Linkuri accesibilitate

Octavian Țîcu: „Eu sunt un intelectual care servește un ideal național” (VIDEO)


Octavian Țîcu

Campania electorală bate la ușă.

„Partidul Unității Naționale” l-a desemnat pe liderul formațiunii, istoricul şi intelectualul Octavian Țâcu, drept candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova. Politicianul susţine că PUN are un plan pentru Unirea Republicii Moldova cu România pentru că nu mai există nicio șansă de a resuscita acest stat.

Octavian Țîcu: „Eu sunt un intelectual care servește un ideal național”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:32:09 0:00
Link direct

Europa Liberă: Sunteți în plină campanie de colectare a semnăturilor. Cât de ușoară rămâne a fi această procedură, ținând cont și de pandemia de COVID-19, dar și că foarte mulți pretendenți vor să ajungă la inima și sufletul cetățeanului ca să obțină semnătura și, după asta, votul?

Octavian Țîcu: „Sunt mai multe chestiuni care ar fi fost bine dacă erau prevăzute de CEC și chiar de parlament în condițiile pandemiei. Spre exemplu, pentru aceste alegeri să fie coborât plafonul pentru numărul de semnături, pe de o parte, iar pe de altă parte, să se anuleze sistemul unic al semnăturii.

Poate ar fi fost bine ca pandemia să fie luată în considerare și în sensul colectării unice a semnăturilor fără împărțirea lor raională, pentru că au apărut foarte multe impedimente pe care noi le-am sesizat deja ca partid acționând în teren. Și vreau să vă spun că toți cei care au colectat până acum, cu excepția PAS-ului, care a mers pe aceeași strategie ca și Partidul Unității Naționale, au făcut, utilizând diferite șmecherii pe care moldovenii le știu de mult, atunci când este vorba de colectare de semnături – folosirea bazelor de date, primarii care „culeg” buletinele și după aceea transcriu listele întregi, includerea morților, viilor, celor de peste hotare ș.a.m.d.

Cred că vineri vom termina colectarea semnăturilor

S-ar putea, la un moment dat, ca noi să fim puși într-o situație în care, culegând corect, pentru că culegerea noastră de semnături este una negociată, noi mergem, punem corturile... Până la ora actuală am fost în peste 20 de raioane și în foarte multe localități; este o semnare, să-i zicem negociată, oamenii vin, discutăm, își dau semnătura. S-ar putea ca acești oameni, fiind unicii semnatari pentru PUN, să fie transferați în baza de date a altor partide, care deja au depus semnături. Și mă refer la partidele care au conexiuni cu instituțiile statului, au exercitat funcții de putere administrativă, au primari, au acces direct la rețelele de informație legate de stocarea informației și asta este o chestiune care din start face diferită campania pe care noi am pornit-o. Deci, cum merge ea? Noi suntem la un moment de finalizare, cred că vineri vom termina colectarea semnăturilor. Colectarea semnăturilor a fost și un proces de cunoaștere a țării, în același timp, pentru că este firesc așa să aibă loc colectarea semnăturilor.”

Europa Liberă: Ziceți că ar putea să apară anumite neclarități. Cel puțin, CEC-ul e cel care va trebui să verifice legalitatea tuturor semnăturilor și să dea undă verde pentru înscrierea în cursa electorală a actorului politic.

Octavian Țîcu: „Eu nu mai am încredere în CEC, fiindcă CEC-ul a găsit 500 de morți semnați în lista lui Andrei Năstase. Este o certitudine sau câte au fost acolo, dar să fie și 10 morți, deci este o chestiune care e prevăzută explicit în Regulamentul CEC – omul trebuie să semneze cu mâna lui, să-și pună numele, prenumele, anul nașterii, adresa, seria și numărul buletinului de identitate, data semnării și semnătura. Deci, asta este o fraudă care s-a produs, cel puțin până la momentul actual este o debandadă din punctul de vedere al felului cum s-a desfășurat colectarea de semnături.”

Europa Liberă: Ceva se mai poate întreprinde pe ultima sută de metri ca situația să devină limpede?

