Ştiri
Kiev: Ucraina nu se poate apăra contra rachetelor balistice iraniene
Ucraina nu are mijloace eficiente de a se apăra împotriva rachetelor balistice de fabricație iraniană, pe care e foarte posibil ca Rusia să plănuiască să le desfășoare la nord de granița ucraineană, a declarat marți purtătorul de cuvânt al forțelor aeriene ucrainene Iuri Ignat la o conferință de presă, citat de CNN.
Ignat a afirmat că ar fi teoretic posibil ca rachetele balistice iraniene să fie doborâte, dar ar fi foarte dificil de făcut asta „cu mijloacele pe care le avem astăzi în arsenalul nostru”.
Washington Post a relatat luna trecută, citând surse ale serviciilor americane de informații, că Iranul ar fi acceptat să livreze Rusiei rachete sol-sol.
„E forte posibil ca [rachetele] să fie trimise în nordul [granițelor] Ucrainei, de unde să poată fi lansate pentru a amenința toată Ucraina”, a mai spus Ignat la conferința de presă de la Kiev.
Ce sunt dronele kamikaze/sinucigașe
- Dronele Shahed-136 de producție iraniană au fost folosite de Rusia pentru prima dată în războiul din Ucraina în septembrie 2022.
- Sunt cunoscute drept drone kamikaze, sau sinucigașe. Analogia mai corectă este cu o rachetă mică de croazieră, cu o capacitate distructivă relativ limitată.
- Au o sarcină utilă de 50 kg de explozibil. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski susține că Rusia ar fi cumpărat 2.400 astfel de drone.
- Dronele Shahed-136 „sunt greu de interceptat în mod constant”, dar viteza lor este mică în comparație cu a rachetelor de croazieră, ceea ce înseamnă că apărarea aeriană „va avea întotdeauna o șansă”. (Justin Bronk, expert militar, Institutul RUSI, Londra)
- Folosirea dronelor kamikaze pare să confirme speculațiile că Rusia nu mai are multe rachete ghidate.
- Potrivit unei evaluări ucrainene (14 octombrie 2022), Moscova și-a epuizat aproximativ două treimi din stocuri. Ar fi rămas cu numai 124 din 900 de rachete Iskander cu rază medie de acțiune.
- Dronele kamikaze/sinucigașe sunt mai eficiente împotriva unor ținte statice precum infrastructura energetică și de comunicații, decât împotriva armatelor în mișcare. (The Guardian, 17 octombrie 2022)
Ceva mai devreme marți, tot CNN a relatat că Iranul se pregătește să mai trimită 1.000 de piese de armament, inclusiv rachete balistice sol-sol cu rază medie de acțiune și noi drone pe care Rusia să le folosească împotriva Ucrainei.
Întrebat dacă forțele armate ucrainene sunt pregătite să se apere de acest tip de rachete balistice, Ignat a răspuns că armata Ucrainei va lua toate măsurile și va folosi toate mijloacele de apărare cu putință.
El a avertizat însă că „la ora actuală nu avem nici un fel de apărare eficientă contra acestor rachete”, care teoretic vorbind pot fi doborâte, dar nu cu mijloacele de care dispune acum armata ucraineană.
Ignat a adăugat că în opinia sa rachetele balistice iraniene ar urma să completeze stocul de rachete rusești de tip Iskander-M, „pentru că rușilor li se termină rachetele Iskander”.
Mihailo Podoleak, consilier al șefului administrației prezidențiale din Ucraina a spus că Teheranul este „complice la o agresiune în Europa”.
„Trimițând rachete Federației ruse, Iranul știe că ele vor ataca orașele noastre. Învățându-i pe ruși să folosească drone, Iranul știe că vor [fi folosite pentru a] ataca sectorul energetic al Ucrainei, provocând valuri de refugiați spre Uniunea Europeană”, a scris Podoleak într-un mesaj postat pe Twitter.
Autoritățile ucrainene au acuzat în mod repetat armata rusă că folosește drone ieaniene pentru a ataca ținte civile și infrastructura energetică a Ucrainei, și au raportat că militarii ucraineni au reușit să doboare mai mult de 300 de dispozitive de fabricație iraniană.
Rusia respinge acuzațiile că folosește arme iraniene, iar Teheranul a declarat că nu livrează armament niciuneia din părțile aflat în conflict în Ucraina.
