Linkuri accesibilitate

Alexandru Flenchea: „Momentul oportun e în fiecare zi: să lucrezi și să apropii reintegrarea țării”


Interviu de bilanț 2020 - Alexandru Flenchea, fost vicepremier pentru reintegrare
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:42:50 0:00

Despre starea conflictului transnistrean după decenii de negocieri, care par să nu fi adus o soluție politică mai aproape, și despre șansele ca noua președintă Maia Sandu să lanseze sau relanseze un proces diplomatic constructiv.

2020 a fost un an cu multe incertitudini politice la Chișinău, afectând mult capacitatea autorităților de a întreprinde acțiuni concrete de reglementare a conflictului transnistrean, a declarat Europei Libere Alexandru Flenchea, fost vicepremier pentru reintegrare. El crede că schimbarea a trei negociatori din partea Chișinăului, pe parcursul acestui an, a diminuat din autoritatea și credibilitatea Guvernului în procesul de negocieri.

Valentina Ursu în dialog cu Akexandru Flenchea
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:36:08 0:00
Link direct

Europa Liberă: La finele acestui an a fost un schimb de declarații între Vladimir Putin și Maia Sandu – cei doi lideri au spus, într-o voce, aproape, că armata rusă trebuie să fie evacuată. Rusia, deseori, a condiționat: oferiți un statut special Transnistriei și o să vorbim.

Alexandru Flenchea: „Nu și de data asta.”

Europa Liberă: Nu și de data aceasta. De ce s-a schimbat macazul?

Alexandru Flenchea: „De fapt, președintele rus a spus un lucru firesc – din perspectiva Moscovei. Pentru că asta a fost, tradițional, dacă nu scuza, cel puțin, poziția lor. Eu văd asta ca o invitație la dialog, care, în opinia mea, nu trebuie neglijată și nu trebuie ratată, această oportunitate.”

Europa Liberă: Dar Vladimir Putin a făcut și precizarea că Rusia își va retrage armata, dar trebuie să existe un dialog normal între Chișinău și Tiraspol.

Alexandru Flenchea: „Exact. Și e mai mult decât o schimbare de nuanță. De fapt, el și-a corectat și portavocile din Duma de Stat, și propriul ministru de externe, și propriul purtător de cuvânt, care au zis un pic altceva, că reglementați conflictul, după aia scoatem armata. A zis că să vedem că aveți un dialog adecvat. Cum am zis, în primul rând, e un semnal pozitiv și o invitație la dialog, cred eu.”

E un semnal pozitiv și o invitație la dialog, cred eu...

Europa Liberă: Și, eventual, dacă se întâlnește Maia Sandu cu Vladimir Putin, imediat după asta ar urma o atingere a baghetei magice și apare acest statut pentru regiunea transnistreană?

Alexandru Flenchea: „Nu, nu există baghete magice în viața reală, orice rezultat implică mult lucru bine gândit, bine calculat, eforturi și resurse, totul depinde în mare parte și de noi.”

Europa Liberă: Maia Sandu se arată hotărâtă să aibă o poziție principială, când e vorba de soluționarea problemei transnistrene. Dumneaei vede începutul reglementării prin curmarea schemelor, ea zice că dacă ar dispărea schemele existente între cele două maluri ale Nistrului, lucrurile s-ar așeza și ar fi mult mai clar de unde și cum trebuie de început, politic, soluționarea problemei.

Alexandru Flenchea: „Este o condiție necesară. Și nu unica. Sunt mai multe lucruri de făcut, dar e și asta una din condițiile necesare și nu ne împiedică nimeni s-o facem. Ne întoarcem la ideea că aici, la Chișinău, este cheia reglementării.”

Europa Liberă: De ce până acum nu s-au curmat aceste scheme?

