Ştiri
KFOR a transmis la Belgrad că nu este nevoie de militari sârbi în Kosovo
Președintele sârb Aleksandar Vučić a declarat că KFOR a respins cererea Serbiei de revenire a forțelor de securitate sârbe în Kosovo.
La mijlocul lunii decembrie, autoritățile din Serbia au trimis biroului misiunii NATO din Kosovo, KFOR, o cerere pentru a permite Belgradului să trimită până la o mie de militari și polițiști sârbi în Kosovo.
Într-un interviu pentru Pink TV pe 8 ianuarie, președintele Serbiei spune că KFOR a transmis că nu este nevoie de întoarcerea forțelor sârbe.
„KFOR ne-a răspuns că nu este nevoie ca forțele noastre să se întoarcă în nordul Kosovo și Metohija, așa cum ne așteptam, deși, conform rezoluției 1244 a Consiliului de Securitate al ONU, nu au dreptul să ne respingă cererea”, a spus Vučić.
Președintele Serbiei a mai afirmat că încă mai ia în calcul trimiterea unei adrese oficiale către ONU și să solicite o declarație la sesiunea Consiliului de Securitate. El a declarat că, dacă s-ar face acest lucru, Serbia ar fi susținută de Rusia, dar rezultatul ar fi totuși confirmarea deciziei KFOR.
Președintele Serbiei a mai declarat că autoritățile din Serbia așteaptă să vadă ce se va întâmpla pe mai departe. El spune că va monitoriza și va avertiza cu privire la situațiile în care, așa cum a afirmat, KFOR nu îi protejează pe sârbii din Kosovo. Ca exemplu, el a citat rănirea unui tânăr de 11 ani și a unui tânăr de 21 de ani, pe 6 ianuarie, în municipiul Štrpce din Kosovo, cu populație majoritar sârbă.
Autoritățile din Kosovo au condamnat incidentul și au anunțat că au arestat un membru al forțelor de securitate din Kosovo în aceeași zi. Oficialii din Serbia, precum și reprezentanții instituțiilor internaționale occidentale, au condamnat incidentul.
Baricadele au fost înlăturate, conflictul continuă
Vučić a repetat că se va întâlni cu consilierul Departamentului de Stat Derek Chollet la Belgrad săptămâna viitoare. Vučić a mai spus că SUA susțin fără rezerve independenţa Kosovo, dar că o discuție cu americanii este posibilă, după cum spune președintele Serbiei. „Ei încearcă să înțeleagă poziția noastră, poziția sârbilor din Kosovo. Nu spun că el (ambasadorul SUA în Serbia, Christopher Hill) este cineva care își va schimba poziția, dar aude și ascultă ceea ce spunem noi, spre deosebire de mulți alții care nu ascultă. Același lucru este și cazul lui Cholett, și al lui Gabriel Escobar (trimisul special al Statelor Unite pentru Balcanii de Vest”, a afirmat Vučić.
Autoritățile din Serbia au luat decizia de a trimite o solicitare ca membrii forțelor sale de securitate să se întoarcă în Kosovo, ca reacție la ceea ce susțin că este o prezență sporită a poliției kosovare în nordul Kosovo. Solicitarea a fost trimisă în zilele în care tensiunile au crescut în nordul Kosovo, care și-a declarat independența în 2008 și pe care oficialii de la Belgrad refuză să-l recunoască.
Douăzeci de zile la rând, în decembrie 2022, în patru municipalități din nord în care locuiește majoritatea populației sârbe, au fost amplasate baricade pe drumurile care duc la punctele de trecere a frontierei din Kosovo și Serbia.
Baricadele au blocat căi de acces vitale pentru transport de mărfuri și oameni, în semn de protest față de arestarea unui fost ofițer de poliție kosovar din comunitatea sârbă care, potrivit autorităților kosovare, era suspectat că ar fi organizat un atac asupra birourilor Comisiei Electorale Centrale din nord.
Sârbii au decis să înlăture baricadele după ce măsura de arestare a lui Dejan Pantić a fost schimbată decizia ca acesta să rămână în detenție la arest la domiciliu.
Anterior, sârbii din nordul Kosovo și-au dat demisia din instituțiile din Kosovo, inclusiv poliția.
Opoziția din Belarus nu exclude începerea mobilizării în țară
Autoritățile din Belarus ar putea începe în curând mobilizarea pentru a oferi asistență militară Rusiei în războiul împotriva Ucrainei. Această temere a fost exprimată de unul dintre liderii opoziției belaruse, Pavel Latușko.
Pavel Latușko și-a exprimat aceste temeri în interviul acordat sâmbătă grupului media Redaktionsnetzwerk Deutschland. Potrivit politicianului, aproape totul este pregătit pentru mobilizarea din Belarus.
Latușko, citând surse din Minsk, susține că majoritatea angajaților organelor afacerilor interne au fost forțați să-și predea pașapoartele. El spune că are informații că aceasta s-a întâmplat în mai multe orașe din țară. „Înseamnă că, în cazul mobilizării, ei nu vor putea părăsi țara”, a explicat opozantul. În plus, după cum a remarcat Pavel Latușko, crește numărul militarilor și al echipamentelor militare rusești în Belarus, a declarat politicianul, citat de Deutsche Welle .
Vineri au fost publicate informații despre călătoria liderului belarus Alexander Lukașenko la un teren de antrenament din regiunea Brest, la granița cu Ucraina. El s-a întâlnit cu militarii ruși care au o cazarmă acolo. Lui Lukașenko i-a fost prezentat un raport privind „finalizarea coordonării unităților și formațiunilor din cadrul grupării comune”. În aceeași zi, au apărut informații despre sosirea în Belarus a unui alt eșalon cu echipamente militare pentru forțele militare comune cu Rusia.
Ziarul britanic The Guardian de joi îl citează pe adjunctul șefului Direcției principale de informații militare a Ministerului Apărării din Ucraina, Vadim Skibițki, care invocă evaluările făcute la Kiev potrivit cărora în ianuarie autoritățile ruse ar putea ordona mobilizarea a încă 500 000 de persoane pentru război. Skibitski a precizat într-un interviu că aceste forțe vor face parte din operațiunile ofensive rusești din primăvară și vară în estul și sudul Ucrainei.
Cu câteva zile înainte de Anul Nou, conducerea ucraineană a anunțat că ar putea începe o nouă etapă de mobilizare în Rusia în timpul sărbătorilor de Anul Nou și de Crăciun. În special, ministrul Apărării din Ucraina, Oleksi Reznikov, a vorbit despre acest lucru într-un mesaj video adresat rușilor . El a menționat că, probabil, la o săptămână după Anul Nou, Rusia și Belarus își vor închide granițele, iar în Rusia va începe un nou val de mobilizări pentru un război cu Ucraina, operațiune care va afecta, de astă dată, locuitorii marilor orașe.
Anterior, liderii ruși, inclusiv președintele Vladimir Putin, au afirmat că nu ar mai fi necesar un nou val de mobilizare. În același timp, decretul privind așa-numita mobilizare parțială, emis în septembrie, nu a fost anulat și, teoretic, recrutarea poate fi reluată în orice moment.
În legătură cu constituirea armatei comune ruso-belaruse, experții militari nu exclud că Moscova ar putea pregăti a doua etapă a invaziei Ucrainei - de data aceasta cu participarea directă a formațiunilor belaruse. Conducerea belarusă, condusă de Lukașenko, este considerată unul dintre principalii aliați ai Rusiei, a cărei armată a invadat Ucraina în februarie anul trecut.
Ucraina trece pe lista neagră peste 100 de „propagandiști ai morții” ruși
Ucraina a impus sancțiuni împotriva a peste 100 de actori, muzicieni și personalități de televiziune din Rusia, despre care Kievul spune că sunt „propagandiști ai morții” pentru că susțin războiul din Ucraina.
Mihailo Podoliak, consilier personal al președintelui Volodimir Zelenski, a declarat că rușii au fost incluși pe lista neagră pentru că au susținut agresiunea armată a Rusiei în Ucraina.
„Un total de 119 propagandiști ruși ai morții pe lista lungă de sancțiuni.... De ce? Incitări directe sau indirecte la omor, ocuparea, furtul în Ucraina...” scrie Podolyak pe Twitter.
Decretul de impunere a sancțiunilor a fost semnat de Zelenski și publicat pe site-ul prezidențial.
