Ştiri
A fost emis mandat de arestare în contumacie pe numele lui Veaceslav Platon
La cererea procurorilor, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana a emis joi mandat de arestare în contumacie, pe 30 de zile, pe numele omului de afaceri Veaceslav Platon, pentru că nu a dat curs unei citații de a se prezenta la judecată de bunăvoie.
Potrivit unui comunicat de presă din 12 noiembrie, mandatul decurge dintr-un demers juridic rusesc și are legătură cu dosarul „Laundromatului rusesc”, prin care banii murdari din F. Rusă au fost spălați inclusiv prin „filieră” moldoveană. Cum amintește Ziarul de Gardă, ministerul de interne din Rusia a anunțat în octombrie, despre continuarea investigării dosarului penal pornit împotriva fostului lider al Partidului Democrat din Moldova (PDM) Vladimir Plahotniuc, omului de afaceri Veaceslav Platon și fostului primar de Bălți Renato Usatîi, acuzați de retragerea a 500 de miliarde de ruble din Federația Rusă prin tranzacții valutare ilegale.
Controversatul om de afaceri, Veaceslav Platon, condamnat în 2017 la 18 ani de închisoare pentru că ar fi obținut, prin scheme ilegale, aproximativ 1 miliard de lei de la Banca de Economii a Moldovei (BEM), apoi eliberat și rejudecat, a fost achitat la 14 iunie de către magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în dosarul fraudei bancare. În prezent, se crede că Platon s-ar afla în Marea Britanie.
Cei ce se vaccinează anti-COVID în acest weekend în capitală primesc un voucher
Cei care se vor vaccina anti-COVID-19 în acest weekend în capitală vor primi un voucher unic de 500 de lei, a spus primarul Ion Ceban, citat de Moldpres.
Beneficiul este cuprins în maratonul de vaccinare cu genericul ,,Fii în siguranță! Vaccinează-te împotriva Covid-19!", organizat de Primăria capitalei împreună cu parteneri din industria hotelieră și a restaurantelor (HORECA). Potrivit sursei citate, locuitorii orașului se pot vaccina fără programare, în scuarul Teatrului de Operă și Balet ,,Maria Bieșu”, unde va fi pus la dispoziție autobuzul special amenajat şi dotat cu cele necesare pentru imunizare.
Evenimentul se va desfășura în perioada 13-14 noiembrie, cu începere de la ora 11.00. Voucher-ul de 500 de lei oferit va putea fi folosit timp de 72 de ore, în restaurantele partenere ale maratonului anti-coronavirus. Persoanele care doresc să se vaccineze trebuie să aibă asupra lor buletinul de identitate.
Ministra sănătății merge în Parlament pentru a răspunde moțiunii simple depusă de opoziție
Ministra sănătății, Ala Nemerenco, spune că va merge în Parlament să răspundă deputaților, după ce opoziția a depus o moțiune simplă împotriva ei, acuzându-i resortul că a scăpat de sub control epidemia de COVID-19.
„Voi utiliza această posibilitate ca să ofer de la tribuna Parlamentului informații despre situația pandemică din țară, să vorbesc despre problemele cu care se confruntă sistemul de sănătate, să prezint rezultatele pe care le-am înregistrat la 100 de zile de guvernare, prioritățile noastre și să răspund la întrebările deputaților”, a declarat ministra într-o conferință de presă, potrivit IPN.
Remarcile vin la o zi după depunerea moțiunii de către deputații din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor. Potrivit lor, prețurile la medicamente au crescut, nu este suficient echipament medical, numărul zilnic al infectărilor cu COVID-19 este în jur de 1500 de cazuri, iar numărul zilnic de decese a ajuns la 60. Potrivit Regulamentului Parlamentului, dezbaterea moțiunii simple va avea loc nu mai târziu de 14 zile lucrătoare de la depunere.
Sute de activiști din lumea întreagă au demonstrat vineri la Glasgow
Sute de activiști din lumea întreagă au demonstrat vineri la Glasgow în preajma sălii unde se încheie conferința pe teme de mediu COP26, protestând împotriva a ceea e consideră a fi lipsa rezultatelor dezbaterilor.
