Ultimele evoluții:
- Aproape 9 milioane de oameni au fugit din Ucraina de la începutul invaziei ruse, pe 24 februarie, a informat agenția ONU pentru refugiați.
- Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von de Leyen, a avertizat miercuri Uniunea Europeană să se pregătească pentru „întreruperea completă" a gazelor din Rusia.
- Pe fundalul invaziei ruse din Ucraina, Letonia reintroduce serviciul militar obligatoriu, de anul viitor.
- Secretarul american de stat, Antony Blinken, va solicita săptămâna aceasta națiunilor G20 să exercite presiuni asupra Rusiei pentru a sprijini eforturile ONU de redeschidere a culoarelor maritime blocate de conflictul din Ucraina
- Papa Francisc neagă zvonurile potrivit cărora ar intenționa să demisioneze și spune că ar vrea să viziteze Kievul și Moscova în viitorul apropiat.
- Rachete rusești au lovit o piață și mai multe clădiri din Sloviansk. Șeful administrației militare regionale Donețk, Pavlo Kirilenko a declarat că cel puțin două persoane au fost ucise și șapte rănite în urma bombardamentelor din 5 iulie.
- Primarul din Sloviansk, localitate ajunsă în prima linie a frontului din estul Ucrainei după căderea orașului Lisiceansk, a cerut locuitorilor să evacueze orașul. Vadim Liak a spus într-un interviu cu agenția Reuters, că 144 de persoane au fost deja evacuate marți, inclusiv 20 de copii.
- Duma de stat din Rusia a aprobat în prima lectură două proiecte de legi care ar permite să se treacă la o economie axată pe sprijinirea războiului din Ucraina.
- Suedia și Finlanda au semnat protocolul de aderare la NATO, cu aceasta începe procesul de ratificare în parlamentele statelor membre.
Civilii sunt îndemnați să evacueze regiunea Donețk din estul Ucrainei
Șeful administrației militare regionale din Donețk, Pavlo Kirilenko, a îndemnat ultimii civili rămași să evacueze regiunea din estul Ucrainei, în timp ce Rusia și-a intensificat ofensiva, lovind mai multe orașe și localități din regiune și din alte părți ale țării.
În Donețk au rămas peste 350 000 de locuitori, iar Pavlo Kirilenko a declarat că evacuarea lor este necesară pentru a salva vieți și pentru a permite armatei ucrainene să se apere împotriva avansului rusesc. Kirilenko le-a spus reporterilor cu care a stat de vorbă în Kramatorsk că, după ce numărul civililor va scădea, „ne vom putea concentra mai mult asupra inamicului nostru pentru a ne îndeplini obiectivele asumate”.
Serghei Lavrov: Rusia va răspunde cu aceeași monedă Bulgariei după expulzările diplomatice
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova va răspunde cu aceeași monedă la expulzarea de către Bulgaria a 70 de diplomați ruși.
Ambasadorul Rusiei în Bulgaria, Eleonora Mitrofanova, a declarat săptămâna trecută că va cere Moscovei să își închidă ambasada de la Sofia din cauza expulzărilor. Bulgaria a susținut la 28 iunie că îi expulzează pe diplomații ruși pentru că au lucrat împotriva intereselor Sofiei. Aceștia au primit termen până la 3 iulie pentru a părăsi țara.
Acest incident diplomatic, care tensionează grav legăturile diplomatice între cele două țări, a implict cel mai mare număr de diplomați ruși expulzați vreodată din Bulgaria, țară membră a Uniunii Europene și a NATO. Bulgaria a susținut cu tărie sancțiunile occidentale împotriva Moscovei din cauza invaziei Rusiei în Ucraina.
După capturarea regiunii Lugansk, Putin ordonă armatei ruse să continue ofensiva
Președintele rus Vladimir Putin a ordonat armatei sale să continue ofensiva în estul Ucrainei, după ce forțele de la Kremlin au preluat controlul asupra aproape întregii regiuni Lugansk, în timp ce străbat cu viteză teritoriul ucrainean Donbas.