Pe listă figurează artistul Evgheni Petrosian, directorii agenției ruse de știri de stat Rossiia Segodnia, Margarita Simonian și Dmitri Kiseliov, prezentatoarea TV Janna Badoeva, actorii Dmitri Diujev, Dmitri Haratian, Mihail Galustian și cântăreața Lolita Miliavskaia.
De asemenea, pe lista de sancțiuni au fost adăugați regizorul Nikita Mihalkov și o listă lungă de muzicieni, printre care Serghei Lazarev, Aleksandr Panaiotov și Larisa Dolina. Cel puțin un atlet, jucătorul de fotbal Anatoli Timoșciuk, a fost, de asemenea, trecut pe lista neagră.
Un decret secret
Sancțiunile blochează activele deținute de persoanele în cauză în Ucraina și restricționează tranzacțiile comerciale. De asemenea, printre alte măsuri, li se interzice accesul pe teritoriul Ucrainei și obținerea de vize.
Zelenski a semnat, de asemenea, un decret de suspendare a cetățeniei pentru 13 preoți ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhiei Moscovei (UOC-MP), una dintre cele două biserici ortodoxe din Ucraina, în urma schismei care a dus în 2019 la înființarea uneia independentă de biserica rusă.
Decretul a fost emis la 28 decembrie și nu a fost făcut public deoarece conține informații personale, a relatat LB.ua, citând surse oficiale.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a efectuat recent percheziții la catedralele și mănăstirile UOC-MP din întreaga Ucraină. Perchezițiile au scos la iveală „un număr mare de materiale anti-ucrainene”, precum și documente care confirmă prezența unor cetățeni ruși în rândul conducerii structurilor eparhiale, a relatat RFE/RL.
Zelenski despre ajutorul militar american: „Un minunat cadou de Crăciun!”
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a lăudat Statele Unite pentru că au inclus vehicule blindate anti-tanc și rachete antiaeriene în pachetul de ajutor militar din 6 ianuarie, afirmând că acestea vor întări armata ucraineană pe câmpul de luptă.
„Un minunat cadou de Crăciun pentru Ucraina”, a declarat Zelenski într-o postare pe Twitter din 6 ianuarie.
„Pentru prima dată, vom primi vehicule blindate Bradley - este exact ceea ce este necesar. Arme și cartușe noi, inclusiv cele de înaltă precizie, rachete noi, drone noi. Chiar la timp și foarte eficient”, a afirmat el mai târziu în discursul său televizat de noapte.
Salve de artilerie și spiritul Crăciunului
La 6 ianuarie, Statele Unite au anunțat că vor acorda o asistență militară de trei miliarde de dolari pentru Ucraina. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a declarat că asistența ar urma să includă vehicule de luptă pentru infanterie Bradley, alte vehicule de transport de personal și obuziere autopropulsate.
Între timp, se relatează de atacuri în Ucraina, în ciuda armistițiului anunțat de președintele rus Vladimir Putin pentru a marca Crăciunul ortodox.
Statul Major al forțelor armate ucrainene a declarat că Rusia a tras 20 de salve din mai multe lansatoare de rachete în ultimele 24 de ore, țintind așezările civile.
Guvernatorul regional Pavlo Kirilenko a declarat că doi civili au fost uciși de bombardamentele rusești în Bahmut. De asemenea, spune el, alte cinci persoane au fost rănite.
Rusia susține că armata sa respectă armistițiul în ciuda atacurilor armatei ucrainene. Putin a cerut încetarea focului pentru 36 de ore pentru ca populația creștin ortodoxă să poată sărbători în tihnă Crăciunul. Zelenski și mulți oficiali occidentali au fost de părere că aceasta este o manevră a Kremlinului pentru a câștiga timp și a-și consolida poziția pe câmpul de luptă.
Încetarea focului ar fi trebuit să se încheie pe 7 ianuarie la miezul nopții, ora Moscovei.
În Belarus s-a decis confiscarea proprietății pentru „acțiuni neprietenoase” împotriva țării
Legea referitoare la confiscarea proprietății, adoptată de Adunarea Națională la 21 decembrie, a fost publicată pe portalul juridic național.
Adoptarea legii „Cu privire la confiscarea proprietății" nu a fost anunțată încă oficial. Documentul a fost publicat în noaptea de 5 spre 6 ianuarie.
În lege se precizează că a fost adoptată „ținând cont de necesitatea unui răspuns imediat și eficient la amenințările existente la adresa intereselor naționale ale Republicii Belarus având în vedere regimul măsurilor restrictive speciale" și își propune „garantarea securității naționale a Republicii Belarus, a stabilității economice a acesteia, protejarea drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor juridice și (sau) fizice belaruse, a intereselor societății și ale statului”.
Confiscarea proprietății poate avea loc „din motive de necesitate publică”.
Consiliul de Miniștri al Republicii Belarus decide că este necesar să riposteze în cazul „acțiunilor neprietenoase” cu ajutorul confiscării drepturilor de proprietate, se arată în document.
Comitetul pentru Proprietatea de Stat trebuie să se adreseze apoi cu o declarație la Curtea Economică din Minsk. Aceasta ar trebui să fie examinată în termen de o lună. Decizia instanței poate fi atacată în „procedura stabilită prin lege”.
Obiectele confiscate urmează să devină proprietatea Republicii Belarus, iar banii vor fi transferați în bugetul republican.
Pe de altă parte, conceptul de „acțiuni neprietenoase” nu este clar definit în lege. De asemenea, nu este clar cum se determină dacă o persoană este „controlată din străinătate”.
Documentul definește următorii termeni:
- persoane afiliate - cele care „direct și/sau indirect (prin intermediul altor persoane juridice și/sau fizice) au determinat decizia de a comite acte neprietenoase sau au influențat o astfel de decizie din partea unor state străine, precum și persoanele juridice și/sau fizice care depind de deciziile unor persoane din astfel de state și care sunt incluse în lista stabilită de Consiliul de Miniștri al Republicii Belarus”;
- Printre persoanele din state străine care comit acte neprietenoase se găsesc „persoanele străine asociate cu state străine care comit acte neprietenoase în legătură cu persoane juridice și (sau) persoane fizice belaruse și persoanele aflate sub controlul acestor persoane străine, indiferent de locul de înregistrare sau de locul în care își desfășoară activitatea economică predominantă”.
- Se susține că confiscarea bunurilor va avea loc „exclusiv ca măsură de represalii împotriva acțiunilor neprietenoase față de Republica Belarus, față de entitățile sale juridice și (sau) persoanele fizice”.
Legea intră în vigoare la 10 zile de la publicarea sa oficială. Însă guvernul are la dispoziție șase luni pentru a stabili normele metodologice de aplicare a acesteia.
Agenția de Mediu: Calitatea aerului din Chișinău s-a îmbunătățit semnificativ
În ultimele 24 de ore, nivelul substanțelor nocive în aer s-a încadrat în limitele admisibile, anunță Agenția de Mediu, după ce câteva zile la rând în municipiul Chișinău s-au înregistrat valori mari de poluare.
Într-un comunicat de presă difuzat în seara zilei de joi, 5 ianuarie, agenția precizează că, începând cu dimineața de 4 ianuarie 2022, situația privind calitatea aerului s-a îmbunătățit semnificativ. Concentrațiile particulelor în suspensie au scăzut, înregistrând valori în limitele admisibile.
Potrivit Agenției de Mediu, factorii care au contribuit la îmbunătățirea calității aerului și la dispersia poluanților din atmosferă au fost: influența fronturilor atmosferice; alternarea maselor de aer; izolat ploile slabe și vântul din sud-vest moderat.
Pe 30 decembrie 2022, s-au înregistrat concentrații sporite ale particulelor în suspensie PM10, limita fiind depășită de 2,8 ori.
Puțin înainte de începerea armistițiului anunțat de Kremlin, luptele continuau în Ucraina
Trupele rusești au continuat operațiunile ofensive în zonele Bahmut și Liman, au raportat forțele armate ucrainene în dimineața zilei de 6 ianuarie, cu puțin înainte de armistițiul de 36 de ore, solicitat de Kremlin - și respins rapid de Kiev - pentru a sărbători Crăciunul ortodox.
Statul Major General al Forțelor Armate ucrainene a declarat într-un raport că trupele rusești „încearcă să își îmbunătățească poziția tactică” în unele zone din jurul Bahmut și Liman, „dar nu reușesc”.
Crăciun și replieri pe câmpul de luptă
Președintele rus Vladimir Putin a cerut ca încetarea focului să înceapă la 6 ianuarie la ora 09:00 GMT (11:00 ora locală) și să dureze până la 7 ianuarie la miezul nopții, dar omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, și alți oficiali occidentali, au respins cererea, spunând că Rusia va folosi această perioadă doar pentru a-și îmbunătăți poziția pe câmpul de luptă.