Octavian Țîcu: „Noi am atestat demult falimentul statului Republica Moldova instituțional și din mai multe puncte de vedere, am scris-o și când eram în afara politicului, pentru că acesta mi-a fost domeniul meu de cercetare și preocupare pentru scriere, dar acum, aflat în mijlocul acțiunilor și parlamentar fiind, și lider de partid vreau să vă spun că noi nu mai avem nicio șansă de a resuscita acest stat. Asta este cea mai gravă probabil provocare la adresa securității noastre, este vorba de corupția care este vulnerabilitatea supremă și ineficiența instituțiilor statului. Noi nu avem oameni care ar fi capabili să asigure o integritate a instituțiilor și să ne ofere credibilitate. Acesta este prețul pe care l-am plătit de-a lungul celor 30 de ani și prețul incapacității de a fructifica această marjă de speranță pe care cetățenii au avut-o în alegerile din 24 februarie 2019.”

Europa Liberă: Cât de profitabilă este politica, ținând cont și de numărul mare de partide înregistrate în Republica Moldova, ținând cont și de numărul mare al celor care doresc să ajungă în funcții înalte în statul Republica Moldova? E profitabilă această politică?

Am fost întrebați de ce unioniștii nu se unesc

Octavian Țîcu: „Eu o să vă spun niște chestii sincere pe care le-am observat din interior, pentru că locul meu în politică este unul absolut accidental și nici nu mă percep ca un politician în sensul adevărat. Eu sunt un intelectual care servește un ideal național și care a fost servit de mulți alții înaintea mea și o să-l servească și alții, probabil, după mine, pentru că este o bătălie interminabilă. Problema politicului moldovenesc este determinată de faptul că există agenți de influență externi care au resurse financiare și potențial pentru a destabiliza Republica Moldova din toate punctele de vedere. Și mă refer aici la Federația Rusă, în primul rând, care prin diferiți acoliți, în diferite circumstanțe, poate crea, bunăoară, din senin doi alți candidați unioniști alternativi. Aici am fost întrebați de ce unioniștii nu se unesc. Bine, mai mult sau mai puțin ne-am unit, s-a creat PUN-ul și Mișcarea „Unirea” și au apărut încă doi candidați unioniști – Costaș și Oboroc. Deci este o dovadă a faptului cum funcționează anumite interese când este vorba despre divizarea spectrului politic și, în mod special, acest lucru se observă pe segmentul de dreapta.

Ieșirea lui Vlad Filat din închisoare, spre exemplu, a apărut din senin, angajarea lui în politică, cochetarea cu unionismul, degetul pe care i-l arată lui Maia Sandu, este clar că angajamentul lui Vlad Filat în politica moldovenească este de a distruge dreapta, de a lua de la PAS, de a cocheta cu unionismul și poate va mai vrăji câțiva din alegători ș.a.m.d. Renato Usatîi, care este iarăși un om proiectat de Moscova în Republica Moldova, creat printr-un dosar imaginar în Federația Rusă, un fel de disident în raport cu Federația Rusă și cu Igor Dodon, dă în Igor Dodon, dar, de fapt, este reversul aceleiași monede pe care Moscova o are în Republica Moldova, fiindcă pentru Moscova este indiferent că-i Igor Dodon sau că-i Renato Usatîi. Asta este alternativa în cazul în care ar falimenta Igor Dodon. Și această reproducere constantă a oamenilor Moscovei, a intereselor care există, pentru că e vorba de bani, deci anumiți oameni primesc anumite sume de bani pentru a intra în politică și pentru a face anumite interese, pentru că schimbări majore, ca să înțeleagă cetățeanul, partidele politice nu pot face. Este vorba doar de o prezență în funcțiile de putere dintr-un interes egoist de partid oligarhic pentru propria bunăstare și realizând ceea ce vrea Federația Rusă în Republica Moldova întotdeauna.”

Europa Liberă: Partidele care reprezintă curentul unionist au profit, pentru că mulți interpretează că Bucureștiul ar ajuta acești actori?

Octavian Țîcu: „Nu există implicarea Bucureștiului, Bucureștiul nu are o viziune unică asupra partidelor unioniste, în primul rând, și asupra partidelor de dreapta. Asta este o mare problemă pe care am sesizat-o și am adus-o la cunoștință la toți înalții demnitari români pe care i-am întâlnit de-a lungul timpului. Jocul de-a partidele corespondente este păgubos. Deci, fiecare din partidele politice românești majore își are un partid corespondent cu care cochetează și pe care îl promovează și se creează impresia că Andrei Năstase la ora actuală este promovat de PNL și este mare unionist, pe când în realitate am văzut care au fost acțiunile pe care le-a întreprins atunci când s-a aflat în alianță cu socialiștii. Pe de altă parte, și discursul politic de la București este diferit.

