Ştiri
Stoltenberg: NATO va trimite Ucrainei sisteme de apărare antiaeriană
Alianța Nord-Atlantică va trimite Ucrainei sisteme de apărare antiaeriană în zilele următoare, a anunțat secretarul general al NATO Jens Stoltenberg pe 18 octombrie, după ce atacurile rusești lansate acum mai mult de o săptămână au distrus aproape o treime din centralele electrice ale acestei țări.
Vorbind la o conferință pe teme de securitate la Berlin, Stoltenberg a spus că sistemele de apărare antiaeriană vor ajuta Ucraina să se apere, inclusiv contra dronelor iraniene, care au cauzat pierderi de vieți omenești și distrugeri după ce Rusia a lansat un nou val de atacuri pe 10 octombrie.
Ceva mai devreme marți, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut cunoscut că atacurile de pe 18 octombrie au lovit zone rezidențiale și infrastructuri energetice la Kiev și în alte orașe din Ucraina.
El a spus pe Twitter că atacurile din ultima săptămână au cauzat masive pene de curent în toată Ucraina, și a afirmat că „nu mai e loc de negociere” cu președintele rus Vladimir Putin.
Cel puțin 15 morți în urma prăbușirii unui avion militar rus în regiunea Krasnodar
În Rusia, numărul morților ca urmare a prăbușirii unui avion militar în apropierea unei clădiri rezidențiale a crescut la cel puțin 15, au anunțat autoritățile ruse. Avionul, care era într-un zbor de antrenament, s-a prăbușit la scurt timp după decolare, dar piloții au reușit să se catapulteze.
Accidentul a avut loc în regiunea Krasnodar din sud-vestul Rusiei, iar autoritățile locale au declarat pe 18 octombrie că două persoane rănite cu o zi înainte, au decedat. Avionul a provocat o explozie și un incendiu de proporții într-un bloc de nouă etaje din Eisk, în regiunea de la granița cu peninsula ucraineană Crimeea, anexată abuziv de Rusia în 2014.
Piloții care au supraviețuit accidentului au relatat că accidentul a fost provocat de un incendiu la unul dintre motoarele avionului, în timpul decolării.
Videoclipurile distribuite pe rețelele de socializare sugerează că o explozie a urmat accidentului, iar o mare parte a blocului a luat foc. Autenticitatea videoclipurilor nu a putut fi verificată.
Comitetul de Investigații din Rusia a declarat că a deschis un dosar penal și a trimis anchetatori la fața locului.
Autoritățile din regiune au anunțat un doliu de trei zile în memoria victimelor accidentului.
Marina Tauber a fost eliberată din arest la domiciliu și se va afla sub control judiciar
Vicepreședinta Partidului Șor, Marina Tauber, a fost eliberată din arestul la domiciliu și plasată sub control judiciar pentru 30 de zile, în urma unei decizii luate marți, 18 octombrie, de magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.
Deputata este acuzată de falsificarea raportului financiar al Partidului Șor și de acceptarea cu bună știință a finanțării formațiunii de către un grup criminal organizat.
Avocații săi au declarat după ședință că nu a existat un temei pentru prelungirea arestului la domiciliu. Marina Tauber s-a declarat nevinovată, repetând că dosarul său ar fi o „comandă politică directă din partea președintei Maia Sandu”.
„Nu m-am eschivat niciodată de la anchetă și nu am dat vreun motiv ca să fiu ținută în arest”, a spus Tauber.
În fața judecătoriei, deputata a fost așteptată de susținătorii Partidului Șor și a ținut un discurs în fața lor, îndemnându-i să iasă la proteste.
Marina Tauber a rămas fără imunitate parlamentară și a fost reținută pe 21 iulie pentru 72 de ore. Pe 23 iulie, ea a fost plasată în arest preventiv în Penitenciarul nr.13 din Chișinău, iar pe 14 septembrie – în arest la domiciliu.
CE propune un ajutor de 40 de miliarde de euro pentru compensarea facturilor la energie
Comisia Europeană propune să folosească 40 de miliarde de euro pentru a compensa costurile galopante pentru energie, pe care le vor avea de plătit la iarnă gospodăriile individuale, dar și întreprinderile. Suma propusă marți de Comisia Europeană este cam o cincime din pachetul de 200 de miliarde de euro decis recent de guvernul german pentru compensarea costurilor la energie și a inflației.
Scopul ajutorului european este de a sprijini în primul rând întreprinderile mici și mijlocii, amenințate de faliment și gospodăriile „vulnerabile”, sărace.
Banii ar trebui luați din resurse neutilizate pentru dezvoltarea regională în UE.
Compensațiile pentru energie sunt parte dintr-un pachet care mai include propunerea ca țările UE să cumpere împreună gaze, ceea ce ar întări poziția de negociere a Uniunii Europene. Propunerea este veche, din martie, dar nu s-a mai făcut nici un progres, multe țări membre fiind atunci convinse că singure ar putea negocia prețuri mai avantajoase, cum a fost cazul Ungariei cu Gazprom.
Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a declarat marți la o conferință de presă: „Știm că cererea de energie a Europei este foarte mare. Este logic ca, în loc să se concureze reciproc, statele membre și companiile energetice să-și folosească puterea de cumpărare comună”.
În ultimele săptămâni, mai multe țări UE au cerut și plafonarea prețului de achiziție a gazului, mai ales din Rusia. Germania, Olanda și alte state membre se opun însă, de teamă că plafonarea ar putea submina securitatea aprovizionării. Von der Leyen se declarase deschisă ideii de plafonare a prețurilor, dar aceasta nu se regăsește în proiectul de marți, relatează DPA.
Occidentul îngrijorat de implicarea Iranului alături de Rusia în războiul din Ucraina
Marea Britanie și Statele Unite pregătesc un nou ajutor pentru apărarea aeriană a Ucrainei, după ce Rusia a intensificat în ultimele zile atacurile cu drone de fabricație iraniană, lovind mai ales infrastructura de comunicații și energetică din multe orașe ucrainene, începând cu capitala Kiev.
Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că o treime din centralele electrice au fost afectate de valurile de rachete și drone lansate de Rusia cu începere din 10 octombrie. Inițial atacurile fuseseră o reacție la explozia de pe podul Kerci, spre Crimeea, văzută de Moscova drept un atac terorist atribuit Ucrainei, fără dovezi concrete.