Pe 4 iulie, Putin a declarat că forțele rusești „trebuie să își îndeplinească sarcinile în conformitate cu planurile aprobate anterior” și a spus că acestea ar trebui să continue să avanseze în întreaga regiune „așa cum s-a întâmplat în Luhansk”. Forțele ucrainene s-au retras din orașul Lisiceansk, distrus de artileria rusă, la sfârșitul zilei de 3 iulie, ceea ce a făcut ca Rusia să revendice controlul total al regiunii Luhansk din estul țării.
Oficial rus: „Armata noastră din Transnistria poate respinge orice lovitură”
„Contingentul rusesc din Transnistria este capabil să respingă orice lovitură și președinta Maia Sandu știe asta”, a declarat vicepreședintele Comisiei pentru afaceri CSI și pentru integrare eurasiatică din Duma de Stat, Viktor Vodolațki, arătându-se convins, totodată, că Ucraina nu va ataca Transnistria.
Declarația oficialului rus vine după ce liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a avertizat că Ucraina va reacționa „cu o lovitură” la orice „palmă” dată din direcția regiunii transnistrene. Mai mult, AICI.
Armata ucraineană se retrage din Lisiceansk
Forțele ucrainene s-au retras din orașul Lisiceansk,care a fost distrus de bombe. Rusia revendică acum controlul deplin asupra regiunii Luhansk din estul țării.
Președintele Volodimir Zelenski a promis că va recâștiga teritoriul pierdut. „Dacă comandanții armatei noastre își retrag oamenii din anumite puncte de pe front, unde inamicul are cel mai mare avantaj în ceea ce privește puterea de foc, și acest lucru este valabil și pentru Lisiceansk, înseamnă un singur lucru - că ne vom întoarce datorită tacticilor noastre, datorită creșterii aprovizionării cu arme moderne”, a declarat el în videoclipul său difuzat noaptea trecută.
Investigație „Scheme”: Rusia folosește singura sa bancă scutită de sancțiuni pentru plata militarilor trimiși în Ucraina
Gazprombank este singura mare bancă rusă care a evitat sancțiunile occidentale. Prin această bancă, țările europene plătesc pentru gazul și petrolul rusesc. Dar ministerul rus al apărării folosește banca pentru a plăti militarii ruși care luptă în Ucraina.
Dezvăluirea a fost făcută de jurnaliștii Europei Libere din Ucraina, autorii programului de investigații de investigații „Scheme” (Схеми – producătoarea executivă a proiectului, Nataliya Sedletska, va vorbi o conferință organizată de Europa Liberă la Chișinău pe 11-12 iulie). Mai multe AICI.
Armata rusă bombardează intens orașul-cheie Sloviansk din Donbas
Forțele rusești și-au intensificat atacul asupra regiunii ucrainene Donețk la 3 iulie, bombardând orașul-cheie Sloviansk după ce mai devreme în cursul zilei au pretins că au cucerit întregul teritoriu al regiunii vecine Luhansk.
Primarul din Sloviansk, Vadim Liah, spune într-o postare pe Facebook că orașul său a fost lovit de „proiectile provenind de la mai multe lansatoare de rachete ... cele mai grele din ultimul timp”. „Sunt 15 incendii. Mulți morți și răniți”, a adăugat el. Ulterior, el a precizat că există cel puțin „șase morți și 15 răniți. Printre morți se află și un copil”.
Lukașenka pretinde că Belarus a interceptat rachete lansate de Ucraina
Liderul autoritar belarus Alexandr Lukașenka a afirmat, fără a furniza însă dovezi, că bazele antiaeriene al țării sale au interceptat în urmă cu câteva zile rachete lansate de Ucraina către amplasamente militare belaruse.
„Suntem provocați”, a declarat Lukașenko, citat de agenția de știri de stat Belta la 2 iulie: „Trebuie să vă spun că în urmă cu aproximativ trei zile, poate mai mult, au încercat să lovească obiective militare din Belarus din Ucraina. Slavă Domnului, sistemele noastre antiaeriene Pantsir au interceptat toate rachetele lansate de forțele ucrainene”, a spus el.