Există partide politice și lideri politici care sunt direct interesați în reunire, pentru că Partidul Unității Naționale îl are în calitate de președinte de onoare pe dl Traian Băsescu și PMP-ul, care este un partid unionist prin excelență, aflat în arcul de guvernare, care a preluat anumiți oameni de la PUN în arcul de guvernare din România, și asta este miza pe care noi contăm foarte mult în această campanie electorală. Pe de altă parte, există partide politice românești care susțin ideea de integrare a Republicii Moldova, vorbesc de faptul că ar trebui să mizăm pe ideea de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană ca o finalitate a procesului de reîntregire, ceea ce este o mare păcăleală, pentru că în esență doar reunirea cu România poate într-o perioadă scurtă și pentru România fără probleme determina această finalitate.”

Europa Liberă: Dvs. mergeți acum în mai multe localități, discutați cu cetățeanul care va fi chemat la 1 noiembrie să-și dea votul. Deseori vă întreabă de ce sunt atât de dezbinați unioniștii?

Octavian Țîcu: „Sigur! Oamenii își doresc unitate, vor foarte mult ca dreapta să fie unită, dau exemplul stângii care este întotdeauna un monolit, fără ca oamenii să înțeleagă că, de fapt, spargerea dreptei tot este o strategie a Moscovei care are câteva acțiuni-șablon. Deci, consolidarea stângii, care este de cele mai multe ori un monolit întărit și se mai creează o alternativă ca să nu fie prăbușirea, pentru că cazul lui Voronin le-a arătat că chiar și stânga poate fi compromisă într-o ultimă instanță prin intervenție din exterior. Deci, se creează o alternativă, cum este Usatîi. În rest, a doua strategie este fărâmițarea dreptei, care nu este neapărat o chestiune pe care nu și-o doresc liderii dreptei, pur și simplu, interesele pe care Federația Rusă le poate organiza în partidele de dreapta, unde sunt agenți de influență pe care i-am menționat în mai multe circumstanțe, care de altfel au și creat impresia acestei implicări a lui Kozak și a Moscovei în crearea alianței între socialiști și Blocul ACUM – toate astea compromit șansele ca dreapta să fie consolidată.

Și eu am să vă dau un exemplu: să zicem că Octavian Țîcu ar intra într-o alianță cu Maia Sandu, cu Andrei Năstase, cu Dorin Chirtoacă, așa cum am intrat cândva într-o alianță cu Andrei Năstase și cu Maia Sandu. Și atunci când vine momentul adevărului, așa cum a fost în 7-8 iunie, se iau decizii dincolo de capul oamenilor care au fost implicați în această alianță. Aceste decizii se iau înlăturând liderii care până la acel moment au avut o influență și au o poziție incomodă, și se face acest lucru în mod deliberat, așa cum am fost înstrăinat eu de la procesul de negocieri cu socialiștii în ajunul zilei de 8 iunie. Eu nici măcar nu am fost admis, chiar dacă știam și am făcut mare scandal atunci când Maia cu Andrei și Dodon se întâlneau în trei și am spus că haideți să facem o chestiune parlamentară, nu o chestiune care-i triumvirat de putere. Și asta ar însemna într-un moment ca PUN-ul să intre într-o alianță care să-l compromită și după aceea să nu mai poți construi nimic viabil, am ales...”

Europa Liberă: Dar există și reversul monedei – mergeți în primul tur, vă criticați, aruncați săgeți cu critici unul la adresa altuia, ca în turul doi oricum să existe o decizie pentru cine simpatizanții dvs. să-și dea votul?

Octavian Țîcu: „Eu mi-am făcut lecțiile pentru aceste prezidențiale, pornind de la experiența primăriei. Experiența primăriei din cauza atacurilor care au fost asupra mea absolut nefondate legate de trădare ș.a.m.d., sigur că m-au radicalizat foarte mult și acest lucru a dus la radicalizarea și unioniștilor în raport cu Andrei Năstase. Și lucrul acesta trebuie luat în considerare atunci când ne vom angaja în această bătălie a dezbaterilor prezidențiale, pentru că aici Igor Dodon a comis o șmecherie, dincolo de faptul că nu vrea să participe în dezbateri ca și candidat la prezidențiale, ideea lui este ca noi pe dreapta să ne cățelim unul cu altul în dezbateri și să arate că, de fapt, nu există o viziune clară asupra viitorului Republicii Moldova. De aceea, aici trebuie să existe din partea tuturor o înțelegere a faptului că dezbaterile trebuie duse pe programe politice și viziuni de viitor, lăsând la o parte radicalizarea excesivă care ne-ar crea pe urmă incomodități nouă înșine să ne mobilizăm pentru a susține un candidat proeuropean și proromânesc în turul doi, pentru că în turul întâi toți au șanse și printr-o...”

