatorii din centrul și sudul R. Moldova, deserviți de furnizorul Premier Energy, vor plăti 3,42 lei/kWh, cu 1 leu și 22 bani mai puțin decât în prezent.
Consumatorii din nordul țării, care primesc curent de la FEE-Nord, vor achita 3,84 lei/kWh, cu 81 de bani mai puțin decât în prezent.
Tarifele au fost ajustate după ce s-au diminuat prețurile la care R. Moldova cumpără energie electrică, inclusiv de la MGRES (centrala de Cuciurgan), Nuclearelectrica și OPCOM (din România).
Noile tarife vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2023. Aceasta este cea de-a doua micșorare a tarifelor pentru energie electrică în luna decembrie.
Rusia continuă atacurile cu drone kamikaze, Ucraina susține că le-a doborât pe toate
Alarmele au răsunat la Kiev în dimineața zilei de 30 decembrie. Un alt val de drone lansate de Rusia asupra capitalei Ucrainei și a altor orașe a fost interceptat, la o zi după ce Moscova a efectuat unul dintre cele mai puternice atacuri aeriene de când și-a invadat vecinul, în urmă cu mai bine de 10 luni.
Oficialii ucraineni au declarat că apărarea aeriană militară a distrus „toate” cele 16 drone Shahed de fabricație iraniană lansate de forțele rusești asupra Kievului și altor orașe.
Kievul a fost ținta a șapte drone, după cum spune primarul capitalei Ucrainei, Vitali Kliciko. El afirmă că două dintre drone au fost doborâte „pe când se apropiau de capitală", în timp ce celelalte cinci au fost interceptate deasupra orașului.
El a precizat că nu au existat victime, dar ferestrele a două clădiri din sud-vestul orașului au fost avariate de căderea unor resturi. O clădire administrativă din cartierul Holosiiv din Kiev a fost parțial distrusă, au spus autoritățile militare. Atacurile au loc la o zi după ce forțele rusești au bombardat orașe din Ucraina, ucigând cel puțin trei persoane.
„E interesul nostru ca Ucraina să învingă”
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că barajul de rachete rusești a lăsat majoritatea regiunilor fără energie electrică într-o cu temperatură scăzută. „Este deosebit de dificil în regiunea Kiev și în capitală, în regiunea Lvov, în Odesa și în regiune, în Herson, în regiunea Vinniția și în Transcarpatia", a spus Zelenski în discursul său din seara zilei de 29 decembrie.
Atacurile rusești au vizat infrastructura civilă în ultimele luni, lăsând milioane de oameni fără electricitate, încălzire și apă, pe fondul instaurării iernii și scăderii temperaturilor în toată țara.
Zelenski a mai spus că situația de pe linia frontului nu a înregistrat schimbări semnificative, luptele din regiunea estică Donețk fiind în continuare foarte intense.
Într-un interviu acordat agenției germane de știri dpa, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a făcut apel la membrii alianței să furnizeze mai multe arme Ucrainei, afirmând că este „în interesul nostru de securitate să ne asigurăm că Ucraina învinge".
„Poate părea un paradox, dar sprijinul militar pentru Ucraina este cea mai rapidă cale spre pace. Știm că majoritatea războaielor se termină la masa negocierilor - probabil și acest război - dar știm că ceea ce poate obține Ucraina în aceste negocieri depinde în mod inextricabil de situația militară”, a adăugat el.
Stoltenberg a declarat că președintele rus Vladimir Putin nu a dat niciun indiciu că și-a schimbat obiectivul general al războiului - „să controleze Ucraina” - ceea ce face necesară „pregătirea pentru o perioadă lungă de timp și, de asemenea, pentru noi ofensive rusești”. „Nu trebuie să subestimăm Rusia”, a spus el.
În dimineața zilei de 30 decembrie, Statul Major General al forțelor armate ucrainene a declarat că în ultimele 24 de ore forțele rusești au lansat 85 de atacuri cu rachete, 35 de atacuri aeriene și 63 de atacuri cu sisteme multiple de lansare de rachete.
Informațiile nu au putut fi verificate din surse independente.
Ce sunt dronele kamikaze/sinucigașe
- Dronele Shahed-136 de producție iraniană au fost folosite de Rusia pentru prima dată în războiul din Ucraina în septembrie 2022.
- Sunt cunoscute drept drone kamikaze, sau sinucigașe. Analogia mai corectă este cu o rachetă mică de croazieră, cu o capacitate distructivă relativ limitată.
- Au o sarcină utilă de 50 kg de explozibil. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski susține că Rusia ar fi cumpărat 2.400 astfel de drone.
- Dronele Shahed-136 „sunt greu de interceptat în mod constant”, dar viteza lor este mică în comparație cu a rachetelor de croazieră, ceea ce înseamnă că apărarea aeriană „va avea întotdeauna o șansă”. (Justin Bronk, expert militar, Institutul RUSI, Londra)
- Folosirea dronelor kamikaze pare să confirme speculațiile că Rusia nu mai are multe rachete ghidate.