Ucraina cere Turciei să rețină o navă despre care se crede că transportă cereale ucrainene
Ucraina a cerut Turciei să rețină o navă de marfă sub pavilion rusesc despre care se crede că transportă cereale ucrainene și despre care Kievul spune că a plecat din Berdiansk, un port ucrainean ocupat de forțele rusești.
Ambasadorul ucrainean la Ankara a declarat pe 1 iulie că nava Jibek Joly a ajuns în portul turcesc Karasu după ce a plecat de la Berdiansk, în Marea Azov. Ambasadorul VasIl Bodnar a declarat pe Twitter că, pe baza instrucțiunilor procurorului general ucrainean, „am cerut părții turce să ia măsurile corespunzătoare”.
Odesa își pregătește labirintul de catacombe pentru a se adăposti de rachetele rusești
Odesa își pregătește labirintul de catacombe pentru a se adăposti de rachetele rusești
Explozii în orașul ucrainean Nikolaev
Explozii și sirene de raid aerian au fost auzite în orașul ucrainean Nikolaev la începutul zilei de 2 iulie, la o zi după ce 21 de civili au fost uciși în urma unor atacuri cu rachete rusești în apropierea portului ucrainean Odesa de la Marea Neagră. „Au loc explozii puternice în oraș! Rămâneți în adăposturi!” a scris primarul din Nikolaev, Oleksandr Senkevici, pe Telegram.
Zelenski: Atacul de la Odesa arată cât de importantă este pentru Ucraina aderarea la UE
Atacul de la Odesa, de vineri, arată cât de important este pentru Ucraina să accelereze procesul de aderare la Uniunea Europeană, care nu ar trebui să dureze ani sau chiar decenii, a declarat președintele Volodimir Zelenski.
„Îi îndemn pe toți cei care dețin funcții în guvern să se considere în prima linie a luptei pentru aderare, este pentru binele Ucrainei, pentru binele tău și al meu”, a spus Zelenski după ce semnase, împreună cu premierul Denis Șmihal și președintele Parlamentului, Ruslan Ștefanciuk un pact, un angajament prin care angajează toate structurile statului în procesul de aderare.
Blinken: „[Putin] a vrut «finlandizarea» NATO. A obținut «natoizarea» Finlandei”
Într-un interviu acordat rețelei National Public Radio, secretarul de stat american Antony Blinken a spus că Rusia nu s-a arătat dispusă să se angajeze în convorbiri cu privire la situația din Ucraina. „Nu am detectat nici un interes din partea lui Vladimir Putin să participe la vreun aranjament diplomatic care să conteze” – a spus șeful diplomației americane. Corespondența zilei de la Washington, semnată de Valeriu Sela
Atacul de la Kremenciuk: camerele de supraveghere video vs.ministerul rus al Apărării
Blinken: invazia rusă în Ucraina este și va rămâne un eșec
Într-un interviu acordat rețelei de televiziune CNN, secretarul de stat Antony Blinken a spus că în ciuda câștigurilor teritoriale în Ucraina, invazia rusă în acea țară este și va rămâne un eșec. El a continuat: „să nu confundăm strategia cu tactica. Când vine vorba despre obiectivele strategice ale lui Putin, el a eșuat de-acum”. „Obiectivul lui strategic” – a continuat șeful diplomației americane, „a fost să pună capăt suvernanității și indepdendenței Ucrainei, să o șteargă de pe hartă și s-o subordoneze Rusiei”. Încercarea a eșuat. Corespondența zilei de la Washington semnată de Valeriu Sela.
Zelenski: Trebuie făcut totul pentru a preveni destabilizarea în regiunea transnistreană
Ucraina și Moldova ar trebui să-și mărească semnificativ cooperarea în probleme umanitare, economice, energetice și de securitate, pentru a contracara agresiunea Rusiei, a declarat la Kiev președintele Volodimir Zelenski, după discuția cu președinta Maia Sandu, aflată în prima sa vizită în Ucraina de la izbucnirea războiului.