Alexandru Flenchea: „Situația în care ne aflăm acum este diferită de cea de acum cinci ani, zece, cincisprezece sau douăzeci de ani. Observăm un proces lent, dar sigur de legalizare și transparentizare a fluxurilor de mărfuri peste hotarul moldo-ucrainean, pe segmentul transnistrean al acestui hotar. Vă amintiți că nimic dintre acestea nu existau acum 20 de ani. Sigur că ne dorim mai mult progres. Sigur că ne dorim să fie mult mai rapid. Ultimii 15 ani avem o dinamică pozitivă, cu mici abateri, în dialogul cu Kiev. Deschidere din partea lor este și chiar contactele pe care le-am avut recent cu colegii de la Kiev confirmă aceasta.”

Europa Liberă: S-a anunțat deja că Maia Sandu ar putea să aibă o discuție cu Volodimir Zelenski și, cel mai probabil, tematica transnistreană se va regăsi pe agenda celor doi lideri, de la Chișinău și Kiev.

Alexandru Flenchea: „Nu are cum să nu se regăsească.”

Europa Liberă: Și dacă și în cadrul acestei vizite se va manifesta această voință politică, ar putea să fie un pas înainte?

Alexandru Flenchea: „Voința politică asistată, desigur, e o condiție indispensabilă, însă după asta trebuie să urmeze și acțiuni concrete. Și pentru acțiuni ar fi nevoie de resurse, de capacitate și de o bună înțelegere a ceea ce urmează să fie făcut.”

Nu știu niciun actor politic în R. Moldova care să admită măcar scenariul federalizării...

Europa Liberă: Tot la acea conferință anuală pe care a susținut-o, Putin a amintit că Rusia ar fi fost gata să soluționeze problema transnistreană, dar că Occidentul ar fi pus la cale Chișinăul să nu accepte federalizarea.

Alexandru Flenchea: „Dna Ursu, asta deja e istorie, pe bune, au trecut de-acum 17 ani. Eu nu vreau să ne irosim nici timpul, nici resursele, punând cap la cap toate versiunile a ceea ce s-a întâmplat atunci, pentru că chiar nu este relevant.”

Europa Liberă: Dar varianta de federalizare a dispărut?

Alexandru Flenchea: „Eu nu știu niciun actor politic, în R. Moldova, care să accepte sau să admită măcar așa un scenariu.”

Europa Liberă: Cunosc și declarațiile dlui Dodon, când zicea că nu contează cum se va numi, federalizare sau altfel, contează să se ajungă la un compromis.

Alexandru Flenchea: „Contează ca compromisul, la care va trebui să ajungem, să fie unul care să asigure funcționalitatea și bunăstarea statului nostru. Asta, într-adevăr, contează. Să găsim și să avem capacitate să implementăm așa o soluție care să facă statul mai puternic, în sensul bun al cuvântului, un stat mai viabil și mai rezilient și o societate mai rezilientă. O țară în care instituțiile să fie funcționale. Și aici cred că sunt în unison cu toți actorii politici, toți își doresc asta, o societate în care oamenii să se simtă liberi, protejați și apărați.”

Europa Liberă: Până astăzi, s-a vorbit despre multe proiecte de statut pentru regiunea transnistreană. Până la urmă, există o viziune clară? Cum totuși ar trebuie să arate acest acest document?

Alexandru Flenchea: „Unde?”

Europa Liberă: La Chișinău.

Alexandru Flenchea: „Chișinăul este mare...”

Europa Liberă: Dar știți că se împărțea, președinția e cu partea ei, guvernul ar fi cu partea lui. Există o viziune clară a R. Moldova cum trebuie să fie soluționată problema transnistreană?

Alexandru Flenchea: „Eu cred, ba chiar știu că, în marea lor majoritate, actorii politici au asemenea viziuni, care nu neapărat coincid. Ceea ce lipsește e un dialog, care să dureze un timp și care să aibă și continuitate, între diferite forțe politice, ca să ducă la un asemenea consens, ca să nu avem interpretări diferite între diferite partide și ca să nu avem surprize sau așteptări de fiecare dată când la Chișinău se schimbă guvernarea. Mă gândesc la precedentul Pactului de la Snagov, care a scos de pe agendă dezbaterile privind viitorul României.”