„Toată lumea din lume știe cum Kremlinul folosește o pauză în război pentru a continua războiul cu noi forțe”, a declarat Zelenskiy într-un mesaj video la sfârșitul zilei de 5 ianuarie.
Președintele SUA, Joe Biden, a declarat că Putin "încearcă să găsească oxigen" prin punerea în circulație a încetării focului, lucru pe care ministrul german de externe, Annalena Baerbock, l-a criticat, afirmând pe Twitter că o încetare a focului "nu aduce nici libertate, nici securitate oamenilor care trăiesc zilnic cu teamă sub ocupația rusă".
Apelul lui Putin la încetarea focului a venit în aceeași zi în care Germania și Washingtonul au promis un ajutor militar suplimentar pentru Kiev - inclusiv vehicule de luptă pentru infanterie Bradley și Marder, precum și o baterie suplimentară de apărare antiaeriană Patriot - Biden afirmând că promisiunea vine într-un „punct critic” al conflictului. Kievul face de mai multă vreme presiuni asupra guvernelor occidentale pentru vehicule blindate grele. Între timp, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat livrarea de tancuri ușoare AMX-10 RC de fabricație franceză către Ucraina, primele arme de acest fel livrate de aliații occidentali în Ucraina.
Oficialii americani au declarat la 5 ianuarie că noul pachet de ajutor al Washingtonului, care include zeci de vehicule Bradley, va totaliza aproape 3 miliarde de dolari. cel mai mare pachet unic promis până acum în timpul războiului, pe care Rusia l-a lansat în urmă cu mai bine de 10 luni.
SUA oferă încă 30 de milioane de dolari R. Moldova pentru a face față crizei energetice
Statele Unite ale Americii oferă încă 30 de milioane de dolari sprijin bugetar direct Republicii Moldova pentru a face față creșterii prețurilor la energie, majorare cauzată de războiul neprovocat și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei.
Banii, oferiți de SUA, prin intermediul Băncii Mondiale, vor ajuta R. Moldova să plătească achizițiile de energie electrică, se arată într-un comunicat de presă al Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Instituția precizează că această asistență „este esențială, deoarece presiunea rusă a exacerbat provocările energetice și fiscale ale Republicii Moldovei”.
Ajutorul financiar este „un element-cheie” al sprijinului de urgență de 320 de milioane de dolari pe care Statele Unite l-au oferit din februarie 2022 pentru a ajuta R. Moldova să facă față „impactului economic, energetic, de securitate și umanitar al războiului lui Putin împotriva Ucrainei”.
În decembrie anul trecut, Statele Unite au oferit 42 milioane de dolari pentru securitatea energetică a R. Moldova. Suma va fi alocată timp de 4 ani prin intermediul proiectului USAID „Securitatea energetică a Republicii Moldova” sau MESA, după ce, în martie 2022, SUA au susținut sectorul energetic cu alte 17 milioane de dolari.
Sondaj | Europa Liberă vrea să știe opinia ta
Noi, Radio Europa Liberă Moldova, vrem să fim relevanți pentru voi, cititorii noștri pentru a realiza știri, reportaje și interviuri utile și de interes.
Noi scriem și în limba rusă, articolele le găsiți aici, iar pentru a ne ajuta să răspundem necesităților dvs. și să devenim mai buni, vă invităm să participați la un sondaj. Vrem să aflăm ce facem bine pe pagina noastră de limbă rusă, pe ce platforme ne citiți și ce teme ați vrea să abordăm pe viitor.
Chestionarul este anonim și îl puteți completa în doar câteva minute. Timpul și opinia dvs. sunt importante pentru noi.
Pentru a participa la sondaj, dați click AICI.
Mulțumim pentru ajutor! Sperăm să răspundem nevoilor dvs. de informare!
Putin ordonă încetarea focului în Ucraina în timpul Crăciunului ortodox
Președintele Vladimir Putin a ordonat forțelor armate ruse încetarea focului de-a lungul liniei de contact cu trupele ucrainene în perioada 6-7 ianuarie, pentru a celebra Crăciunului ortodox.
Potrivit ordinului său, publicat pe site-ul web al Kremlinului pe 5 ianuarie, încetarea focului va dura 36 de ore.
„Luând în considerare apelul Sanctității Sale Patriarhul Kirill, îl însărcinez pe ministrul apărării al Federației Ruse să introducă de la ora 12:00 a zilei de 6 ianuarie 2023 până la ora 24:00 a zilei de 7 ianuarie 2023, o încetare a focului de-a lungul întregii linii de contact dintre părțile din Ucraina. Bazându-ne pe faptul că un număr mare de cetățeni care profesează ortodoxia trăiesc în zonele de luptă, solicităm părții ucrainene să declare încetarea focului și să le ofere posibilitatea de a participa la slujbe în ajunul Crăciunului, precum și în ziua Nașterii lui Hristos”, se arată în comunicatul dat de oficialii ruși de la Kremlin.
Anunțul vine la scurt timp după ce Patriarhul Kirill al Rusiei a cerut încetarea temporară a focului în Ucraina. Kirill este un susținător al invaziei din Ucraina, declanșată în luna februarie a anului trecut.
Ucraina respinge cererea lui Putin de încetare a focului
Mihail Podoliak, un consilier al șefului Administrației Prezidențiale a Ucrainei, a declarat că Rusia trebuie să părăsească „teritoriile ocupate” din Ucraina înainte de orice „armistițiu temporar”, scrie CNN.
„În primul rând. Ucraina nu atacă teritoriul străin și nu ucide civili. Așa cum face Federația Rusă. Ucraina elimină doar membrii armatei de ocupație de pe teritoriul său”, a declarat Podolyak.
„În al doilea rând, Federația Rusă trebuie să părăsească teritoriile ocupate - doar atunci va putea primi un „armistițiu temporar”. Păstrați ipocrizia pentru dumneavoastră”, a declarat Podoliak pe Twitter.
Înainte de anunțul președintelui Rusiei, Vladimir Putin, privind încetarea temporară a focului în Ucraina, Podoliak a răspuns la apelul Patriarhului Kirill al Moscovei pentru un „armistițiu de Crăciun”, spunând că declarația este o „capcană cinică și un element de propagandă”.
Premier Energy taie curentul la Apă-Canal Chișinău din cauza datoriilor
Patru instalații electrice non-strategice ale întreprinderii municipale Apă-Canal Chișinău au fost deconectate de la rețea, din cauza datoriilor acumulate de furnizorul de apă din capitală la plata facturilor pentru curent.
Potrivit unui comunicat al Premier Energy, datoria întreprinderii Apă-Canal Chișinău „constituie deja 51 de milioane de lei, din care 18 milioane de lei conform facturilor cu termenul expirat”.
Compania susține că a trimis Apă-Canal Chișinău, instituțiilor de stat și administrației publice locale mai multe mesaje în care le solicita să identifice o soluție pentru stingerea datoriilor, însă problema nu s-a rezolvat.
Premier Energy spune că, în contextul crizei energetice și a creșterii continue a prețurilor la procurarea energiei electrice, „nu dispune de suficientă stabilitate financiară pentru a continua să susțină suplimentar Apă-Canal Chișinău”.
La sfârșitul lunii noiembrie, vicepremierul Andrei Spînu dădea asigurări că municipiul Chișinău nu va rămâne fără apă și că Premier Energy a ajuns la o înțelegere cu Apă-Canal Chișinău privind datoriile pentru consumul de energie electrică, care urmau să fie achitate în rate.
Serviciul de presă al Apă-Canal Chișinău, cât și directoarea interimară a întreprinderii, Diana Tacu, nu au răspuns la apelurile Europei Libere pentru a explica în ce măsură deconectările de la energie anunțate de Premier Energy vor afecta livrările de apă în capitală.
Noi atacuri cibernetice împotriva instituțiilor statului. Ce înseamnă scam și psihing?
Peste 1.330 de mesaje de tip scam și phishing au fost expediate pe adresele de e-mail ale instituțiilor publice, potrivit Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC), în ceea ce autoritățile numesc „un val de atacuri cibernetice”.
Ce înseamnă scam-ul?
Atacurile de tip scamn sunt un exemplu de fraudă prin care se solicită efectuarea unor plăți. Mesajele expediate de infractori prin e-mail conțin informații adevărate despre instituție și solicită achitarea plăților prin nerespectarea procedurii obișnuite/legale de autorizare a plăților, dar prin accesarea unui link.