La o conferință de presă comună, președintele Zelenski a mai declarat că cele două țări ar trebui să deschidă noi rute de tranzit pentru a-și mări exporturile. „Și vom face asta, îmbunătățind punctele de control dintre cele două țări” a mai spus Zelenski, citat de agenția Interfax Ucraina. Mai multe AICI.
Mitologia imperială rusă și excesele ei
Războiul rus împotriva Ucrainei și întreaga mitologie imperială rusească pe care și-o asumă Vladimir Putin atunci când se compară cu Petru cel Mare, toate acestea amintesc ce sugerase odată cineva că pentru ruși, mitologia cuceririi Caucazului și a Crimeei este echivalentul mitologiei cuceririi „Vestului Sălbatic” de către americani. Jurnalul de corespondent e semnat de Dan Alexe.
Dronele rusești, dezactivate cu o armă ucraineană anti-dronă
O companie ucraineană din regiunea Ivano-Frankovsk a produs aproape 80 de dispozitive capabile să bruieze dronele folosite de trupele ruse în operațiuni de recunoaștere. Arma defensivă nu este deloc ieftină - costă 12.000 de dolari bucata. Cu toate acestea, de la începutul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, cererea a crescut vertiginos, iar organizațiile caritabile cumpără aceste dispozitive anti-dronă pentru armata ucraineană.
Lecțiile războiului din Ucraina pentru situația din Kosovo
Războiul din Ucraina oferă analiștilor ocazia de a se raporta la alte realități, care au elemente într-o oarecare măsură similare. Un caz este Kosovo, pe care-l abordează în Washington Post Jason Rezaian.
G7: plafonarea prețului pentru petrolul rusesc, o măsură dorită de Occident, dar periculoasă
Duminică, 26 iunie, începe în Germania, summitul G7 al principalelor puteri economice din lume. Agenda reuniunii este dominată de două subiecte: noi sancțiuni împotriva Rusia și reconstrucția Ucrainei. După ce Rusia a invadat Ucraina, pe 24 februarie, Statele Unite și Uniunea Europeană au impus o serie de sancțiuni gândite în mare parte să limiteze sau chiar să împiedice Kremlinul să finanțeze războiul cu banii obținuți din vânzările de țiței și gaze naturale. Detalii în plus, AICI.
De ce au subestimat serviciile de informații americane slăbiciunile armatei ruse
Numeroase oficialități americane au presupus că incursiunea rusă în Ucraina se va solda cu o victorie rapidă. Acum, când conflictul a intrat în cea de-a patra lună, Washingtonul își revizuiește anticipările, arătând că cele inițiale dovedesc cât este de dificil să evaluezi capabilitățile unei alte armate. Serviciile de informații s-au înșelat însă și cu privire la capabilitățile armatei afgane, despre care Statele Unite credeau că poate face față talibanilor și că va rezista luni, dacă nu ani de zile. Mai multe AICI.
NATO avertizează: Luptele din Ucraina ar putea dura „ani de zile”
Secretarul general al NATO a avertizat că războiul din Ucraina ar putea dura ani de zile și a îndemnat la furnizarea de arme de ultimă generație Kievului, chiar dacă „costurile sunt ridicate”.
Avertismentul a venit în timp ce Rusia și-a intensificat ofensivele împotriva orașului Severodonețk și a altor orașe din estul Ucrainei și în timp ce Uniunea Europeană se pregătește, săptămâna viitoare, să accepte recomandarea de a admite candidatura Ucrainei la blocul comunitar.
„Trebuie să fim pregătiți pentru că ar putea dura ani de zile. Nu trebuie să renunțăm la susținerea Ucrainei”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pentru cotidianul german Bild am Sonntag, în comentarii publicate la 19 iunie. „Chiar dacă costurile sunt ridicate”, a spus el, „nu doar din cauza sprijinului militar, ci și din cauza creșterii prețurilor la energie și alimente”.
Autoritățile germane investighează sute de posibile crime de război comise de Rusia în Ucraina
Autoritățile germane investighează sute de posibile crime de război comise de personalul rus în Ucraina, a declarat un oficial de rang înalt al poliției.