Europa Liberă: Dar dacă se ard podurile dialogului, în turul doi este mult mai greu să transmiți un mesaj alegătorului?

Octavian Țîcu: „Este mult mai greu, desigur! Și după asta să ieși și să spui: „Susțineți-o pe Maia Sandu sau pe Andrei Năstase sau pe X, sau pe Y”... De aceea, acesta este lucrul pe care trebuie să-l înțelegem – dreapta este așa cum este, s-au aruncat zarurile, vom avea câți candidați vom avea, ne vom juca șansele pornind de la ceea ce suntem ca personalitate, pentru că în esență alegerile prezidențiale sunt câștigate de oameni, nu de personalități și apoi de partidele politice ș.a.m.d. Deci, oamenii vor vota, în primul rând, ceea ce reprezintă personalitatea și după aia partidul politic, spre deosebire de parlamentare, în care contează foarte mult partidele politice, oamenii angajați pe listele parlamentare etc.”

Europa Liberă: În parlament mai e cu putință să fie votate amendamente la Codul electoral? Am văzut și sugestia ambasadorului UE la Chișinău, dl Michalko, există mai multe păreri că ar trebui aceste amendamente, dar timpul e foarte restrâns. Din câte înțeleg, deputații în această săptămână nici nu se întrunesc în ședință?

Octavian Țîcu: „Din câte se înțelege foarte bine, actuala majoritate, dacă ea este, nu-și dorește acest lucru. De fapt, o majoritate nici nu există...”

Europa Liberă: Asta am auzit și de la fruntașii Partidului Democrat, care ziceau că, practic, chiar din interiorul formațiunii sunt voci care spun că nu ar mai trebui să se regăsească PD la guvernare alături de PSRM.

Octavian Țîcu: „Da, există deja o certitudine a faptului că, după alegerile prezidențiale, indiferent de scorul care va fi, va trebui să ne pregătim pentru alegerile parlamentare anticipate.”

Europa Liberă: Această majoritate parlamentară, dacă e atât de firavă, se prăbușește, și atunci ar trebui iarăși să reveniți la ideea cine guvernează?

Octavian Țîcu: „Nu va guverna nimeni, va fi o incapacitate de a alege prim-ministrul și parlamentul se va dizolva.”

Europa Liberă: Deci, acesta e scenariul cel mai...

Octavian Țîcu: „Eu așa îl văd, pentru că unica șansă rezonabilă ar fi ca Blocul ACUM să preia guvernarea. Asta-i varianta cea mai rea, cea mai bună ar fi un guvern tehnocrat, asumat de toți în afară de socialiști, care să delege unor oameni cu pondere și responsabilitate în societatea noastră împuternicirile pentru a organiza alegerile parlamentare anticipate. Eu am propus acest lucru și mult mai înainte, chiar în această vară, legat de scenariile pe care le putem avea. Sigur că ar fi fost bine ca un asemenea guvern să fie înaintea alegerilor prezidențiale, pentru că, așa cum vedem, se întâmplă mai multe...”

Europa Liberă: Să fie învestit un noi cabinet de miniștri?

Octavian Țîcu: „Un nou cabinet ar fi fost bine să fie învestit în august.”

Europa Liberă: S-a ratat șansa?

Octavian Țîcu: „S-a ratat din cauza complicității dintre Șor și Dodon. Și aici este un mare semn de întrebare...”

Europa Liberă: De ce credeți că ar exista o complicitate între Igor Dodon și Ilan Șor?

Partidul „Șor” este un partid a cărui problemă este una de justiție, nu una politică

Octavian Țîcu: „Păi, lucrurile sunt evidente. Acum exact un an de zile, i se ridica imunitatea Marinei Tauber și lui Reghina Apostolova cu mare tam-tam, cu urmăriri spectaculoase, mai-mai urmau condamnări, acum, uitați-vă, Partidul „Șor” înflorește, are încă doi parlamentari în plus, panouri publicitare peste tot, oameni absolviți de responsabilitate și care ar fi trebuit să fie judecați sunt eliberați de sub urmărire penală... Ce să vă mai spun? Îmbolnăvirea subită a doi deputați de la Șor, care ar fi trebuit să asigure o majoritate la moțiunea de cenzură... Partidul „Șor” este un partid a cărui problemă este una de justiție, nu una politică.”

Europa Liberă: Dar Igor Dodon zicea că în niciun caz nu va accepta vreodată o cârdășie cu cei care sunt în anturajul lui Ilan Șor?