Europa Liberă: Viitorul euro-atlantic al României.

Alexandru Flenchea: „Și exact așa ceva, probabil, ar trebui să avem și noi în sensul viitorului țării noastre, ca un stat integru și puternic. Un asemenea precedent, de fapt, a existat în istoria recentă a țării noastre, doar că nu a durat mult. În 2005, parlamentul proaspăt ales, în una din primele ședințe, în prima lună, a adoptat...”

Acele documente s-au pierdut împreună cu parlamentul...

Europa Liberă: Aproape unanim...

Alexandru Flenchea: „Da, unanim, de fapt, nu legea - declarațiile privind integrarea europeană și privind reglementarea conflictului transnistrean, două documente care au consfințit și au consolidat consensul forțelor politice de atunci, parlamentare, privind integrarea europeană și reîntregirea țării. Problema e că acele documente s-au pierdut împreună cu parlamentul, a plecat acea componență a parlamentului și puterea documentelor nu a rezistat mai mult. Deci, avem nevoie de ceva asemănător, dar care să întrunească consensul nu doar al forțelor parlamentare. Sau ceva care să stipuleze clar că asta e valabil pentru oricine vine la putere. Subiectele astea sunt în afara dezbaterilor politice. Deși, sigur că, indiferent de formatul unui asemenea document, oricum s-ar numi și oricine ar fi implicat în elaborarea și aprobarea lui, rolul central îl are parlamentul, nu ei. Pe bune, suntem republică parlamentară și vedem că sursa puterii și a stabilității politice sau a instabilității vine de la parlament.”

Europa Liberă: Eu îmi amintesc că voci de la Tiraspol insistau pe ideea ca acea declarație să fie considerată nulă. Dar dacă se va ajunge la un compromis între forțele politice și nu va fi pe placul Moscovei, pe placul Tiraspolului, ce se întâmplă?

Alexandru Flenchea: „Ce să nu fie pe placul...”

Europa Liberă: O declarație comună a forțelor politice care să stipuleze nevoia de a menține integritatea, suveranitatea și independența R. Moldova.

Alexandru Flenchea: „Eu nu văd probleme sau complicații aici. Sunt niște principii fundamentale, care, în fiecare an, aproape tradițional, în decembrie, sunt aprobate în cadrul...”

Europa Liberă: ... reuniunilor ministeriale ale OSCE...

Alexandru Flenchea: „... și Rusia este și ea membru OSCE, și reprezentantul Rusiei participă la elaborarea documentului, după care documentul este aprobat de 57 de miniștri de externe. Și, în ultimii 16 ani, de dl Lavrov.”

Europa Liberă: Și unde s-a ajuns cu acele declarații la final de an?

Alexandru Flenchea: „Păi, sunt niște principii fundamentale, care nu au de ce să trezească nemulțumirea Moscovei, pentru că Moscova deja le aprobă anual, ca să nu mai zic și de tratatul politic pe care-l avem cu Federația Rusă, care confirmă aceleași principii de restabilire a integrității și a suveranității țării pe tot teritoriul nostru. Adică, nu văd niciun conflict aici.”

Europa Liberă: Mai nou, am aflat că mulți demnitari ai R. Moldova, peste o sută, ar avea și cetățenia regiunii transnistrene...

Alexandru Flenchea: „De care anume cetățenie?”

Un singur stat înseamnă o singură cetățenie...

Europa Liberă: A regiunii transnistrene. La ce le-ar trebui funcționarilor R. Moldova cetățenia așa-zisei „rmn”?