Ce înseamnă psihing-ul?
Phishing-ul este unul dintre cele mai întâlnite atacuri cibernetice, prin care infractorii de pe internet încearcă să fure bani, informații personale, informații bancare, numere de card sau de cont, coduri PIN etc.
Infractorii cibernetici pretind, de obicei, că sunt companii cu renume, prieteni sau cunoștințe și expediază email-uri sau SMS-uri prin care atrag atenția asupra unor defecțiuni sau erori tehnice și solicită reintroducerea datelor personale sau chiar efectuarea unor plăți.
Cum reacționăm la astfel de atacuri?
STISC recomandă evitarea accesării unor astfel de link-uri, precum și blocarea, raportarea expeditorului. De asemenea, verificați întotdeauna sursa reală a mesajului și respectați regulile de igienă cibernetică.
Potrivit Indicelui global de securitate cibernetică pentru 2020, R. Moldova ocupa locul 33 în Europa și locul 63 la nivel mondial, din totalul de 194 de țări.
Aliații occidentali promit vehicule blindate pentru Ucraina
În timp ce luptele fac ravagii în regiunea Donetsk, parțial ocupată de Rusia în estul Ucrainei, aliații occidentali ai Kievului se străduiesc să furnizeze vehicule de luptă blindate avansate pentru armata ucraineană.
Statul Major General ucrainean afirmă pe 5 ianuarie, în buletinul informativ zilnic, că au fost uciși sau răniți peste 800 de soldați ruși, cei mai mulți în luptele din jurul orașului Bahmut din regiunea Donețk și în alte părți ale regiunii Donețk.
RFE/RL nu a putut verifica din surse independente informațiile armatei ucrainene.
Pe fondul luptelor intense, președintele american Joe Biden a confirmat pe 4 ianuarie că Washingtonul ia în considerare trimiterea de vehicule de luptă de infanterie Bradly în Ucraina. Tancul Bradley M2 este principalul vehicul de luptă de infanterie al armatei americane din 1981, care are la dispoziție mii de astfel de vehicule. Se așteaptă ca Washingtonul să prezinte un nou pachet de asistență pentru Ucraina în zilele următoare.
Comentariul lui Biden a venit după o conversație telefonică purtată mai devreme în cursul zilei între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele francez Emmanuel Macron. Ulterior, s-a aflat că Franța va furniza Ucrainei vehicule blindate ușoare AMX-10 RC.
Într-un mesaj postat pe Twitter, Zelenski spune că s-a înțeles cu președintele Franței pentru intensificarea cooperării pentru a întări apărarea aeriană și alte sistemele defensive. „Ne-am înțeles să cooperăm la adoptarea unei formule de pace #PeaceFormula.”
Un oficial francez neidentificat a declarat pentru Reuters că „este pentru prima dată când sunt furnizate vehicule blindate de producție occidentală pentru a sprijini armata ucraineană”. Nu s-au dat alte detalii în legătură cu numărul vehiculelor și nici cu data la care vor fi livrate.
Anterior, Australia a furnizat 90 de vehicule Bushmaster, care sunt blindate împotriva minelor terestre.
Kievul a făcut presiuni asupra guvernelor occidentale pentru furniza vehicule blindate grele, în special tancuri de luptă Abrams de producție americană și Leopard germane.
„Nu există niciun motiv rațional pentru care Ucraina nu a fost încă aprovizionată cu tancuri occidentale”, scria Zelenski pe Twitter.
Un oficial american de rang înalt a declarat pe 4 ianuarie că luptele din jurul orașului Bahmut sunt încă destul de intense și a prezis că vor continua și în următoarele luni.
Oficialii ucraineni au avertizat în ultimele zile că Rusia plănuiește o nouă ofensivă, în contextul în care invazia neprovocată a Moscovei în Ucraina la aproape un an de la declanșarea războiului.„Avem motive să credem că ar putea face o nouă încercare în februarie", a declarat Oleksi Danilov, secretarul Consiliului de Securitate al Ucrainei, la 4 ianuarie.
Hanna Maliar, adjunctul ministrului ucrainean al apărării, a declarat că, din cauza numărului mare de victime în luptele care se desfășoară acum, Kremlinul va trebui probabil să decidă o a doua mobilizare militară în primul trimestru al acestui an. În decembrie, președintele rus Vladimir Putin spunea că nu este nevoie de o nouă mobilizare.
Oficiali americani și europeni vor vizita Serbia să caute soluții pentru tensiunile din Kosovo
Președintele sârb Aleksandar Vučić a anunțat că un oficial al Departamentului de Stat al SUA va vizita Belgradul săptămâna viitoare, pe fondul tensiunilor continue legate de Kosovo și al presiunilor asupra Serbiei pentru a introduce sancțiuni împotriva Rusiei.
Vučić a anunțat pe 4 ianuarie că Derek Chollet, consilier al Departamentului de Stat, va vizita Belgradul pe 11 sau 12 ianuarie. Luna trecută, Chollet a fost nevoit să anuleze o vizită în Balcanii de Vest și la Bruxelles după ce a fost depistat pozitiv la testul COVID-19.
„Cred în stabilirea unor relații mai bune cu Statele Unite. Vom vedea ce va fi până la urmă. Nu va fi o conversație ușoară, dar cred că putem discuta”, a declarat Vučić într-o conferință de presă.
Vučić spune că negociatorii Uniunii Europene se vor deplasa la Belgrad după vizita lui Chollet, iar oficialii vor discuta despre posibile soluții la tensiunile legate de Kosovo, care s-au accentuat luna trecută, când etnicii sârbi au instalat baraje rutiere în nordul Kosovo din cauza arestării unui fost ofițer de poliție de etnie sârbă.
Barajele rutiere au fost înlăturate după ce autoritățile kosovare au anunțat eliberarea fostului polițist sârb, Dejan Pantic, care fusese reținut pentru că era bănuit că ar fi fost implicat într-un atac asupra oficialilor Comisiei Electorale Centrale.
„Am vrut pace și abia am reușit s-o obținem”, a declarat Vučić, care săptămâna trecută afirma că toate barajele rutiere vor fi înlăturate în urma apelurilor Statelor Unite și ale Uniunii Europene de detensionare a conflictului.
„Nu am provocat pe nimeni, nici măcar pentru o singură secundă, cu excepția cazului în care unii oameni consideră o provocare faptul că noi îi considerăm pe oamenii noștri din Kosovo drept cetățeni ai țării noastre”, a declarat Vučić.
Oficialii americani și europeni au încercat să accelereze dialogul privind normalizarea relațiilor dintre Belgrad și Pristina. Părților li s-a oferit o propunere franco-germană în numele UE, a declarat Vučić. Documentul nu a fost făcut public, dar are sprijinul Statelor Unite, potrivit președintelui Serbiei, care insistă că este doar un proiect și s-a plâns că UE și SUA „se comportă deja ca și cum ar fi o propunere imposibil de refuzat”.
Întrebat care ar fi o soluție acceptabilă, Vučić a spus că Serbia își respectă Constituția, dar că el personal este „gata să discute nenumărate soluții de compromis”. Constituția prevede că Kosovo este parte a Serbiei.
Kosovo, care are o covârșitoare majoritate de etnie albaneză, s-a desprins de Serbia după un război în 1998-1999. Și-a declarat independența în 2008, dar Belgradul nu a recunoscut-o niciodată și îi încurajează pe cei 120.000 de etnici sârbi din Kosovo să sfideze autoritatea guvernului central kosovar.
Începând din 2011, Belgradul și Pristina se află într-un dialog condus de UE privind normalizarea relațiilor.
Vučić a mai afirmat că apelurile UE ca țara sa să se alăture sancțiunilor împotriva Rusiei din cauza războiului din Ucraina reprezintă o ingerință în afacerile interne ale Serbiei. „Vă mulțumim foarte mult că vă amestecați în afacerile noastre interne într-un mod atât de brutal”, a spus el.
Deși Serbia încearcă în mod oficial să devină membră a UE, a ignorat în mod repetat apelurile de a-și alinia politicile externe cu blocul celor 27 de națiuni, inclusiv aderarea la sancțiunile împotriva Moscovei.
Putin a trimis rachete hipersonice Zircon în Oceanul Atlantic
Președintele rus Vladimir Putin a trimis miercuri în Oceanul Atlantic o fregată cu rachete de croazieră hipersonice de nouă generație la bord, un posibil semnal către Occident că Rusia nu va da înapoi în ce privește războiul din Ucraina, relatează Reuters.