Maia Sandu, la București: Rusia a sperat că Ucraina va fi singură, dar nu s-a întâmplat asta
Modul în care Ucraina a reușit să țină piept invaziei ruse este și o dovadă a solidarității „lumii libere”, la care face apel și Republica Moldova pentru un viitor pro-european al acesteia, a declarat marți la București președinta Maia Sandu.
„Rusia a pornit un război nedrept și nejustificat...”
„Rusia a pornit un război nedrept și nejustificat în secolul 21 într-o țară europeană, într-un stat democratic. A făcut acest lucru pentru că a crezut că i se permite orice. Dacă prin curajul și dragostea lor de neam, ucrainenii nu țineau piept invaziei ruse, unde mergea Federația Rusă? Spre Nistru? Spre Prut? Mai departe?”, a spus președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, într-un discurs susținut în Parlamentul României.
Maia Sandu face o vizită de lucru la București, care a inclus participarea la o conferință dedicată femeilor parlamentare, organizată de Parlamentul României, dar și întâlniri cu președintele Klaus Iohannis, cu premierul Nicolae Ciucă, respectiv cu Clubul Oamenilor de Afaceri din Basarabia.
În cadrul conferinței amintite, președintele Republicii Moldova a mulțumit pentru sprijinul acordat de România țării sale în pandemie, dar și în domeniul energetic și a subliniat rolul solidarității în contextul războiului din Ucraina.
„Rusia a sperat că Ucraina va fi singură...”
„Ucraina își apără copiii și viitorul cu demnitate. Însă Ucraina nu ar fi reușit de una singură. Aceasta a sperat Rusia - că Ucraina va fi singură. Dar lumea liberă a venit în ajutor Ucrainei. Țările democratice, unde viața este de neprețuit, s-au aliat împotriva terorii și a războiului”, a spus Maia Sandu, menționând solidaritatea cu poporul ucrainean de care au dat dovadă și locuitorii Republicii Moldova.
R. Moldova contează la rându-i pe sprijinul țărilor democratice în parcursul european pe care și-l dorește.
„Sunt mândră că, în ciuda faptului că avem cele mai mici venituri din Europa, oamenii noștri s-au împărțit cu puținul pe care îl au și au deschis ușile și inimile când a fost nevoie. În aceste vremuri tragice, noi ne bazăm pe lumea liberă - pentru ca în viitor lumea liberă să se poată baza pe Republica Moldova. Ca garant al protejării demnității umane, al păcii și al securității”.
Maia Sandu a mai spus că după ce Rusia a lovit infrastructura energetică a Ucrainei, Gazprom și-a redus la jumătate livrările de gaz către Republica Moldova, iar furnizarea energiei electrice este incertă, prețul gazelor ajungând la nivel dublu față de cel din România.
Șefa statului moldovean a mai declarat că „războiul Rusiei împotriva Ucrainei este folosit de gruparea hoților din Republica Moldova, care s-a solidarizat cu partidele proruse și este gata să dea foc la țară”.
Gruparea respectivă a fost inclusă pe lista Oficiului pentru Controlul Activelor Străine al ministerului american de finanțe, „pentru acte de corupție în proporții deosebit de mari, pentru subminarea statului de drept, pentru coalizare cu serviciile secrete ruse și acțiuni de destabilizare a Chișinăulului”, a mai spus Maia Sandu. Scopul urmărit ar fi, potrivit președintei, întoarcerea Republicii Moldova de pe drumul european, de la care țara sa nu va face rabat, a arătat ea.
Recent, publicația Washington Post a dezvăluit că Serviciul Federal de Securitate al Rusiei ar fi alocat zeci de milioane de dolari pentru dezvoltarea unei rețele de agenți în rândul politicienilor din Republica Moldova, scopul fiind răsturnarea regimului pro-european condus de Maia Sandu.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
AIEA anchetează acuzațiile nefondate ale Rusiei că Ucraina construiește „bombe murdare”
Experți din cadrul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) au inspectat marți două locații din Ucraina menționate de Rusia în acuzațiile sale nefondate că autoritățile ucrainene ar fabrica „bombe murdare” radioactive, relatează agenția Associated Press.
Directorul general al AIEA Rafael Grossi a spus că inspecțiile pentru găsirea unor dovezi privind fabricarea unor așa-numite bombe murdare, inspecții cerute de Ucraina, se vor termina curând.
Oficialitățile ruse, inclusiv președintele Vladimir Putin, au acuzat Kievul, fără să pună la dispoziție vreo dovadă, că s-ar pregăti să folosească astfel de dispozitive explozive care împrăștie deșeuri radioactive.