Alexandru Flenchea: „Dnă Ursu, noi, fie reieșim din aceea că există un singur stat, R. Moldova, în hotarele noastre – și un singur stat înseamnă o singură cetățenie – pentru că, dacă admitem altceva, restul discuțiilor sunt inutile.”

Europa Liberă: Dle Flenchea, SIS a prezentat unui deputat această informație.

Alexandru Flenchea: „Eu nu am văzut răspunsul și formulele exacte din scrisoarea SIS, ceea ce e și firesc... haideți să schimb un pic optica acestei probleme. Deci, avem un om născut la Camenca, de exemplu, căruia la naștere i s-a înmânat o hârtie, apoi o altă hârtie la atingerea majoratului, puteți să-i spuneți cum vreți, poate să fie și un certificat de extraterestru, dar nu înseamnă că așa și este.”

Europa Liberă: Dar când el acceptă o funcție în statul R. Moldova, el renunță...

Alexandru Flenchea: „Să renunțe la ce? La ceva ce nu există? ”

Europa Liberă: La asemenea hârtii, care, cum spuneți, le-au fost oferite la naștere.

Alexandru Flenchea: „Și în momentul în care acest om alege să lucreze nu în miliție, dar în poliție sau în cadrul Armatei Naționale, Biroul de integrare, pentru că sunt asemenea oameni la Ministerul de Externe, în oricare instituție publică sau privată, deci, bine că se întâmplă asta și nu viceversa. De fapt, sunt și situații când documentul respectiv expiră, omul nici nu-l mai prelungește, dar, din perspectiva administrației de la Tiraspol, tot rămâne, cum ați zis, „cetățean”. Pe de o parte, e o problemă falsă, pentru că, până la urmă, respectivii oameni n-au fost reținuți de organele noastre de drept și nu figurează în dosare aici, pentru încălcări sau abuz de serviciu. Până la urmă, s-a întâmplat altceva, au fost reținuți și arestați, acolo, în stânga Nistrului. Sigur că sunt cazuri și cazuri, individuale, dar în general nu trebuie să servească asta de criteriu pentru pentru suspiciuni de necorespundere unei funcții sau alteia. Asta e situația în care trăim noi și încă o dată reconfirm un adevăr simplu: toată multitudinea de probleme legate de însăși existența unui conflict nereglementat o să dispară atunci când conflictul va fi rezolvat și țara va fi reîntregită. Ceea ce înseamnă că nu trebuie în fiecare zi să sprijinim fermierii din raionul Dubăsari, să sprijinim școlile, să facem ordine la frontieră, să luptăm cu contrabanda, să acordăm asistență medicală și de asistență socială pentru cetățenii noștri care trăiesc acolo în număr de mai mult de 300 de mii, să construim un stat atractiv și o societate tolerantă pentru fiecare cetățean în parte, indiferent unde trăiește. Astea toate vin indispensabil și e un exercițiu de zi cu zi, dar problemele nu vor dispărea de la sine până nu se rezolvă conflictul. Sau: oricât de mult am lucra, targetat, pe anumite probleme, mereu vor apărea altele noi. Din păcate, anul acesta ne-a adus multe probleme noi, fără precedent.”

Europa Liberă: Vă referiți, cel mai probabil, până la pandemie, dar vreau să duceți gândul până la capăt. Cum de se întâmplă că mai sunt sechestrate persoane de așa-zisul regim de la Tiraspol?

Alexandru Flenchea: „Se întâmplă pentru că există un teritoriu necontrolat de autoritățile constituționale, pentru că conflictul rămâne nereglementat și pentru că suveranitatea statului R. Moldova nu se răsfrânge pe malul stâng. Avem elemente de suveranitate și pe malul stâng și elemente de aplicare a legii R. Moldova pe malul stâng, mă refer, inclusiv, la frontieră și la controlul vamal și de frontieră. În alte domenii avem și alte organe de drept care lucrează în regiune, neîntrerupt.”

