Ştiri
UE și Marea Britanie anunță sancțiuni legate de dronele iraniene livrate Rusiei
Uniunea Europeană și Marea Britanie au impus pe 20 octombrie sancțiuni contra unei firme producătoare de armament din Iran și a trei generali iranieni acuzați că au livrat dronele kamikaze folosite de Rusia pentru a ataca ținte civile și de infrastructură din Ucraina.
Numele celor trei generali și cel al firmei iraniene producătoare de drone Shahed Aviation Industries au fost publicate în Jurnalul oficial al Uniunii Europene și au fost adăugate pe lista neagră a sancțiunilor.
Ce sunt dronele kamikaze/sinucigașe
- Dronele Shahed-136 de producție iraniană au fost folosite de Rusia pentru prima dată în războiul din Ucraina în septembrie 2022.
- Sunt cunoscute drept drone kamikaze, sau sinucigașe. Analogia mai corectă este cu o rachetă mică de croazieră, cu o capacitate distructivă relativ limitată.
- Au o sarcină utilă de 50 kg de explozibil. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski susține că Rusia ar fi cumpărat 2.400 astfel de drone.
- Dronele Shahed-136 „sunt greu de interceptat în mod constant”, dar viteza lor este mică în comparație cu a rachetelor de croazieră, ceea ce înseamnă că apărarea aeriană „va avea întotdeauna o șansă”. (Justin Bronk, expert militar, Institutul RUSI, Londra)
- Folosirea dronelor kamikaze pare să confirme speculațiile că Rusia nu mai are multe rachete ghidate.
- Potrivit unei evaluări ucrainene (14 octombrie 2022), Moscova și-a epuizat aproximativ două treimi din stocuri. Ar fi rămas cu numai 124 din 900 de rachete Iskander cu rază medie de acțiune.
- Dronele kamikaze/sinucigașe sunt mai eficiente împotriva unor ținte statice precum infrastructura energetică și de comunicații, decât împotriva armatelor în mișcare. (The Guardian, 17 octombrie 2022)
E vorba de generalii Mohammed Hossein Bagheri, șeful Statului Major al armatei iraniene, Sayed Hojatollah Qureishi și Saeed Aghajani, șeful programelor de drone al Gărzilor Revoluționare din Iran.
„După trei zile de discuții, ambasadorii UE au aprobat măsuri împotriva entităților care livrează drone iraniene ce lovesc Ucraina”, a anunțat pe Twitter președinția cehă a Uniunii Europene, adăugând că blocul pan-european e pregătit să extindă sancțiunile contra altor patru entități aflate deja pe lista neagră.
Măsura a fost salutată de șeful diplomației ucrainene Dmitro Kuleba, care a spus într-un mesaj postat tot pe Twitter că acțiunea UE a răspuns prompt apelului său de luni de a impune sancțiuni Iranului pentru că ajută Rusia să ucidă ucraineni și să producă pagube infrastructurii energetice a Ucrainei.
După ce Londra a anunțat sancțiunile, ministrul britanic de externe James Cleverly a afirmat că sprijinul Iranului pentru războiul Rusiei în Ucraina este „deplorabil”.
Din 10 octombrie, forțele ruse au lansat atacuri succesive contra infrastructurilor civile și energetice ale Ucrainei, folosind între altele drone iraniene de tip Shahed-136.
Ministrul ucrainean al energiei Herman Halușenko a făcut cunoscut pe 20 octombrie că în ultimele 10 zile Rusia a lansat cam 300 de atacuri asupra sistemelor energetice ucrainene.
Pungi cu bani și rețineri în dosarul finanțării ilegale a Partidului Șor
Procuratura anticorupție anunță că a reținut 24 de persoane în dosarul de finanțare ilegală a Partidului Șor și că a ridicat aproximativ 3,5 milioane de lei, bani pe care i-ar cheltui săptămânal formațiunea, mai ales pentru organizarea protestelor din centrul Chișinăului și care ar fi fost transmiși de către „un grup criminal organizat”.
Pe parcursul zile de joi, 20 octombrie, procurorii au efectuat 55 de percheziții la domiciliile și în mașinile mai multor persoane suspectate, a anunțat șefa procuraturii anticorupție, Veronica Dragalin.
Unul dintre suspecți a fost reținut în flagrant în timp ce transmitea bani în numerar unui lider al organizației teritoriale a partidului, din nordul țării.
„În mai multe locații am ridicat aproximativ 20 de pungi negre cu aceleași embleme. Pungile au lipite pe ele etichete albe, pe care sunt scrise nume de raioane. În total, azi au fost ridicate 3,5 milioane de lei din aceste pungi. De exemplu, în punga cu emblema Călărași am găsit peste 25.000 de lei”, a declarat Veronica Dragalin.
Procurora a spus că aceeași metodă de distribuție a banilor în numerar a fost documentată și săptămânile anterioare, în cadrul urmării penale.
„Prin urmare, credem că această sumă de bani de aproximativ 3,5 milioane de lei reprezintă cheltuieli săptămânale”, a explicat Dragalin, precizând că e vorba mai ales de finanțarea protestelor pe care Partidul Șor le organizează în centrul capitalei începând cu 18 septembrie.
„În cadrul urmării penale a fost documentată și plata în numerar către persoane care au fost transportate organizat în capitală, pentru a participa la protestele din fața parlamentului și președinției”, a mai spus procurora.
Potrivit Veronică Dragalin acțiunile de urmărire penală continuă.
„Vineri vom anunța rezultatele activităților de astăzi care sunt încă în derulare”, a precizat șefa procuraturii anticorupție.
Liderul Partidului Șor, deputatul fugar Ilan Șor a anunțat încă în dimineața zilei de joi că procurorii, ofițerii CNA și SIS fac percheziții la membrii, activiștii și oficiile teritoriale ale formațiuni.
„Maia Sandu se teme teribil de protestele antiguvernamentale și face tot posibilul pentru a le zădărnici și a-i împiedica pe oameni să ajungă la manifestații”, a spus Șor într-o înregistrare video pe Faceebok precizând că protestele oricum vor continua.
Procuratura Anticorupție a anunțat la finele lunii iulie pornirea dosarului penal pe faptul finanțării ilegale a Partidului Șor.