Holger Muench, șeful poliției federale BKA, a declarat pentru ziarul Welt am Sonntag într-un articol publicat la 18 iunie că „până în prezent, am deschis sute de dosare privind posibile crime de război.” Muench a declarat că anchetele nu îi vizează doar pe cei suspectați de comiterea directă a crimelor de război, ci și pe oficialii politici sau militari care ar fi putut să le ordone. „Este partea cea mai dificilă a anchetei noastre, o complicată muncă de puzzle", a declarat Muench pentru ziar.
„Scopul nostru clar este de a-i identifica pe cei responsabili de atrocități, de a dovedi acțiunile lor prin intermediul investigațiilor noastre și de a-i aduce în fața justiției", inclusiv în Germania. Autoritățile germane sunt ajutate de serviciul de informații externe al țării, folosind dovezi precum conversațiile radio înregistrate ale soldaților ruși.
Un militar originar din Ucraina bombardează de pe mare țara sa natală
Căpitanul fregatei ruse „Amiral Makarov”, Grigori Breev, nava care bombardează Ucraina cu rachete de croazieră „Kalibr”, este originar din satul Babcinți, regiunea Vinița. Anterior, a făcut parte din Marina Ucraineană, însă, după anexarea Crimeii, a încălcat jurământul militar și a trecut de partea Rusiei. Iată ce spun despre Breev locuitorii satului său natal, care erau mândri de el cândva.
Oficial ucrainean: Rusia are rezerve să continue multă vreme războiul împotriva Ucrainei
Ucraina este pe punctul de a pierde regiunea Luhansk din Est în fața Rusiei, care o domină când vine vorba de forța artilerie și rezervele de muniție, a avertizat un înalt oficial al serviciilor secrete ucrainene. Mai multe, AICI:
Economist rus: sancțiunile îi lovesc pe rușii de rând, fără să amenințe regimul Putin
Sancțiunile internaționale impuse de la lansarea invaziei în Ucraina afectează serios economia Rusiei, dar nu reprezintă un pericol pentru guvern, sau pentru viitorul politic al președintelui Vladimir Putin. Într-un interviu realizat de Serghei Medvedev pentru Radio Svoboda, cunoscutul economist rus Andrei Movcian spune că patru luni de război în Ucraina și valurile de sancțiuni occidentale au costat mult economia rusă. Efecte sunt resimțite mai ales de clasa de mijloc, dar nu amenință regimul. Mai multe detalii, aici:
Război în Ucraina: criza alimentară explicată în grafice
Invazia rusească în Ucraina are consecințe economice în toată lumea și provoacă o penurie de alimente. Rusia și Ucraina sunt doi furnizori cheie de produse agricole, iar acest conflict care a scos doi jucător mari de pe piață a arătat încă o dată cât de fragil e lanțul global de aprovizionare cu alimente.
Mai multe detalii în acest „charticle” [din engleză: charts/ grafic și article/articol, n.r.], un articol care explică mecanismul crizei cu o serie de grafice. AICI
Scenarii americane pentru sfârșitul războiului din Ucraina
Cum se poate încheia războiul din Ucraina este tema dominantă în aceste zile, în presa americană. Occidentul sprijină Ucraina, dar atunci când vine vorba despre cele mai bune căi de a rezolva această situație apar din ce în ce mai mult diferențe. Unii spun că, dacă Rusia nu iese clar înfrântă din această confruntare, atunci va ataca din nou. Alții cred că o înțelegere negociată și o ieșire onorabilă pentru liderul de la Kremlin reprezintă soluția. Mai multe, AICI.
GALERIE FOTO: 100 zile de război în Ucraina
Blocada rusească a grânelor ucrainene: un posibil răspuns militar occidental
Persoana aleasă pentru fi noul comandant suprem al forțelor NATO în Europa, generalul american Christopher Cavoli, un vorbitor fluent de limbă rusă, a avertizat că dată fiind blocada exporturilor de cereale ucrainene impusă de Rusia, care creează riscul de foamete prin alte părți ale lumii, dar și stimulează rețelele teroriste care vor profita de asta, el nu exclude riscul necesității unei intervenții militare SUA pentru a evita ca piețele mondiale să fie destabilizate. Mai multe, AICI.