Europa Liberă: Da, dar acest lucru demonstrează că totuși instituțiile statului R. Moldova uneori sunt neputincioase. Cum să fie sechestrați cetățenii R. Moldova, duși pe malul stâng și să se împotmolească problemele?

Alexandru Flenchea: „Cum se poate să rămână aproape 20 de mii de oameni fără acces la ceea ce le aparține, la pământurile lor? Cum se întâmplă că mii de copii, la un moment dat, au rămas cu școlile închise și alungați, ad litteram, în stradă? Cum se întâmplă că zeci și sute, și, poate, și mii de oameni, pe parcursul a trei decenii, au fost sechestrați, arestați, au stat în detenție luni și ani de zile, fiindcă sunt de pe malul drept sau de pe malul stâng, cetățeni, conaționali de-ai noștri. Repet, toate astea rezultă din aceea că conflictul rămâne nesoluționat, avem situația pe care o avem. Și doar încă o dată confirm cât de important e să lucrăm în fiecare zi, nu să așteptăm, ceea ce des aud: nu a venit momentul oportun. Momentul oportun e în fiecare zi: să lucrezi și să apropii reintegrarea țării. Pentru că da, cum ați zis și cum am mai zis și eu, rezolvi o problemă, apar altele două în loc.”

Problema principală constă în aceea că profită o minoritate – din contul tuturor celorlalți...

Europa Liberă: Exact. Și cui e convenabil să existe acest regim neconstituțional? În ultimul timp se aruncă pietre și în ograda autorităților R. Moldova spunând că, dacă ar exista voință politică, poate că multe dintre aceste ilegalități nu ar mai avea loc.

Alexandru Flenchea: „Nu e adevărat, nu în ultimul timp. Asta auzim, cred, de prin 92. Adică acesta e un discurs și, dacă vreți și acuzații la adresa politicienilor, actorilor politici, pe care le auzim, le-am tot auzit din anii 90. Da, e adevărat, dacă există această situație pe care o avem, înseamnă că sunt și oameni care, dacă nu sunt responsabili de asta, profită de ea. Problema principală constă în aceea că profită o minoritate – din contul tuturor celorlalți. Și vorbim de milioane de oameni.”

Europa Liberă: Majoritatea cunoscătorilor dosarului transnistrean sunt de părere că lucrurile ar putea să aibă o altă întorsătură, dacă ar exista această voință politică de fier a R. Moldova. Cum s-ar exprima această voință de fier a țării? Chișinăul este învinuit că a făcut cedări, că asupra Chișinăului au făcut presiuni, inclusiv Moscova, dar și Occidentul, ca să facă doi pași înainte și unul înapoi. Unde se ajunge?

Alexandru Flenchea: „Voința o pot manifesta oamenii politicieni, cei care conduc țara. Țara, în sine, nu e un om, să aibă caracter, să aibă...”

Europa Liberă: Deci, voința poporului, per ansamblu.

Alexandru Flenchea: „Voința poporului, per ansamblu, dar și a celor care ne reprezintă pe noi și conduc țara. Sigur, e nevoie de voință pentru a face orice, un stat funcțional, o economie prosperă, un stat de drept, o societate incluzivă – toate astea necesită voință politică, fără ea nu se face nimic.”

Europa Liberă: Dar nu vi se pare paradoxal, în cadrul Comisiei Unificate de Control (CUC), vocea Chișinăului deseori să nu fie auzită? Pentru că – vrea Tiraspolul să mai instaleze un punct de control? – bine, mersi, își face mendrele așa cum își închipuie că e bine pentru partea tiraspoleană.

Un soldat în hachi, înarmat cu un Kalașnikov și cu un BTR alături, nu este instrumentul tocmai adecvat de a apăra drepturile omului...