Premierul britanic și-a dat demisia după 45 de zile
Premierul Marii Britanii, conservatoarea Liz Truss, și-a dat demisia după o revoltă deschisă în propriul partid politic.
Truss, care a preluat șefia executivului de la Boris Johnson la 6 septembrie, a spus într-o declarație joi, în direct la televiziune, că demisionează, dar va rămâne în post până se alege un nou lider.
Ea a adăugat că alegerea de lider (în partid) se va încheia săptămâna viitoare. De o alegere națională nu va fi nevoie până în 2024.
Boris Johnson 2.0?
Ziarul britanic Times, apropiat conservatorilor, a spus că este de așteptat ca fostul premier britanic Boris Johnson să se înscrie la alegerile din Partidul Conservator pentru înlocuirea lui Liz Truss, care și-a anunțat joi demisia.
Steven Swinford, editor politic la Times, a scris pe Twitter că deocamdată Johnson analizează situația, dar pare să creadă că este o chestiune de interes național.
Opoziția cere alegeri naționale
Cu toate acestea, liderul opoziției laburiste, britanice, Keir Starmer, a reacționat la știrea demisiei lui Truss cu revendicarea ca alegerile naționale să aibă loc de îndată.
„Tories (conservatorii) nu pot răspunde la ultimele lor eșecuri pocnind din nou din degete și schimbând oamenii din conducere fără consimțământul poporului britanic. Avem nevoie de alegeri generale – acum” – a spus liderul de opoziție, într-o declarație.
Tot mai mulți parlamentari ceruseră demisia lui Truss după săptămâni de tulburări provocate de planul ei economic.
Planul prezentat de guvern luna trecută a dus la turbulențe financiare și la o criză politică în care au avut loc printre altele înlocuirea ministrului de finanțe, mai multe cotituri politice bruște și prăbușirea disciplinei în Partidul Conservator, de guvernământ.
Știrea demsiei lui Truss a fost urmată imediat de aprecierea lirei sterline pe piețele financiare. Moneda britanică a câștigat 0,35% față de dolarul american, ajungând la 1,1262 dolari.
La bursa de la New York, însă, știrea a provocat coborârea la deschidere a indicelui S&P 500, din cauză că în percepția investitorilor a avut prioritate noua instabilitate politică de la Londra, mai degrabă decât probabila corectare a greșelilor economice ale lui Truss.
Biden îi mulțumește lui Truss pentru Ucraina
Președintele SUA, Joe Biden, a promis joi să continue cooperarea strânsă cu Marea Britanie după demisia premierului conservator Liz Truss la numai șase săptămâni de la învestire.
„Îi mulțumesc premierului Liz Truss pentru parteneriatul într-o serie de chestiuni, inclusiv pentru tragerea Rusiei la răspundere pentru războiul împotriva Ucrainei”, a spus Biden.
Truss, fostă ministră de externe britanică, înainte să fie 45 de zile premier, a avut o retorică hotărât pro-ucraineană după invazia rusă și a anunțat numeroase sancțiuni britanice împotriva Moscovei, ca și ralierea Londrei la cele internaționale.
Ceva mai devreme a spus șeful de personal al Casei Albe, Ron Klain, a spus într-un interviu televizat la MSNBC că Statele Unite vor avea o relație strânsă cu oricine o va înlocui pe Liz Truss.
Declarație rusă sarcastică după demisia lui Truss
Ministerul de externe al Rusiei a salutat demisia premierului britanic Liz Truss, spunând că a fost un lider rușinos, care va rămâne în memorie pentru că era „catastrofal de agramată”. „Marea Britanie nu a mai avut o asemenea rușine de premier”, a spus purtătoarea de cuvânt a „externelor” de la Moscova, Maria Zaharova.
Reuters scrie că referința la „agramata” Truss pare să fie legată de vizita făcută de ea la Moscova înaintea invadării Ucrainei de către ruși, pe vremea când era ministrul de externe britanic.
La o întâlnire cu ministrul de externe rus, veteranul Serghei Lavrov, Truss a părut să încurce două regiuni rusești cu Ucraina, atrăgându-și ironia colegului rus și multe comentarii în talk-show-uri la televiziunile ruse.
Macron: e important ca Marea Britanie să se stabilizeze
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat joi că este important ca Regatul Unit să ajungă la „stabilitate cât mai curând posibil” după demisia premierului britanic Liz Truss după numai 45 de zile la putere.
„Vrem, mai presus de toate, stabilitate”, le-a spus Macron reporterilor odată ajuns la summit-ul de toamnă al UE, care are loc joi și vineri la Bruxelles.
„Pe plan personal, pe mine mă întristează întotdeauna să văd un coleg plecând”, a adăugat Macron, citat de Reuters
Irlanda: Premier britanic nou, cât mai curând
Marea Britanie trebuie să învestească un nou premier în locul lui Liz Truss „cât mai iute cu putință” pentru a asigura stabilitate pe plan larg politic și financiar, a spus premierul irlandez Micheál Martin, la sosirea la un summit UE, joi, la Bruxelles.
„Cred că stabilitatea este foarte importantă și ne-am dori să vedem sistemul britanic capabil să aleagă un succesor cât mai iute cu putință, pentru ca stabilitatea să fie atinsă în această situație, date fiind chestiunile importante geopolitice cu care se confruntă Europa, nu în ultimul rând războiul din Ucraina și criza energetică”, a spus Martin.
Fiul guvernatorului unei regiuni rusești a fost arestat în Italia și riscă extrădarea în SUA
Poliția din Italia l-a arestat pe fiul unui guvernator al unei regiuni din Siberia rusă și l-ar putea extrăda în Statele Unite, unde este căutat sub acuzația de încălcarea regimului sancțiunilor și spălare de bani.
Biroul Procurorului General american a declarat la 19 octombrie că Artiom Uss, fiul guvernatorului regiunii Krasnoiarsk Krai, Aleksandr Uss, a fost arestat în Italia cu două zile mai devreme. De asemenea, în declarație se precizează că un alt suspect în acest caz, Iury Orekhov, a fost arestat în Germania în aceeași zi.