Polonia va trimite Ucrainei obuziere autopropulsate
Guvernul polonez a aprobat trimiterea în Ucraina a trei baterii de obuziere autopropulsate de tip ACS) AHS Krab, calibrul 155 mm.
Polonia, alături de Statele Unite și Marea Britanie, se află între țările care au oferit Ucrainei cea mai consistentă asistență tehnico-militară de la declanșarea invaziei rusești pe 24 februarie.
În mesajul său cotidian nocturn, Volodimir Zelenski a spus sâmbătă că așteaptă „vești bune” săptămâna viitoare despre livărări de armament, fără să dea însă detalii.
Concediați și acuzați: mărturia profesorilor ruși care se opun războiului
Interviu | Pot forțele ruse din Donbas să împingă linia frontului spre vest?
Radio Europa Liberă a stat de vorbă cu Mark Cancian, colonel în rezervă al Marinei SUA și consilier principal la Centrul de Studii Strategice și Internaționale din Washington, pentru a afla mai mult despre ce se poate schimba pe câmpul de luptă. Detalii AICI.
Guvernul respinge acuzațiile de segregare a refugiaților romi din Ucraina
Adrian Efros, șeful Centrului unic de gestionare a crizei, a respins criticile organizației Human Right Watch (HRW), spunând Europei Libere că guvernul nu aplică vreun criteriu legat de etnie atunci când repartizează refugiații în spațiile de cazare.
HRW a spus într-un raport dat publicității la 25 mai că autoritățile moldovene îi separă deliberat pe romii ucraineni de ceilalți refugiați în ceea ce constituie un tratament inegal și discriminatoriu. Mai multe AICI.
NATO și „coridorul Suwalki”: o amenințare uitată
Amenințarea rusă asupra țărilor baltice este veche, iar războiul din Ucraina n-a izbutit decât să o facă și mai prezentă. Toate acestea sunt însă lucruri știute, și pe marginea cărora se speculează foarte mult. Mai interesantă este predicția care caută să identifice locul precis în care ar putea izbucni un conflict militar între Rusia și NATO. Este vorba de o fâșie de teritoriu cu o lungime de 65 km de-a lungul frontierei dintre Polonia și Lituania, numită „Coridorul Suwalki”și care leagă pe cale terestră enclava rusească militarizată Kaliningrad de Bielorusia. Mai multe, AICI.
Marea Britanie vrea să ofere Republicii Moldova arme pentru a o apăra de Rusia
Șefa diplomației britanice Liz Truss, a declarat într-un interviu ziarului Telegraph că țara sa a început discuții cu aliații internaționali cu privire la trimiterea de armament modern în Republica Moldova pentru a o proteja de Rusia.
De ce pierde Rusia atât de mult echipament militar în Ucraina? (INFOGRAFIC)
Depozitarea muniției în tancurile rusești
Tancurile rusești ca T-72, T-80 și T-90 au sisteme automate de încărcare a muniției de tip
„reține și încărcă”, transportând mai multe proiectile într-o magazie inelară în interiorul turelei
și sub locurile membrilor echipajului.
Când un proiectil inamic lovește un loc vulnerabil al tancului, cum ar fi partea de deasupra unde armura este mai subțire, magazia poate exploda, cauzând o reacție în lanț în care echipajul este pulverizat, iar turela aruncată în aer.
Imagine 3D de Juan Carlos Herrera Martinez
Sursă: Globalsecurity.org
Depozitarea muniției în tancurile rusești
Tancurile rusești ca T-72, T-80 și T-90 au sisteme automate de încărcare
a muniției de tip „reține și încărcă”, transportând mai multe proiectile într-o
magazie inelară în interiorul turelei și sub locurile membrilor echipajului.
Când un proiectil inamic lovește un loc vulnerabil al tancului, cum ar fi partea de deasupra unde armura este mai subțire, magazia poate exploda, cauzând o reacție în lanț în care echipajul este pulverizat, iar turela aruncată în aer.