Cel puțin doi oameni au fost reținuți de poliție după ce au încercat să sară peste gardul care împrejmuiește clădirea. Demonstrația a avut loc în ultima zi de pe programul oficial al COP26, deși este de așteptat ca summitul să continue la weekend. Una din intervențiile cele mai urmărite de la summit din ultima zi a fost a secretarului american pentru climă John Kerry. El a spus că țara lui acceptă parțial proiectul acordului ONU pentru climă care cere eliminarea treptată a folosirii „nelimitate” a cărbunilor și că Statele Unite vor renunța cel puțin parțial la subvenționarea exploatării carburanților fosili.
Fracțiunea PAS din Consiliul municipal Chișinău propune majorarea compensației la energie
Fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) din Consiliul municipal Chișinău propune majorarea compensației la energie, de la 40% la 60% din factură. Un proiect de decizie în acest sens a fost deja elaborat de consilierii municipali PAS și urmează să fie propus Consiliului, transmite IPN.
Dumitru Ivanov, consilier PAS, a spus vineri, la o conferință de presă, că pot solicita compensații familiile ale căror venituri medii nu depășesc 3.000 de lei lunar de persoană, dar și pensionari care trăiesc singuri, cu venituri mici. „Implementarea deciziei propuse de PAS, alături de intervențiile deja făcute de Guvern vor duce, practice, la atenuarea totală a impactului negativ al creșterii prețurilor pe piața internațională”, a asigurat Dumitru Ivanov.
Guvernul a anunțat mai înainte că va asigura, direct în factură, pentru toți consumatorii, o compensație de 4,3 lei/metru cub – pentru un consum de până la 50 de metri cubi de gaze și 2,3 lei/metru cub – pentru un consum între 50 și 150 de metri cubi. De asemenea, se compensează cheltuielile la agentul termic în factură pentru consumatorii casnici din zonele cu încălzire centralizată, adică la Chișinău și Bălți. În total, vor fi 222.000 de consumatori casnici beneficiari ai compensației. Compensația va acoperi două treimi din creșterea costurilor pentru prima gigacalorie și va constitui maxim 450 de lei pe lună.
PAS dorește să creeze o structură care să depisteze și pedepsească abuzarea de servicii și prestații sociale
Partidul de guvernământ, PAS, dorește să creeze o structură care să depisteze și pedepsească abuzarea de servicii și prestații sociale: Inspectoratul Social de Stat.
Vineri, la un briefing de presă, deputatul Dorian Istrati a spus că actualele mecanisme de verificare și sancționare nu funcționează cum ar trebui. Potrivit lui, în urma recomandărilor Inspecției Sociale, au fost rambursate anul trecut doar 144.000 de lei din ajutoarele sociale acordate pe nedrept, ceea ce constituie numai 6,6% din suma propusă spre restituire.
„Desigur că informația prezentată mai sus este doar din dosarele verificate de Inspecția Socială în anul 2020. Însă, capacitățile instituției sunt limitate și după cum vedeți, nereguli și ilegalități în domeniul serviciilor și prestațiilor sociale sunt foarte multe”, a mai spus deputatul PAS.
Cancelarul Austriei a reiterat că dorește restricții la scară națională pentru cei nevaccinați anti-COVID-19
Cancelarul Austriei a reiterat vineri că dorește introducerea de restricții la scară națională pentru cei nevaccinați anti-COVID-19. „Scopul nostru este foarte limpede: vrem să dăm duminică lumină verde pentru lockdown împotriva nevaccinaților”, a spus Alexander Schallenberg. Statul federal Austria Superioară deja introduce de luni asemenea restricții.
Nevaccinații vor avea voie să părăsească locuința numai pentru a merge la serviciu sau la medic și farmacist. Pentru restricții la scară națională este nevoie de acordul parlamentului de la Viena și al unei reuniuni de lideri regionali care va avea loc la sfârșitul săptămânii. Ministrul sănătății, Wolfgang Mueckstein, a anunțat la rândul lui vineri că va face obligatorie vaccinarea angajaților din sectorul medical. În Austria s-au vaccinat anti-COVID-19 cam 64% din locuitori, ceea ce este sub media UE de aproximativ 67%.
Cancelarul Schallenberg a numit această situație „rușinoasă” pentru țara sa, unde peste 11.600 de oameni au murit de COVID-19. Măsuri similiare cu cele luate în considerare în Austria au în vedere și două dintre vecinele sale, Cehia și Slovacia, unde rata de vaccinare este încă și mai scăzută.