Ce sunt dronele kamikaze/sinucigașe
- Dronele Shahed-136 de producție iraniană au fost folosite de Rusia pentru prima dată în războiul din Ucraina în septembrie 2022.
- Sunt cunoscute drept drone kamikaze, sau sinucigașe. Analogia mai corectă este cu o rachetă mică de croazieră, cu o capacitate distructivă relativ limitată.
- Au o sarcină utilă de 50 kg de explozibil. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski susține că Rusia ar fi cumpărat 2.400 astfel de drone.
- Dronele Shahed-136 „sunt greu de interceptat în mod constant”, dar viteza lor este mică în comparație cu a rachetelor de croazieră, ceea ce înseamnă că apărarea aeriană „va avea întotdeauna o șansă”. (Justin Bronk, expert militar, Institutul RUSI, Londra)
- Folosirea dronelor kamikaze pare să confirme speculațiile că Rusia nu mai are multe rachete ghidate.
- Potrivit unei evaluări ucrainene (14 octombrie 2022), Moscova și-a epuizat aproximativ două treimi din stocuri. Ar fi rămas cu numai 124 din 900 de rachete Iskander cu rază medie de acțiune.
- Dronele kamikaze/sinucigașe sunt mai eficiente împotriva unor ținte statice precum infrastructura energetică și de comunicații, decât împotriva armatelor în mișcare. (The Guardian, 17 octombrie 2022)
Ministrul britanic al apărării Ben Wallace și ministrul de Externe, James Cleverly, zboară la Washington pentru o rundă separată de întrevederi, pentru a discuta cum să răspundă la intervenția Iranului în războiul din Ucraina, de partea Rusiei.
Problema ar putea fi discutată și la Națiunile Unite, pentru că administrația americană este de părere că furnizând drone kamikaze/ sinucigașe, Iranul încalcă prevederile rezoluțiilor ONU, care interzic Teheranului exportul anumitor tehnologii militare. Națiunile Unite ar putea decide impunerea de noi sancțiuni, deși Iranul neagă că ar furniza Rusiei drone.
Oficialii occidentali arată însă că s-au strâns suficiente bucăți din dronele kamikaze căzute în Ucraina, care să indice că provin din arsenalul iranian.
Oficialii occidentali au mai spus că sunt îngrijorați și de posibilitatea ca Iranul să-și extindă ajutorul pentru Rusia dincolo de drone, și anume la rachete mai sofisticate sol – sol.
Între timp s-a anunțat că ministrul ucrainean de externe îi va propune președintelui Volodimir Zelenski să întrerupă relațiile diplomatice cu Iranul. Dmitro Kuleba susține că Iranul, care furnizează drone kamikaze/sinucigașe Rusiei, este și el responsabil direct de distrugerile din Ucraina. Kuleba le-a cerut, de asemenea, miniștrilor de externe din Uniunea Europeană să impună sancțiuni Iranului pentru că ajută Rusia „să-i terorizeze pe ucraineni”.
Partidul Șor anunță un nou protest pentru duminică, în PMAN
Partidul Șor anunță pentru duminică, 23 octombrie, un nou protest antiguvernamental în Piața Marii Adunări Naționale, îndemnându-și susținătorii să iasă într-un număr cât mai mare. „Maia Sandu și PAS vor să ne închidă gura și să ne aresteze. Noi, însă, vom lupta până la capăt”, se spune în anunțul formațiunii.
Protestul de duminica trecută, la care au participat, potrivit poliției, aproape 6.000 de oameni, a fost dispersat de forțele de ordine care au evacuat corturile protestatarilor instalate pe bulevardul central Ștefan cel Mare, atât pe partea carosabilă, cât și pe trotuarul din fața parlamentului și în scuarul președinției. Intervenția forțelor de ordine a fost criticată de organizatorii manifestației, de apărători ai drepturilor omului și de opoziția politică, dar a fost lăudată de putere.
Patru organizații neguvernamentale - Asociația Promo-LEX, Amnesty International Moldova, Centrul de Politici și Reforme și Ambasada Drepturilor Omului (Human Rights Embassy) – au condamnat, într-o declarație comună, încălcarea dreptului la libertatea întrunirilor, spunând că poliția a acționat „disproporționat” și „abuziv” când a sistat protestul organizat de Partidul Șor în fața parlamentului și a președinției.
Cele patru organizații susțin că evacuarea corturilor protestatarilor a fost justificată doar de pe partea carosabilă a bulevardului Ștefan cel Mare și Sfânt. „În același timp, nu există temei legal pentru ridicarea corturilor de pe trotuar. Or, acestea au fost instalate în cadrul unui protest pașnic și nu blocau deplasarea pietonilor și nici căile de acces spre edificiile publice. Intervenția forțelor de ordine este, prin urmare, disproporționată”, se spune în declarație.
„Autoritățile trebuie să explice și să justifice foarte clar care a fost necesitatea dispersării protestului din fața parlamentului și care a fost alternativa oferită protestatarilor pașnici. Autoritățile trebuie să justifice și faptul confiscării și distrugerii bunurilor participanților la întrunire”, se mai arată în declarația celor patru ong-uri.
Juristul Vladislav Gribincea de la Centrul de Resurse Juridice a pus la îndoială că la protestul de duminica trecută au fost întrunite cumulativ cele cinci cerințe care justifică dispersarea unei manifestații, prevăzute în legea cu privire la întruniri și anume:
- încălcarea ordinii publice sau chemări la violență;
- nesubordonarea cerințelor administrației locale;
- solicitarea repetată a administrației publice locale de dispersare benevolă și oferirea timpului rezonabil pentru aceasta;
- refuzul organizatorilor protestului de dispersare benevolă;
- solicitarea administrației locale pentru intervenția poliției.
„Am dubii că aceste cerințe au fost respectate la dispersarea protestului, iar prin încălcarea legii nu e posibil de edificat un stat bazat pe drept”, a comentat Vladislav Gribincea pe Facebook.
Liderul Partidului Șor, deputatul fugar Ilan Șor, a anunțat luni, 17 octombrie, că formațiunea pe care o conduce a depus o plângere la Procuratura Generală în care denunță acțiunile forțelor de ordine.