Rusia, China și Statele Unite se află într-o cursă pentru înarmarea cu rachete hipersonice, văzute ca un avantaj față de orice adversar din cauza manevrabilității lor sporite și a vitezei lor, de peste cinci ori mai mare ca aceea a sunetului.
Într-o conferință video cu ministrul rus Apărării Serghei Șoigu și Igor Krohmal, comandantul fregatei Amiralul Gorșkov”, Putin a spus că nava era înarmată cu arme hipersonice Zircon (Tsirkon).
„De data asta nava e echipată cu cel mai recent sistem de rachete hipersonice Zircon. Sunt sigur că astfel de arme puternice vor proteja Rusia de potențiale amenințări externe”, ”, a spus Putin, adăugând că aceste arne nu au un echivalent nicăieri în lume.
La mai bine de 10 luni de când Putin a trimis trupe în Ucraina, nu se întrevede un final al războiului care s-a transformat într-unul de uzură, cu tiruri de rachete și de artilerie care au ucis și rănit zeci de mii de soldați din ambele tabere.
Rusia a folosit de asemenea în Ucraina rachete hipersonice Kinjal (Pumnal).
Planoarele hipersonice Avangard, care au intrat în serviciu de luptă în 2019, și rachetele Zircon sunt piesele centrale ale arsenalului hipersonic din Rusiei.
Moscova susține că aceste arme pot străpunge sistemele din ce în ce mai sofisticate de apărare antirachetă americane, despre care Putin a avertizat că ar putea doborî într-o bună zi rachetele nucleare rusești.
O călătorie atlantică
Ministrul Apărării Șoigu a spus că Fregata Gorșkov va naviga spre Oceanele Atlantic și Indian și spre Marea Mediterană.
„Această navă, dotată cu rachete Zircon, e capabilă să lanseze lovituri precise și dure împotriva inamicului pe mare și pe uscat, a spus Șoigu.
Șoigu a adăugat că rachetele hipersonice ar putea depăși orice sistem de apărare antirachetă. Acestea zboară cu o viteză de nouă ori mai mare decât aceea a sunetului și au o rază de acțiune de peste 1.000 km, a mai afirmat ministerul rus al Apărării.
Potrivit lui Șoigu, mai relatează Reuters, principala misiune a călătoriei fregatei Amiral Gorșkov e de a contracara amenințările la adresa Rusiei și de a menține „pacea și stabilitatea regională împreună cu țările prietene”.
Un raport al Serviciului de Cercetare al Congresului american privind armele hipersonice spune că rachetele hipersonice rusești și chineze sunt concepute pentru a fi dotate cu focoase nucleare.
Ținta unei arme hipersonice este mai dificil de calculat decât pentru aceea a unei rachete balistice intercontinentale din cauza manevrabilității și a vitezei ei de deplasare.
În afară de Rusia, Statele Unite și China, mai multe alte țări dezvoltă arme hipersonice, între fcare Australia, Franța, Germania, Coreea de Sud, Coreea de Nord și Japonia, potrivit Serviciului de Cercetare al Congresului american, relatează agenția Reuters.
„Nu îndeplinesc criteriile de integritate”. Cinci judecători nu au trecut evaluarea comisiei pre-vetting
Comisia pre-vetting a respins candidaturile a cinci judecători care au candidat la funcțiile de membri în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Decizia a fost explicată prin faptul că membrii comisiei au avut „dubii serioase cu privire la respectarea de către candidați a principiilor de integritate etică și financiară”.
Decizia comisiei a fost anunțată pe 4 ianuarie. Printre cei care nu au trecut evaluarea se numără magistrații Iurie Bejenaru și Anatolie Țurcan de la Curtea Supremă de Justiție, Angela Bostan de la Curtea de Apel Chișinău, Vitalie Stratan și Vladislav Holban de la Judecătoria Chișinău.
Potrivit unui comunicat de presă, comisia a avut o poziție comună referitoare la patru din cei cinci judecători și a votat în unanimitate. În cazul judecătoarei Angela Bostan, un membru al comisiei a formulat o opinie separată.
Candidații pot contesta decizia comisiei, în termen de cinci zile de la primire.
Până în prezent, doar trei judecători au promovat evaluarea comisiei pre-vetting: Livia Mitrofan, Maria Frunze și Ioana Chironeț. Ceilalți candidați care au fost deja audiați așteaptă o decizie.
În cadrul proiectului special „Lupta pentru CSM”, Europa Liberă relatează cum au decurs interviurile candidaților în comisia pre-vetting.
Anatolie Țurcan a fost singurul care nu a răspuns în scris la întrebările comisiei. Față de Iurie Bejenaru au apărut întrebări legate de faptul că, în 2007, acesta a primit un teren de la consiliul local din Durlești, în cadrul unui program de îmbunătățire a condițiilor de trai pentru judecători, iar 9 ani mai târziu l-a vândut cu 300.000 de lei, fără să construiască ceva acolo.
Vitalie Stratan a fost întrebat, în mod special, despre apartamentul de 66 de metri pătrați cumpărat în 2014 la preț preferențial, pentru care a plătit 450.000 de lei. Familia judecătorului nu s-a mutat în acest apartament, ci l-a vândut.
Angela Bostan a fost întrebată despre faptul că a convocat, în 2019, adunarea generală a judecătorilor, pe care CSM a numit-o ilegală. Vladislav Holban a fost întrebat despre veniturile soției sale, care deține o cafenea în Chișinău.
Comisia de pre-vetting a promis că va publica deciziile în care va explica de ce unii candidați nu au trecut testul. Totuși, deciziile vor putea fi publicate doar dacă, în termen de 48 de ore de la transmiterea acestora, comisia nu este notificată de candidat privind refuzul său de a publica decizia.
Este pentru prima dată când candidații la principalele funcții din justiție trec printr-o „verificare externă” a averilor și intereselor, efectuată de o comisie de experți naționali și străini (comisia pre-vetting), într-un efort-cheie despre care guvernarea PAS spune că trebuie să ducă la curățarea justiției de figuri compromise.
În toamna-iarna lui 2022, comisia a audiat 21 de candidați. Restul candidaților la funcțiile de membri în CSM (încă trei judecători și 12 reprezentanți ai societății civile) vor avea loc la începutul lui 2023.
Viitorul CSM va fi format din șase judecători și șase non-judecători. Toți candidații sunt verificați de comisia pre-vetting în ceea ce privește averile și interesele, pentru a vedea dacă sunt integri și abia după aceea vor putea candida la CSM.
După verificarea candidaților la funcții în CSM, comisia pre-vetting va trece la verificarea candidaților pentru funcțiile de membri în Consiliul Suprem al Procurorilor. Europa Liberă va continua să monitorizeze procesele de preselecție.
Explozii în apropierea bazei aeriene rusești Belbek din Crimeea
Se relatează că au fost înregistrate explozii în apropierea aerodromului militar rusesc Belbek din peninsula ucraineană ocupată Crimeea în dimineața zilei de 4 ianuarie, în timp ce Moscova și-a reluat atacurile aeriene asupra infrastructurii civile ucrainene.
Șeful orașului-port Sevastopol, instalat de Rusia, Mihail Razvojaiev, a spus pe Telegram că forțele militare rusești ar fi doborât două drone ucrainene. RFE/RL nu poate confirma aceste informații.
La Belbek se află regimentul 38 de luptă al forțelor aeriene ruse. Acesta a mai fost vizat de un atac cu drone în august 2022. De atunci, apărarea aeriană din Crimeea a fost activată în mod regulat. Șeful de ocupație al peninsulei, Serghei Aksionov, a declarat că atacurile cu drone reprezintă „principala amenințare” în zonă.
Statul Major General ucrainean a informat pe 4 ianuarie că Rusia a lansat zeci de lovituri aeriene și de rachete, multe dintre acestea vizând infrastructura civilă din Kramatorsk, Zaporojie și Herson. Alarmele antiaeriene s-au auzit în multe localități din întreaga țară în cursul nopții.
Din octombrie, Rusia a lansat atacuri aeriene intense împotriva sistemului energetic ucrainean, provocând pene de curent generalizate și o criză quasi-permanentă de agent termic și apă potabilă. În plus, partea ucraineană relatează că au loc lupte în mai multe districte din regiunile estice Donetsk și Luhansk, parțial ocupate de Rusia.
Mobilizații sunt folosiți drept carne de tun?