UE e alarmată de activitățile militare rusești din apropierea graniței ucrainene
Uniunea Europeană a spus vineri că este alarmată de activitățile militare rusești din apropierea graniței ucrainene, după ce Washingtonul a cerut Moscovei explicații pe aceeași temă. „Contiuăm să urmărim situația, iar informațiile primite până acum sunt destul de îngrijorătoare”, a spus purtătorul de cuvânt al Bruxelles-ului pe teme externe, Peter Stano, la o conferință de presă. El a adăugat că blocul cu 27 de țări membre monitorizează situația împreună cu partenerii, inclusiv Statele Unite și Marea Britanie, și „este gata să ia în considerare și alți pași, la nevoie”.
Miercuri, șeful diplomației SUA Antony Blinken a avertizat Rusia să nu facă încă „o mare greșeală” în privința Ucrainei, cum a fost cea din 2014, când a masat trupe de-a lungul frontierei cu Ucraina, sub pretextul fals că ar fi fost provocată. „Nu știm precis care sunt intențiile Rusiei, dar cam știm cum acționează în general”, a spus Blinken la o conferință de presă.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a insistat vineri că Rusia „nu reprezintă o amenințare pentru nimeni”, și a acuzat țările NATO că ar recurge la acțiuni „de provocare”. Ministrul de externe al Ucrainei urmează să discute cu secretarul-general NATO Jens Stoltenberg luni, la Bruxelles.
La insistențele Turciei, Belavia anunță că nu va mai transporta irakieni, sirieni și yemeniți de la Istanbul la Minsk
Compania aeriană de stat Belavia a anunțat vineri, 12 noiembrie că a încetat transportul cetățenilor din Irak, Siria și Yemen din Turcia în Belarus, la cererea oficialilor turci, pe fondul crizei migranților de la granița Belarus-UE.
Angajamentul vine la o zi după ce guvernele occidentale au condamnat Minsk la ONU pentru politicile din Belarus care au prins mii de cetățeni ai acestor țări din Orientul Mijlociu de-a lungul graniței Belarus cu Polonia.
Autoritatea de aviație turcă a confirmat ulterior că cetățenilor din cele trei țări nu li se vor mai vinde bilete la zborurile din Turcia către Minsk.
Belavia are interdicție de a survola spațiul aerian al UE, după ce autoritățile din Belarus au deturnat un zbor internațional Ryanair la începutul acestui an. După ce avionul a fost forțat să aterizeze la Minsk, un critic al regimului din Belarus, Roman Pratasevic și iubita sa rusă au fost reținuți.
Anunțul companiei Belavia a urmat informației furnizată de autoritățile belaruse că încă aproximativ 100 de migranți s-au îndreptat către o tabără improvizată de lângă granița cu Polonia.
Un ONG din Belarus a relatat totodată că trei migranți din Irak și Siria au fost jefuiți violent în apropierea graniței.
Organizația nonprofit Grupa Granica (Grupul de Frontieră) a declarat că unul dintre migranți, un irakian, a trebuit să fie tratat într-un spital după ce a fost lovit în cap cu un stâlp de metal și că hoții au luat mii de dolari de la bărbați după ce migranții le ceruseră apă.
Liderii UE au acuzat Minsk-ul de tactici de „război hibrid” în care atrage migranții din țările sărace și sfâșiate de război din Orientul Mijlociu și Africa și apoi îi împinge intenționat la granițele sale cu Polonia, Lituania și Letonia pentru a riposta pentru sancțiunile UE.
Mai multe despre regiunea de unde vin mulți migranți în blogul Sabieni Fati:
Radiodifuzorul polonez TVN24 a citat poliția locală spunând că autoritățile poloneze au împiedicat două grupuri de migranți să treacă ilegal granița din Belarus la sfârșitul zilei de 11 noiembrie, în cea mai recentă confruntare care sugerează că Minsk-ul ar „înarmat” migranții.
„Criza migranților este cea mai serioasă amenințare la stabilitatea regională” avertizează miniștrii apărării baltici
Miniștrii apărării din Lituania, Estonia și Letonia au dat joi publicității o declarație comună în care se afirmă că actuala criză a migranților, blocații cu sutele în Belarus, la granița cu Polonia, este „cea mai dificilă criză de securitate pentru regiunea noastră, Uniunea Europeană și NATO din ultimii ani.”
Miniștrii își afirmă totodată solidaritatea cu Polonia, care în opinia lor, apără „granițelor noastre comune”. Totodată cer Uniunii Europene și NATO „să dea răspunsuri clare și imediate pentru a se asigura că astfel de încercări de a destabiliza Europa vor eșua”.
