Câştigătoarea alegerilor prezidenţiale Maia Sandu intră în istorie. De la proclamarea independentei în 1992, Republica Moldova are pentru prima dată o femeie în fruntea ţării. Politiciana a declarat de mai multe ori că obiectivul său ca președinte va fi să scoată țara din sărăcie și să întoarcă autoritățile cu fața la nevoile oamenilor. Jana Costachi, doctor în sociologie, expert în domeniul migrației și relațiilor de muncă sugerează că victoria Maiei Sandu este un moment decisiv pentru viitorul Republicii Moldova.
Jana Costachi: „Orice nou mandat, fie de președinte, fie de ministru, fie de deputat, orice mandat al unui funcționar public de rang foarte înalt este un nou început, pentru că este mai întâi un exercițiu de a-ți exercita întocmai obligațiunile sau promisiunile electorale. În cazul Maiei Sandu, surpriza și bucuria noastră este pe câteva dimensiuni, în primul rând că este prima femeie devenită președintă și este un semnal extraordinar de încurajator pentru femeile din societatea noastră, este un semnal pentru mine personal al faptului că s-ar părea, vreau să cred că nu vom mai putea declara cu foarte multă încredere că suntem o societate profund patriarhală, deci se pare că această etapă este deja depășită. Și felicit cu această ocazie și bărbații, și femeile care deja nu mai fac diferențe atunci când este vorba despre implicarea activă în viața comunității și viața societății.
Maia Sandu a demonstrat clar că noi suntem pregătiți să facem un alt fel de politică...
Surpriza doi e că Maia Sandu, președinta noastră Maia Sandu a demonstrat clar că noi suntem pregătiți să facem un alt fel de politică, a spart toate tiparele pe care noi le-am văzut, parțial acceptat, mai puțin acceptat, dar ele au făcut parte din viața noastră politică, fără suporturi financiare considerabile, care veneau greu de presupus de unde sau în scurt timp era evident de unde vin suporturile financiare, niciun politician n-a reușit să ia un scor atât de înalt cum a reușit Maia Sandu. Deci, Maia Sandu a demonstrat că viața publică e ceva ce ne privește pe toți și poți să faci politică având totala încredere că ceea ce faci tu contează pentru oamenii care te urmează, respectiv cu bănuți mai puțini, realmente din donații, fără nicio implicare a oligarhiei, a corupției, fără niciun angajament vizavi de alt gen de surse financiare decât alea care au venit în mod legal, președinta Maia Sandu ajunge să ia un scor atât de înalt.”
Europa Liberă: Învestirea mandatului său de președinte are loc tocmai pe un fundal de incertitudine politică, a demisionat guvernul Chicu, se presupune că această demisie ar putea să ducă la alegeri parlamentare anticipate, dorite sau nedorite de toate forțele politice din legislativ, iar, pe de altă parte, totuși parlamentul, chiar și pe parcursul acestor șase luni, ar putea să fie o instituție ostilă relației cu instituția prezidențială. Cum își începe Maia Sandu mandatul?
Jana Costachi: „Eu sunt încrezătoare că președinta Maia Sandu este o persoană extrem de puternică, un politician care demonstrează deja maturitate, foarte conștientă de moștenirea pe care o preia, dar cu foarte mare încredere că ea reprezintă vocea poporului, or acest lucru este ceea ce îl face pe un politician sigur și determinat în acțiunile sale. Dar niciodată nu am avut o situație în care instituțiile statului au avut ca și foaie de parcurs interesul poporului, din păcate. Acum 30 de ani, toți care am absolvit facultățile eram la fel, generația blugilor cumpărați pe piața neagră, doar în 30 de ani o parte atât de mică din societatea noastră devin multimilionari fără nicio istorie moștenită de părinți, bunici etc., implicați în afaceri sau care dețin fonduri mari.
Instituțiile publice au fost puternic afectate de așa-numita lipsă totală de moralitate și de angajament de a fi în serviciul public...