Alexandru Flenchea: „Nu e un secret pentru nimeni că mecanismul acesta de pacificare, în ansamblu, și CUC în particular, au demonstrat multe probleme de funcționalitate în ultimii ani și, în particular, în 2020. Da, este o problemă, care, în principal, constă în mecanismul conceput acum 28 de ani. Acuma, în secolul 21, pur și simplu, nu mai corespunde necesităților, este un instrument inadecvat pentru acele sarcini pe care le pune viața și nu e un instrument adecvat pentru a răspunde la acele provocări care apar în zona de securitate. Că e bun, că e rău, aceste calificative nu ajută nicidecum la dezbatere, la soluționarea problemelor reale cu care se confruntă oamenii și care țin, în principal, dar nu exclusiv, de încălcarea drepturilor lor, fie că e dreptul la liberă circulație, fie că e dreptul la proprietate sau alte drepturi asociate. Și pentru mine e cert că toată lumea înțelege că un soldat în hachi, înarmat cu un Kalașnikov și cu un BTR alături, nu este instrumentul tocmai adecvat de a apăra drepturile omului.”

Europa Liberă: Încălcarea dreptului la circulație, iată chiar și în acest an, pare cel mai grav încălcat drept al omului; chiar nu se poate face nimic?

Alexandru Flenchea: „Cum nu se poate? Se poate.”

Europa Liberă: Și de ce nu se face?

Alexandru Flenchea: „S-a admis această situație. Există anumite situații și anumite involuții, în cazul dat, care necesită mult mai puțin efort pentru a fi prevenite, decât pentru a fi rezolvate. Aceasta e o situație și o involuție nefericită, care trebuia prevenită. Dar, până la urmă, CUC, cu siguranță, nu este locul unde se rezolvă problema asta. E o problemă pur politică aici, o problemă care a fost creată printr-o decizie politică și care tot așa se rezolvă, printr-o decizie politică. Niciun fel de grupuri de experți, niciun fel de dezbateri aici n-o să ajute, pentru că nu a fost decât, repet, o decizie politică.”

Europa Liberă: Păi, asta au demonstrat-o și alegerile, fiind această carantină, pentru cetățenii din partea stângă a Nistrului. Dacă a existat voință politică să fie lăsați să voteze, s-a făcut o dată din deget și lumea a avut acces la secțiile de votare. Nu mai există voință politică pentru altceva? Gata? A apărut culoarea roșie?

Alexandru Flenchea: „Dincolo de pretextul comod al pandemiei și dincolo de deficiențe la nivel de CUC, o altă situație la care a permis să se ajungă la ceea ce avem în zona de securitate, e instabilitatea politică de la Chișinău și trei negociatori-șefi care s-au schimbat la Chișinău pe parcursul anului. E o situație de care au profitat decidenții de la Tiraspol. Au pus și contextul electoral, și alegerile, nu e nimic nou. Instabilitatea politică de la Chișinău are efecte și în contextul reglementării transnistrene.”

Europa Liberă: Dar faptul că Tiraspolul a încercat și îi reușește să mărească numărul posturilor de control – ei chiar unilateral iau decizii și cu asta se termină?

Alexandru Flenchea: „Nu, asta am văzut în 2020.”

Europa Liberă: Pot fi demontate toate aceste puncte de control?

Alexandru Flenchea: „De ce n-ar putea? Adică, exact așa cum au apărut acei oameni și acea infrastructură, exact așa și sunt scoși de acolo. Nu costă decât o decizie politică. Dar ca să fie luată acea decizie politică, trebuie să vorbească cineva cu ei. Trebuie un dialog politic. Nu neapărat deschis. Nu neapărat în fața camerelor. Mai mult decât atât: vă asigur că în fața camerelor nu se rezolvă. Dar, cu siguranță, cineva care are și autoritate, și sprijin politic, dar și pârghii, trebuie să știe cum să vorbească și ce să le spună, și ce argumente să le aducă. Vă asigur că argumente există și asta se rezolvă.”