Printre oficialii baltici există temeri, ne-exprimate public, că Lituania, care are o graniță de aproape 700 de kilometri cu Belarus, ar putea fi următoarea țintă a unui nou val de migranți.
Având în vedere că granița poloneză este acum puternic fortificată cu trupe, granița cu Lituania ar putea deveni următoarea zonă de tensiuni.
Turkish Airlines dispusă să coopereze cu UE pentru a stăvili valul de migranți, masați acum în Belarus
Liniile aeriene turcești sunt dispuse să coopereze cu Uniunea Europeană pentru a stăvili fluxul de migranți din Orientul Mijlociu, care zboară în Belarus de unde speră să treacă, prin Polonia, granița spre alte țări occidentale din UE.
Potrivit publicației Politico.eu, care citează surse diplomatice de la Bruxelles, Turkish Airlines a cedat de teama de a nu deveni ținta viitoarei runde de sancțiuni, pe care UE o pregătește împotriva regimului de la Minsk dar și a celor care sprijină eforturile deliberate ale regimului Lukașenka de a pune presiuni pe Bruxelles, alimentând criza migranților de la granițele cu Polonia și Lituania.
Se pare că va fi suspendată vânzarea de bilete simple de zbor, din Turcia spre Minsk, va fi limitată cooperarea cu liniile aeriene belaruse de stat Belavia și limitată vânzarea de bilete Istanbul -Minsk pentru irakiene, sirieni și yemeniți.
Compania aeriană rusească Aeroflot ar putea fi și ea vizată de viitoarele sancțiuni europene legate de criza migranților din Belarus.
România: 11 incendii în spitale în mai puțin de un an, pe fundalul pandemiei de Covid-19
În România, în mai puțin de un an, au avut loc 11 incendii în spitale. Cele mai grave accidente au fost în secțiile de terapie intensivă care tratează pacienții cu COVID în stare gravă.
Joi, 11 noiembrie, a avut loc cel mai recent incendiu, la spitalul suport covid Movila din Ploiești : doi pacienți au decedat, o soră medicală a suferit arsuri grave.
O cronologie a incendiilor din spitalele românești : G4media.ro
Mai multe despre evoluția pandemiei de coronavirus : românia.europalibera.org
Joi, 11 noiembrie, în România au fost raportate 5.416 cazuri noi de persoane infectate cu coronavirus, arată buletinul informativ de la Grupul pentru Comunicare Strategică.
Au fost raportate 318 decese, dintre care 161 bărbați și 157 femei.
Rata de vaccinare cu schema completă în România este de aproape 40%, față de o medie de 69,5% în UE.
Cu numai 23% din populația adultă complet vaccinată, Bulgaria rămâne pe departe, țara din Uniunea Europeană cu cea mai scăzută rată de vaccinare.
Număr record de decese legate de Covid-19: 70 de decese, peste 1100 de noi infectări
Joi, în R.Moldova s-au înregistrat alte 1.111 cazuri noi de infectare cu coronavirus și un număr record de decese legate de Covid-19 și anume, 70 dar Ministerul Sănătății precizează că o parte dinotre decese sunt înregistrate anterior, dar raportate joi.
Tot joi, poziția parlamentară a înaintat moțiune simplă împotriva Ministerului Sănătății, acuzându-l că a pierdut controlul asupra pandemiei de COVID-19. Potrivit deputaților din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, prețurile la medicamente au crescut, nu este suficient echipament medical, numărul zilnic al infectărilor cu COVID-19 este în jur de 1500 de cazuri, iar numărul zilnic de decese a ajuns la 60.
Potrivit Regulamentului Parlamentului, dezbaterea moțiunii simple va avea loc nu mai târziu de 14 zile lucrătoare de la depunere.
Ministerul de Externe condamnă „caracterul organizat al fluxului de migranți”, blocați în Belarus, la granița cu Polonia
La aproape o săptămână de la izbucnirea crizei migranților, masați în Belarus, la granița cu Polonia în speranța de a intra în Uniunea Europeană, ministerul de Externe de la Chișinău a critcat drept „inacceptabi” caracterului „organizat al fluxului de migranți” și a cerut „ asigurarea accesului organizațiilor internaționale pentru acordarea ajutorului umanitar ”.
Joi, sute de migranți, blocați în Belarus, în frig și fără nici un ajutor umanitar, au încercat din nou să forțeze intrarea în Polonia, provocând avertismente că această criză s-ar putea transforma într-o confruntare militară.