Un rechizitoriu cu 12 capete de acuzare a fost prezentat pe 19 octombrie la un tribunal federal din Brooklyn, New York. Cei doi bărbați sunt acuzați alături de alți trei cetățeni ruși - Svetlana Kuzurgașeva, Timofei Teleghin și Serghei Tulyakov. În plus, doi cetățeni venezueleni - Juan Fernando Serrano Ponce și Juan Carlos Soto - au fost inculpați pentru intermedierea unor tranzacții petroliere ilicite pentru o companie energetică venezueleană.
Potrivit comunicatului, Uss și Orekhov dețineau în Germania Nord-Deutsche Industrieanlagenbau GmbH (NDA GmbH), care cumpăra în Statele Unite tehnologii militare și tehnologii cu dublă utilizare, inclusiv semiconductori și microcipuri care sunt utilizate în avioane militare, sisteme de rachete, muniție modernă, radare și sateliți. Kuzurgașeva a ocupat funcția de director executiv al companiei.
Canada va găzdui o reuniune online a miniștrilor de externe femei cu privire la situația din Iran
Canada a anunțat că va găzdui la 20 octombrie o reuniune online a femeilor ministru de externe din întreaga lume pentru a discuta despre tulburările din Iran, care au fost declanșate de moartea unei tinere care se afla în custodia poliției pentru că purta hijabul „în mod necorespunzător”.
Ministrul canadian de externe, Melanie Joly, a anunțat reuniunea pe 19 octombrie, afirmând că aceasta va oferi ocazia miniștrilor de a asculta „direct” punctul de vedere al femeilor de origine iraniană și de a discuta despre „starea gravă” a drepturilor femeilor și a drepturilor omului în Iran, în contextul protestelor în curs de desfășurare împotriva Teheranului.
„Ne vom reuni pentru a transmite un mesaj clar: regimul iranian trebuie să pună capăt tuturor formelor de violență și persecuție împotriva poporului iranian, inclusiv agresiunilor lor brutale împotriva femeilor în special”, a declarat Joly. „Canada va continua să fie alături de iranienii curajoși care luptă pentru drepturile omului și își apără mamele, surorile, soțiile și fiicele. Drepturile femeilor sunt drepturi ale omului.”
Iranul a fost zguduit de tulburări - una dintre cele mai ample provocări la adresa regimului islamic de la revoluția din 1979 - după moartea (pe 16 septembrie) a Mahsei Amini, în vârstă de 22 de ani, în timp ce se afla în custodia poliției pentru că ar fi încălcat codul vestimentar strict al Iranului.
Ucraina este forțată să restricționeze energia electrică în urma avariilor la rețea
Pe 19 octombrie, oficialii au anunțat că sunt de așteptat pene de curent și restricții în alimentarea cu energie electrică.
Ucraina se confruntă cu pagubele provocate infrastructurii de atacurile aeriene rusești. Diferite regiuni ale Ucrainei ar putea suferi întreruperi de energie electrică pentru a reduce încărcătura rețelei electrice pe 19 și 20 octombrie, a declarat un consilier al ministrului energiei, Oleksandr Harcenko. El a spus că vor exista întreruperi, inclusiv unele programate.
„Din păcate, potrivit noilor date, aproximativ 40% din totalul infrastructurii este grav avariată. Lucrările de reparare și conectare sunt în curs de desfășurare, dar sunt așteptate întreruperi astăzi și mâine”, a declarat Kharchenko la televiziunea ucraineană. El a adăugat că vor exista întreruperi „nu doar de urgență, ci și programate”, menite să reducă sarcina pe rețeaua electrică. Kirilo Timoșenko, adjunctul șefului cancelariei prezidențiale, a declarat pe rețeaua de socializare Telegram că restricțiile electrice la nivelul întregii țări vor începe pe 20 octombrie, de la ora 7:00 la 23:00.
Președintele Volodimir Zelenski a discutat anterior, pe 19 octombrie, despre securitatea la instalațiile de alimentare cu energie electrică cu oficiali de rang înalt, în urma atacurilor aeriene rusești asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Zelenski a declarat că guvernul „depune eforturi pentru a crea puncte mobile de alimentare cu energie electrică pentru infrastructura critică din orașe, orașe și sate”.
Zelenski urmează să se adreseze liderilor UE la 20 octombrie, care se reunesc pentru a discuta opțiunile pentru un sprijin mai mare pentru Ucraina, inclusiv echipamente energetice, ajutor pentru restabilirea alimentării cu energie electrică și finanțare pe termen lung pentru reconstrucție.
Înaintea summitului, cancelarul german Olaf Scholz s-a adresat legislatorilor de la Berlin pe 20 octombrie, condamnând ultimele atacuri cu drone ale Rusiei asupra unor ținte civile din Ucraina. El a afirmat că „astfel de tactici de pământ pârjolit nu vor ajuta Rusia să câștige războiul”. Scholz a afirmat că astfel Putin nu va face „decât să întărească hotărârea și voința Ucrainei și a partenerilor săi de a persevera”.
„De fapt, bombardamentele și teroarea cu rachete ale Rusiei sunt un act de disperare - la fel ca și mobilizarea oamenilor ruși pentru război”, a spus Scholz. „Vrea să semene frică, să divizeze și să intimideze. El speculează asupra slăbiciunii noastre, dar se înșeală - nu suntem slabi.” Scholz a mai adăugat că reconstrucția Ucrainei după război va fi o sarcină care va dura o generație și „în care întreaga comunitate civilizată de state trebuie să-și unească forțele”.
La Londra, secretarul britanic al Apărării, Ben Wallace, va face, de asemenea, o declarație în fața parlamentului cu privire la Ucraina, mai târziu pe 20 octombrie, a anunțat Camera Comunelor pe Twitter.
Rusia dezlănțuie un atac cu drone sinucigașe asupra Kievului
Peste 50 de multinaționale, relocate din Rusia în Kazahstan din cauza războiului
Oficialii kazahi afirmă că peste 50 de companii internaționale s-au relocat din Rusia în Kazahstan de când Moscova a lansat invazia continuă și neprovocată a Ucrainei în februarie.
Prim-ministrul Alihan Smailov le-a declarat reporterilor pe 19 octombrie că alte 56 de companii internaționale care au părăsit Rusia în ultimele luni „și-au exprimat dorința de a se stabili în Kazahstan”.