- Potrivit unei evaluări ucrainene (14 octombrie 2022), Moscova și-a epuizat aproximativ două treimi din stocuri. Ar fi rămas cu numai 124 din 900 de rachete Iskander cu rază medie de acțiune.
- Dronele kamikaze/sinucigașe sunt mai eficiente împotriva unor ținte statice precum infrastructura energetică și de comunicații, decât împotriva armatelor în mișcare. (The Guardian, 17 octombrie 2022)
Un nou termen pentru accesul fermierilor din Dubăsari la terenurile lor agricole
Fermierii din raionul Dubăsari vor avea acces la terenurile lor agricole amplasate după traseul Tiraspol-Camenca până la 1 aprilie 2023, anunță Biroul Politici de Reintegrare într-un comunicat de presă.
Un nou termen-limită a fost agreat „în rezultatul sesizărilor continue a Chișinăului, prin reprezentanții politici în procesul de negocieri”, înainte ca precedentul să expire, pe 31 decembrie 2022.
Autoritățile constituționale subliniază că cer eliminarea oricăror termene-limită și restricții, astfel încât fermierii să își poată prelucra pământurile, transporta echipamentele sau producția agricolă fără probleme.
Subiectul privind accesul la terenurile agricole de după traseul Tiraspol-Camenca se află de mai mulți ani pe agenda discuțiilor dintre reprezentanții celor două maluri ale Nistrului.
Totul a început în 1998, când administrația separatistă a instalat puncte de control la trecerile peste traseu, complicând accesul fermierilor la terenuri. Șase ani mai târziu, conducerea secesionistă a sechestrat terenurile. În 2006, regimul de la Tiraspol a introdus o nouă regulă – proprietarii de pământuri puteau ajunge la terenurile agricole după ce solicitau un certificat în acest sens.
Kazahstanul expulzează un ofițer FSB care a fugit din Rusia ca să nu fie trimis să lupte în Ucraina
Un ofițer al Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB) care a fugit în Kazahstan pentru a evita mobilizarea militară a Moscovei pentru războiul din Ucraina a primit ordin să se întoarcă în Rusia, a declarat soția ofițerului.
Maiorul Mihail Jilin, în vârstă de 36 de ani, a fost deportat din Astana, a declarat soția sa, Ekaterina Jilina. El a sunat-o mai târziu pentru a-i spune că se află în orașul Semei, în nord-estul Kazahstanului, iar autoritățile se pregăteau să îl ducă la granița cu Rusia.
Jilin a reușit să își trimită soția și copiii în Kazahstan, după ce președintele rus Vladimir Putin a anunțat, la sfârșitul lunii septembrie, o mobilizare parțială pentru a întări forțele armate ruse care luptă în Ucraina.
Jilin a fost nevoit să treacă granița în mod ilegal, deoarece, în calitate de ofițer FSB, nu avea voie să părăsească țara. El a cerut azil politic în Kazahstan, dar cererea sa a fost respinsă și a fost arestat.
Un recurs împotriva deciziei a fost analizat și respins la 28 decembrie de către tribunalul regional Abay, care a emis imediat un ordin de deportare.
Evgheni Jovtis, directorul Biroului Internațional pentru Drepturile Omului și Statul de Drept din Kazahstan (KMBPCh), a confirmat că Jilin a fost deportat, adăugând că decizia încalcă Convenția privind statutul refugiaților, la care Kazahstanul este parte.
Convenția interzice expulzarea refugiaților sau returnarea forțată a acestora până la stabilirea statutului lor. „Există nuanțe aici. În esență, ei încalcă acum Convenția privind statutul refugiaților", a declarat Jovtis. El a mai spus că al doilea proces al lui Jilin nu a avut loc înainte de ordinul de expulzare. În plus, există proceduri speciale disponibile, cum ar fi adresarea la Comitetul ONU pentru Drepturile Omului.
Jovtis consideră că Kazahstanul a fost supus unor presiuni pentru a-l extrăda pe Jilin în Rusia și a descris-o ca fiind o "situație tristă", lăsând să se înțeleagă că Jilin este „predat pur și simplu pentru a fi executat”.
Acest lucru va afecta „foarte tare” imaginea țării, crede Jovtis, dar autoritățile din Kazahstan se pare că „consideră că conflictul cu Rusia este mult mai important”.
Jilin a fost șef de tură în departamentul special de comunicații și informații al FSB din Districtul Federal Siberian și era responsabil pentru comunicațiile lui Putin cu regiunile.
După ce mobilizarea a fost anunțată la 21 septembrie, Jilin și familia sa au decis să părăsească țara. El a fost reținut la 26 septembrie de către polițiștii de frontieră din regiunea Abay. Rusia l-a pus pe Jilin pe lista de urmăriți internaționali pe baza articolelor „Dezertare” și „Trecerea ilegală a frontierei de stat a Federației Ruse”.