De săptămâni, circa două mii de migranți, majoritatea din Orientul Mijlociu, încearcă să intre în Uniunea Europeană, traversând Belarus dar criza a luat o turnură dramatică pe 8 noiembrie când au încercat să intre în Polonia unde au fost respinși cu fermitate de forțele poloneze de graniță. Între timp, Varșovia a decretat în zonă starea de urgență, a masat în jur de 12 mii de militari și a întărit barierele de graniță cu sârmă ghimpată.
Varșovia a acuzat Belarus de „terorism” și organizarea unui „atac hibrid” asupra granițelor estice ale Uniunii Europene. Replica președintelui belarus Alexandr Lukașenka a venit sub forma unei amenințări că va opri gazul rusesc spre Europa.
Pe fundalul agravării situației, cancelara germană Angela Merkel a discutat pe 11 noiembrie cu președintele rus Vladimir Putin pentru a doua oară în tot atâtea zile.
„Cancelara a subliniat că această criză a fost provocată de regimul din Belarus, care folosea oameni fără apărare într-un atac hibrid asupra Uniunii Europene”, a declarat purtătorul de cuvânt Steffen Seibert într-un comunicat.
Kremlinul a spus că Putin s-a plâns lui Merkel de ceea ce el a numit acțiuni de provocare ale Statelor Unite și NATO în Marea Neagră, precum și criza migranților. Putin a acuzat, de asemenea, Ucraina de un comportament agresiv pentru că ar folosi drone în zonele de conflict din estul Ucrainei.
Criza a declanșat o nouă confruntare între Occident și Rusia, care este cel mai puternic aliat al Belarusului. Moscova a trimis bombardiere strategice cu capacitate nucleară pentru a survola Belarus pentru a doua zi la rând, într-o demonstrație de sprijin pentru Minsk și o amenințare pentru Occident.
La Națiunile Unite, Statele Unite și o serie de țări europene au condamnat Belarus, afirmând că acțiunile regimului de la Minsk pun în pericol acum stabilitatea regională.
Pe de altă parte, UE se pregătește luni să impună noi sancțiuni împotriva Belarus, în legătură cu criza migranților.
Rusia: Parchetul cere Curții Supreme interzicerea organizației „Memorial”
Parchetul rus a sesizat Curtea Supremă pentru a obţine dizolvarea celei mai vechi organizații din Rusia și fosta URSS pentru apărarea drepturilor omului, ONG-ul „Memorial”, a anunţat joi această organizaţie, care a calificat decizia drept motivată politic.
Organizația este acuzată că a încălcat în mod sistematic legea privind „agenţii străinătăţii", a explicat „Memorial” într-un comunicat.
Vezi și: Premierul Saharov al Parlamentului European acordat organizației „Memorial” (17 decembrie 2009)
Creat în 1989, „Memorial” a fost identificat de către autorităţile ruse în 2016 drept „agent stăin". Această etichetă obligă organizaţiile, mass-media sau persoanele în cauză să facă cunoscut acest statut în toate publicaţiile lor, inclusiv pe reţelele de socializare, şi să respecte proceduri administrative obositoare.
Vezi și: Serghei Kovaliov (1930–2021): O viață izvorâtă din propriul caracter
Această denumire, care aminteşte de „duşmanul poporului" din perioada sovietică, îi vizează într-un mod destul de imprecis pe cei care primesc finanţări din străinătate şi desfăşoară o activitate politică.
„Am afirmat în repetate rânduri că această lege a fost concepută de la început ca un instrument de justiţie sumară împotriva organizaţiilor independente şi am insistat ca aceasta să fie abrogată", menţionează Memorial în comunicatul său de presă.
„Credem că nu există o bază legitimă pentru dizolvarea Memorialului", adaugă ONG-ul, angajat de ani de zile într-o luptă juridică pentru anularea acestei denumiri.
Solicitarea Parchetului General „este o decizie politică de distrugere a Memorialului", se arată în comunicat.
Simbol al perestroikăi, Memorial, organizaţie creată de disidenţi printre care şi câştigătorul Premiului Nobel pentru Pace Andrei Saharov, face parte din "moştenirea poporului rus", a reacţionat activista pentru drepturile omului Zoia Svetova."Dacă va fi dizolvat, Rusia va deveni un stat pe deplin totalitar", a declarat ea pentru postul de radio Echo Moscova.