Octavian Țîcu: „Igor Dodon este în cârdășie evidentă cu Ilan Șor, se înțeleg foarte bine pe anumite segmente, pentru că au fost foarte mult timp împreună.”

Europa Liberă: Cine ar avea de câștigat, dacă s-ar înțelege cei doi bine?

Octavian Țîcu: „Are de câștigat sistemul și Igor Dodon, pentru că prezența unui partid ca „Șor” în spectrul politic este una avantajoasă, cu el te poți înțelege pe orice chestiuni. Mai greu te-ai putea înțelege cu PUN, cu PAS, cu PDA, cu toate că și aici sunt rezerve, dar cu partidele ca „Șor” poți să faci orice înțelegere. E mai ușor să guvernezi cu așa partide, când le ai în coaliție sau în parlament. Noi suntem într-o ipostază în care după următorul parlament, în condițiile în care PUN nu va reuși să consolideze până la acel moment polul unionist, să avem patru partide politice – socialiștii, partidul lui Usatîi, al lui Șor și al Maiei Sandu. Acesta ar putea fi blestemul acestei amestecături în care am fost aruncați după semnarea acordului cu socialiștii și pe care îl vom putea evita în condițiile în care cetățenii vor înțelege că acum există o șansă foarte mare ca un partid unionist să poată câștiga aceste alegeri prezidențiale.”

Europa Liberă: Alegătorii mai așteaptă pomeni electorale?

Octavian Țîcu: „Așteaptă, desigur! Sunt unii care la ziarul pe care îl dăm mă întreabă dacă nu mai dăm și altceva, că Șor sau Usatîi le-au dat 50 sau 100 de lei și așteaptă în continuare pungile cu hrișcă, ulei, oțet și ce se mai dă prin sate, pentru că-i o tradiție foarte răspândită, dar sunt și oameni conștienți care iau ziarul, citesc, se informează, ne ajung din urmă și întreabă... Este o societate foarte diferită, oamenii sunt foarte diferiți. Pentru noi, cel puțin ca partid, va fi un prim test, o primă încercare de a vedea care este votantul nostru, care este răspândirea geografică a votantului...”

Europa Liberă: Dar încă nu ați definit clar bazinul electoral pe care mizați?

Octavian Țîcu: „Noi nu avem cum să-l definim, pentru că nu l-am testat. Am avut scrutinul electoral de la municipiul Chișinău, care a arătat că există un potențial, chiar dacă am avut doar trei săptămâni de campanie. Acum avem așteptări mult mai mari. Vom vedea cum va vota cetățeanul Republicii Moldova și ne vom pregăti pentru alegerile parlamentare.”

Europa Liberă: Contați și pe votul din diasporă? Și ce părere aveți despre ceea ce se întâmplă în aceste zile, ținând cont că astăzi se termină înregistrarea prealabilă a celor care doresc să participe la scrutinul prezidențial?

Octavian Țîcu: „Noi am fi avut nevoie de un guvern proeuropean care să pregătească alegerile prezidențiale. Actuala guvernare evident că va avea scopul obstrucționării diasporei de la Vest și încurajării diasporei de la Est.”

Europa Liberă: Cum e posibil acest lucru?

Octavian Țîcu: „Prin felul în care au sporit substanțial numărul votanților în Est, în Federația Rusă, deschiderea secțiilor de votare ș.a.m.d.”

Europa Liberă: S-au descoperit nereguli...

Octavian Țîcu: „S-au descoperit foarte multe nereguli, pe de altă parte, invocând pandemia sau faptul că mulți cetățeni nu s-au înregistrat, s-ar putea ca buletinele de vot oferite anumitor centre de votare să fie insuficiente pentru cetățenii Republicii Moldova. Mai mult decât atât, mulți sunt chiar descurajați și nu vor să vină la votare. Va fi o chestiune care ne va dăuna foarte mult în condițiile în care noi nu vom reuși să convingem cetățenii Republicii Moldova dacă nu să vină acasă pe data de 1 noiembrie, până în data de 15, cel puțin să se mobilizeze acolo unde sunt pentru a vota și a-i mobiliza pe cei de acasă. Dar îndemnul meu este așa cum a fost și în cazul alegerilor din 24 februarie: să găsim modalitatea de a reveni cu orice preț acasă, ca în perioada 1 noiembrie - 15 noiembrie să putem cumva pune o presiune asupra alegerilor, asupra celor de acasă, asupra guvernării ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Dar ce mesaj ați avea pentru moldovenii aflați la muncă în Federația Rusă, pentru că despre ei și prezența lor la vot acum se discută foarte mult?