Europa Liberă: De atâta timp auzim că există argumente, dar rezolvarea întârzie.

Alexandru Flenchea: „Asta e tot despre ce am vorbit până acum: voință, interes. Sau lipsa acestora, după caz.

Un negociator fără sprijin politic nu face treabă...

Europa Liberă: Formatul 5+2 rămâne unicul mecanism în cadrul căruia ar putea să se identifice o soluție durabilă pentru criza transnistreană. Este adevărat că acest an a fost grav afectat de această pandemie de COVID-19, nu s-a reușit convocarea ședințelor, ca să vedem totuși încotro mai departe în cadrul acestui mecanism. Pentru anul viitor credeți că ar fi mai cu putință convocarea și ar avea ce să fie discutat?

Alexandru Flenchea: „Subiecte de discutat și de rezolvat sunt mai mult decât suficiente - 5+2, da, dincolo de provocările acestui an, inclusiv de ordin logistic au fost probleme, care au împiedicat convocarea. Dar ca să avem o rundă de negocieri în anul care vine și asta să aducă și rezultate e nevoie de lucru și de pregătire pe teren. Și la Tiraspol, dar în primul rând la Chișinău. E nevoie de stabilitate politică, e nevoie de un negociator-șef cu un mandat puternic și cu sprijin politic în spate, pentru că un negociator fără sprijin politic nu face treabă, astea-s elementele cheie ale unui dialog care să aducă rezultate.”

Europa Liberă: Și un negociator-șef nu ar trebui să aibă culoare politică, ar trebui să fie persoana care întrunește consensul între, cel puțin, trei puteri, trei instituții ale statului, mă refer la guvern, la parlament și la președinție.

Alexandru Flenchea: „Și așa cum parlamentul, pe lângă faptul că este o instituție, cea mai puternică, este și forul legislativ, deci 101 deputați care reprezintă diferite partide. E nevoie de dialog, implicare a parlamentului. E nevoie de un schimb continuu între negociatorul-șef și parlament și este așa instrument și am reușit în cadrul activității mele să avem un dialog bun cu toate forțele politice din parlament. Fapt care mi-a permis, acum un an, când am mers la Consiliul ministerial al OSCE la Bratislava, să negociez hotărât, pentru că în ajun am avut consultări cu toate fracțiunile parlamentare și aveam în spate sprijinul lor. Le-am prezentat proiectele, ideile, planurile de negocieri, am avut sprijinul lor, ceea ce mi-a dat un mandat foarte puternic. Ministeriale OSCE e valabil pentru orice negocieri, cu orice partener.”

Europa Liberă: Ce s-a schimbat în relația Chișinău - Tiraspol după adoptarea pachetului „Berlin plus”?

Alexandru Flenchea: „Au fost semnate și implementate mai multe decizii și am ajuns la un moment dat când părțile s-au blocat. Nu în ultimul rând, pentru că e vorba de o regândire și o reactualizare a pachetului „Berlin plus”. E nevoie de o schimbare de abordare, pentru că am ajuns în momentul în care implementarea altor decizii, altor acorduri benefice pentru oameni, telefonie și multe altele, care ar duce și la legalizarea afacerilor, și la legalizarea fluxurilor de bani, și la creștere economică, locuri de muncă, comunitatea utilizatorilor, totul ca o reacție în lanț. Rezolvarea lor s-a blocat din motivul impasului în care ne aflăm pe dimensiunea negocierilor politice privind viitorul statut al regiunii. Am avut un deceniu, probabil mai mult, în care s-au focusat toți pe măsuri de încredere și am ajuns la un moment dat...”

Europa Liberă: ...că a crescut mai mult neîncrederea.

Alexandru Flenchea: „Nu, nu e adevărat. Dar mai multă încredere nu mai poate fi construită, pentru că tot ce s-a putut să fie realizat în acea paradigmă a fost realizat. Trebuie să ne mișcăm înainte și să lucrăm în paralel pe toate dimensiunile.”