Curtea Supremă urmează să examineze recursul introdus de Parchet pe 25 noiembrie.
În trecut, Curtea Supremă a refuzat să dizolve acest ONG, respingând un recurs introdus de ministerul justiţiei.
În ultimele luni, autorităţile ruse au intensificat presiunea asupra ONG-urilor, a presei independente şi a opoziţiei. Redacțiile în limba rusă ale postului nostru de radio, Radio Europa Liberă/Libertatea sunt printre organizațiile media direct vizate de autoritățile ruse și condamnate deja la milioane de dolari amendă pentru nerespectarea prevederilor legii „agenților străini”.
Cei șase bărbați acuzați că ar fi vrut să-l asasineze pe Vlad Plahotniuc au fost achitați
Curtea de Apel din Chișinău i-a achitat joi pe șase bărbați acuzați că ar fi vrut să-l asasineze pe fostul lider PD Vlad Plahotniuc. Vladimir Zabolotnîi și cei cinci colegi ai lui și-au petrecut ultimii cinci ani în penitenciarul 13, de unde urmau să iasă liberi joi seară.
Curtea Supremă de Justiție a R. Moldova a anulat încă în vara anului trecut condamnarea celor șase bărbați, acuzați că ar fi plănuit să-l omoare pe Vlad Plahotniuc la comanda lui Grigore Caramalac. Ei au fost arestați în aprilie 2017 în Republica Moldova și Ucraina. Cei șase au primit în decembrie 2018 pedepse de la 11 până la 23 de ani de închisoare. Valeriu Zabolotnîi, care a primit pedeapsa cea mai grea, a spus la vremea aceea în instanță că procesul ar fi politic. „V-au cumpărat și vă dictează ce să faceți”, a declarat atunci Zabolotnîi.
Mihail Saakașvili a acceptat apelul CEDO să pună capăt grevei foamei
Fostul președinte întemnițat al Georgiei, Mihail Saakașvili, a acceptat apelul Curții Europene a Drepturilor Omului să pună capăt grevei foamei, cu condiția să fie transferat la un spital civil. Avocatul lui, Nika Gvaramia, a făcut anunțul joi.
Dar autoritățile au spus tot joi că fostul președinte va fi dus înapoi la centrul de detenție Rustavi odată ce va ieși din greva foamei. Fostul președinte a fost transferat la un spital penitenciar în Tbilisi, luni, la cinci săptămâni după ce a declarat greva foamei. Saakașvili a fost arestat la 1 octombrie, după ce a revenit din exil din Georgia ca să sprijine opoziția la alegerile locale.
Este considerat cea mai proeminentă și cea mai controversată figură din istoria post-sovietică a Georgiei, venind la putere printr-o pașnică „revoluție a rozelor” în 2003 și pornind un război dezastruos cu Rusia cinci ani mai târziu. Noile sale peripeții au scos în stradă mii de suporteri în ultimele săptămâni, ridicând mult tensiunea politică în țara cu 3,7 milioane de locuitori. Serviciul de informații l-a acuzat săptămâna trecută că ar fi pus la cale o lovitură de stat.
Austria ar putea impune „lockdown” numai persoanelor nevaccinate anti-COVID-19
Austria ar putea impune curând „lockdown” numai persoanelor nevaccinate anti-COVID-19.
„E deja limpede că iarna aceasta și Crăciunul vor fi incomfortabile pentru nevaccinați”, a declarat joi cancelarul austriac Alexander Schallenberg, citat de DPA. El a spus că ar putea fi o chestiune de zile până când nevaccinații se vor confrunta cu interdicții de mișcare, și a numit rata națională de vaccinare de 65% „rușinoasă”. Thomas Stelzer, premierul statului austriac Austria Superioară, a spus că regiunea lui va deveni prima care impune asemenea restricții, anume de luni. Detaliile urmează să fie stabilite vineri. Numărul cazurilor noi a crescut alarmant în Austria, ca și în alte țări central-europene, ajungând la un record de aproape 12.000 într-o singură zi, cu o incidență de trei ori mai mare decât în Germania vecină. Opoziția social-democrată din Austria a propus ca a treia doză de vaccin să se aplice deja la patru luni după a doua, nu la șase, ca să se „rupă” noua curbă ascendentă.
Peste 400 de migranți din Africa au ajuns în ultimele 24 de ore în insulele Canare
Peste 400 de migranți au ajuns în ultimele 24 de ore în insulele Canare, venind în bărci din Africa.