Deci, noi am fost martorii unor politicieni de o calitate greu de imaginat că ar putea să existe printre noi, politicieni care au văzut în instituția publică cel mai sigur business, cei care au intrat în banii publici pentru, vezi Doamne, să-și mângâie orgoliul de tată perfect, al cărui copil doar la 18 ani poate să bea ori de câte ori vrea o șampanie de mii de euro. Despre ce vorbim noi? În situația în care instituțiile publice au fost atât de puternic afectate de așa-numita lipsă totală de moralitate și de angajament de a fi în serviciul public pentru interesul public face orice mandat al unui politician bine intenționat, dar Maia Sandu, președinta Maia Sandu, este un politician bine intenționat, anevoios. Dar ea nu este singură, ea are echipe puternice și are votul popular, are un vot popular și în afara țării, și în țară, ceea ce sigur îi va da puterea și abilitatea de a fi un politician jucător și foarte, foarte strategic, plus are susținerea masivă a partenerilor de dezvoltare, ceea ce este important în situația în care suntem noi acum.”
Europa Liberă: Dar o rezistență din partea mai multor instituții ale statului ar putea să o facă neputincioasă? De ce spun acest lucru? Pentru că vorbim despre această moștenire destul de grea care îi revine după mandatul lui Igor Dodon și Igor Dodon acum a zis că se plasează toată responsabilitatea pe umerii dnei Sandu.
Jana Costachi: „Eu cunosc personal foarte multă lume care este angajată politic în diverse partide și n-am niciun argument să cred că toți cei care fac la ora actuală politică în Republica Moldova reprezintă interesele mafiote, nu. Deci, partidele și oamenii care vor opune rezistență extraordinară sunt deocamdată sclavi și captivi ai unor interese de gașcă. Gașca, oligarhii, numeric vorbind sunt mult-mult mai puțini decât toată capacitatea umană, resursa umană care o formează la ora actuală capitalul politic al statului Republica Moldova și dacă Maia Sandu, președinta Maia Sandu la prima etapă va avea...”
Europa Liberă: Sprijinul populației?
Jana Costachi: „...o confruntare dură, directă, obraznică, misogină, bădărănească, va fi în mare parte felul în care acționează mafia, structurile oligarhice, care n-au avut niciodată buna intenție atunci când au intrat în politică, de la bun început funcția politică pentru ei a însemnat cel mai sigur business. Da, ăștia trebuie și pot fi înfruntați și aici pe bună dreptate președinta Maia Sandu mereu menționează cât este de important un sistem de justiție independent pus în serviciul statului, al cetățenilor, și nu al structurilor mafiote.”
Maia Sandu mereu menționează cât este de important un sistem de justiție independent pus în serviciul statului, al cetățenilor, și nu al structurilor mafiote...
Europa Liberă: Maia Sandu a câștigat, cel mai probabil, multe voturi cu mesajul anticorupție. Maia Sandu contează acum foarte mult pe sprijinul popular, pentru că doar având un sprijin masiv din partea populației ar putea să facă corect pașii pe care-i consideră pentru o schimbare adevărată în Republica Moldova. Pe de altă parte, totuși o bună parte din cetățeni se regăsesc în afara Republicii Moldova, vorbim despre diasporă, votul din diaspora a fost și el decisiv pentru această victorie a Maiei Sandu. Cât de orfană este Republica Moldova, neavând acești cetățeni ai săi aici, acasă, acum?
Jana Costachi: „Da, este o situație pe care noi o trăim și trebuie să o privim din perspectiva oportunităților pe care le prezintă pentru societatea noastră faptul că o bună parte din populația activă, economic vorbind, este peste hotarele țării. Din perspectiva politică, noi, cei care suntem acasă, avem foarte mult de lucru. Speranța mea, dorința mea, visul meu, dacă doriți, ca și cetățean al acestui stat este ca Maia Sandu, președinta noastră, să fi înregistrat 57 la sută prin voturile declarate de cei care suntem în țară. Noi spre asta trebuie să tindem și atunci diaspora doar ar putea contribui major prin votul său politic la crearea unor situații politice în care regresul nu ar mai fi posibil. Diaspora este și rămâne parte a societății noastre, probabil face parte și din cultura noastră, a moldovenilor, pentru că legăturile dintre cei plecați și cei care au rămas acasă niciodată nu s-au rupt, vedem cât sunt de frumoase campaniile de susținere a celor rămași acasă în preajma sărbătorilor de iarnă, am văzut un electorat matur, angajat care, odată ce au trăit într-o altă lume, au înțeles cât este de important exercițiul public, și-au dat seama cât de valoroși sunt politicienii care decid să facă politică în numele și pentru cetățean, or, acești oameni deja reprezintă partea cea mai valoroasă a societății noastre. E greu să zicem câți din ei vor reveni acasă și nici nu cred că asta este preocuparea noastră cea mai mare, preocuparea noastră cea mai mare e să ne bucurăm că acești cetățeni sunt cetățeni ai statului Republica Moldova, nu au renunțat la cetățenie, se simt foarte implicați în viața comunitară și foarte activi în campaniile electorale.”