În regiunea centrală rusă Samara, la 3 ianuarie, locuitorii au deplâns pierderea soldaților localnici uciși în unul dintre cele mai ucigătoare atacuri ucrainene în orașul Makiivka din regiunea Donețk, la 31 decembrie. Moscova a recunoscut că 89 de soldați au fost uciși în atac, în timp ce armata ucraineană și bloggerii militari pro-Kremlin au estimat că aproximativ 400 de soldați au murit sau au fost răniți în atacul de artilerie.
La 3 ianuarie, Ministerul rus al Apărării a susținut că Ucraina a vizat soldații prin geolocalizarea telefoanelor mobile ale acestora atunci când erau folosite. Ruslan Leviev, fondatorul Conflict Intelligence Team, think tank bazat pe surse deschise de informații, a afirmat pentru RFE/RL că nu este clar cum au descoperit forțele armate ucrainene amplasarea trupelor, dar că este posibil să fi fost informate de către localnici sau de agenți de informații infiltrați.
Guvernatorul regiunii Samara, Dmitri Azarov, s-a întâlnit cu oficiali ai Ministerului Apărării pe 3 ianuarie pentru a discuta despre ajutorul medical și de altă natură pentru soldații (dintre care mulți din regiunea Samara) care au fost răniți în atacul de la Makiyivka. Oficialii și familiile soldaților au lansat apeluri pentru donații de articole precum șosete, lenjerie de corp, pantofi și mănuși.
Biroul lui Azarov a negat relatările potrivit cărora multe dintre victime ar fi fost bărbați mobilizați recent. Atacul s-a numărat printre cele mai mortale asalturi efectuate de Ucraina de când Rusia a lansat invazia masivă și neprovocată a țării în februarie anul trecut.
Rusia a bombardat din nou Ucraina, în timp ce Kievul a raportat încă un atac dur contra rușilor
Armata rusă a continuat să lanseze atacuri asupra țintelor în mare parte civile din Ucraina în ultimele 24 de ore, a informat armata ucraineană în actualizarea sa zilnică din 3 ianuarie, la o zi după ce armata rusă a recunoscut pierderi mari într-unul dintre cele mai mortale bombardamente lansate de Kiev de la începerea războiului acum mai mult de 10 luni.
Statul Major al Forțelor Armate ucrainene a mai spus în raportul său zilnic că forțele ucrainene au atacat pozițiile armatei ruse la Ciulakovka, oraș din regiunea Herson. Armata ucraineană susține că aproximativ 500 de militari ruși ar fi fost uciși, fie răniți în operațiunea militară ucraineană de pe 31 decembrie.
Această afirmație a Kievului nu a putut fi confirmată în mod independent, iar Moscova nu a comentat public deocamdată presupusa acțiune militară ucraineană.
Pe 2 ianuarie, ministerul rus al Apărării a anunțat că 63 de militari ruși au fost uciși într-un atac ucrainean asupra unei clădiri din estul regiunii Donețk unde erau cazați militari ruși.
Autoritățile ucrainene susțin că numărul militarilor ruși uciși pe 31 decembrie la Makiivka cu rachete HIMARS ar fi de ordinul sutelor, dar oficialitățile pro-ruse din zonă au spus că cifra e exagerată.
Mai mulți bloggeri militari ruși, ale căror informații s-au dovedit în mare parte de încredere în timpul războiului, au spus că muniția stocată în apropierea clădirii a explodat în acest atac și asta a contribuit la numărul mare de victime.
La Samara, în sud-vestul Rusiei, a avut loc pe 3 ianuarie o slujbă comemorativă ortodoxă, la care s-au tras focuri de armă în aer în onoarea militarilor uciși la Makiivka.
Unii din cei aproximativ 200 de oameni care s-au adunat la slujba de la Samara aveau steaguri ale partidului de guvernământ Rusia Unită, a informat France Presse.
Relatări neconfirmate de pe rețelele de socializare au sugerau că mulți dintre cei care au fost uciși la Makiivka ar fi fost rezerviști mobilizați din regiunea Samara.
Ceva mai târziu pe 3 ianuarie, armata ucraineană a anunțat că a distrus două depozite cu muniții rusești și unul cu combustibili și lubrifianți în direcția Kreminna-Svatove. Serghei Cerevatî, purtătorul de cuvânt al grupului forțelor de est ale armatei ucrainene, a spus că atacarea depozitelor face parte din ceea ce el a descris ca fiind „distrugerea logistică sistematică a depozitelor și posturilor de comandă ale inamicului”.
Potrivit lui Ceravatî, armata rusă își mută trupele în direcția Kreminna-Svatove și încearcă să întreprindă opreațiuni de geniu, dar inițiativa și controlul situației aparțin mai mult părții ucrainene”.
În actualizarea sa zilnică din 3 ianuarie, Statul Major de lal Kiev a mai spus că armata rusă a lansat șase rachete și 52 de lovituri aeriene, precum și 77 de atacuri cu sisteme de lansatoare de rachete. Cele șase rachete și 30 dintre atacurile aeriene au vizat infrastructura civilă, potrivit sursei citate.
Antiaeriana ucraineană a doborât, de asemenea, 27 de drone Shahed iraniene lansate de forțele ruse, a adăugat Statul Major.
Armata rusă a atacat cu rachete Arena de hochei pe gheață Altair din Drujkovka, în regiunea Donețk, unde jucau de obicei membrii Clubul de hochei Donbas, foști campioni ai Ligii de hochei pe gheață din Ucraina.
Un videoclip postat pe rețelele de socializare a arătat ceea a părut a fi Arena Altair în flăcări.
Într-o postare pe canalul Telegram, consilierul prezidențial ucrainean Kirilo Timoșenko a anunțat că două persoane au fost rănite în atacul de la Drujkovka, și că a fost lovit și un sat din apropiere, Iakovlivka.
Rusia pare să-și fi intensificat atacurile aeriene împotriva țintelor civile în capitala Kiev și în alte orașe în ultimele zile.
Kremlinul plănuiește o campanie prelungită de atacuri cu drone iraniene pentru a „epuiza” Ucraina, a declarat președintele Volodimir Zelenski pe 2 ianuarie.
„Avem informații că Rusia intenționează să atace în mod prelungit cu drone Shahed”, a spus Zelenski în obișnuitul său mesaj video nocturn.
„Probabil se bazează pe epuizare, să ne epuizeze oamenii, să ne epuizeze apărarea antiaeriană, să ne epuizeze energia”, a spus liderul de la Kiev.
Cu relatări Reuters, France Presse și Associated Press.
Chișinăul prelungește pentru a șaptea oară autorizația de mediu a uzinei de la Râbnița
Uzina metalurgică de la Râbnița a obținut prelungirea autorizației de mediu pentru încă o lună, până pe 31 ianuarie 2023.
Decizia a fost luat de către Comisia pentru Situații Excepționale marți, 3 ianuarie. Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au prelungit valabilitatea autorizațiilor „de emisie a poluanților în atmosferă de la surse fixe” și „pentru gestionarea deșeurilor”, care permit uzinei să funcționeze în continuare, prin derogare de la lege, în contextul în care uzina nu corespunde cerințelor de mediu.
Este a șaptea oară când autoritățile de la Chișinău oferă autorizații temporare, pentru o lună-două, uzinei de la Râbnița.
Autoritățile de la Chișinău au recunoscut că au făcut astfel o concesie Tiraspolului, în schimbul unor beneficii pentru cetățenii de pe malul drept al Nistrului, cum ar fi un preț mai mic la electricitatea livrată de Centrala de la Cuciurgan.
Una din cele mai importante surse de venit pentru regiunea separatistă, uzina metalurgică a cerut pentru prima dată un aviz de mediu guvernului de la Chișinău la începutul anului 2022, pentru a putea importa metale uzate din Uniunea Europeană.
Kievul anunță că 500 de soldați ruși au murit sau au fost răniți într-un nou atac de artilerie
Kievul a transmis marți că trupele sale au ucis și rănit aproximativ 500 de soldați ruși într-un atac de artilerie în regiunea Herson, în sudul Ucrainei.
„Pierderile inamicului se ridică la cinci sute de morți și răniți", a declarat Statul Major General ucrainean în raportul său de situație privind atacul din apropierea satului Ciulakivka, în care trupele sale au vizat soldați și echipamente militare rusești.
Atacul a avut loc în ajunul Anului Nou. Cifrele armatei nu au putut fi verificate în mod independent. Ambele părți implicate în război invocă frecvent numărul mare de victime pe care l-ar fi produs adversarilor.
Statul-major a mai spus că, o zi mai târziu, au fost lovite și unități rusești din satul Fedorivka. Numărul total al victimelor nu a fost încă stabilit.
Ambele localități, Fedorivka și Ciulakivka, sunt situate în partea de sud-est a râului Nipru, în partea ocupată de Rusia a regiunii Herson.
Informația referitoare la explozii survine după ce Kievul a transmis luni că un alt atac în ajunul Anului Nou a ucis sute de soldați ruși într-un adăpost temporar din orașul Makiivka, în regiunea Donețk din estul Ucrainei.
În mod oficial, Ministerul rus al Apărării a recunoscut moartea a 63 de recruți la Makiivka. Kievul, însă, a afirmat că ar fi vorba despre aproximativ 400 de morți și 300 de răniți în atac. Canalul rus pro-militar Tsargrad a relatat despre „sute” de morți la Makiivka, iar canalul neoficial Telegram Rapoarte Operaționale a relatat că 500 de militari ruși ar fi fost uciși. Alte postări pe mai multe canale de socializare pro-Kremlin vorbesc de pierderi „substanțiale” suferite de partea rusă.
Potrivit presei, cei uciși la Makiivka erau rezerviști chemați în timpul mobilizării parțiale a Moscovei. Ei s-ar fi adunat în clădire pentru o sărbătoare de Anul Nou.
După lovitura primită la Makiivka, armata rusă atacă noi ținte civile din Ucraina
Armata rusă a continuat în ultimele 24 de ore atacurile împotriva unor ținte din Ucraina, în mare parte civile, a raportat armata ucraineană în informarea sa zilnică din 3 ianuarie, o zi după ce armata rusă a recunoscut pierderi mari într-una dintre cele mai ucigătoare lovituri ale Kievului de la începutul conflictului, în urmă cu 10 luni.
Statul Major General ucrainean precizează că armata rusă a lansat șase rachete și 52 de atacuri aeriene, precum și 77 de atacuri cu sisteme de lansatoare de rachete. Toate cele șase rachete și 30 dintre atacurile aeriene au vizat infrastructura civilă, spun strategii militari ucraineni, care afirmă că antiaeriana ucraineană a doborât 27 de drone iraniene Shahed lansate de forțele ruse.
Pe de altă parte, armata rusă a lansat un atac cu rachete asupra arenei de hochei pe gheață din Drujkovka, în regiunea Donețk. Echipa de hochei Donbas, fostă campioană a primei ligi de hochei pe gheață din Ucraina, a folosit această sală pentru meciuri și antrenamente. Un videoclip încărcat pe rețelele de socializare a arătat ceea ce părea a fi Altair Arena în flăcări.
Consilierul prezidențial ucrainean Kirilo Timoșenko a scris pe Telegram că două persoane au fost rănite în urma atacului cu rachete rusești asupra Drujkovka. De asemenea, el a adăugat că o rachetă rusească a lovit și satul Iakovlevka, aflat în apropiere.
Se pare că Rusia și-a intensificat în ultimele zile atacurile aeriene împotriva unor obiective civile din capitala Kiev și din alte orașe.
Rusia plănuiește o campanie prelungită de atacuri cu drone iraniene pentru a „epuiza” Ucraina, a afirmat președintele Volodimir Zelenski pe 2 ianuarie, în discursul său video nocturn. „Avem informații potrivit cărora Rusia plănuiește un atac prelungit cu ajutorul dronelor Shahed”, a declarat Zelenski . „Probabil că mizează pe epuizare. Epuizarea oamenilor noștri, a apărării noastre antiaeriene, a energiei noastre”.
Ministerul rus al Apărării a recunoscut pe 2 ianuarie că 63 de soldați ruși au fost uciși într-un atac ucrainean asupra unei clădiri din regiunea estică Donețk, unde erau staționați soldați ruși, într-unul dintre cele mai mortale atacuri asupra forțelor de la Kremlin de la începutul războiului, în urmă cu mai bine de 10 luni.
Ucraina a declarat că bilanțul victimelor rusești de la Makiivka a fost de câteva sute de morți, dar oficialii pro-ruși au calificat acest lucru drept o exagerare.
Bloggerii militari ruși, ale căror informații au fost în mare măsură de încredere în timpul războiului, au declarat că muniția depozitată în apropierea instalației a explodat în timpul atacului și a contribuit la numărul mare de victime.
Ucraina își revendică responsabilitatea pentru atacul asupra cazărmii rusești din Makiivka
Ucraina și-a revendicat responsabilitatea pentru un atac cu rachete asupra unei cazărmi militare temporare din regiunea Donețk, ocupată de Rusia, după ce Kremlinul, într-o recunoaștere rară pe câmpul de luptă, a recunoscut că zeci dintre soldații săi au fost uciși pe locul din orașul Makiivka.
„La 31 decembrie... în așezarea Makiivka, regiunea Donețk, au fost distruse și avariate până la 10 unități de echipament militar inamic de diferite tipuri", a declarat Statul Major General al forțelor armate ucrainene pe 2 ianuarie într-o postare pe Facebook.
„Pierderile de efective ale ocupanților sunt în curs de estimare", a adăugat acesta.
Declarația a fost făcută la scurt timp după ce armata rusă a declarat că 63 dintre soldații săi au fost uciși într-un atac cu rachete ucrainene asupra unor barăci temporare din apropierea orașului Donețk, ocupat de Rusia, după ce armata ucraineană și un număr de postări ale rețelelor de socializare pro-ruse au sugerat că sute de persoane au fost ucise.
Ministerul rus al Apărării spunea pe 2 ianuarie că „după atacul cu patru rachete cu focos exploziv de mare putere asupra unui punct de dislocare temporară, 63 de militari ruși au fost uciși".
„Toată asistența și sprijinul necesar vor fi acordate rudelor și apropiaților militarilor decedați", a precizat ministerul.
Rusia a recunoscut rareori victimele din timpul invaziei sale la scară largă în Ucraina, care a început la 24 februarie 2022.
Cu câteva ore mai devreme, armata ucraineană, fără să recunoască inițial atacul în sine, a sugerat că sute de soldați ruși recent mobilizați au murit într-o cazarmă improvizată din Makiivka, o suburbie situată la aproximativ 15 kilometri de orașul ocupat Donețk, în estul Ucrainei.
Dacă se confirmă o astfel de amploare a victimelor, ar putea reprezenta unul dintre cele mai mortale incidente individuale pentru partea rusă de la începutul invaziei totale, în urmă cu 10 luni, și un potențial punct de cotitură pentru Ucraina și susținătorii săi internaționali în conflict.
RFE/RL nu poate corobora relatările de pe câmpul de luptă în zonele în care s-au dat cele mai grele lupte.
Dar furia exprimată online de ruși față de aparenta incapacitate a armatei ruse de a păzi o școală profesională ocupată, unde se adunau presupușii recruți, sugerează că până și grupurile de pe Telegram, care susțin, în mod normal, Kremlinul, recunosc un eșec.
Unele dintre grupurile rusești au sugerat că bombardamentul a fost rezultatul unui atac al Ucrainei cu o rachetă HIMARS de mare precizie.
Departamentul de comunicare strategică al armatei ucrainene a declarat pe 1 ianuarie, prin intermediul Telegram, că un atac „al lui moș Crăciun" a provocat „aproximativ 400 de morți” la o școală profesională ocupată din orașul Makiivka.
Se mai spune și că au fost, de asemenea, 300 de soldați inamici răniți la Makiivka.
În postarea departamentului de comunicare strategică se mai afirma că explozia a fost rezultatul „manevrării neglijente a dispozitivelor de încălzire, al neglijării măsurilor de securitate și al fumatului într-un loc nepermis.” Armata ucraineană a folosit mereu o astfel de exprimare pentru a sugera implicarea în atacuri fără a și-o asuma fățiș.
Canalul rusesc Telegram NeoficialniyBeZsonoV 'Z' susține că „atacul a fost întreprins exact la ora 00:01 ora noastră” pe 1 ianuarie și și-a exprimat speranța că comandanții militari ruși care au decis să folosească unitatea în cauză pentru a aduna trupe „vor fi trași la răspundere”.
Canalul pro-militar rusesc Tsargrad vorbește de „sute” de morți, iar canalul neoficial Operational Reports susține că ar fi 500 de soldați morți. Alții au calificat pierderile suferite de partea rusă drept „substanțiale”.