Majoritatea migranților sunt din Africa sub-sahariană, dar au fost și cel puțin opt din Bangladesh. Anul acesta sosirile de migranți în arhipelagul spaniol din largul coastei nord-vestice a Africii au atins nivele record: până la 31 octombrie sosiseră 17.000, cu 44% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.
În general, numărul migranților ajunși în Spania pe mare anul acesta a crescut cu 24%, ajungând la 32.700. Joi, ministrul de interne al Spaniei, Fernando Grande-Marlaska, s-a întâlnit la Madrid cu omologul său din Algeria, Kamel Beldjoud, declarând că Algeria este un actor-cheie în efortul de a micșora presiunea migraționistă asupra Spaniei.
Natalia Gavrilița: Guvernarea PAS a „oprit” scheme de sute de milioane în achiziții la agențiile de stat
Premierul Natalia Gavrilița spune că în cele 100 de zile de când se află la putere, guvernul PAS a îndepărtat 355 de funcționari din ministere, agenții și întreprinderi de stat, curățând sistemul de oameni corupți, și a „oprit” scheme de sute de milioane în achiziții la agențiile de stat.
„Cu suportul colegilor din Parlament, promovăm o reformă reală a justiției și schimbăm nu doar legile, ci și oamenii compromiși, așa cum ne-au cerut cetățenii. Oamenii vor dreptate și o justiție performantă și independentă, într-o țară în care până acum s-au furat miliarde de dolari și milioane de speranțe fără ca cineva să răspundă”, a spus Gavrilița, citată de Moldpres.
Guvernul partidului PAS, fidel președintei Maia Sandu, a ajuns la putere după o campanie axată pe promisiuni de combatere a corupției și reforma justiției. În cele 100 de zile de când se află la putere, și-a atras însă și critici din partea opoziției și societății civice pentru subordonarea directă a unor instituții și agenții publice, ca și pentru promovarea în funcții a rudelor, inclusiv a unei verișoare a Maiei Sandu ca purtătoare de cuvânt a premierului Gavrilița. Fostul președinte Igor Dodon, liderul socialiștilor, a numit recent perioada de când PAS guvernează țara „100 de zile irosite pentru Moldova”.
Ultimul președinte alb al Africii de Sud a murit de cancer, la 85 de ani
Ultimul președinte alb al Africii de Sud, Frederik Willem (FW) de Klerk, care a negociat tranferul pașnic al puterii către guvernarea dominată de africanii de culoare condusă de Nelson Mandela, a murit joi la 85 de ani, de cancer.
De Klerk și-a atras laude pentru rolul jucat în abolirea regimului de apartheid și a primit Premiul Nobel pentru Pace împreună cu Mandela în 1993. În anul următor, Mandela a câștigat primele alegeri multi-rasiale din țară, cu Congresul Național African. Rolul lui de Klerk în tranziția post-apartheid rămâne însă contestat, după 30 de ani. Mulți sud-africani de culoare îi reproșează că nu a fost capabil să pună capăt violenței politice înaintea alegerilor din 1994, în vreme ce albii de de dreapta, care au condus țara multă vreme cu Partidul Național al lui de Klerk, îl consideră un trădător al cauzei supremației albe.
Opoziția parlamentară a înaintat moțiune simplă împotriva Ministerului Sănătății
Opoziția parlamentară a înaintat moțiune simplă împotriva Ministerului Sănătății, acuzându-l că a pierdut controlul asupra pandemiei de COVID-19. Potrivit deputaților din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, prețurile la medicamente au crescut, nu este suficient echipament medical, numărul zilnic al infectărilor cu COVID-19 este în jur de 1500 de cazuri, iar numărul zilnic de decese a ajuns la 60.
Deputatul BSC Vladimir Odnostalco este citat de IPN cu declarația că procesul de vaccinare stagnează, rata astăzi fiind de doar 27%, iar spitalele și secțiile COVID-19 sunt arhipline, sute de pacienți confirmați tratându-se la domiciliu. „Personalul medical, care de aproape doi ani este implicat în tratarea pacienților cu noul coronavirus este istovit și demoralizat. Acesta a fost lipsit de sporurile salariale, iar achitarea indemnizației unice de 16 mii de lei, în caz de infectare, ori a celei de o sută de mii de lei, în caz de deces ca urmare a infectării, sunt condiționate de vaccinare. În instituțiile medicale se înregistrează lipsă de echipament pentru lucrătorii medicali. În spitale se înregistrează lipsa de medicamente pentru tratarea COVID-19”, a mai remarcat Vladimir Odnostalco. Potrivit Regulamentului Parlamentului, dezbaterea moțiunii simple va avea loc nu mai târziu de 14 zile lucrătoare de la depunere.