Ministrul kazah de interne Marat Ahmetjanov a declarat în septembrie că Astana îi va extrăda pe rușii căutați pentru că se sustrag de la mobilizare, dacă aceștia vor fi trecuți pe lista de urmăriți internațional în țara lor.
Șeful Băncii Centrale a Iranului a fost înlocuit pe fondul căderii monedei naționale
Iranul l-a înlocuit pe șeful Băncii Centrale pe 29 decembrie, în timp ce moneda țării, rialul, își continuă căderea rapidă pe fondul problemelor economice agravate de lipsa de progrese în negocierile nucleare cu Occidentul și de lunile de tulburări civile care continuă să zguduie țara.
Guvernul l-a numit pe Mohammad Reza Farzin în funcția de șef al băncii centrale în timpul unei reuniuni a cabinetului, a anunțat televiziunea de stat iraniană care a precizat că demisia actualului șef al băncii centrale, Ali Salehabadi, a fost acceptată înainte de numirea lui Farzin, care a ocupat funcția de director general al Bank Melli Iran de anul trecut.
Președintele iranian a subliniat importanța controlului valorii monedelor străine în timpul ședinței de guvern, a precizat IRNA.
Moneda iraniană a atins un nou minim istoric față de dolarul american pe 28 decembrie, un dolar valora 440.000 de riali, față de 360.000, în urmă cu o lună, potrivit site-ului de schimb valutar Bonbast.com.
Iranienii s-au străduit să-și convertească economiile în valută, în special în dolari americani și euro, pe fondul înrăutățirii situației economice provocate de sancțiunile nucleare internaționale și al instabilității politice declanșate de actualul val de proteste declanșat de moartea lui Mahsa Amini, în vârstă de 22 de ani, după ce a fost arestată de poliția moralității în septembrie și acuzată de purtarea „necorespunzătoare” a vălului obligatoriu.
Înainte de începerea actualului val de proteste, rialul era cotat la aproximativ 290 de mii pentru un dolar.
Acordul nuclear și degradarea rialului
Deteriorarea valorii monedei a fost, de asemenea, accelerată de diminuarea speranțelor de revigorare a unui acord nuclear istoric încheiat în 2015 între Teheran și puterile globale.Acordul suspenda cele mai multe sancțiuni economice internaționale în schimbul limitării programului nuclear al Teheranului.
Fostul președinte american Donald Trump s-a retras din acordul cunoscut sub numele de JCPOA în 2018, reintroducând sancțiuni dure asupra Iranului și determinând Teheranul să reia activitățile nucleare.
Negocierile pentru relansarea acordului au fost reluate în aprilie, dar de atunci trenează, pe fondul acuzațiilor occidentale potrivit cărora Iranul își continua activitățile de îmbogățire nucleară.
La 28 decembrie, ministrul iranian de externe Hossein Amir-Abdollahian s-a întâlnit la Muscat cu sultanul Omanului, Haitham bin Tariq, pe fondul speculațiilor potrivit cărora Muscat și-ar asuma un rol în restabilirea acordului.
Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt al Ministerului german de Externe, Christofer Burger, a declarat la 28 decembrie că Berlinul, unul dintre semnatarii acordului, nu vede niciun motiv pentru a reveni la negocieri.
Teheranul insistă că programul său nuclear are doar scopuri civile, dar Occidentul se teme că s-ar putea apropia de posibilitatea de a construi o armă nucleară.
La finalul lunii trecute, Iranul anunța că a reușit să îmbogățească uraniul la un nivel de puritate de 60% cu ajutorul centrifugelor centralei nucleare subterane Fordo, după ce organismul de supraveghere nucleară al Națiunilor Unite (AIEA) a condamnat lipsa de cooperare a Teheranului în legătură cu inspecțiile agenției.
Unitatea nucleară de la Fordo amplasată subteran, într-o zonă montană din provincia Qom, a produs „pentru prima dată” uraniu cu un nivel de îmbogățire de 60% - la un pas tehnic distanță de nivelul de îmbogățire pentru arma atomică. Iranul produce deja uraniu la 60% în alte două uzine.
Agenția de presă IRNA nu a precizat ce cantitate de uraniu îmbogățit la 60 la sută a fost produsă la Fordo. Agenția semi-oficială de știri Fars relatează că Iranul a început, de asemenea, să înlocuiască centrifugele de primă generație (IR-1) cu centrifuge avansate IR-6 la Fordo, ceea ce i-ar permite să își intensifice și mai mult activitățile de îmbogățire.
Ambasadorul ucrainean, convocat la Minsk din cauza rachetei care a aterizat pe teritoriul Belarusului
Ministrul de Externe din Belarus l-a convocat pe 29 decembrie pe ambasadorul Ucrainei pentru a protesta față de o rachetă ucraineană de apărare aeriană care a aterizat în apropierea orașului Brest, în vestul Belarusului.