Rusia recunoaște pierderi grele în atacul din Donețk: „63 de soldați au fost uciși”
Ministerul rus al Apărării a declarat pe 2 ianuarie că „în urma unui atac cu patru rachete cu focos puternic exploziv asupra unui punct de desfășurare temporară au fost uciși 63 de militari ruși”.
Toată asistența și sprijinul necesar vor fi acordate rudelor și apropiaților militarilor decedați, a precizat ministerul.
Rusia a recunoscut rareori victimele din timpul invaziei sale la scară largă în Ucraina, care a început la 24 februarie 2022.
Cu câteva ore mai devreme, armata ucraineană, fără să recunoască atacul în sine, a sugerat că sute de soldați ruși recent mobilizați au murit de Anul Nou într-o cazarmă improvizată într-o suburbie din Donețk.
Dacă se confirmă o astfel de amploare a victimelor, ar putea reprezenta unul dintre cele mai mortale incidente individuale pentru partea rusă de la începutul invaziei totale, în urmă cu 10 luni, și un alt potențial punct de raliere pentru Ucraina și susținătorii săi internaționali în conflict.
Radio Europa Liberă/Radio Libertatea nu au putut corobora informațiile de pe teren în zonele unde se dau cele mai grele lupte și nu a existat nicio confirmare din partea oficialilor ruși a presupusului incident.
Dar șocul și furia exprimate online de către ruși în legătură cu acest incident și aparentul eșec al armatei ruse de a apăra școala profesională unde erau cazați presupușii recruți, au sugerat că grupurile pro-Kremlin de pe Telegram admit că incidentul a avut loc.
Unele din grupurile ruse au sugerat că bombardamentul a fost rezultatul unui atac al Ucrainei cu o rachetă HIMARS de înaltă precizie.
Departamentul de Comunicații Strategice al armatei ucrainene a spus pe Telegram la 1 ianuarie că un atac al lui „Moș Crăciun” a avut ca rezultat „aproximativ 400 de cadavre” și rănirea a 300 de militari inamici la o școală profesională ocupată de ruși numită PTU-19 în suburbia Makiivka a orașului Donețk.
Departamentul de Comunicații Strategice a spus că explozia s-ar fi datorat „manipulării neglijente a ‘dispozitivelor de încălzire’, neglijarea măsurilor de securitate și fumatul într-un loc nespecificat”.
Partea ucraineană folosește deseori un astfel de limbaj în cazul unor evenimente majore, sugerând că inamicul ar fi de vină și pentru a nu-și asuma direct responsabilitatea.
Ministerul rus al Apărării nu a comentat public deocamdată relatările despre incidentul de la Makiivka.
Canalul Telegram Neoficial Beznosov „Z” a declarat că „atacul a avut loc la 00:01, ora noastră” pe 1 ianuarie și și-a exprimat speranța că comandanții militari ruși care au decis să folosească școala în cauză pentru a-i caza pe recruți „vor fi pedepsiți”.
Canalul rus pro-militar Tsargrad a relatat despre „sute” de morți, iar canalul neoficial Rapoarte Operaționale a relatat că 500 de militari ruși ar fi fost uciși.
Alte postări pe mai multe canale de socializare pro-Kremlin vorbesc de pierderi „substanțiale” suferite de partea rusă.
Ursula von der Leyen: UE „este alături” de Ucraina „atât timp cât va fi nevoie”
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reafirmat pe 2 ianuarie sprijinul categoric al Uniunii Europene pentru Ucraina „atât timp cât va fi nevoie” pentru a contracara invazia Rusiei, care durează de 10 luni, precizând că a avut prima convorbire telefonică din noul an cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
„Am transmis poporului ucrainean sprijinul meu din toată inima și cele mai bune urări pentru 2023”, scrie von der Leyen pe Twitter.
"UE este alături de voi, atât timp cât va fi nevoie", a adăugat ea.
De asemenea, ea a scris despre continuarea „asistenței financiare puternice” pentru Ucraina susținând că „în curând” va fi distribuit un pachet de sprijin de 18 miliarde de euro.
Într-o declarație făcută în urma discuției telefonice, Zelenski a spus că Ucraina se așteaptă să primească prima tranșă din 2023 a ajutorului macrofinanciar al UE în această lună.
„Simțim sprijin & vom câștiga împreună”, a scris el pe Twitter.
Von der Leyen a efectuat mai multe vizite la Kiev de când zeci de mii de soldați ruși au trecut granița ucraineană dinspre Rusia și Belarus la sfârșitul lunii februarie, în cea mai mare invazie străină în Europa de la Al Doilea Război Mondial.
Atacul a fost întâmpinat cu o apărare fermă a teritoriului ucrainean și cu sancțiuni internaționale fără precedent împotriva Moscovei și a rușilor.
„Susținem lupta voastră eroică”, scrie von der Leyen, descriind rezistența ucrainenilor ca fiind o „luptă pentru libertate și împotriva agresiunii brutale”. Ea a mai spus că eforturile umanitare din această iarnă vor include „generatoare, becuri, adăposturi [și] autobuze școlare”. Von der Leyen a adăugat că așteaptă cu nerăbdare să se întâlnească din nou cu Zelenski „în curând, în Ucraina”.
În Iran, persecuțiile împotriva adepților Baha'i se intensifică
Fiul unei conducătoare a comunității Baha'i din Iran arestată luna trecută spune că nu a mai primit nicio veste de la mama sa de mai bine de cinci săptămâni și că autoritățile penitenciare au împiedicat-o pe aceasta să dea telefoane sau să se întâlnească cu membrii familiei.
Mahvash Sabet Shahriari, în vârstă de 69 de ani, a fost arestat în iulie, pe fondul unui nou val de represiune împotriva comunității Baha'i din Iran, și a primit o nouă sentință de 10 ani în urma unui proces de o oră care a avut loc la 21 noiembrie.
Frud Sabet spune într-un interviu acordat postului Radio Farda al RFERL că nu are nicio informație despre starea mamei sale de la proces. „Familia este foarte îngrijorată pentru sănătatea ei”, a spus el. „Nu știm unde este și nu știm dacă este în viață”.
Sabet Shahriari este o importantă conducătoare Baha'i. Ea a stat anterior 10 ani în închisoare sub acuzația că de acte împotriva securității naționale a Iranului, de colaborarea cu țări străine și de „corupție pe Pământ”, printre altele.
În luna iulie, agenții de securitate iranieni au efectuat raiduri la domiciliile a zeci de Baha'i din diferite părți ale țării, arestând mai mulți lideri cunoscuți ai comunității și acuzându-i pe mulți dintre ei de „spionaj pentru Israel”.
În Iran au izbucnit proteste care au durat luni întregi în urma morții, la 16 septembrie, a lui Mahsa Amini, după ce aceasta a fost reținută pentru că ar fi purtat în mod necorespunzător eșarfa pe cap și ar fi fost bătută de membri ai faimoasei poliții a moralității.
Frud Sabet a declarat pentru Radio Farda că, deși arestarea mamei sale a avut loc înainte de protestele recente, „presupunem că supraaglomerarea închisorilor și a tribunalelor a afectat soarta mamei mele”. „Dar nu e justificat să nu putem afla nimic de la ea de atâta vreme”, a adăugat el.
De la moartea lui Amini, multe mii de persoane au fost arestate, inclusiv mulți protestatari, precum și jurnaliști, avocați, activiști, apărători ai drepturilor digitale și alții. Iranul îi acuză pe credincioșii Baha'i că au legături cu Israelul, orașul Haifa găzduind un centru spiritual al credinței Baha'i. Liderii Baha'i resping acuzațiile și spun că acestea sunt folosite ca pretext pentru a persecuta membrii.
În Iran există aproximativ 300.000 de adepți Baha'i și se estimează că în întreaga lume există 5 milioane de adepți. În Iran, unde credința lor nu este recunoscută oficial în constituție, liderii săi spun că se confruntă cu persecuții sistematice.
Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a calificat în mai multe rânduri credința Baha'i drept un cult și, într-o fatwa religioasă emisă în 2018, a interzis contactele, inclusiv relațiile de afaceri, cu adepții acestei credințe.
De la înființarea Republicii Islamice Iran în 1979, sute de Baha'i au fost arestați și încarcerați pentru credința lor. Cel puțin 200 au fost executați sau au fost arestați și nu s-a mai auzit niciodată de ei. Altor mii de adepți li s-a barat accesul la instituțiile de învățământ superior sau li s-au confiscat proprietățile. În același timp, cimitirele Baha'i sunt vandalizate sistematic.