Președintele Qasym-Zhomart Toqaev a adăugat că autoritățile din cel mai mare oraș al țării, Almatî, ar trebui să ajute la relocarea companiilor în jurul capitalei financiare a națiunii din Asia Centrală, bogată în petrol. „Acest lucru va ajuta în mod semnificativ economia țării noastre. Discutați acest lucru cu guvernul și cu companiile”, le-a spus Toqaev oficialilor orașului Almatî.
După ce Rusia și-a lansat agresiunea la scară largă împotriva Ucrainei la sfârșitul lunii februarie, peste o mie de companii internaționale și-au oprit sau suspendat operațiunile în Rusia, în timp ce 320 de companii internaționale au părăsit complet piața rusă.
Kazahstanul a devenit, de asemenea, o destinație principală pentru cetățenii ruși care au fugit din țară pentru a se sustrage unei mobilizări militare anunțate de președintele rus Vladimir Putin la 21 septembrie.
Liderii UE discută la Bruxelles despre măsurile pentru contracararea crizei energetice
Liderii Uniunii Europene se întâlnesc la Bruxelles pe 20 octombrie, pentru a doua oară în două săptămâni, pentru a încerca să reducă prețurile la energie, în ciuda disensiunilor care persistă între cei 27 de membri ai blocului.
Se preconizează că discutarea modalităților de reducere a prețurilor la gaze va fi un subiect de dispută, după ce o propunere recentă a Comisiei Europene nu a reușit să prezinte detalii despre modul în care ar putea fi aplicat un plafon al prețului la gaze.
Un grup de 15 țări, printre care Franța și Polonia, este în favoarea unei anumite forme de plafonare, dar se confruntă cu o opoziție puternică din partea Germaniei și a Țărilor de Jos - cea mai mare economie și, deopotrivă, cel mai mare cumpărător de gaze din Europa și, respectiv, un important centru european de tranzacționare a gazelor.
Se așteaptă ca cei 27 să susțină un preț de referință alternativ pentru gazul natural lichefiat și o achiziție comună de gaze. De asemenea, se așteaptă ca liderii UE să discute despre modul în care vor fi finanțate prețul gazelor și pachetele de ajutor pentru a ușura situația gospodăriilor și a întreprinderilor, având în vedere costurile energetice care au crescut vertiginos.
Se așteaptă ca la summit să se discute despre sprijinul acordat Ucrainei pentru a o ajuta să facă față atacurilor rusești cu rachete și drone care au afectat grav infrastructura energetică a țării.
În luna mai, Comisia a propus să ofere Ucrainei nouă miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi pentru ca administrația civilă a țării să continue să funcționeze.
Norvegia acuză implicarea „serviciilor secrete străine” după arestarea mai multor ruși
Premierul norvegian Jonas Gahr Store afirmă că, în spatele unei recente serii de zboruri ilegale de drone în țară, s-ar afla serviciile de informații străine.
Store a făcut aceste comentarii pe 19 octombrie, după ce poliția norvegiană a anunțat arestarea unui rus acuzat că a operat ilegal o dronă deasupra arhipelagului Svalbard din regiunea arctică. Andrei Iakunin, fiul fostului șef al Căilor Ferate Ruse Vladimir Yakunin, un apropiat al președintelui Vladimir Putin, a fost arestat pe 17 octombrie la Hammerfest, în nordul Norvegiei.
Iakunin este al șaptelea rus arestat în ultimele zile, suspectat că a pilotat ilegal drone sau că a făcut fotografii în zone restricționate din țara scandinavă. Store a declarat pentru televiziunea publică norvegiană NRK: „Este evident inacceptabil ca serviciile secrete străine să opereze drone deasupra aeroporturilor norvegiene”.
Cu câteva ore mai devreme, fusese observată o dronă în apropierea aeroportului din Bergen, al doilea oraș ca mărime din Norvegia, ceea ce a dus la suspendarea, pentru scurt timp, a traficului aerian.
Aeroportul Bergen, care se află în apropierea principalei baze navale norvegiene, a fost închis în jurul orei 6:30, când spațiul aerian din zonă a fost închis pentru a fi redeschis 2 ore și jumătate mai târziu.
Alături de alte țări occidentale, Norvegia a interzis rușilor și entităților rusești să opereze drone sau sau să zboare cu alte tipuri de aeronave deasupra teritoriului său după invazia Moscovei în Ucraina.
SUA acuză cinci ruși că fac export ilegal cu tehnologie și ocolesc aplicarea sancțiunilor
Departamentul de Justiție al SUA a acuzat mai multe persoane de participare la scheme ilegale de export de tehnologii sofisticate către Rusia și de eludare a sancțiunilor impuse petrolului venezuelean.
Cinci cetățeni ruși și doi brokeri de petrol pentru Venezuela sunt acuzați într-un rechizitoriu desecretizat la 19 octombrie, în care se susține că au luat parte la aceste scheme, a declarat departamentul într-un comunicat de presă.
Departamentul de Justiție a precizat că unele tehnologii exportate au fost recuperate pe câmpul de luptă din Ucraina. De asemenea, a precizat că un „sistem de mașini cu potențiale aplicații în programe de proliferare nucleară și de apărare” a fost interceptat înainte de a ajunge în Rusia.
Directorul FBI, Christopher Wray, a declarat că acuzațiile și arestările "evidențiază activitatea FBI de combatere a evaziunii flagrante a Rusiei față de sancțiunile americane și de încălcare a reglementărilor privind exporturile".
Doi dintre ruși - Iuri Orehov, 42 de ani, și Artem Artem Uss, 40 de ani - au fost arestați în Europa pe 17 octombrie. Acuzația susține că aceștia „au obținut tehnologie militară de la companii americane, au făcut contrabandă cu milioane de barili de petrol și au spălat zeci de milioane de dolari pentru industriași ruși, entități sancționate și cel mai mare conglomerat energetic din lume”, a precizat Departamentul de Justiție. Ceilalți trei ruși menționați în rechizitoriu sunt descriși ca fiind rezidenți ai Moscovei.
Sondaj Gallup: 70 la sută dintre ucraineni vor să lupte până la victoria asupra Rusiei
Șapte din zece ucraineni spun că țara lor trebuie să continue lupta până la victoria în războiul cu Rusia.
Un sondaj realizat de Gallup la începutul lunii septembrie și publicat pe 18 octombrie arată că 70% dintre ucraineni sunt în favoarea luptei până la victorie, în timp ce 91% dintre cei care susțin războiul definesc victoria ca fiind recucerirea tuturor teritoriilor confiscate de Rusia, inclusiv Crimeea, anexată ilegal de Moscova în 2014.
Doar 26 la sută dintre respondenți au declarat că Ucraina ar trebui să încerce să negocieze cât mai curând posibil încheierea războiului. Sondajul, efectuat în toate regiunile țării, a fost realizat în perioada 2-11 septembrie, la doar câteva zile după ce Ucraina a început o contraofensivă care a împins trupele rusești afară din multe zone. De atunci, Rusia a lansat o avalanșă de atacuri aeriene și cu drone concentrate asupra infrastructurii civile a țării, lăsând multe zone cu rezerve de energie și apă limitate sau inexistente, în timp ce iarna se apropie cu pași repezi.
„Sprijinul pentru continuarea luptei este mai puternic în regiunile cele mai îndepărtate de războiul terestru și mai slab în părțile Ucrainei unde oamenii sunt cel mai aproape de acțiune", a declarat Gallup. Sprijinul pentru efortul de război este cel mai mare în regiuni precum capitala țării, Kiev (83%), și în vest (82%).
Muncitorii dintr-o fabrică iraniană de zahăr intră în grevă, solidari cu protestele din țară
Angajații de la fabrica de zahăr Haft Tapeh din orașul Shush, din sud-vestul Iranului, s-au alăturat protestelor la nivel național, în timp ce demonstranții furioși din cauza morții unei tinere femei reținute pentru o presupusă încălcare a codului vestimentar islamic continuă să sfideze amenințările autorităților că vor reprima sângeros orice manifestație de protest.
Proeminentul activist sindical Esmail Bakhshi a afirmat într-un tweet din 18 octombrie că managerii fabricii au încercat să-i facă pe muncitori să renunțe grevă prin depunerea de bani în conturile lor bancare „dar ei au venit oricum pentru a-și arăta onoarea”.
Revolta muncitorilor din multe sectoare ale economiei iraniene face ca presiunea asupra guvernului să crească după o vară de tulburări cauzate de condițiile de viață precare și de o economie în declin, afectată de sancțiunile americane impuse din cauza programului nuclear al Teheranului.
Cel mai recent val de proteste a fost declanșat de moartea la 16 septembrie a lui Mahsa Amini, în vârstă de 22 de ani, în timp ce se afla în custodia poliției pentru că ar fi purtat un hijab necorespunzător. Autoritățile au întâmpinat demonstranții cu forță letală pe străzile orașelor din întreaga țară. În ultimele zile au fost raportate greve ale muncitorilor în mai multe orașe, în special în zonele din sud, unde se află industria petrolieră iraniană, unul dintre puținele sectoare ale economiei capabile să aducă bani pentru guvern.
Prin decizia autorităților (CSE), Moldovagaz este împrumutată cu peste 1 miliard de lei
Comisia pentru Situații Excepționale a decis că Energocom va acorda companiei Moldovagaz un împrumut de peste un miliard de lei (1.050 de milioane MDL) pentru a achita spre Gazprom consumul de gaze pentru septembrie și avansul pe octombrie.
Ministrul Infrastructurii Andrei Spînu a precizat într-o postare pe Telegram, că acest împrumut se face fără acordul prealabil al consiliilor de administrație sau al adunărilor generale ale celor două companii, iar Moldovagaz va garanta împrumutul cu sistemul de transport al gazelor, Moldovatransgaz, dacă datoria nu este plătită la data scadentă de 1 mai 2023, cu o dobândă de 21,5%, egală cu rata de bază a Băncii Naționale.
În acest fel, argumentează Spînu în postarea sa, guvernul vrea să garanteze securitatea energetică a țării, pentru că financiar cel puțin, Gazprom nu ar avea nici nu motiv să sisteze eventual livrarea de gaze spre R. Moldova.
Banii vor fi debursați joi, 20 octombrie, după semnarea acordurilor de împrumut și gajare a Moldovatransgaz, a mai precizat Spînu.
Directorul general al companiei Moldovagaz, Vadim Ceban a scris la rândul său pe Telegram că datorită împrumutului de peste un miliard de lei, „Moldovagaz va putea achita integral datoria actuală către (...) Gazprom, evitând în același timp să rămână fără numerar”.
La începutul lunii octombrie, Gazprom avertiza că va sista livrarea de gaze naturale către R. Moldova, „în cazul încălcării obligațiunii privind achitarea gazului până la 20 octombrie 2022”.
Moldovagaz este o companie pe acțiuni, în care Gazprom deține majoritatea de 50%, în timp ce R. Moldova este acționar minoritar, cu 33,5%.
De la 1 octombrie, Gazprom a redus livrările în R. Moldova cu 30%.
Pe 17 octombrie, autoritățile separatiste de la Tiraspol anunțau , printr-un comunicat de presă, că Gazprom ar fi decis să limiteze livrările de gaze în regiunea transnistreană cu 30% în luna octombrie și cu 40% - în noiembrie, comparativ cu aceleași perioade din anii precedenți, creând un deficit de 36 și, respectiv, 55 de milioane de metri cubi de gaze.
În consecință, Tiraspolul a decis să reducă gazul livrat marilor întreprinderi din regiune, inclusiv centralei termoelectrice de la Cuciurgan, care asigură 60% din consumul de electricitate pe malul drept.
Cifra de 40% pentru noiembrie, cu care operează autoritățile separatiste, nu a fost confirmată oficial de Chișinău, dar a mărit și mai mult temerile că Gazprom ar putea sista total livrările de gaze spre R. Moldova.
Ajutor de 3.000 de lei, bugetarilor cu salarii mai mici de 15.000 de lei
Guvernul R. Moldova a aprobat miercuri, 19 octombrie, decizia privind oferirea unor alocații prevăzute în legea bugetului de stat pentru anul 2022.
Decizia se referă la angajații din sectorul public cu salarii mai mici de 15 mii de lei. Nu este clar câte persoane exact vor beneficia de acest ajutor unic de trei mii de lei.
Se cunoaște însă că guvernul va cheltui pentru această decizie aproximativ 437 de milioane de lei, ceea ce ar înseamna că peste 140.000 de persoane ar trebui să beneficieze de ajutorul unic în valoare de trei mii de lei.
Potrivit statisticilor oficiale, din cei peste 700.000 de angajați din R. Moldova, puțin sub 300.000 lucrează la stat.
Potrivit legii, plățile unice cu caracter excepțional nu sunt supuse impozitării.
Premiul Saharov pentru libertatea de gândire decernat „poporului ucrainean”
Premiul Saharov pentru libertatea de gândire a fost decernat miercuri poporului ucrainean, în onoarea rezistenței împotriva invaziei Rusiei.
Premiul, acordat anual de Parlamentul European, vine cu o sumă de 50.000 de euro, care va fi distribuită mai multor organizații ale societății civile ucrainene.
Premiul Saharov pentru libertatea de gândire, numit după cunoscutul disident sovietic Andrei Saharov, este acordat din 1988 persoanelor și organizațiilor care apără drepturile omului și libertățile fundamentale.
Anul acesta și Premiul Nobel pentru Pace a stat sub semnul invaziei ruse din Ucraina. A fost acordat activistului belarus Ales Bialiațki, grupului rus pentru drepturile omului Memorial și Centrului pentru libertăți civile din Ucraina.
„Laureații Premiului pentru Pace reprezintă societatea civilă din țările lor de origine. Aceștia au promovat timp de mulți ani dreptul de a critica puterea și de a proteja drepturile fundamentale ale cetățenilor”, a precizat Comitetul Nobel norvegian în citația sa. „ Împreună, ei demonstrează importanța societății civile pentru pace și democrație.”
Finlanda vrea să întărească cu ziduri părți din frontiera cu Rusia
Principalele partide politice din Finlanda au căzut de acord ca părți din granița cu Rusia să fie întărite cu ziduri. „Trebuie să fim siguri că putem controla situația la graniță”, a declarat premierul Sanna Marin după o întrevedere cu liderii partidelor, precizând că în scurt timp se va lansa un proiect pilot, care va fi prezentat în Parlament până la sfârșitul anului.
Este vorba de construirea unei mici secțiuni de zid în sud-estul țării, care ar trebui să ofere mai multe informații cu privire la condițiile și costurile proiectului, a mai spus Sanna Marin. Poliția de frontieră finlandeză propune ca zidul să fie ridicat de-a lungul a 130 până la 260 de kilometri din granița finlandezo-rusă.
Guvernul finlandez este din ce în ce mai îngrijorat de înmulțirea trecerilor ilegale ale frontierei estice, lungă de peste 1.300 de kilometri. Numărul acestora a crescut simțitor după ce în Rusia s-a decretat mobilizare parțială pentru frontul din Ucraina.
Ilan Șor refuză să-și ceară scuze de la Maia Sandu, cum îl obligă instanța
Liderul Partidului Șor, deputatul Ilan Șor refuză să-i prezinte scuze publice președintei Maia Sandu pentru defăimare, așa cum l-au obligat magistrații Curții de Apel Chișinău.
„Eu, Ilan Șor, declar pe propria răspundere că voi respecta o decizie luată de justiția capturată de guvernarea PAS doar atunci când Maia Sandu își va vedea ceafa fără oglindă”, a scris pe Facebook deputatul fugar.
Curtea de Apel Chișinău a mențin în vigoare hotărârea primei instanțe care îl obligase pe Ilan Șor să dezmintă public informațiile precum că Maia Sandu ar fi primit bani în plic de la ex-premierul Vlad Filat. În plus, Șor ar trebui să-i achite președintei despăgubiri de 50.000 de lei.
În iunie 2018, Ilan Șor a scris în câteva postări pe Facebook că, pe vremea când era ministră a educației, Maia Sandu ar fi primit plicuri cu bani de la premierul de atunci, Vlad Filat, înainte ca guvernul să aloce cea de-a doua tranșă celor trei bănci devalizate.
„Trebuie să înțelegi: știu cât de mult ți-a plătit Filat în plic în fiecare lună, ca surplus la salariu. Anume eu am fost cel care punea banii în plic înainte ca el să ți-i transmită”, spunea Șor în una din postări.
Maia Sandu a negat că ar fi primit vreodată bani de la Vlad Filat și s-a plâns la Judecătoria Chișinău, iar instanța a decis, în 2021, că aceste aserțiuni publice i-ar afectat grav imaginea, că ar fi false și defăimătoare.
Putin decretează legea marțială în cele patru regiuni ucrainene anexate abuziv de Moscova
Președintele rus Vladimir Putin a decretat miercuri legea marțială în cele patru regiuni anexate abuziv recent de Moscova, și a dat noi puteri în caz de urgență guvernatorilor din toate regiunile Rusiei, relatează agenția Associated Press.
Putin n-a spus ce măsuri anume se vor lua sub legea marțială, dar a precizat că ea va intra în vigoare începând de joi. Decretul lui dă forțelor de poliție trei zile ca să înainteze propuneri specifice și ordonă crearea unor forțe de apărare teritorială în cele patru regiuni anexate.
„Lucrăm la îndeplinirea unor foarte dificile sarcini pe termen lung, pentru a asigura securitatea Rusiei și un viitor sigur, pentru a ne apăra poporul”, a spus liderul de la Kremlin într-o declarație televizată la începutul unei ședințe a Consiliului rus de Securitate.
Se așteaptă ca decizia lui Putin de impune legea marțială în regiunile anexate abuziv Donețk, Herson, Luhansk și Zaprojie să fie ratificată rapid de Consiliul Federației, camera superioară a Parlamentului rus.
Potrivit agenției Associated Press, proiectul de lege în acest sens dă de înțeles că ar putea fi vorba de restricții de circulație și în privința adunărilor publice, o cenzură mai aspră și o mai mare autoritate dată poliției.
Putin nu a dat detalii despre noile puteri acordate șefilor regiunilor ruse prin decretului său, mărginindu-se la a spune că având în vedere situația actuală el crede necesar ca guvernatorilor din toate regiunile Rusiei să li se acorde prerogative în plus.
Președintele rus a ordonat de asemenea crearea unei Comisii de coordonare pentru a spori interacțiunea diversele agenții guvernamentale ruse în abordarea luptelor din Ucraina, pe care el continuă să le numească „operațiune militară specială”.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a spus că decretul lui Putin nu are în vedere închiderea granițelor Rusiei, relatează agenția de știri de stat RIA-Novosti, citată de Associated Press.
Mii de oameni încep să fie evacuați din Herson
La Herson, în sudul Ucrainei, a început evacuarea civililor. Liderul regiunii, instalat de Rusia, Vladimir Saldo a anunțat că 5.000 de persoane au plecat deja din regiune și că în următoarele șase zile vor fi evacuate între 50.000-60.000 de persoane. Va fi evacuată și toată administrația instalată de Moscova în orașul Herson, a mai spus Saldo
Herson a fost primul oraș mare cucerit de forțele ruse la începutul invaziei din Ucraina, în februarie. În ultimele săptămâni însă, armata ucraineană a recucerit mult teren pierdut în regiunea Herson, a înaintat până la 30 de kilometri spre sud în lungul râului Nipru, amenințând să încercuiască și izoleze trupele ruse.
Evacuarea forțată sau deportarea populației civile de către o putere ocupantă din teritoriul aflat sub controlul său este considerată crimă de război.
Kievul a acuzat Rusia pe 19 octombrie evacuarea este „un spectacol de propagandă”, menit să-i sperie pe locuitorii din Herson și să inducă ideea că armata ucraineană s-ar pregăti să bombardeze orașul.
„Rușii încearcă să sperie oamenii din Herson cu mesaje false despre bombardarea orașului de către armata noastră și organizează un spectacol de propagandă cu evacuare”, a scris Andri Iermak, șeful biroului președintelui ucrainean, pe Telegram.
Între timp, președintele Vladimir Putin a anunțat că la Herson și în celelalte trei regiuni ucrainene anexate abuziv de Rusia pe 30 septembrie, se impune legea marțială. Este vorba de Donțek, Luhansk, Zaporojie și Herson. În peninsula ucraineană Crimeea, anexată de Rusia încă din 2014, s-a limitat libertatea de deplasare a locuitorilor, la fel ca în alte opt regiuni rusești, din apropierea graniței cu Ucraina.
În timp ce începe evacuarea civililor din sud, armata rusă continuă să lovească masiv cu rachete și drone kamikaze/sinucigașe orașele ucrainene, țintind în primul rând infrastructura energetică și de comunicații. Se estimează că o treime din centralele electrice din țară au fost avariate.
HRW: torturarea prizonierilor din Izium, Ucraina - parte a politicii ruse
Torturarea periodică a prizonierilor de către forțele ruse și subordonații lor, în cele șase luni de ocupație a orașului Izium din estul Ucrainei, a făcut parte a unei „politici și a unui plan”, a afirmat organizația Human Rights Watch (HRW) pe 19 octombrie.
Orașul Izium, din regiunea Harkov, a fost ocupat de trupele ruse după invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina în luna februarie, și a fost eliberat de forțele ucrainene luna trecută.
După eliberare, în apropierea orașului a fost găsită o groapă comună de unde au fost exhumate câteva sute de cadavre, între care 30 aveau urme de tortură.
Galerie foto | Groapă comună cu 440 de cadavre, descoperită la Izium, recent eliberat de sub ocupația rusească
„Forțele ruse și cei care operau sub comanda lor îi torturau periodic pe cei luați prizonieri în timpul celor șase luni de ocupație la Izium”, spune HRW în declarația dată publicității miercuri.
HRW a intervievat mai mult de 100 de supraviețuitori care au relatat cum au fost torturați cu șocuri electrice, cu metoda prosopului cu apă, bătăi severe, amenințări cu arma la tâmplă, sau fiind forțați să rămână ore întregi în poziții incomode.
Supraviețuitorii au identificat cel puțin șapte locuri în Izium, între care două școli, unde au fost deținuți și supuși abuzurilor de către soldații ruși.
„Violența extremă și abuzurile nu au fost incidente întâmplătoare la Izium. Multe victime ne-au împărtășit mărturii credibile despre experiențe de tortură similare în timpul interogatoriilor în facilități aflate sub controlul trupelor ruse și al subordonaților lor, indicând că acest tratament a făcut parte dintr-o politică și dintr-un plan”, se mai spune în raportul HRW de pe 19 octombrie.
Von der Leyen: atacurile asupra infrastructurii Ucrainei sunt crime de război
Atacurile cu rachete și cu drone asupra centralelor electrice și a altor infrastructuri civile din Ucraina sunt „acte de pură teroare”, care echivalează cu crime de război, a declarat președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen pe 19 octombrie.
„Ieri am văzut din nou atacuri ale Rusiei contra infrastructurii civile. Asta marchează un nou capitol într-un război deja foarte crud. Acestea sunt crime de război”, a spus von der Leyen într-un discurs rostit la Parlamentul European.
Pentru mai mult de o săptămână, Rusia a lovit în mod repetat ținte civile și de infrastructură în toată Ucraina, ucigând zeci de oameni și scoțând din funcțiune aproape o treime din centralele electrice ale țării, lăsând fără curent electric mai mult de 1.000 de orașe și sate.
„Atacurile deliberate asupra infrastructurii civile, cu scopul clar de a lăsa bărbați, femei și copii fără apă, electricitate și căldură înainte de venirea iernii, toate acestea sunt acte de pură teroare și trebuie să le numim ca atare”, a mai spus Ursula von der Leyen, care a reiterat sprijinul acordat Ucrainei de Uniunea Europeană „pentru cât timp va fi nevoie”.
Ce salarii vor primi cadrele medicale după majorările de 10%
Începând cu luna noiembrie, lucrătorii medicali vor ridica salarii mai mari, după ce guvernul a operat modificări la Regulamentul privind salarizarea angajaților din instituțiile medicale publice. Majorările vor oscila între 300 și 3.000 de lei.
Guvernul promite o mărire de 10% pentru medici și de 5,5% pentru directori și vicedirectori, pentru care din Fondul asigurărilor obligatorii de asistență medicală vor fi alocate 216,4 milioane de lei, până la finele anului curent.
Un medic de familie, cu o vechime în muncă de până la 10 ani, va avea o mărire de salariu cu puțin peste 1.000 de lei și va ridica 12.610 lei. Cei cu peste 20 de ani de experiență vor avea un spor de 1.300 de lei și vor primi 14.850 de lei.
Medicii de pe ambulanță, cu o vechime de până la 10 ani, vor avea un salariu de 10.070 de lei, cu 900 de lei mai mult, iar cei cu peste 20 de ani – 12.110 lei, cu 1.100 de lei în plus.
Chirurgii, endoscopiștii și medicii anesteziologi-reumatologi din spitalele republicane, municipale și regionale, cu o vechime în muncă de până la 10 ani, vor ridica un salariu de 12.110 lei, cu 1.100 de lei mai mult decât până acum. Cei cu peste 20 de ani de experiență vor lua cu 1.350 de lei mai mult, adică 14.850 de lei.
Aceiași specialiști din spitalele raionale, cu o vechime de până la 10 ani, vor ridica după majorare 10.850 de lei, cu 1.700 de lei mai mult. Cei cu peste 20 de ani de stagiu vor avea un salariu cu 2.940 mai mare – 13.300 de lei.
Psihiatrii și narcologii, cu până la 10 ani de muncă, vor avea o leafă cu puțin peste 1.000 de lei mai mare (12.500 de lei) și cei cu peste 20 de ani de experiență cu puțin peste 1.300 de lei (14.520 de lei).
Medicii morfopatologi, ftiziopneumologi, cei responsabili de prelevarea și procesarea organelor și cei din serviciul de medicină nucleară, cu o vechime de până la 10 ani, vor avea cu 1.470 de lei mai mult la salariu (16.130 de lei). Cei cu peste 20 de ani de experiență - cu 1.650 mai mult decât ridicau anterior (18.150 de lei).
Asistenții medicilor de familie, cu până la 10 ani de experiență, vor primi 7.460 de lei pe lună, în comparație cu 6.780 cât aveau până acum, cei cu peste 20 de ani de experiență - 8.820 de lei, cu 800 de lei mai mult.
Salariile directorilor și vicedirectorilor spitalelor va oscila între 13.540 și 27.060 de lei, în funcție de de volumul mijloacelor acumulate de spital anual.
În același timp, salariul personalului medical inferior va crește în medie cu 300 de lei și va fi între 4.220 și 5.080 de lei.
Moldova se împrumută de la BERD pentru a construi gunoiști regionale
Cabinetul de miniștri întrunit miercuri, 19 octombrie, la Ungheni a decis să inițieze negocieri pentru un împrumut în valoare de 25 de milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru un proiect de gestionare a deșeurilor solide în trei regiuni.
Prima regiune în care va fi implementat proiectul, din anul 2023, cuprinde raioanele Ungheni, Nisporeni și Călărași. O altă regiune include raioanele Edineț, Dondușeni, Ocnița și Briceni, iar cea de-a treia: raioanele Cahul, Cantemir, Taraclia și Găgăuzia.
Banii vor fi folosiți pentru construcția depozitelor regionale, a stațiilor de sortare, de compostare și de transfer, pentru procurarea transportului, containerelor și tomberoanelor, dar și pentru lichidarea gunoiștilor neautorizate.
Anterior, R. Moldova a mai împrumutat pentru acest proiect 25 milioane euro de la Banca Europeană de Investiții și a primit un grant de 5,6 milioane euro din partea Parteneriatului pentru Eficiență Energetică și Mediu din Europa de Est.
Ambasadorul Ucrainei în Kazahstan, demis pentru comentariile despre uciderea rușilor
Ucraina l-a demis pe ambasadorul său în Kazahstan, Petro Vrublevski, din cauza comentariilor sale din august despre uciderea rușilor.
Site-ul prezidențial informează că președintele Volodimir Zelenski a semnat un decret pe 18 octombrie pentru a-l demite oficial pe ambasador, care s-a aflat în centrul unui scandal după ce a declarat într-un interviu cu cunoscutul blogger kazah Dias Kuzairov că „cu cât mai mulți ruși ucidem acum, cu atât mai puțini dintre ei vor trebui să ucidă copiii noștri în viitor”.
Moscova și organizațiile rusești din Kazahstan au cerut oficialilor de la Astana să îl expulzeze pe diplomat pentru controversata sa declarație, dar autoritățile kazahe au refuzat, cerând totuși Kievului să îl înlocuiască.
Zelenski nu a numit deocamdată un înlocuitor. Kazahstanul, care s-a aliniat ca aliat economic al Rusiei, nu a condamnat oficial agresiunea militară a Moscovei împotriva Ucrainei de când a fost lansată la sfârșitul lunii februarie.
Atacurile aeriene au întrerupt curentul electric în mai multe regiuni ucrainene
Loviturile cu rachete rusești, atacurile cu drone și bombardamentele asupra utilităților energetice au lăsat mai multe sate, orașe și comune ucrainene fără energie electrică pe 19 octombrie, au declarat autoritățile. După mai bine de o săptămână de atacuri aeriene aproape o treime din centralele electrice din Ucraina au fost distruse și peste 1000 de localități au rămas fără energie electrică.
Bombardamentele rusești au întrerupt curentul electric și apa în unele părți din Enerhodar, în regiunea Zaporojie, a spus Dmitro Orlov, primarul orașului din sudul țării, situat în apropierea centralei nucleare Zaporojie, care a fost un punct fierbinte al conflictului de aproape opt luni.
De asemenea, o centrală electrică din Krivoi Rog, un oraș din sudul și centrul Ucrainei, a fost grav avariată de bombardamentele rusești, lăsând sate, orașe și un cartier al orașului fără electricitate, spune guvernatorul regional.
Forțele rusești au țintit, din nou, regiunea Nikolaev din sudul Ucrainei cu drone kamikaze, la începutul zilei de 19 octombrie. Comandamentul de sud al armatei ucrainene a declarat pe 19 octombrie că trupele sale au doborât 12 drone în cursul nopții.
În discursul său de aseară, președintele Volodimir Zelenski i-a îndemnat din nou pe ucraineni să facă depună eforturi pentrupentru economisirea energie.