„Distrugerea orășelului de corturi, în cel mai brutal mod posibil și fără nicio acoperire legală, reprezintă un abuz extrem de grav, care nu poate fi tolerat în niciun caz”, a comentat Șor pe Facebook. „Guvernarea PAS a călcat în picioare toate legile și normele în vigoare, care garantează dreptul cetățenilor la întruniri și proteste”, a adăugat deputatul fugar.
Critici similare au fost formulate, în declarații separate, de formațiunile parlamentare de opoziție din Blocul comuniștilor și socialiștilor, care au acuzat actuala guvernare PAS și pe președinta Maia Sandu că ar sta în spatele „acțiunilor ilegale și grosolane ale poliției”.
Președinta Maia Sandu și premierul Natalia Gavrilița au respins aceste acuzații, lăudând forțele de ordine pentru că au intervenit „prompt”, „profesionist” și în limitele legale”.
„Poliția a raportat numeroase încălcări grave. Organizatorii nu au asigurat desfășurarea protestului în cadrul legal, inclusiv au fost descoperite obiecte interzise desfășurării unui protest pașnic. Respectiv a trebuit să se intervină pentru a asigura ordinea publică”, a declarat Maia Sandu, într-o conferință de presă.
„Instituțiile statului vor interveni profesionist, așa cum au făcut-o duminică, în limitele prevăzute de lege, pentru a ne asigura că asemenea manifestații se desfășoară într-un cadru civilizat, fără a genera instabilitate și haos. Iar cei care vor dori să transforme o formă legitimă de exercitare a unui drept fundamental într-o acțiune de destabilizare vor fi sancționați, în strictă conformitate cu legea”, a scris Natalia Gavrilița pe Facebook.
Justificând dispersarea protestului și evacuarea corturilor, Inspectoratul General de Poliție (IGP) a invocat, într-un comunicat, multiple încălcări din partea protestatarilor, inclusiv blocarea intenționată a arterei de circulație a transportului, admiterea în mulțime a persoanelor în stare de ebrietate și a unor obiecte periculoase, inclusiv cutii cu obiecte pirotehnice în corturi. „Existând pericol real pentru periclitarea ordinii publice, corturile au fost ridicate”, se spune în comunicat. Se mai precizează că poliția a acționat conform recentei decizii a Comisiei pentru Situații Excepționale prin care s-a interzis desfășurarea protestelor cu blocarea circulației rutiere în zilele cu program de muncă și limitarea acestora la maximum patru ore în zilele de odihnă.
Membrii și simpatizații Partidului Șor, condus de deputatul fugar Ilan Șor, au început protestele pe 18 septembrie, instalând corturi în fața parlamentului și președinției și cerând demisia actualei guvernări, diminuarea prețurilor și tarifelor, precum și majorarea salariilor.
Anterior, poliția a cerut instanței de judecată să oblige primăria Chișinău să suspende protestele, după ce a constatat mai multe încălcări care ar fi avut loc în timpul manifestațiilor. Potrivit poliției, doar pe parcursul săptămânii trecute au fost inițiate 178 de proceduri contravenționale pentru încălcările admise de protestatari.
Vameșii vor avea uniforme noi | Statul va cheltui peste 7 milioane de lei
Cei peste 1.400 de funcționari vamali din R. Moldova vor avea uniforme noi, care vor costa în total 7,2 de milioane de lei, potrivit unui proiect care urmează să fie aprobat de guvern pe 19 octombrie.
Inițiativa vine de la Ministerul Finanțelor, care susține că ținutele vameșilor se uzează înainte de termen, din cauza factorilor de climă și mediu. De asemenea, potrivit ministerului, uniformele ar trebui modernizate, conform standardelor europene.
În ținuta vameșilor au fost introduse elemente noi: tricou cu mâneca scurtă cu guler de tip „polo”, jachetă din fleece, geacă de vânt, pantaloni tactici și ghete tactice, epoleți cu lipici.
Costul unui set de vestimentație pentru efectivul echipelor mobile și ofițerii de investigații va fi de 5.575 de lei, iar pentru cei 80 de angajați cu funcții de conducere sau implicați în activități operative – de 17.600 de lei.
Cele mai scumpe elemente sunt scurta operativă de iarnă (3.200 de lei), pantalonii operativi de iarnă (2.800 de lei), scurta operativă de toamnă/primăvară (1.850 de lei) și pantalonii operativi de vară (1.250 de lei). Încălțămintea operativă de toamnă/primăvară costă 3.800 de lei, adidașii operativi – 1.000 de lei. Dintre accesorii, cele mai scumpe sunt bastoanele de semnalizare (450 de lei).
Funcționarii vamali și-au schimbat ultima dată uniforma în 2014, la recomandarea experților europeni.
Zelenski: atacurile rusești au distrus 30% din centralele electrice ucrainene
Bombardamentele aeriene rusești au distrus 30 la sută din centralele electrice ale Ucrainei din 10 octombrie încoace, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe 18 octombrie, în timp ce Moscova a lansat un nou val de atacuri aeriene, care au lovit zone rezidențiale și infrastructura energetică de la Kiev și din alte orașe ucrainene.
Zelenski a spus pe Twitter că atacurile au cauzat masive pene de curent în întreaga țară și că „nu mai e loc de negocieri” cu președintele Vladimir Putin.
„Un alt gen de atacuri teroriste rusești: țintirea infrastructurii critice și energetice. Din 10 octombrie, 30 la sută din centralele electrice ale Ucrainei au fost distruse, cauzând masive pene de curent în toată țara. Nu mai e loc pentru negocieri cu regimul lui Putin”, a scris liderul ucrainean pe Twitter.
Autoritățile ucrainene au acuzat Iranul că a furnizat Rusiei dronele kamikaze folosite de armata rusă în atacurile din Ucraina. Teheranul a respins această acuzație, în timp ce Moscova nu a comentat deocamdată asupra acestui subiect.
Ce sunt dronele kamikaze/sinucigașe
- Dronele Shahed-136 de producție iraniană au fost folosite de Rusia pentru prima dată în războiul din Ucraina în septembrie 2022.
- Sunt cunoscute drept drone kamikaze, sau sinucigașe. Analogia mai corectă este cu o rachetă mică de croazieră, cu o capacitate distructivă relativ limitată.
- Au o sarcină utilă de 50 kg de explozibil. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski susține că Rusia ar fi cumpărat 2.400 astfel de drone.
- Dronele Shahed-136 „sunt greu de interceptat în mod constant”, dar viteza lor este mică în comparație cu a rachetelor de croazieră, ceea ce înseamnă că apărarea aeriană „va avea întotdeauna o șansă”. (Justin Bronk, expert militar, Institutul RUSI, Londra)
- Folosirea dronelor kamikaze pare să confirme speculațiile că Rusia nu mai are multe rachete ghidate.
- Potrivit unei evaluări ucrainene (14 octombrie 2022), Moscova și-a epuizat aproximativ două treimi din stocuri. Ar fi rămas cu numai 124 din 900 de rachete Iskander cu rază medie de acțiune.
- Dronele kamikaze/sinucigașe sunt mai eficiente împotriva unor ținte statice precum infrastructura energetică și de comunicații, decât împotriva armatelor în mișcare. (The Guardian, 17 octombrie 2022)
Procuratura generală de la Kiev a anunțat că două persoane au fost ucise pe 18 octombrie în atacurile din capitală, după ce alți cinci oameni fuseseră omorâți în bombardamentele cu drone cu o zi înainte, la Kiev.
Ceva mai devreme pe 18 octombrie, șeful-adjunct al administrației prezidențiale, Kirilo Timoșenko, a anunțat că au fost înregistrate trei lovituri rusești asupra unor instalații energetice nespecificate din nordul Kievului.
Orașul Jitomir din nordul Ucrainei a rămas fără apă și electricitate în urma atacurilor rusești, a anunțat primarul localității.
Trupele rusești au bombardat de asemenea instalații energetice din Dnipro, iar la Harkov au fost înregistrate mai multe explozii.
Rețele sociale: Soția consultantului RFE/RL Ihar Losik, închis în Belarus, a fost reținută
Soția consultantului RFE/RL Ihar Losik, aflat la închisoare, ar fi fost reținută pentru „facilitarea activităților extremiste”, o acuzație care se pare că ar fi fost formulată după un interviu pe care l-a acordat postului de televiziune Belsat.
Canalul Telegram BGM, fondat de Losik, citează mai multe alte canale Telegram apropiate guvernului, care informau pe 17 octombrie că Daria Losik se confruntă cu această acuzație din cauza interviului acordat postului de televiziune Belsat, cu sediul în Polonia, pe care autoritățile belaruse l-au închis și etichetat drept extremist în iulie anul trecut.
Știrea că Daria Losik a fost reținută nu a fost confirmată încă oficial de autoritățile belaruse.
Ihar Losik a fost condamnat la 15 ani de închisoare în decembrie anul trecut, în baza unor acuzații care rămân neclare. Soțul liderului opoziției belaruse în exil Svetlana Țihanovskaia, Siarhei Țihanovski, precum și alți patru bloggeri și activiști ai opoziției au fost condamnați la perioade lungi de închisoare împreună cu Losik la acea vreme.
Losik și ceilalți inculpați au insistat asupra faptului că dosarul împotriva lor este motivat politic. Losik și soția sa au o fetiță de 4 ani.
Medic obstetrician, judecat pentru malpraxis
Fosta directoare a Centrului Perinatal al Spitalului Raional Ungheni va fi judecată pentru malpraxis, fiind acuzată de moartea unui făt la naștere.
Cazul a avut loc în mai 2021, când o gravidă cu termenul sarcinii de 39-40 săptămâni a fost internată de urgență la Spitalul Raional Ungheni. Femeia, aflată la prima naștere, acuza dureri de cap și tensiune arterială mărită, iar medicul obstetrician ginecolog, tânăr specialist cu experiență de nici un an, nu s-ar fi ghidat după protocolul național de perinatologie. Doctorul ar fi recurs cu întârziere la efectuarea nașterii prin operație cezariană, ceea ce a dus la moartea extrauterină a fătului.
Procuratura raionului Ungheni a trimis în judecată dosarul penal pe 13 octombrie 2022. Medicul este învinuit de „încălcarea din neglijenţă a regulilor şi metodelor de acordare a asistenţei medicale”. Dacă va fi găsit vinovată, ea riscă până la 3 ani de închisoare, cu sau fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate de la 2 la 5 ani.
Până la pronunțarea unei sentințe, aceasta activează în continuare în Centrul Perinatal ca obstetrician ginecolog, dar nu mai deține nicio funcție de conducere.
Potrivit Procuraturii Generale, aceasta este a treia cauză penală expediată în ultimul an Judecătoriei Ungheni, în care angajați ai sistemului medical din raionul Ungheni au statut de inculpați. Aceștia sunt învinuiți de încălcarea din neglijență a regulilor sau metodelor de acordare a asistenței medicale, soldată cu vătămări corporale grave sau decesul pacienților.
Bilanțul morților după prăbușirea avionului militar rusesc a crescut la cel puțin 13 persoane
Autoritățile ruse spun că bilanțul morților în urma prăbușirii unui avion militar rusesc în timpul unui zbor de antrenament în apropierea unei clădiri rezidențiale a crescut la cel puțin 13 persoane, în timp ce primele echipe de intervenție și-au încheiat operațiunile de căutare.
Ministerul Sănătății a declarat pe 18 octombrie că 19 persoane au fost de asemenea rănite în accidentul produs cu o zi mai devreme, care a cuprins în flăcări o clădire de apartamente cu nouă etaje din Yeisk, în regiunea Krasnodar Krai din sud-vestul țării, la granița cu Crimeea, anexată de Rusia, în Ucraina.
Ministerul rus al Apărării spune că piloții s-au ejectat și că motivul prăbușirii a fost un incendiu la unul dintre motoarele avionului în timpul decolării.
Videoclipurile distribuite pe rețelele de socializare au sugerat că după prăbușire a avut loc o explozie, iar o mare parte din blocul de locuințe a luat foc. Autenticitatea videoclipurilor nu a putut fi verificată.
Președintele rus, Vladimir Putin, le-a cerut oficialilor să ofere toată asistența necesară victimelor și a ordonat guvernatorului regiunii Krasnodar Krai, șefului Ministerului pentru Situații de Urgență și ministrului Sănătății să se deplaseze la locul accidentului.
Comitetul de stat rus de investigații a declarat că a deschis un caz penal și a trimis investigatori la fața locului.
Putin, gata să prezinte hărți din arhiva URSS pentru soluționarea disputelor Kârgâzstan-Tadjikistan
Președintele rus Vladimir Putin a fost de acord să prezinte la Bișkek hărți de arhivă din epoca sovietică pentru a ajuta la rezolvarea unei dispute între Kârgâzstan și Tadjikistan cu privire la anumite zone din frontiera lor.
Secretarul Consiliului de Securitate al Kârgâzstanului, Marat Imankulov, a declarat la 17 octombrie că președintele țării, Sadyr Japarov, i-a cerut lui Putin să ajute la demarcarea și delimitarea frontierei dintre Kârgâzstan și Tadjikistan atunci când s-au întâlnit săptămâna trecută împreună cu președintele tadjik Emomali Rahmon, în marja summitului liderilor Comunității Statelor Independente din Kazahstan.
„Cred că problema va fi rezolvată, deoarece documentele de arhivă și hărțile pot fi recuperate la Moscova”, a declarat Imankulov. Putin a declarat anterior că există mai multe informații „adevărate” despre frontierele dintre fostele republici sovietice disponibile în arhive decât în republicile respective.
Japarov, Putin și Rahmon au purtat discuții pe 13 octombrie în capitala Kazahstanului, Astana. Erbol Sultanbaev, purtătorul de cuvânt al președintelui kârgâz, a declarat la acea vreme că discuțiile au fost inițiate de Putin, care a declarat că „este gata să ajute la rezolvarea disputelor de frontieră dintre Kârgâzstan și Tadjikistan”.
Luna trecută, autoritățile din Kârgâzstan și Tadjikistan s-au acuzat reciproc de agresiune după ce ambele părți au folosit artilerie grea și mortiere în ultimele confruntări din apropierea unei părți disputate a frontierei.
Posibila implicare a unor cetățeni tadjici în incidentul armat din Rusia, investigată la Dușanbe
Autoritățile tadjice investighează informațiile de presă potrivit cărora doi cetățeni tadjici ar fi fost implicați într-un schimb de focuri de armă la o bază de antrenament militar din Rusia în weekend, soldat cu cel puțin 11 ruși morți și cel puțin 15 răniți.
Ministerul de Interne din Tadjikistan a transmis pentru RFE/RL o declarație pe 17 octombrie în care afirmă că „Ambasada Tadjikistanului la Moscova încearcă să clarifice dacă au fost sau nu implicați în împușcăturile mortale cetățeni tadjici”.
Între timp, rudele unui bărbat tadjik în vârstă de 24 de ani, Ehson Aminzoda, au declarat pentru RFE/RL că autoritățile ruse l-au identificat ca fiind unul dintre bărbații care au deschis focul pe 15 octombrie în timpul unui antrenament militar în apropiere de orașul rus Belgorod, în apropiere de granița cu Ucraina.
Fratele mai mare al lui Ehson Aminzoda, Firuz, care locuiește și lucrează la Moscova, a declarat pentru RFE/RL că autoritățile ruse l-au informat că fratele său a fost identificat ca fiind unul dintre cei care au tras. „Procuratura militară [din Moscova] m-a convocat. Ieri, am fost informat despre ceea ce s-a întâmplat. Nu știm cum a ajuns în Belgorod. Fratele meu nu era un terorist și nici nu avea astfel de gânduri. Era un migrant obișnuit care dorea să muncească și să își construiască o viață”, a declarat Firuz Aminzoda.
Agenția Energoatom: Militarii ruși au răpit doi oficiali de la centrala nucleară Zaporojie
Compania de stat ucraineană de energie nucleară Enerhoatom a acuzat la 18 octombrie Rusia că ar fi „răpit” doi angajați din conducerea centralei nucleare Zaporojie, ocupată de Rusia, în sudul Ucrainei.
„Șeful departamentului de tehnologia informației al centralei, Oleh Kostyukov, și Oleh Oshek, un asistent al directorului centralei nucleare, au fost răpiți pe 17 octombrie”, a scris Energoatom pe rețeaua de socializare Telegram pe 18 octombrie.
„În prezent, nu știm unde se află și nici care este starea lor", se spune în comunicatul Energoatom.
Energoatom a cerut șefului Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, „să depună toate eforturile” pentru a asigura eliberarea lor. AIEA a declarat că Rusia l-a reținut pe șeful centralei, Ihor Murashov, timp de câteva zile la sfârșitul lunii trecute, înainte de a-l elibera la 3 octombrie.
Trupele rusești au capturat centrala Zaporojie, cea mai mare din Europa, la începutul lunii martie, în primele zile ale invaziei neprovocate a Rusiei în Ucraina.
Zeci de organizații pentru drepturile omului condamnă reprimarea violentă a protestelor în Iran
Aproape 40 de organizații pentru drepturile omului au condamnat reacția violentă a autorităților de la Teheran la protestele legate de moartea unei tinere în timp ce se afla în arest pentru că purta „în mod necorespunzător” un batic pe cap, în vreme ce tulburările din întreaga țară nu dau semne că se potolesc.
Amnesty International, Human Rights Watch și alte organizații și-au exprimat „îngrijorarea profundă” cu privire la faptul că Iranul și-a mobilizat „perfecționata sa mașinărie de represiune pentru a strivi fără milă” protestele la nivel național.
Iran Human Rights, cu sediul la Oslo, a declarat la 17 octombrie că cel puțin 215 persoane, inclusiv 27 de copii, au fost ucise în timpul represiunii. Uniunea Europeană condamnă acțiunile autorităților și a impus noi sancțiuni împotriva ministrului iranian al informațiilor, împotriva „poliției moralității” din Iran și a altor oficiali de rang înalt.
Organizațiile pentru drepturile omului au declarat că dovezile pe care le-au adunat au arătat că „forțele de securitate iraniene au tras în mod deliberat și ilegal cu muniție de război și cu alice metalice în protestatari și simplii trecători, inclusiv în copii".
Organizațiile au declarat că Consiliul ONU pentru Drepturile Omului ar trebui să stabilească un mecanism independent de investigare, raportare și responsabilizare a autorităților iraniene vinovate de aceste acte de agresiune.
Consiliul ar trebui „să acționeze de urgență”, având în vedere gravitatea încălcărilor drepturilor omului care au fost comise în Iran.
Rusia nu recunoaște că rachetele sale au survolat R. Moldova
Rusia nu recunoaște că trei rachete rusești au traversat Republica Moldova pe 10 octombrie, deși încălcarea spațiului aerian a fost confirmată de Ucraina și România, susține ministrul moldovean al apărării, Anatolie Nosatîi.
Oficialul a spus, într-o emisiune la Radio Moldova, că, în loc să recunoască survolarea, partea rusă „ia o poziție de apărare” și solicită detalii Chișinăului.
„În condiții normale, în caz de încălcare a spațiului aerian, forțele de apărare antiaeriană trec într-o stare de luptă și se întreprind măsuri de interceptare a țintelor zburătoare, cum ar fi rachete sau avioane care încalcă spațiul național al unui stat. Noi avem mijloace de monitorizare, radare, de aceea am fost în stare să depistăm aceste ținte și să le confirmăm. Ce ține de mijloacele de interceptare, la acest capitol stăm mai rău, nu avem capacitate pentru a reacționa. Pentru a intercepta o țintă aeriană, avion sau rachetă este nevoie de o altă rachetă sau de un avion de vânătoare care ar doborî această țintă”, a declarat Nosatîi, citat de IPN.
Potrivit ministrului, în prezent, se lucrează la modificarea legislației astfel încât să fie permise achizițiile multianuale în domeniul apărării. Ulterior, cu sprijinul partenerilor externi, Republica Moldova și-ar putea cumpăra un sistem de apărare antiaeriană, care este „foarte complicat și costisitor”.
Noi explozii zguduie Ucraina, după o zi de atacuri cu drone sinucigașe
O rachetă rusă a lovit o clădire de apartamente din orașul portuar Nikolaev, în sudul Ucrainei. Trei explozii s-au auzit acolo în primele ore ale zilei de 18 octombrie, a declarat un martor pentru agenția de presă Reuters.
Explozii au zguduit orașele Krivoi Rog și Nikolaev încă de la primele ore ale zilei de 18 octombrie, au declarat oficialii locali, la o zi după ce Rusia a lansat valuri de atacuri kamikaze cu drone care au ucis cel puțin șapte persoane, dintre care patru în capitală, și au avariat infrastructura din Kiev și din alte câteva orașe din țară.
„Krivoi Rog. Explozii în partea de nord a orașului. Suntem în adăposturi", a scris Oleksandr Vilkul, șeful administrației militare a orașului din centrul Ucrainei, pe rețelele de socializare, adăugând că, până în prezent, nu sunt victime sau pagube.
Rusia dezlănțuie un atac cu drone sinucigașe asupra Kievului
Portul sudic Nikolaev a fost, de asemenea, ținta bombardamentelor rusești în cursul nopții, a declarat primarul Oleksandr Sienkovici care spune că o persoană a fost ucisă în urma atacului. „Ca urmare a bombardamentelor din timpul nopții, în Nikolaev o clădire de apartamente cu două etaje din cartierul central al orașului a fost distrusă. Salvatorii au recuperat cadavrul unui bărbat în vârstă de 55 de ani de sub dărâmături. O piață de flori a fost, de asemenea, distrusă în aceeași zonă a orașului", a declarat Sienkovici.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Rusia a atacat din nou Ucraina cu drone în seara zilei de 17 octombrie, după o zi de lovituri asupra orașelor în care au fost ucise cel puțin șapte persoane și după un avertisment al SUA că va trage Rusia la răspundere pentru crime de război.
Serviciile secrete britanice au spus în dimineața zilei de 18 octombrie că dronele folosite de Rusia în atacuri sunt de fabricație iraniană. Statele Unite au avertizat pe 17 octombrie că vor lua măsuri împotriva companiilor și națiunilor care lucrează cu programul de drone al Iranului.
Ce sunt dronele kamikaze/sinucigașe
- Dronele Shahed-136 de producție iraniană au fost folosite de Rusia pentru prima dată în războiul din Ucraina în septembrie 2022.
- Sunt cunoscute drept drone kamikaze, sau sinucigașe. Analogia mai corectă este cu o rachetă mică de croazieră, cu o capacitate distructivă relativ limitată.
- Au o sarcină utilă de 50 kg de explozibil. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski susține că Rusia ar fi cumpărat 2.400 astfel de drone.
- Dronele Shahed-136 „sunt greu de interceptat în mod constant”, dar viteza lor este mică în comparație cu a rachetelor de croazieră, ceea ce înseamnă că apărarea aeriană „va avea întotdeauna o șansă”. (Justin Bronk, expert militar, Institutul RUSI, Londra)
- Folosirea dronelor kamikaze pare să confirme speculațiile că Rusia nu mai are multe rachete ghidate.
- Potrivit unei evaluări ucrainene (14 octombrie 2022), Moscova și-a epuizat aproximativ două treimi din stocuri. Ar fi rămas cu numai 124 din 900 de rachete Iskander cu rază medie de acțiune.
- Dronele kamikaze/sinucigașe sunt mai eficiente împotriva unor ținte statice precum infrastructura energetică și de comunicații, decât împotriva armatelor în mișcare. (The Guardian, 17 octombrie 2022)
Josep Borrell: UE caută dovezi ale implicării Iranului în războiul din Ucraina
Uniunea Europeană caută dovezile concrete ale implicării Iranului în războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, a declarat pe 17 octombrie cel mai înalt diplomat al blocului, Josep Borrell.
Ce sunt dronele kamikaze/sinucigașe
- Dronele Shahed-136 de producție iraniană au fost folosite de Rusia pentru prima dată în războiul din Ucraina în septembrie 2022.
- Sunt cunoscute drept drone kamikaze, sau sinucigașe. Analogia mai corectă este cu o rachetă mică de croazieră, cu o capacitate distructivă relativ limitată.
- Au o sarcină utilă de 50 kg de explozibil. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski susține că Rusia ar fi cumpărat 2.400 astfel de drone.
- Dronele Shahed-136 „sunt greu de interceptat în mod constant”, dar viteza lor este mică în comparație cu a rachetelor de croazieră, ceea ce înseamnă că apărarea aeriană „va avea întotdeauna o șansă”. (Justin Bronk, expert militar, Institutul RUSI, Londra)
- Folosirea dronelor kamikaze pare să confirme speculațiile că Rusia nu mai are multe rachete ghidate.