Octavian Țîcu: „Moldovenii aflați în Federația Rusă sunt într-o situație destul de complicată. Eu cunoscând foarte bine felul cum s-a statuat aceasta, pentru că în Federația Rusă, după statisticile ruse, locuiesc 170 de mii de moldoveni. Problema lor este…”

Europa Liberă: Neoficial se zice că ar fi până la jumătate de milion.

Octavian Țîcu: „Problema lor este că ei au cetățenie rusă și nu pot pretinde că vor vota, pentru că este o singură cetățenie pentru Federația Rusă, mulți nu au cetățenie moldovenească și asta, cel puțin până la momentul actual, nu a generat prea multe probleme pentru procesul electoral în Republica Moldova. Adică, numărul alegătorilor din Federația Rusă n-a influențat decisiv sau major, nu știm cum va fi de această dată, în condițiile în care va exista o mobilizare masivă a celor din Federația Rusă și doi: va exista o mobilizare a segmentului transnistrean.”

Europa Liberă: Dar în Rusia sunt la muncă și cei care merg sezonier să-și câștige bucata de pâine?

Octavian Țîcu: „Așa este, condiția lor…”

Europa Liberă: Nu le poți interzice să participe la vot?

Octavian Țîcu: „Nu le poți interzice să voteze. De obicei, acești oameni sunt inerți la procesele politice care se întâmplă, adică ei nu prea se interesează de lucrurile care se întâmplă în Republica Moldova și sunt de obicei în locații în care au acces greu la secțiile de votare. Ei pot influența procesul de vot în condițiile în care asupra lor va fi exercitată o anumită constrângere, care îi va obliga cumva să meargă și să voteze, asta este o problemă.”

Europa Liberă: În stânga Nistrului, o să ajungeți în localități de acolo, ca să discutați cu alegătorii?

Octavian Țîcu: „Noi am colectat semnături și colectăm de la Tighina, de la Bender, de la Varnița, vom încerca cel puțin să mergem în regiunea transnistreană, pentru că acolo sunt votanții noștri și să vedem care va fi reacția autorităților de la Tiraspol.”

Europa Liberă: Per ansamblu, ce părere aveți despre prezența cetățenilor din stânga Nistrului la vot?

Octavian Țîcu: „Prezența cetățenilor este una ambiguă, undeva comparabilă cu cetățenia română în raport cu România, pentru că mulți sunt cetățeni ai Republicii Moldova cum și cetățeni ai Republicii Moldova sunt cetățeni români, care nu-și exercită drepturile politice și de vot în corespundere cu numărul de cetățenie. Dacă am lua după estimări, sunt undeva jumătate de milion de cetățeni români în Republica Moldova apți de vot cu buletin care ar putea vota și noi mai mult de 40 de mii nu avem la vot. Exact așa și în regiunea transnistreană, sunt vreo 280 de mii, am văzut câți votează, de la 19 mii până la 40-30 de mii, dar problema este că, spre deosebire de România, care nu intervine pentru a obliga anumiți cetățeni români să voteze pentru partidele politice românești, în Transnistria, fiind un regim autoritar și un regim care e bazat pe constrângere și cu o sărăcie extinsă, pot mobiliza foarte mulți oameni pentru secțiile de votare, care ar putea influența procesul de vot în Republica Moldova într-o măsură mai mare decât a fost în 2016, pentru că vedem, din 2016 până la alegerile parlamentare numărul practic s-a dublat al votanților din regiunea transnistreană.”

Europa Liberă: În general, ce părere aveți despre numărul alegătorilor din Republica Moldova pe care îl oferă „Registru”?

Octavian Țîcu: „Este depășit „Registru” și lucrul acesta nu este din vina „Registrului” neapărat. Problema este că anumiți cetățeni ai Republicii Moldova nu sunt fizic în țară, chiar dacă, la acest moment, sunt raportați a fi în listele respective. Asta este marea problemă, noi nu avem o imagine completă, un peisaj complet al prezenței fizice a cetățenilor Republicii Moldova. Vreau să vă spun o experiență șocantă, în toate aceste 160 de localități în care am fost am găsit străzi întregi în care oamenii nu sunt fizic. Noi am dezvoltat ca partid politic deja acest sindrom al casei părăsite în care știm unde să punem ziarul și unde să nu-l punem, se vede buruianul la poartă, buruianul în ogradă, lacătul la poartă câteodată este, câteodată nu-i, dar când te uiți, grădina omului nu-i lucrată. Și sunt foarte multe. Noi de aceea preferam să mergem cu oamenii din sat, chiar satul marelui ayatollah Dodon, Sadova, este pustiit. Deci, noi am mers străzi întregi în care nu sunt oameni, nu stau în sat.”