Europa Liberă: Câtă dreptate au cei care spun că, practic, după trei decenii de independență, Moldova pare să aibă o nevoie mai mare de diaspora decât invers?
Jana Costachi: „Nu aș fi de acord. Deci, eu nu aș vedea societatea noastră una în care noi suntem într-o competiție, cei rămași de acasă cu cei plecați în diaspora, noi toți reprezentăm societatea noastră. Oportunitatea sau alternativa pe care și-au propus-o cetățenii noștri să plece temporar peste hotare face parte din programul individual al fiecărui om de a alege ce este mai bine pentru el. Deci, nu neapărat cei care au plecat sunt mai puțin patrioți decât cei care au rămas sau invers, sunt căi total greșite și campania electorală din prezidențialele 2020 a demonstrat anume acest fapt. Nu confruntați diaspora cu cei care au rămas acasă, pentru că noi ne percepem ca și un tot întreg!”
Europa Liberă: Dar sacrificiul unora e comparabil cu sacrificiul celorlalți?
Nu confruntați diaspora cu cei care au rămas acasă, pentru că noi ne percepem ca și un tot întreg!...
Jana Costachi: „Au sacrificat și unii, și alții. Dacă e să privim lucrurile la nivel individual, de familie, credeți că e simplu pentru o mamă să-și lase copiii în îngrijirea bunicilor sau e simplu pentru o bunică să-și asume integral responsabilitatea pentru copiii fiicei ei? Deci, nu! Intrăm într-o zonă atât de șubredă și într-atât de emotivă încât nu putem, n-avem dreptul moral să judecăm al cui sacrificiu a fost mai mic sau mai mare, e un sacrificiu, e o strategie de supraviețuire pe care a luat-o fiecare familie în parte, fiecare și-a asumat o parte din acest sacrificiu.”
Europa Liberă: Acest milion, fie că e mai mult de un milion de cetățeni ai Republicii Moldova plecați în străinătate sunt migranți economici sau diaspora?
Jana Costachi: „Din punctul de vedere al dreptului de a-și exercita dreptul electoral, asta nu face nicio diferență. Da, în terminologie veți găsi noțiuni diferite, migrantul economic e persoana care a plecat pe o perioadă scurtă, sezonieră, își satisface o nevoie economică primordială și revine acasă, nu este intenționat să obțină cetățenia statului în care se află temporar. În diaspora ar trebui să vedem în mare parte cetățeni originari din Republica Moldova, dar care au devenit, între timp, și cetățeni ai statului primitor sau statului-gazdă.”
Europa Liberă: S-au integrat în acele societăți și au devenit, cum se mai spune, copiii adoptivi ai statului respectiv.
Jana Costachi: „Exact. Din punctul de vedere al dreptului politic, dreptului de a-și exercita opțiunea electorală, statul n-ar trebui să fie preocupat de această diferență. De aceea atâta vreme cât cetățeanul se simte implicat activ în viața comunității sale de origine, el trebuie să-și poată exercita acest drept. Dreptul de a alege nu este o obligație, este un drept și atâta vreme cât avem un număr colosal de mare de oameni care simt acest drept ca și parte a vieții lor, acest drept trebuie respectat. De ce? Pentru că membrii diasporei sau ai migranților economici pot influența lucrurile de acasă prin trei tipuri de intervenție: economică, în cazul nostru sunt remitențele sau micile afaceri pe care le pot dezvolta migranții odată reîntorși acasă, punând în serviciu aptitudinile, capacitățile și resursele financiare sau mențin legătura cu patria de origine, țara de origine prin canale culturale, trei – implicarea în electorale și în viața politică a statului. Fiecare cetățean aflat la ora actuală peste hotarele republicii poate alege să le exercite pe toate trei simultan, doar pe una sau nici pe una și orice decizie a sa noi trebuie să o respectăm, pentru că este vorba de decizia cetățeanului statului nostru.”
Europa Liberă: Statul Republica Moldova zice că are politici vizavi de diasporă, vizavi de migranți, iar, pe de altă parte, se spune că aceste politici sunt scrise frumos, iar în realitate aproape că nu au impact. Iată, ce ar trebui să ia în calcul autoritățile statului în continuare pentru a fi mai aproape de interesele diasporei și pentru ca diaspora să aibă mai mult interes pentru ceea ce se întâmplă acasă?