Europa Liberă: Știți că deseori se acreditează ideea că dacă R. Moldova nu ar importa energia electrică de la Cuciurgan, regimul de la Tiraspol ar dispărea foarte repede.

Mai multă încredere nu mai poate fi construită, pentru că tot ce s-a putut să fie realizat în acea paradigmă a fost realizat...

Alexandru Flenchea: „Discutabil, dar problema și subiectul e oricum valabilă. Avem o situație unică de interdependență și o ecuație cu mai multe necunoscute. Dar, la fel, e o situație din care putem pierde sau putem câștiga. Anul ne-a adus mai multe oportunități, inclusiv și la reglementarea raporturilor comerciale și diversificarea surselor de aprovizionare cu energie a R. Moldova. Din păcate, ele au fost ratate.”

Europa Liberă: Ce așteptări trebuie să aibă cetățenii de la 2021, când e vorba de reglementarea transnistreană?

Alexandru Flenchea: „Ceea ce mi-aș dori eu, e ca așteptările cetățenilor să fie adresate politicienilor. Cred că anul 2020 a demonstrat pentru fiecare, și oricare s-a gândit la asta și a urmărit situația din Zona de Securitate și multe altele, evoluții nefericite și incidente dramatice, am înțeles că problema asta ne costă.”

Europa Liberă: Economic, ne costă foarte scump.

Alexandru Flenchea: „Ea ne costă economic, respectiv, ne costă bunăstarea noastră, viitorul nostru, stabilitatea noastră socială, ca țară și, în general, ca popor. Ne costă și în sens politic și ne afectează, de fapt, pe fiecare. Pentru că imposibilitatea de a traversa Nistrul a afectat, pe bune, sute de mii de oameni. Deci, e o problemă care nu poate fi, pur și simplu, amânată. Au fost perioade în care a fost amânată, au fost perioade în care s-a lucrat foarte intens. E un proces care necesită eforturile și atenția tuturor forțelor politice zi de zi. Nu avem dreptul să așteptăm momentul oportun, care n-o să vină niciodată. Noi trebuie să-l creăm. Acesta este rolul principal al politicienilor, să creeze momentul oportun, să lucreze pe toate fronturile și fiecare, aici, în țară, să lucreze cu partenerii din exterior, să lucreze cu propriii alegători și cu societatea în ansamblu. Iar dacă omul de rând are așteptări, trebuie să le transmită politicianului, ca politicianul să înțeleagă că nu mai putem amâna.”

Europa Liberă: Sunt și păreri de felul că, dacă s-ar ajunge la o reglementare a conflictului transnistrean, ar fi o mare povară pentru R. Moldova, pentru că și parcursul european ar putea să fie îngreunat și venirea deputaților din stânga Nistrului în Parlamentul R. Moldova ar putea să schimbe balanța de forțe, și încotro Moldova, și că ghemul de probleme ar fi mult mai mare decât se pare.

Rezultatul va fi acela pe care noi îl vom crea. Și depinde, aproape exclusiv, de noi...

Alexandru Flenchea: „Știți, ideea asta vine dintr-o premiză, și o idee, de fapt, greșită, că o să vină cineva cu o baghetă magică și o să ne facă cadou o reglementare, și un statut, și o reîntregire. Rezultatul va fi acela pe care noi îl vom crea. Și depinde, aproape exclusiv, de noi, de liderii politici, de profesionalismul negociatorilor, care va fi soluția și cum va fi ea implementată. Cum am zis, oricare ar fi ea și oricum s-ar numi, trebuie să aducă mai multă reziliență în societate, trebuie să aducă mai multă consolidare și trebuie să creeze instituții de stat mult mai funcționale decât avem acum.”

Europa Liberă: Vă mulțumim mult pentru această discuție și vă mai așteptăm și cu alte ocazii.

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG