Experții explică acest fenomen prin faptul că Banca Națională a Moldovei (BNM) a majorat rata de bază pentru a putea ține în frâu inflația și, prin urmare, s-au scumpit creditele.
Încasările mari au fost obținute, în principal, din creditare.
Datele BNM arată că, la sfârșitul lunii septembrie, profitul băncilor era mai mare cu 71,6% față de perioada similară a anului 2021, majorând-se de la 1,6 la 2,8 miliarde de lei. Instituția precizează că încasările mari au fost obținute, în principal, din creditare. Veniturile din dobânzile la împrumuturile bancare au crescut cu 77% sau cu 2,8 miliarde de lei față de luna septembrie a anului trecut.
În același timp, suma obținută de bănci din onorarii și comisioane a crescut cu 366,7 milioane lei sau cu peste 20%, iar cea încasată din diferențele de curs valutar – cu 355 milioane lei sau cu 41,5%. Sectorul bancar, conform datelor prezentate de bănci, înregistrează o creștere a activelor, creditelor, fondurilor proprii și a depozitelor.
„Totodată, s-au micșorat depozitele persoanelor fizice și cele ale persoanelor juridice. De asemenea, a fost înregistrată majorarea în valoare absolută a creditelor expirate, a creditelor neperformante și, ca urmare, înrăutățirea indicatorilor calității portofoliului de credite, comparativ cu finele anului precedent”, precizează BNM.
Expertul economic Viorel Gîrbu a spus Europei Liberă că profitul semnificativ obținut de bănci poate fi explicat prin intervențiile Băncii Naționale.
„BNM a impus băncile să mărească rata la creditele oferite. Urmare a acestei schimbări a politicii monetare, au crescut foarte mult și costurile de împrumut pentru guvern. De fapt, cel care plătește cel mai mult este chiar guvernul, care a plătit dobânzi de peste 20%”, a precizat Gîrbu.
În luna decembrie, de exemplu, dobânzile la valorile mobiliare de stat, scoase la vânzare în cadrul licitațiilor, au variat între 13% și 22%.
Statul a împrumutat de la bănci 14 miliarde de lei
Expertul a mai explicat că băncile comerciale și-au schimbat abordarea și au majorat ratele dobânzilor sub limita impusă de Banca Națională, în timp ce guvernul a plătit din plin pentru banii împrumutați.
„E un dezechilibru care se produce. Pe durata acestei schimbări, băncile comerciale sunt avantajate. Daca rata de politică monetară și reglementările Băncii Naționale vor fi de lungă durată, atunci băncile se vor adapta. Ori de câte ori se produce o schimbare de scurtă durată, băncile majorează ratele anume pentru ca să se asigure că nu se vor trezi ulterior că înregistrează pierderi și, astfel, au ajuns să obțină un profit foarte mare”, a mai spus economistul.
Potrivit lui, BNM a încercat prin această intervenție să combată creșterea ratei inflației, să controleze evoluția prețurilor, însă nu a reușit să o facă, având în vedere că acest indicator a ajuns la circa 34%.
Datele privind datoria de stat internă pentru primele nouă luni ale anului, prezentate de Ministerul Finanțelor, arată că au fost emise valori mobiliare de stat în sumă de circa 18,5 miliarde de lei, dintre care 75,8% a fost procurată de investitori bancari. Astfel, statul s-a împrumutat de la bănci cu peste 14 miliarde de lei, iar suma achitată pentru dobânzi a fost de circa 900 milioane de lei, adică o treime din totalul veniturilor obținute de bănci din dobânzi.
La începutul lunii decembrie, BNM a redus rata de bază cu 1,5%, care a ajuns la 20%, aceasta fiind prima micșorare din ultimii 2 ani. Guvernatorul băncii centrale, Octavian Armașu, a spus că decizia a fost luată după ce s-a confirmat ultima prognoză a BNM privind inflația și au fost înregistrate tendințe dezinflaționiste. Potrivit lui Armașu, încetinirea ratei anuale a inflației ar demonstra că acțiunile de până acum ale instituției cu privire la politica monetară au fost corecte și oportune.