Jana Costachi: „Pe parcursul acestor 20 de ani cât migrația a fost o problemă evidentă pe agenda politică a țării noastre, lucrurile s-au perpetuat foarte diferit. Dacă acum 20 de ani, efortul politicilor publice trebuia pus în mare parte pe asigurarea unei migrații circulare, temporare, în baza unor contracte pe care cetățenii le pot încheia înainte de plecare, acum, la etapa asta unde suntem noi acum, aproape în anul 2021, doar această abordare este una care nu va mai da efectul scontat. De ce? În teoriile migrației e cunoscută așa-numita teorie a migrației în rețea. Acolo unde statele nu intervin la momentul inițial, când abia migrația începe masiv, așa cum am văzut-o noi pe parcursul anilor, migranții se autoorganizează, formează rețele prin care își oferă tot sprijinul și tot serviciul cu sau fără participarea instituțiilor publice. Este un domeniu pe care instituțiile publice îl cunosc, dacă-și doresc, post-factum și nu-l mai pot controla. Probabil că aici felul în care s-au organizat cetățenii noștri în rețea face parte și din tradiția noastră, din cultura noastră, dintr-o formă a reprezentării sociale, din moși-strămoși noi cunoaștem cuvântul „clacă”, noi ne adunăm să ne ajutăm în familii și exact în felul acesta vedem acum cohortele de migranți. A plecat un membru din familie, în scurt timp și-a preluat familia nucleu, după care - familia lărgită, după care - familia comunitară, să zic așa, cumetri, nași etc.
E prea puțin să zicem că noi vom motiva migranții să se întoarcă acasă prin strategii scrise corect...
Deci, felul cum s-a emigrat din Moldova e o chestie foarte interesantă pentru studii sociologice. Vorbind despre politici, eu sunt convinsă că la ora actuală beneficiul excepțional al statului nostru, și nu exagerez, este sau poate fi asigurat prin politici de reintegrare a migranților reveniți și motivarea acestora să revină, să participe la dezvoltarea comunităților personale prin mici afaceri, prin afaceri de familie, prin oferirea oportunităților persoanelor foarte bine formate în străinătate să se angajeze în serviciul public. Dar noi trebuie să înțelegem un singur lucru: atâta vreme cât 70 la sută sau 50 la sută din banii publici adunați aici devin povești de groază prin așa-numitul „miliard furat”, niciodată oamenii buni și responsabili nu vor avea curajul să se întoarcă acasă. Deci, e prea puțin să zicem că noi vom motiva migranții să se întoarcă acasă prin strategii scrise corect, noi chiar avem nevoie de o reformă profundă a așa-numitului exercițiu public, în care cetățeanul să se simtă aici în siguranță. Și atunci, veți vedea, un procent enorm de mare de cetățeni vor reveni.”
Europa Liberă: Chiar și dacă mulți dintre ei și-au întregit familiile acolo, și-au cumpărat case?...
Jana Costachi: „Foarte mulți vor reveni. Înțelegeți, ce demonstrează studiile privind integrarea cetățenilor străini într-o societate-gazdă? Există așa-numita generație de sacrificiu...”
Europa Liberă: În străinătate deja sunt cam trei generații de migranți. Din Republica Moldova au plecat părinții, după care și-au luat copiii, acolo au deja și nepoți pe care îi educă.
Jana Costachi: „Păi iată, copiii care s-au născut acolo, da, aici nu putem să facem anumite pronosticuri, de aceea că un copil până la 18 ani nu-și poate exercita...”
Europa Liberă: Dar acesta e capitalul care ar aduce plusvaloare Republicii Moldova dacă ar reveni.
Jana Costachi: „Prima și a doua generație, da. Moldova este situată într-o poziție, geografic vorbind, excepțională, noi suntem în inima Europei. Avem un timp extraordinar de agreabil, plăcut, patru anotimpuri, o oră și jumătate cu avionul și ești în oricare colț al Europei. Noi suntem în Europa, cetățenii noștri, foarte mulți din ei au ales state în care asemenea lux nu există și mereu am zis că un moldovean care a apucat acasă și a simțit cum miroase pământul primăvara, acest dor îl poartă cu el peste tot în viață. Și migranții noștri au demonstrat că sunt capabili să ia decizii bune pentru ei. Respectiv, Republica Moldova în momentul în care devine un loc foarte bun pentru ei, de ce nu ar reveni acasă?”