„Am transmis un protest ferm în legătură cu lansarea unei rachete antiaeriene ghidate S-300 de pe teritoriul Ucrainei”, a declarat Ministerul de Externe de la Minsk, cerând ca Ucraina „să desfășoare o investigație amănunțită” pentru a-i trage la răspundere pe cei responsabili”.
Nu s-au înregistrat victime, iar Ucraina, care pe 29 decembrie a fost supusă unui atac cu rachete în mare măsură respins de apărarea aeriană a Kievului, nu a dat niciun răspuns deocamdată.
Ministerul belarus al Apărării a declarat anterior că apărarea sa aeriană a doborât o rachetă ucraineană S-300 în regiunea de frontieră Brest în jurul orei 10.00 (08.00, ora Praga) pe 29 decembrie.
„În cursul activităților de verificare, s-a stabilit în mod preliminar că resturile aparțin unei rachete antiaeriene ghidate S-300 lansată de pe teritoriul Ucrainei”, a declarat Ministerul belarus al Apărării.
Oamenii au auzit explozia și au găsit ulterior pe un câmp rămășițele metalice a ceea ce părea a fi o rachetă. Resturile au căzut la periferia satului Harbaha, iar cea mai apropiată casă se afla la circa șaizeci de metri distanță, informează agenția oficială de știri din Belarus, BelTA.
Un martor a declarat pentru serviciul RFE/RL din Belarus că a auzit o explozie puternică. „Ferestrele noastre s-au zgâlțâit puternic, iar casa s-a cutremurat din cauza a ceea ce trebuie să fi fost o undă sonoră”, a declarat martorul pentru RFE/RL.
BelTA a declarat că liderul autocrat Alexandr Lukașenko a fost informat imediat despre incident ceea ce a făcut să crească temerile că situația ar putea escalada. Belarusul a servit ca punct de pregătire pentru invazia Rusiei în Ucraina.
Un canal Telegram afiliat serviciului de presă prezidențial informase anterior că S-300 era o rachetă de apărare aeriană care ar fi putut să se abată accidental de la curs.
Moscova critică inițiativa Chișinăului de a pedepsi separatismul
Kremlinul critică, alături de regimul de la Tiraspol, modificările la Codul Penal votate de parlamentul de la Chișinău în prima lectură, săptămâna trecută, prin care urmează să fie introduse pedepse pentru „separatism”.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat în briefingul de joi, 29 decembrie, că aceste modificări ar „estompa principiile de bază ale procesului de negocieri privind reglementarea transnistreană”.
Zaharova s-a arătat convinsă că inițiativa legislativă „nu va adăuga înțelegere reciprocă între Chișinău și Tiraspol, pe fundalul răcirii dialogului dintre cele două maluri ale Nistrului și a pauzei în formatul 5+2”.
Anterior, sovietul suprem de la Tiraspol a cerut deputaților de la Chișinău să renunțe la acest proiect de lege.
Modificările la Codul Penal au fost propuse de 16 deputați PAS, printre care și președintele parlamentului, Igor Grosu, și prevăd pedepse cu închisoarea pentru infracțiuni ca separatismul, finanțarea separatismului, incitarea la separatism, complot împotriva R. Moldova, colectarea și sustragerea informațiilor care ar putea dăuna suveranității, independenței și integrității țării.
Prezentând proiectul în parlament, pe 22 decembrie, deputata PAS Olesea Stamate, a declarat că unul dintre obiectivele inițiativei legislative este combaterea activităților informaționale subversive. În discursul său, ea s-a referit și la așa-zisul minister al securității din regiunea transnistreană, care ar fi angajat în astfel de activități.
Spitalele raionale trec în gestiunea Ministerului Sănătății. Statul alocă 150 de milioane de lei pentru reformă
Majoritatea parlamentară PAS a aprobat joi, 29 decembrie, în lectură finală, proiectul de lege care prevede trecerea spitalelor raionale din gestiunea autorităților publice locale în subordinea Ministerului Sănătății.
Din varianta inițială a proiectului au fost excluse prevederile privind trecerea proprietăților spitalelor raionale în gestiunea Ministerului Sănătății. Astfel, terenurile și clădirile vor rămâne la balanța consiliilor raionale, așa cum au căzut de acord deputații și aleșii locali, la consultările publice.
De asemenea, autoritățile renunțat la ideea ca ministerul să coordoneze activitatea instituțiilor medicale private. Reforma nu va viza în niciun fel cele nouă spitale municipale din Chișinău, contrar temerilor directorilor și ale autorităților din capitală.
Potrivit deputatului PAS, Dan Perciun, obiectivul principal al reformei este creșterea calității serviciilor prestate în spitalele raionale.
„Pentru anul viitor se vor aloca 150 de milioane de lei din bugetul de stat pentru implementarea acestui proiect. Primele investiții se vor face în luna februarie. La sfârșitul lunii ianuarie, Ministerul Sănătății va prezenta un studiu privind regionalizarea serviciilor medicale, iar asta înseamnă servicii de calitate mai aproape de cetățeni și spitale dotate”, a spus deputatul, care conduce comisia parlamentară de profil și este unul dintre autorii proiectului.
Inițiativa a fost înregistrată de un grup de deputați PAS pe 12 decembrie și a stârnit un val de nemulțumiri din partea administrațiilor publice locale și a experților în sănătate.
Dialog Putin-Xi Jinping pe teme bilaterale și regionale, după încheierea exercițiilor militare comune
Președintele rus, Vladimir Putin, va discuta vineri cu președintele chinez, Xi Jinping, prin legătură video, despre o serie de probleme bilaterale și regionale.
„În principal, vor vorbi despre relațiile bilaterale ruso-chineze”, le-a spus reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. „Și, bineînțeles, va fi foarte important să facă schimb de opinii cu privire la probleme regionale mai acute - cele care sunt mai apropiate de noi, Rusia, și cele care sunt mai apropiate de China”, a adăugat Peskov în conferința de presă de joi, fără a oferi detalii specifice.
Moscova a încercat să aprofundeze legăturile economice, politice și de securitate cu Beijingul de când și-a trimis forțele armate în Ucraina în februarie. Cele două țări au semnat un parteneriat strategic „fără limite” cu câteva zile înainte ca Rusia să lanseze campania.
Vladimir Putin a evocat de-a lungul ultimelor luni cooperarea specială dintre cele două țări și, chiar dacă Beijingul nu a susținut fățiș războiul din Ucraina, a participat în aceeași perioadă la exerciții militare comune și este un partener comercial favorit al Rusiei. Cele două țări fac parte din BRICS, alături de Brazilia, Africa de Sud și India, organizație fondată ca alternativă/contrapondere la zona de influență occidentală.
Astfel că, Beijingul și-a sporit achizițiile de petrol și gaze rusești în vreme țările europene tăiau legăturile cu Rusia, Moscova a susținut public poziția lui Xi privind Taiwanul, acuzând Occidentul că încearcă să provoace un conflict privind statutul insulei autonome, pe care China o revendică ca fiind a sa, iar la ONU, în cadrul Consiliului de Securitate dar și în plenul Adunării Generale, cooperarea celor două țări merge fără mari sincope.
Dar Xi a părut uneori rece în ceea ce privește campania militară a Rusiei în Ucraina; în septembrie, Putin a recunoscut public că omologul său chinez avea „îngrijorări” cu privire la acțiunile Rusiei, pe care a încercat să i le risipească în întâlnirea bilaterală din Uzbekistan, de luna trecută.
Camarazi de arme
Un domeniu în care cele două țării cooperează la vedere este cel militar. De altfel, ca și în dialogul cu Iranul, Kremlinul vrea să arate că există alternativă la NATO, piețele și democrația occidentale.
Rusia și China au finalizat exercițiile navale în Marea Chinei de Est, după o săptămână de exerciții comune care au inclus exersarea modului de capturare a unui submarin inamic cu încărcături de adâncime și tiruri de artilerie asupra unei nave de război, a declarat Ministerul rus al Apărării.
Exercițiile din 21-27 decembrie, intitulate "Interacțiunea maritimă-2022", au inclus Flota rusă din Pacific și s-au desfășurat în apele din largul orașelor Zhoushan și Taizhou din provincia chineză Zhejiang, a declarat agenția oficială de știri chineză Xinhua.
„Unitățile navale de război ale Flotei Pacificului și ale Forțelor Navale ale Armatei Populare de Eliberare a Chinei au finalizat sarcini practice în cadrul exercițiului naval bilateral", a declarat Ministerul rus al Apărării.
„Navele celor două țări, cu sprijinul aviației antisubmarin, au căutat în comun un submarin al unui inamic și au tras o salvă de încărcături de adâncime cu reacție”, a precizat ministerul.
Ministerul a publicat o înregistrare video care arată un grup de nave de război rusești și chinezești în Marea Chinei de Est, cu marinari ruși vorbind în mandarină cu omologii lor chinezi și nave rusești care trag rachete.
Cândva lider în ierarhia comunistă globală, Rusia, după prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, este acum un partener junior al unei Chine renăscute, care o depășește deja în unele tehnologii ale secolului XXI.
Kremlinul se declară îngrijorat de tensiunile armeano-azere
Kremlinul a declarat joi că Rusia este îngrijorată de tensiunile dintre Armenia și Azerbaidjan din cauza blocării drumului care leagă Nagorno-Karabah de Armenia și că va continua să încerce medierea conflictului, după ce liderul Armeniei a criticat poziția Rusiei.
Ca răspuns la o întrebare a reporterilor, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: „Suntem îngrijorați de tensiunile apărute în jurul coridorului Lacin, iar partea rusă își va continua eforturile de pacificare, atât în contactele cu Erevan, cât și în contactele cu Baku”.
Nagorno-Karabah
Nagorno-Karabah și șapte raioane adiacente din Azerbaidjan au fost cucerite de separatiștii sprijiniți de Armenia în cursul războiului din 1988 – 1994, primul conflict separatist din fostul spațiu sovietic. Cel puțin 30 de mii de persoane au murit și sute de mii de persoane au fost obligate să se refugieze.
Rusia a mediat un acord de încetare a luptelor în 1994 (ulterior s-a implicat inclusiv cu trupe militare de menținere a păcii, dislocate în zonă). De atunci, regiunea separatistă este controlată de forțele etnicilor armeni, dar Azerbaidjanul susține că în regiune se află și forțe armene.
Proclamația de independență a regiunii nu este recunoscută internațional.
Coridorul, care permite ca transporturile de alimente și bunuri din Armenia să ajungă la cei 120 000 de etnici armeni care controlează regiunea muntoasă, a fost monitorizat și securizat de forțele de menținere a păcii rusești începând din 2020.
„Martori tăcuți la depopularea enclavei Nagorno-Karabah”
Enclava Nagorno-Karabah este recunoscută la nivel internațional ca parte a Azerbaidjanului, dar locuitorii săi sunt predominant de etnie armeană și s-a desprins de sub controlul exercitat de Baku în urma unui război la sfârșitul anilor 1980 și începutul anilor 1990, pe măsură ce Uniunea Sovietică se dezintegra.
În 2020, Azerbaidjanul a recucerit teritoriul din interiorul și din jurul enclavei după un al doilea război care s-a încheiat cu o încetare a focului mediată de Rusia, iar forțele de menținere a păcii au fost desfășurate de-a lungul coridorului Lacin, care a devenit singura rută de intrare și ieșire din Nagorno-Karabah.
Mai mulți civili azeri care spun că sunt activiști de mediu au blocat drumul începând cu 12 decembrie invocând ca motiv faptul că armenii ar exploata resursele minerale, prejudiciind condițiile de mediu. Autoritățile din Nagorno-Karabah spun că, din pricina blocadei, în enclavă nu au mai ajuns alimentele, medicamentele și combustibilul.
Președintele francez Emmanuel Macron a îndemnat, pe 23 decembrie, autoritățile de la Baku „să permită libera circulație de-a lungul coridorului Lacin". El a vorbit la telefon cu omologul lui azer, Ilham Aliev. Potrivit transcrierii convorbirii făcută de partea franceză, Aliev și-a exprimat „intenția” de a debloca drumul. Cu toate acestea, biroul de presă azer spune că Aliev i-ar fi apărat în discuția cu Macron pe azerii care au blocat coridorul Lacin, invocând motive de mediu. Aliev declară că i-a spus lui Macron că aceștia au dreptate să protesteze împotriva activităților miniere „ilegale” din Karabah.
O zi mai târziu, pe 24 decembrie, șeful politicii externe a Uniunii Europene, Josep Borrell, l-a sunat pe ministrul de externe azer Ceihun Bairamov, pentru a doua oară în trei zile. Borrell scria pe Twitter că au discutat despre „necesitatea libertății de circulație și a accesului umanitar prin coridorul Lacin” și că dialogul cu ministrul azer a fost „constructiv”. Cu toate acestea, tensiunea a rămas. La fel și blocada.
Pe 25 decembrie, mii de oameni manifestau la Stepanakert pentru a cere Azerbaidjanului să deblocheze singurul drum care leagă Nagorno-Karabah de Armenia.
Site-ul de știri armean Hetq transmitea joi că premierul armean Nikol Pașinian a declarat că forțele ruse de menținere a păcii nu și-au îndeplinit obligațiile prevăzute în cadrul încetării focului din 2020. Pașinian a acuzat forțele rusești că „au devenit un martor tăcut la depopularea Nagorno-Karabahului”.
El a adăugat că, dacă trupele rusești nu sunt în măsură să asigure stabilitatea și securitatea în Nagorno-Karabah, acestea ar trebui să lase locul unei misiuni de menținere a păcii a Națiunilor Unite.
Pașinian și președintele rus Vladimir Putin au discutat despre coridorul Lacin în cadrul unei întâlniri informale care a avut loc luni la Sankt Petersburg.
Maia Sandu: „În timp ce întreaga lume trăiește bucuria sărbătorilor de iarnă, Rusia aduce distrugere și moarte în Ucraina”
Președinta R. Moldova, Maia Sandu, a condamnat noua serie de bombardamente asupra Ucrainei, lansate în dimineața de joi, 29 ianuarie, de forțele armate ruse. Șefa statului a calificat aceste acțiuni drept „acțiuni barbare”.
Șefa statului a spus că, în timp ce întreaga lume trăiește bucuria sărbătorilor de iarnă, Rusia continuă să aducă distrugere și moarte în Ucraina.
„Bombardarea orașelor cu oameni pașnici și distrugerea infrastructurii care le asigură condițiile elementare de trai, în toiul iernii, este o crimă care nu trebuie să rămână nepedepsită”, a scris Maia Sandu într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook.
Potrivit administrației de la Kiev, Rusia ar fi lansat în această dimineață 120 de rachete împotriva Ucrainei.
Din cauza bombardamentelor, mai multe puncte de la frontiera moldo-ucraineană au fost închise dimineață, din motive de securitate, aproximativ pentru o oră. Totodată, întreprinderea Moldelectrica a anunțat că sistemul electro-energetic al R. Moldova nu a fost afectat de această dată.
Politica fiscală și vamală, aprobată în lectură finală
În ultima ședință din acest an, deputații din majoritatea parlamentară PAS au aprobat, în lectură finală, politica fiscală și vamală pentru 2023. Potrivit autorităților, aceasta ar trebui să ducă la creștere economică și să simplifice mecanismul de calculare și achitare a impozitelor și taxelor.
Astfel, anul viitor, urmează să fie introdusă cota 0% la impozitul pe venit pentru întreprinderi micro, mici sau mijlocii, în cazul în care profitul net pentru perioadele fiscale 2023-2025 nu va fi repartizat. De asemenea, începând cu 1 ianuarie 2023, urmează să fie aplicat conceptul privind restituirea sumei TVA acumulată în cont.
Salariul minim pentru personalul din sectorul bugetar va fi majorat de la 3.500 de lei la 4.000 de lei. Activitatea de comerț în bază de patentă va fi prelungită cu jumătate de an, până la 1 iulie 2023, iar încasările din taxa pentru folosirea drumurilor vor ajunge în proporție de 100% în bugetele locale.
Impozitele pentru persoanele fizice care depășesc venituri de un milion de lei pe an vor fi majorate, la fel, ca și accizele pentru produsele din tutun și alcool etilic. De altfel, deputații au decis să amâne cu trei luni intrarea în vigoare a normelor ce vizează prețul de referință la vânzarea țigaretelor și țigărilor de foi.
Documentul de politică fiscală și vamală a fost criticat, încă în prima lectură, de opoziția parlamentară, care a acuzat că aceasta reprezintă „un amalgam de interese”, și nu „interesele statutului”.
Care este legătura între furtunile de iarnă și schimbările climatice?
Lumea se încălzește, inclusiv iernile. Cu toate acestea, Statele Unite au trecut în ultimii ani prin furtuni severe de iarnă, iar experții analizează mai atent legătura dintre aceste evenimente extrem de reci și schimbările climatice, relatează agenția France Presse.
În timp ce legătura dintre încălzirea globală și valurile de căldură este foarte directă, comportamentul furtunilor de iarnă e guvernat de o dinamică atmosferică complexă, mai greu de studiat.
Chiar și așa, „există anumite aspecte ale furtunilor de iarnă (...) în care legăturile cu schimbările climatice sunt destul de puternice și robuste”, a declarat pentru AFP Michael Mann, climatolog la Universitatea din Pennsylvania.
De exemplu, încălzirea corpurilor de apă -- lacuri sau oceane -- influențează cantitățile de zăpadă.
În Statele Unite, un mecanism numit „zăpada efectului de lac” se petrece în jurul regiunii Marilor Lacuri de la granița cu Canada. Orașul Buffalo, aflat pe malul unuia dintre Marile Lacuri, a fost lovit serios de o furtună letală de zăpadă în weekendul de Crăciun.
Ciocnirea aerului rece din nord cu apa mai caldă a acestor lacuri provoacă convecție, care duce la căderi masive de zăpadă.
„Cu cât temperaturile lacului sunt mai calde, cu atât mai multă umiditate [este] în aer și un potențial mai mare pentru zăpadă a efectului de lac”, a scris Michael Mann într-o lucrare din 2018.
„Nu este surprinzător, vedem o creștere pe termen lung a căderilor de zăpadă a efectului de lac, pentru că temperaturile au crescut în ultimul secol”.
Vortexul polar
Cu toate acestea, nu există un consens cu privire la alte mecanisme climatice, cum ar fi efectul modificărilor de climă asupra vortexului polar și a curenților de aer cu jet.
Vortexul polar este o masă de aer situată sus în stratosferă deasupra Polului Nord. Oamenii locuiesc în troposferă, iar stratosfera se află chiar deasupra ei.
Vortexul polar e înconjurat de o bandă de aer rotativă, care acționează ca o barieră între aerul rece din nord și aerul mai cald din sud. Pe măsură ce vortexul polar se subțiază, această bandă de aer începe să se onduleze și să capete o formă mai ovală, aducând mai mult aer rece spre sud.
Potrivit unui studiu din 2021, acest tip de perturbare apare din ce în ce mai des și se reflectă în următoarele două săptămâni mai jos în atmosferă, unde se află curenții de aer cu jet.
Acest curent de aer, care suflă de la vest la est, urmând din nou granița dintre aerul rece și cel cald, șerpuiește apoi în așa fel încât permite aerului rece din nord să pătrundă la latitudini mai joase, în special peste estul Statelor Unite.