- Potrivit unei evaluări ucrainene (14 octombrie 2022), Moscova și-a epuizat aproximativ două treimi din stocuri. Ar fi rămas cu numai 124 din 900 de rachete Iskander cu rază medie de acțiune.
- Dronele kamikaze/sinucigașe sunt mai eficiente împotriva unor ținte statice precum infrastructura energetică și de comunicații, decât împotriva armatelor în mișcare. (The Guardian, 17 octombrie 2022)
Imagini video postate pe rețelele de socializare au arătat dronele sinucigașe pe cerul Kievului la începutul zilei de 17 octombrie și dezastrul produs de acestea, Kievul și alte regiuni fiind ținta unui nou val de atacuri aeriene.
Autoritățile de la Kievul a declarat că Rusia folosește vehicule aeriene fără pilot de fabricație iraniană, încărcate cu explozibili, cunoscute sub numele de drone kamikaze, pentru a lovi ținte civile și de infrastructură în interiorul Ucrainei.
„Vom căuta dovezi concrete privind participarea (Iranului la războiul din Ucraina)", le-a declarat Borrell reporterilor la sosirea sa pentru o reuniune a miniștrilor de externe din UE la Luxemburg, adăugând că Dmitro Kuleba din Ucraina va participa la reuniune.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Nasser Kanaani, a negat că Teheranul ar fi furnizat arme vreuneia dintre părțile implicate în conflict. „Știrea publicată despre faptul că Iranul ar fi furnizat drone Rusiei ascunde intenții politicianiste și este difuzată de surse occidentale. Noi nu am furnizat armament niciuneia dintre țările aflate în război", a declarat Nasser Kanaani în timpul unei conferințe de presă săptămânale din 17 octombrie.
Centrala nucleară de la Zaporojie a repus în funcțiune sistemele de siguranță de rezervă
Centrala nucleară ucraineană Zaporojie a pierdut din nou conexiunea la ultima linie electrică rămasă, a declarat directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) la 17 octombrie.
Rafael Grossi a declarat că, în ciuda debranșării, centrala primește energie electrică de la rețea printr-un sistem de rezervă. O echipă de experți ai AIEA prezentă la centrală a fost informată de către membrii personalului de exploatare că linia a fost deconectată în jurul orei locale 4 dimineața, a precizat Grossi. Experții AIEA au informat că centrala primea energie electrică externă prin intermediul unei centrale termice din apropiere.
Deși cele șase reactoare ale centralei au fost oprite de săptămâni întregi, acestea au nevoie de o alimentare constantă cu energie electrică pentru a menține răcirea reactoarelor și alte funcții esențiale de siguranță necesare pentru a preveni topirea miezului.
Operatorul nuclear național ucrainean Energoatom a declarat că motivul debranșării din 17 octombrie este bombardarea unei substații situate în afara perimetrului centralei. Energoatom a mai spus că Rusia vizează acum toate substațiile care alimentează centralele nucleare ucrainene cu energie electrică.
Compania rusă de stat pentru energie nucleară nu a făcut deocamdată niciun comentariu în legătură cu aceste acuzații.
Tbilisi ar putea schimba „regimul liberal de vize” pentru ruși
Președinta georgiană, Salome Zurabișvili, afirmă că țara sa ar putea schimba regimul „liberal” de vize pentru cetățenii ruși, pe fondul unui aflux fără precedent provocat de mobilizarea de către Kremlin a trupelor pentru războiul împotriva Ucrainei.
Pe 17 octombrie, în cadrul unei conferințe de presă comune în capitala Republicii Moldova, Chișinău, după ce a purtat discuții cu președinta R. Moldova, Maia Sandu, Zurabișvili a calificat sosirea cetățenilor ruși în Georgia în ultimele săptămâni drept „o provocare”. Ea a mai spus că nu exclude posibilitatea „să revizuim regimul de vize, care, în prezent, este lipsit de restricții și nu corespunde agresiunii rusești [împotriva Ucrainei]”.
Zurabișvili nu a spus dacă vor fi introduse vize pentru cetățenii ruși care aleg să intre în națiunea din Caucazul de Sud. În prezent, rușii nu au nevoie de vize pentru a intra în Georgia și pot rămâne în țară până la 365 de zile. Dacă părăsesc Georgia mergând în altă țară, ei pot reveni imediat pentru alte 365 de zile.
Oficialii guvernului georgian au declarat de mai multe ori că nu există planuri de a introduce vize pentru cetățenii ruși.
Patru morți la Kiev, după ce Rusia a lansat noi atacuri cu drone pe teritoriul Ucrainei
Noile atacuri aeriene rusești au vizat Kievul cu drone de fabricație iraniană, ucigând cel puțin patru persoane în capitala Ucrainei, în timp ce alte regiuni din sudul și estul Ucrainei au fost, de asemenea, lovite pe 17 octombrie, au declarat oficiali ucraineni.
Primarul Vitali Kliciko a declarat că o femeie însărcinată și soțul ei se numără printre morții din Kiev. Trupurile lor au fost scoase din rămășițele unei clădiri de apartamente distruse și este posibil ca sub dărâmături să se mai afle persoane, a spus el.
Atacurile fac parte din eforturile Rusiei de a distruge infrastructura esențială a orașelor ucrainene și de a semăna panică, dar au un efect complet diferit de cel așteptat de ruși, a declarat Kliciko pentru RFE/RL.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că peste 25 de localități au fost atacate la sfârșitul zilei de 16 octombrie și în primele ore ale zilei de 17 octombrie. În discursul său nocturn, el a afirmat că forțele armate au reușit să doboare multe rachete și drone. Dar el a spus că Ucraina are nevoie de sisteme de apărare aeriană mai moderne pentru a-și proteja cerul.
Purtătoarea de cuvânt a președintelui american Joe Biden, Karine Jean-Pierre, a declarat reporterilor că Casa Albă „condamnă cu fermitate atacurile cu rachete ale Rusiei” susținând că atacul „continuă să demonstreze brutalitatea [președintelui rus Vladimir] Putin”.
Patru morți și șase dispăruți, după prăbușirea unui avion militar rusesc
Serviciile de urgență din orașul rusesc Ieisk au declarat că cel puțin patru persoane au murit și șase sunt date dispărute după ce, pe 17 octombrie, un avion militar rusesc s-a prăbușit în apropierea unei clădiri de apartamente care a luat foc în urma incidentului.
Potrivit datelor preliminare ale Ministerului pentru Situații de Urgență, la sfârșitul zilei, ora Moscovei, patru persoane au fost ucise, 25 au fost rănite, iar șase persoane au fost date dispărute. Publicația online Sota anunțase anterior că șase persoane au murit și 27 au fost rănite. Printre victime se află și copii.
Ministerul rus al Apărării spune că piloții s-au ejectat, iar cauza prăbușirii a fost un incendiu la unul dintre motoare în timpul decolării.
Un videoclip distribuit pe rețelele de socializare pare să arate că după prăbușire a urmat o explozie, iar întreaga fațadă a clădirii rezidențiale, de la etajul unu până la etajul nouă, este în flăcări. Serviciilor de urgență citate de agențiile rusești de stat spun însă că incendiul a cuprins cinci din cele nouă etaje ale clădirii rezidențiale.
Guvernatorul regional, Veniamin Kondratiev, a afirmat pe Telegram că toate unitățile de pompieri și de salvare din regiune lucrează la stingerea incendiului.
Președintele rus Vladimir Putin le-a cerut oficialilor să ofere tot ajutorul necesar victimelor și a ordonat guvernatorului regiunii Krasnodar Krai, șefului Ministerului pentru Situații de Urgență și ministrului Sănătății să se deplaseze la locul accidentului.
Ucraina anunță eliberarea a 108 femei în primul schimb de prizonieri exclusiv feminin cu Rusia
Ucraina anunță că un alt schimb de prizonieri "la scară largă" a avut loc cu Rusia, descriindu-l ca fiind primul schimb de prizonieri exclusiv feminin de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina.
Andri Iermak, șeful cancelariei prezidențiale, a anunțat pe Telegram că schimbul a avut loc pe 17 octombrie și că au fost eliberate 108 femei.
„Mame și fiice se aflau în captivitate, iar rudele lor le așteptau”, a declarat Iermak. Printre prizonierii eliberați se numără 37 de persoane care au rezistat în oțelăria Azovstal din orașul portuar ucrainean Mariupol în timpul săptămânilor de lupte din oraș până când forțele rusești l-au cucerit în luna mai.
Cele mai multe dintre ele erau membre ale forțelor armate ucrainene. Yermak a postat o fotografie cu femeile mergând pe o șosea, multe dintre ele în uniforme și zâmbind.
Unele dintre femei au fost capturate înainte ca Rusia să lanseze invazia neprovocată din 24 februarie și au fost reținute pentru că aveau o „poziție extrem de pro-ucraineană", a declarat Iermak.
Iermak a adăugat că femeile vor fi supuse unui examen medical și apoi vor fi returnate familiilor lor pentru a se recupera.
El nu a oferit detalii despre prizonierii eliberați de Ucraina în cadrul schimbului, pe care l-a descris ca fiind tensionat.
Ultimul schimb de prizonieri între Kiev și Moscova a avut loc la 13 octombrie. Acesta a implicat 20 de soldați ucraineni și a fost al doilea din această săptămână, după ce au fost eliberați 32 de soldați și corpul unui israelian care s-a oferit voluntar să lupte pentru Ucraina a fost eliberat cu două zile mai devreme.
Patru ruși prinși făcând ilegal fotografii în Norvegia
Patru cetățeni ruși - trei bărbați și o femeie - au fost arestați săptămâna trecută și plasați în arest preventiv în Norvegia după ce au fost văzuți fotografiind obiective a căror fotografiere era interzisă, a anunțat poliția norvegiană la 17 octombrie, fără a preciza care sunt acele obiective.
Când mașina lor a fost oprită pe 11 octombrie, poliția a găsit asupra lor echipament fotografic și un număr relativ mare de imagini. Numele celor patru nu a fost dezvăluit. Poliția a spus că aceștia au venit în Norvegia din Finlanda și că ar fi turiști.
Autoritățile norvegiene au declarat că nu au descoperit deocamdată nicio legătură cu alte două cazuri de ruși reținuți în această țara nordică, membră NATO. Poliția i-a arestat după ce a descoperit că aceștia aveau mai multe drone.
În ultimele săptămâni, au fost raportate mai multe drone survolând spațiul aerian din apropierea platformelor petroliere și de gaze norvegiene. Poliția a refuzat să ofere mai multe detalii „din cauza naturii sensibile cazului”.
Norvegia a detașat soldați pentru a ajuta la paza principalelor rafinării de petrolul și prelucrare a gazelor de la țărm, au anunțat șefii armatei pe 3 octombrie, ca parte a eforturilor de consolidare a securității pe fondul suspiciunilor că scurgerile de luna trecută din gazoductele Nord Stream, construite pentru a livra gaz rusesc în Germania a fost produs de acte deliberate de sabotaj.
Nou avertisment al agenției ONU pentru Drepturile Omului legat de escaladarea războiului din Ucraina
Noul șef al agenției ONU pentru Drepturile Omului afirmă că recenta escaladare a războiului Rusiei în Ucraina este „profund îngrijorătoare”, în special informațiile referitoare la atacurile cu drone kamikaze în zonele urbane.
Rusia dezlănțuie un atac cu drone sinucigașe asupra Kievului
În prima sa zi în calitate de Înalt Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Turk le-a declarat reporterilor la Geneva, pe 17 octombrie, după o nouă serie de atacuri aeriene și cu drone din partea Rusiei asupra Kievului, că „orice escaladare a războiului este profund îngrijorătoare pentru noi, iar acest lucru se întâmplă în Ucraina”. „Este absolut important ca obiectele civile, civilii, să nu fie vizați”, a spus el. „Acest lucru este foarte dificil în zonele urbane dens populate”, a adăugat el.
Săptămâna trecută, Moscova a lansat un val intens de atacuri asupra orașelor din Ucraina după ce un pod-cheie care leagă Rusia de peninsula Crimeea, anexată ilegal de Moscova de la Ucraina în 2014, a fost grav avariat într-un atac cu bombă.
Turk, un avocat austriac care este diplomat de multă vreme la ONU, îi ia locul lui Michele Bachelet, al cărei mandat s-a încheiat la 31 august.