Europa Liberă: Reieșind din aceste realități, ce priorități ar trebui să aibă cel care va câștiga mandatul de președinte?

Octavian Țîcu: „Eu știu ce vrem noi într-adevăr. Noi vrem ca într-o perioadă foarte scurtă să aducem instituțiile românești, în primul rând de securitate și apărare, și de ordine publică, după care cele de infrastructură și de educație, prin care într-o perioadă foarte scurtă să încadrăm, în urma unei reforme administrative extinse, Republica Moldova în statul român. Nu există…”

Europa Liberă: Dar Dvs. astăzi candidați pentru funcția de șef al statului Republica Moldova?

Octavian Țîcu: „Evident! Eu mă bazez pe Declarația de Independență a Republicii Moldova, care îmi oferă un drept plenar ca să realizez acest lucru.”

Europa Liberă: Funcția de președinte rămâne a fi mai mult una simbolică în Republica Moldova, ținând cont că forma de guvernare rămâne a fi cea parlamentară?

Poți să fii un președinte simbolic, dar poți să fii un președinte-simbol

Octavian Țîcu: „Poți să fii un președinte simbolic, dar poți să fii un președinte-simbol. Și eu vreau să fiu un președinte-simbol, care să dea țării încredere că există o șansă pentru noi toți ca într-o perioadă scurtă să ajungem în civilizația euroatlantică, pentru că noțiunea de simbol înseamnă întreaga încărcătură emoțională și politică care există la cetățeni în legătură cu câștigarea acestor alegeri de către un om credibil, vertical și integru, și curajos, care poate într-adevăr să-și asume riscurile politice ca lucrurile să se întâmple așa cum este în beneficiile tuturor cetățenilor.”

Europa Liberă: Dar când faceți aceste declarații, luați în calcul și existența autonomiei găgăuze, și problema transnistreană?

Octavian Țîcu: „Evident!”

Europa Liberă: Și cum se soluționează în mod concret?

Octavian Țîcu: „Problema transnistreană nu are o soluție imediată și nu va avea o soluție imediată. Soluția transnistreană este crearea unui sistem de apărare și securitate la Nistru, care să nu permită periclitarea viitorului Republicii Moldova, ca ea să poată construi un stat democratic împreună cu România și instituții viabile și solide. Cu autonomia găgăuză trebuie de negociat, pentru că autonomia găgăuză trebuie să înțeleagă că în sistemul administrativ românesc bazat pe descentralizare orice județ român are o autonomie mai extinsă decât autonomia găgăuză prin Constituția Republicii Moldova. De exemplu, sunt anumite județe în România care au un PIB mai mare ca al Republicii Moldova și sunt județe care accesează fonduri europene mai mari decât întreg bugetul Republicii Moldova. Asta trebuie de înțeles. Dacă ne vom ancora în lumea rusă și în dorințele de a ne menține la putere cu orice preț, pentru că avem o autonomie, vom continua să fim așa cum suntem.”

Europa Liberă: Dar există și un format de negocieri „5+2” care de mai mulți ani încearcă totuși să identifice o soluție durabilă pentru criza transnistreană?

Octavian Țîcu: „Acest format trebuie schimbat. În acest format trebuie să fie implicat statul român, în primul rând, ca un stat cu interes direct în problema respectivă, Uniunea Europeană, Statele Unite și Ucraina împreună cu Rusia, care să găsească asupra acestei probleme un anumit modus vivendi. Din lucrurile pe care le vedem însă la ora actuală, cu Federația Rusă este imposibil de discutat asupra acestei probleme, mai ales în condițiile în care Igor Dodon este marioneta Rusiei în Republica Moldova și a făcut pași concreți pentru slăbirea pozițiilor Republicii Moldova în raport cu regiunea transnistreană pe perioada pandemiei.”

Europa Liberă: Ce nu vă doriți cel mai mult să se întâmple în această campanie? Ce nu vă doriți?