Imagine 3D de Juan Carlos Herrera Martinez
Sursă: Globalsecurity.org
Depozitarea muniției în tancurile rusești
Tancurile rusești ca T-72, T-80 și T-90 au
sisteme automate de încărcare
a muniției de tip „reține și încărcă”,
transportând mai multe proiectile într-o
magazie inelară în interiorul turelei
și sub locurile membrilor echipajului.
Când un proiectil inamic lovește un loc vulnerabil al tancului, cum ar fi partea de deasupra unde armura este mai subțire, magazia poate exploda, cauzând o reacție în lanț în care echipajul este pulverizat, iar turela aruncată în aer.
Imagine 3D de Juan Carlos Herrera Martinez
Sursă: Globalsecurity.org
Muzeul echipamentelor militare rusești distruse în Ucraina
Blindate arse, arme distruse și rămășițele unui avion de luptă sunt printre obiectele Armatei Rusiei expuse acum la Muzeul Național de Istorie Militară din Ucraina.
Lend-Lease pentru Ucraina: realitate vs propaganda Kremlinului
La sfârșitul lunii aprilie SUA au votat legea Lend-Lease "pentru apărarea democrației în Ucraina". Ce înseamnă legea Lend-Lease, cum va funcționa aceasta pentru Ucraina, cât de mult a ajutat o lege similară Uniunea Sovietică în perioada celui de-al Doilea Război Mondial și cum propaganda de la Kremlin sperie Ucraina cu datorii uriașe?
De ce sprijină Occidentul cu arme Ucraina? Opinii de la Moscova
De la „cred că Occidentul face ceea ce trebuie” la „ei urăsc Rusia”, locuitori din Moscova au explicat pentru redacția de limba rusă a Europei Libere - Radio Svoboda (RFE/RL) de ce cred că Occidentul furnizează arme Ucrainei.
HRW îndeamnă Rusia să investigheze uciderea civililor în Ucraina
Human Rights Watch (HRW) a îndemnat Rusia să investigheze trei incidente în timpul cărora forțele ruse au deschis focul asupra unor vehicule civile în Ucraina, după începutul invaziei militare, ucigând șase persoane și rănind trei.
Într-unul dintre incidente, un bărbat a fost scos dintr-un vehicul și executat sumar, a declarat HRW, într-un comunicat, pe 30 aprilie.
Cele trei incidente au avut loc între 28 februarie și 3 martie, a precizat HRW. Două dintre ele au avut loc în Hostomel, un oraș situat la aproximativ 20 de kilometri nord-vest de Kiev, în timp ce al treilea incident a avut loc în Nova Basan, un sat din regiunea Cernihov, la 70 kilometri est de capitală. Mai multe, AICI.
Ce beneficii tactice poate aduce Rusiei destabilizarea Transnistriei
Expertul în securitate internațională și studii strategice de la București, Claudiu Degeratu, a explicat într-un interviu acordat Europei Libere ce beneficii ar aduce Rusiei în războiul său contra Ucrainei crearea unui „conflict pozițional” în regiunea transnistreană.
O posibilă implicare a enclavei separatiste în războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a fost readusă în discuție de câteva incidente în stânga Nistrului pe 25-27 aprilie.
Mai multe amănunte AICI.
Violuri comise de militari ruși, dezvăluite în Ucraina
Locuitorii orașelor ucrainene eliberate acuză militarii ruși nu numai de jafuri și prădare, ci și de violare a civililor. Procuratura Generală a Ucrainei a început să investigheze primul caz de acest fel, iar activiștii pentru drepturile omului și voluntarii adună dovezi pentru altele.
Moscova și „operațiunile ei militare”
În ultimele aproape opt decenii, fosta Uniune Sovietică (URSS), iar apoi și moștenitoarea sa, Federația Rusă, au fost implicate în multe conflicte militare. De fiecare dată denumirea oficială a agresiunii a fost alta decât cea occidentală, așa cum se poate vedea în tabelul de mai jos.