Tânărul hărțuit în armată pentru că este homosexual este acum „în siguranță”
Tânărul care s-a plâns că a fost hărțuit în armată pentru că este homosexual, refuzând să revină din concediu, este acum „în siguranță”, a informat joi organizația pentru drepturilor omului GENDERDOC-M. Reprezentanții organizației au adăugat că la Ministerul Apărării a fost inițiată o anchetă internă pe acest caz.
Marin Pavlescu, de 18 ani, a scris miercuri pe rețele că refuză să se întoarcă la unitate, preferând să fie judecat pentru dezertare decât să fie batjocorit din nou pentru orientarea sa sexuală, așa cum a fost în ultimele șase luni. „Îmi asum răspunderea pentru posibila pedeapsă, inclusiv cu închisoare, dacă judecătorul va considera necesar să mi-o aplice. Eu îmi datorez, în primul rând mie, respect și o șansă la fericire”, a scris Marin. El trebuia să se întoarcă la unitate la ora 16.00, miercuri.
Potrivit Unimedia.md, cazul a fost făcut public de activista civică Angelica Frolov pe Facebook. Ea a scris că tânărul ar fi cerut telefonul unui șef ca să vorbească cu iubitul său, iar conversația a fost înregistrată fără știrea sau permisiunea lui. „Discuția a fost ascultată iar informația despre homosexualitatea tânărului făcută publică. A început un calvar adevărat de hărțuire și batjocură în adresa tânărului, acesta a avut și gânduri suicidare”, a scris Angelica Frolov. Într-o declarație citată de presa de la Chișinău, Ministerul Apărării a spus că „nu tolerează discriminarea de orice gen în rândurile militarilor în termen și pe contract”.
Ministrul de externe al Germaniei asigură Polonia de solidaritatea europeană în criza refugiaților
Ministrul de externe al Germaniei, Heiko Maas, a asigurat Polonia vecină de solidaritatea europeană în criza refugiaților de la granița polono-belarusă.
Vorbind joi în legislativul de la Berlin, Maas l-a acuzat pe liderul autoritar din Belarus, Alexandr Lukașenka, că joacă un joc lipsit de scurpule cu vieți omenești. „Problema este Lukașenka și Belarus, regimul de acolo, a spus Maas, adăugând că Polonia merită solidaritate europeană. Maas a amenințat cu noi sancțiuni, nu doar împotriva Minskului, ci și a țărilor de tranzit și a companiilor aeriene care transportă migranți spre Belarus. „Nimeni nu ar trebui să participe nepedepsit la activitățile inumane ale lui Lukașenka”, a insistat Maas.
Între timp, din Polonia au venit știri despre noi ciocniri între grăniceri și migranții care încearcă să treacă peste gardul de sârmă ridicat de polonezi. Potrivit armatei polone, unii migranți au aruncat cu obiecte în soldați și au încercat să distrugă gardul, iar grănicerii au tras focuri de armă de avertisment, în aer.
COP26: SUA și China anunță că vor coopera pentru a limita încălzirea globală
Activiștii de mediu și politicienii au salutat cu prudență o declarație comună neașteptată a Statelor Unite și Chinei, care au promis stimularea cooperării în domeniul shimbărilor climatice
Cele două țări au promis că vor lucra împreună pentru a atinge obiectivul de a limita creșterea temperaturii medii față de epoca preindustrială cu 1,5 C limită stabilită în Acordul de la Paris din 2015.
China și Statele Unite sunt cei mai mari emițători de dioxid de carbon din lume, urmați de întreaga Uniune Europeană.
Oamenii de știință spun că limitarea creșterii temperaturii globale la 1,5 C va ajuta omenirea să evite cele mai grave efecte asupra climei
Anunțul celor doi rivali la nivel mondial a fost făcut miercuri la summit-ul COP26 de la Glasgow, care se încheie oficial vineri.
Președintele SUA Joe Biden și omologul său chinez Xi Jinping sunt acum așteptați să țină o întâlnire virtuală pe această temă săptămâna viitoare.