Europa Liberă: Dvs. lăsați să se înțeleagă că totuși nu doar puterea electorală a celor plecați contează?
Jana Costachi: „Nu, în niciun caz! Și în momentul în care folosim cu bună știință ca și politicieni puterea electorală a diasporei și după care nu suntem preocupați de nimic mai mult, oricât de bine intenționați vom fi, rămânem politicieni ipocriți. Așa nu e voie! Nu e voie să-ți amintești de diaspora ta sau de cetățenii tăi aflați peste hotare ca și politician doar când ești în agonie și ai nevoie de voturile lor ca să preiei o funcție. Trebuie să vezi acest exercițiu de implicare a diasporei, a cetățenilor acum în exercițiul public pe parcursul mandatului de la început până la capăt, ca să-și dea oamenii seama că ei contează, că nu au fost folosiți.”
Europa Liberă: Ce așteptări aveți de la 2021?
Va fi un an al luptelor acerbe, dar și al biruințelor frumoase...
Jana Costachi: „(Râde.) Să nu mai purtăm măști... Asta este în ceea ce mă privește, în ceea ce privește situația statului nostru, da, știu că nu va fi simplu, știu că răii nu vor ceda ușor, dar cred și în înțelepciunea și puterea cetățenilor noștri. Atâta emoție câtă ne-a trimis și ne-a transmis această electorală, atâta bun-simț, atâta lume încrezătoare că lucrurile pot fi schimbate n-am mai văzut de ani și ani de zile. Probabil, toți moldovenii ne-am regăsit sau au găsit sentimentul de identitate - și noi contăm. Va fi un an al luptelor acerbe, dar și al biruințelor frumoase, chiar dacă vor fi alegeri parlamentare anticipate, chiar dacă vor fi numite guverne tranzitorii, schimbarea asta care a pornit este de neoprit și este de cursă foarte lungă.”
Europa Liberă: Dar îi va fi greu sau va reuși Maia Sandu să ajungă să fie președintele tuturor? De ce vă pun această întrebare? Pentru că societatea moldavă e profund scindată și această divizare, cel mai probabil și până la anticipate, oricum încă o să dea bătăi de cap, inclusiv dnei Sandu.
Jana Costachi: „Așa este. Noi nu suntem o societate scindată, noi suntem diferiți și așa este firesc să fie, pentru că noi suntem puși în grupuri antagoniste - nu e alegerea noastră, e alegerea politicienilor care manipulează opțiunea electorală a cetățenilor. Asta este ferma mea convingere. Puși în grupuri etnice diferite, puși în grupuri lingvistice diferite, puși în orientări politice diferite, mereu, pe parcursul a atât de mulți ani a fost, de fapt, discuția publică a băieților șmecheri, pentru că odată ce s-au retras după culisele lor politice, au fost super-bine mersi prieteni și colegi de gașcă. Ce au făcut în felul acesta? Ne-au scindat cu o duritate de neimaginat în grupuri micuțe. Știți cum? Schimbarea domnilor, bucuria nebunilor. Așa ne-am pomenit și noi, dezbină și condu. Președinta Maia Sandu va reuși să adune în jurul președinției cea mai bună parte a societății noastre. Că nu vor iubi-o toți, asta-i viața, nu putem pretinde ca și politicienii să fim iubiți de toți. Dintotdeauna au existat oameni care n-au fost de acord sau n-au agreat o poziție politică sau alta, dar consider că Maia Sandu, prin exemplul propriu, prin faptul că demonstrează că poți să faci politică fără să ai vreun angajament făcut noaptea, prin culise politice cu structurile mafiotice, poți să conduci țara, poți să deții cea mai înaltă funcție din țară, este un semnal nemaipomenit.
Noi avem nevoie în republica asta doar de minimum 70 de oameni în parlament și minimum 50 de oameni în guvern cu zero toleranță la corupție și noi ne-am scos...
Probabil, indiferent cine locuim pe teritoriul Republicii Moldova, toți ne dorim politicieni cu zero toleranță la corupție. Zero! Iată, președinta Maia Sandu este una din primii politicieni care anume datorită acestui fapt a luat un scor atât de mare. Și mulți din politicienii care au urmat-o și o urmează sunt la fel. Noi avem nevoie în republica asta doar de minimum 70 de oameni în parlament și minimum 50 de oameni în guvern cu zero toleranță la corupție și noi ne-am scos...”