Octavian Țîcu: „Nu mi-aș dori ca votul transnistrean să fie masiv organizat pentru a pune în pericol democrația. Am un respect față de toți cetățenii moldoveni de peste tot din lume și din regiunea nistreană, îi aștept cu mare drag pe toți cei care și-ar dori să-și exercite dreptul de vot, dar să o facă într-un mod sincer, onest și dezinteresat din punct de vedere material; mi-aș dori ca diaspora să nu fie pasivă și mi-aș dori ca ea să fie cât mai mult prezentă și, desigur, nu mi-aș dori ca cetățeanul în această campanie electorală să creadă că există un favorit.”

Europa Liberă: Mai rămâneți la ideea că Republica Moldova și cetățenii ei nu sunt pregătiți să aibă în frunte o doamnă?

Octavian Țîcu: „Eu am spus lucrul acesta bazându-mă pe anumite lucruri pe care le-am citit.”

Europa Liberă: Ați fost dur criticat pentru acea declarație.

Octavian Țîcu: „Am fost criticat și nu înțeleg de ce poți spune că un istoric n-are nici o șansă, un boxer n-are nici o șansă, un agricultor n-are nici o șansă... Asta a fost o chestiune pe care și-a dorit-o cineva să o extrapoleze, am văzut mai mulți gentlemeni dornici să apere această…”

Europa Liberă: Egalitate de gen.

Octavian Țîcu: „…onoare a demnității lezate. Este o declarație care nu a avut niciun substrat și lucrurile nu-s, din punctul meu de vedere, atât de... Să-mi demonstreze cetățenii Republicii Moldova că greșesc.”

Europa Liberă: Ce scenarii postelectorale întrevedeți?

Octavian Țîcu: „Depinde de rezultatul votului, depinde cine câștigă alegerile. Dacă Octavian Țîcu va câștiga alegerile, există un scenariu, dacă Maia Sandu – alt scenariu, dacă Igor Dodon – alt scenariu, dacă Renato Usatîi – același scenariu cu Dodon. Deci, ei pur și simplu vor reproduce sistemul și lucrurile nu vor merge nicăieri. Unica alternativă care iese din actuala schemă de 30 de ani frauduloasă a Republicii Moldova este reunirea cu România.”

Europa Liberă: Admiteți că atât de ușor pot fi fraudate alegerile, pentru că există temeri că scrutinele în Republica Moldova sunt fraudate, pot fi fraudate? Chiar e atât de ușor să falsifici?

Alegerile vor fi fraudate dacă noi nu vom ieși la vot

Octavian Țîcu: „Nu! Problema este în mobilizarea segmentului transnistrean și în obstrucționarea diasporei, astea sunt marile probleme care pot frauda alegerile. Trei: este vorba de frauda în secțiile de votare care, însă, așa cum știm, sunt o monitorizare atentă a diferiților concurenți politici care evident că nu vor permite, pentru asta ai nevoie de observatori și oameni care să fie în secțiile de votare, acolo de obicei se fraudează, dar marja de fraudă nu este atât de mare, ca să înțelegem, cetățenii să nu se descurajeze că alegerile vor fi fraudate. Alegerile vor fi fraudate dacă noi nu vom ieși la vot, iar dacă alegerile ar fi fost fraudate – Plahotniuc ar fi fost încă zece ani de zile la guvernare, că a avut la îndemână toate instrumentele posibile și imposibile într-un stat, iar el a pierdut alegerile nu numai socialiștilor, dar și Blocului ACUM.”

Europa Liberă: Ca lumea să iasă la vot, trebuie să fie motivată de către concurenții electorali. Dvs. discutați cu cetățenii, probabil că întâlniți și foarte mulți nehotărâți?

Octavian Țîcu: „Da, sunt foarte mulți nehotărâți, se informează...”

Europa Liberă: E o mare dezamăgire, cea mai mare dezamăgire pornește de la neîncrederea în clasa politică și că nimeni nu mai pune prioritar interesul național, interesul statului, dar trăiește cu interesul îngust, personal, de partid?

Octavian Țîcu: „Oamenii nu sunt informați. Asta este o chestiune pe care noi ne-am asumat-o. Campania noastră – „Ce înseamnă Unirea cu România” – se dorește a fi o campanie de informare pe care noi o vom continua, dacă va trebui, încă și cinci, și zece ani de zile, pentru că omul trebuie să înțeleagă lucrurile care sunt atât de elementare.”

Europa Liberă: Ați calculat estimativ câți bani veți cheltui în această campanie electorală?

Octavian Țîcu: „Eu vreau să vă spun că o să vă surprindă, dar politica se poate face și cu bani puțini. Nu știu, 10, 20 de mii, 30, 50 de mii de euro, dar nu cred că mai mult.”

Vezi comentarii (2)

XS
SM
MD
LG