„Toată lumea este de acord că atunci când vortexul polar este perturbat sau întrerupt, crește probabilitatea de vreme severă de iarnă”, a declarat pentru AFP Judah Cohen, autorul principal al studiului și climatolog pentru Cercetarea Atmosferică și a Mediului (AER).
Iar acest vortex polar „întins” este exact ceea ce a fost observat chiar înainte de furtuna care a lovit Statele Unite în decembrie, a subliniat el.
Același fenomen a fost observat în februarie 2021, când o frig năprasnic a lovit Texasul, provocând întreruperi masive de curent.
O dezbatere activă
Dar miezul dezbaterii se află în altă parte: ce cauzează aceste perturbări crescute în vortexul polar?
Potrivit lui Cohen, ele sunt legate de schimbările din Arctica, accelerate de schimbările climatice. Pe de o parte, topirea rapidă a gheții marine și, pe de altă parte, o creștere a stratului de zăpadă în Siberia.
„Este un subiect pe care îl studiez de peste 15 ani și astăzi sunt mai încrezător în această legătură decât am fost vreodată în trecut”, a spus el pentru AFP.
Acest ultim punct, însă, rămâne „o dezbatere activă în cadrul comunității științifice”, a spus Mann.
„Modelele climatice nu surprind încă toată fizica de bază care ar putea fi relevantă pentru modul în care schimbările climaterice influențează comportamentul curenților de aer cu jet”.
Studiile viitoare vor fi în continuare necesare în anii ce vin pentru a descifra misterul acestor reacții în lanț complexe, relatează France Presse.
Rusia neagă orice amestec în tensiunile din nordul Kosovo
Kremlinul a respins acuzațiile autorităților kosovare că Rusia ar încuraja Serbia să destabilizeze Kosovo, spunând că Serbia apără pur și simplu drepturile etnicilor sârbi, relatează Reuters.
Sârbii din orașul Mitrovița din nordul Kosovo – oraș divizat pe criterii etnice între sârbi și albanezi - au ridicat marți noi baricade rutiere, la câteva ore după ce Belgradul anunțase că și-a pus armata în stare de alertă din cauza tensiunilor în creștere de săptămâni.
Kosovo, care are o majoritate etnică albaneză covârșitoare, s-a desprins de Serbia după un război care s-a desfășurat în anii 1998 și 1999. Și-a declarat independența în 2008, dar Belgradul nu a recunoscut-o niciodată și îi încurajează pe cei 120.000 de etnici sârbi din Kosovo să sfideze autoritatea guvernului central kosovar.
Nordul Kosovo a fost deosebit de tensionat din noiembrie, când sute de lucrători de etnie sârbă încorporați în poliția kosovară, precum și în ramura judiciară, judecători și procurori, de pildă, și-au dat demisiile în semn de protest față de o decizie controversată de a interzice sârbilor care trăiesc în Kosovo să folosească plăcuțele de înmatriculare emise de Belgrad.
Întrebat despre afirmația ministrului de Interne kosovar, Xhelal Svecla, conform căreia Serbia, sub influența Rusiei, încearcă să destabilizeze Kosovo sub pretextul sprijinului pentru minoritatea sârbă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus miercuri că este „greșit” să se caute influența distructivă a Rusiei.
„Serbia este o țară suverană și este absolut greșit să cauți aici influența distructivă a Rusiei”, a spus Peskov.
„Serbia este o țară suverană și, în mod natural, protejează drepturile sârbilor care locuiesc în apropiere în condiții atât de dificile și, în mod natural, reacționează dur atunci când aceste drepturi sunt încălcate”, a mai declarat Peskov, citat de Reuters.
Serbia neagă că încearcă să-și destabilizeze vecinul, iar marți, preşedintele sârb Alexandar Vucic a susținut că țara sa va „continua să lupte pentru pace şi să caute soluţii de compromis”.
„Având relații foarte strânse, relații istorice și spirituale cu Serbia, Rusia monitorizează foarte atent ce se întâmplă, cum sunt respectate și asigurate drepturile sârbilor”, a mai spus Peskov. „Și, desigur, sprijinim Belgradul în acțiunile care sunt întreprinse”.
Pe 10 decembrie, sute de etnici sârbi, indignați de arestarea unui fost ofițer de poliție de etnie sârbă, au instalat baraje rutiere în nordul Kosovo și au paralizat traficul prin două puncte de trecere a frontierei.
Blocadele rutiere au fost instituite și pe fondul creșterii tensiunilor interetnice, dintre care cea mai recentă a avut loc în seara zilei de 25 decembrie, potrivit forței de menținere a păcii conduse de NATO, KFOR.
Pe 22 decembrie, peste o mie de etnici sârbi au protestat în nordul Kosovo cerând eliberarea sârbilor deținuți și alte condiții care, potrivit acestora, trebuie îndeplinite înainte de a renunța la parte din baricadele rutiere din zonă.