Ambasadorul Rusiei la Organizația Națiunilor Unite Vasili Benenzia a spus într-o scrisoare trimisă săptămâna trecută membrilor Consiliului de Securitate ONU că un institut de cercetare și o companie minieră ar fi primit ordine directe de la regimul [președintelui Volodimir] Zelenskise construiască o asemenea bombă murdară”.
Kievul și aliații săi resping acuzația rusă că Ucraina construiește o bombă murdară
Țările occidentale au spus că acuzația repetată a Moscovei este „în mod transparent falsă”, iar autoritățile ucrainene au afirmat că ea este de fapt o încercare de a distrage atenția de la propriile planuri ale Kremlinului de a detona o bombă murdară pentru a justifica o escaladare pe mai departe a ostilităților.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică a spus că locațiile investigate „funcționează potrivit regulamentelor AIEA și au fost vizitate cu regularitate de către inspectorii AIEA”, a căror misiune este de a detecta activități nucleare nedeclarate și materiale legate de fabricarea unor bombe murdare.
„AIEA a inspectat una din aceste locații acum o lună și nu au fost găsite acolo activități nucleare sau materiale nedeclarate”, a spus Agenția ONU pentru Energie Atomică într-o declarație dată publicității luni, citată de Associated Press.
AIEA are de asemenea inspectori la centrala nucleară de la Zaporojie, care e ocupată de armata rusă. Luptele din jurul acestei centrale nucleare, cea mai mare din Europa, au generat temeri legate de o posibilă scurgere radioactivă de proporții catastrofice acolo.
Ce este o bombă murdară
„Bombele murdare” sunt de mult temute ca o potențială armă a teroriștilor, deoarece obiectivul lor principal este să semene panică, frică și confuzie, aruncând în atmosferă praf și fum radioactive, scrie „The Guardian”.
Până acum nu a avut loc nici un atac cu bombă murdară, dar se știe despre două încercări eșuate de a detona un astfel de dispozitiv în Cecenia, în sudul Rusiei, în urmă cu mai bine de două decenii.
Cunoscute tehnic ca dispozitive de dispersie radiologică, bombele murdare sunt arme relativ primitive, imprecise. Sunt mult mai ușor și mai ieftin de construit decât un dispozitiv nuclear și, de asemenea, mult mai puțin periculoase.
Bombele murdare folosesc explozibil convențional, cum ar fi dinamita, plasat alături de material radioactiv, chimic sau biologic, care este eliminat în atmosferă prin forța exploziei. Cantitatea de material radioactiv/chimic/biologic dispersat, deși periculoasă, nu este neapărat letală, mai scrie „The Guardian”.
Guvernul a economisit 360.000 de lei la electricitate în octombrie
Direcția generală pentru administrarea clădirilor guvernului anunță că, la sfârșitul lunii octombrie, datorită reducerii consumului de curent în toate instituțiile guvernamentale, costurile la achitarea facturilor lunare pentru energia electrică au fost micșorate cu 23%. Economia se cifrează la 360.000 de lei.
Potrivit autorităților, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, consumul a atins puțin peste 420.000 kW, față de 556.000 kW în octombrie 2021. În ceea ce privește exclusiv Casa Guvernului, economia a fost în proporție de 30% sau peste 40.000 de lei.
Pe parcursul lunii octombrie, în toate clădirile administrate de guvern, angajații au fost îndemnați să micșoreze consumul de energie electrică la locul de muncă. De exemplu, să deconecteze aparatele de aer condiționat, electrocasnicele și echipamentul tehnic, lumina pe holuri și în birouri, atunci când nu este strict necesar.
Autoritățile centrale au îndemnat și administrațiile locale să facă același lucru. Săptămâna trecută, primăria Chișinău s-a alăturat inițiativei de a economisi și a deconectat iluminatul stradal în orele de vârf. Peste câteva zile, însă, primarul Ion Ceban a anunțat că municipalitatea renunță la această măsură, pentru a nu pune în pericol siguranța cetățenilor.
Ceban susține, că potrivit specialiștilor de la primărie, volumul de energie electrică pentru iluminarea orașului pentru o oră zilnic, timp de șapte zile, este de 0,02% din volumul total de energie electrică consumată pe țară timp de o săptămână, ceea ce ar fi un volum neînsemnat.
Un nou partid se lansează pe scena politică și promite că Moldova va adera la UE până în 2030
O nouă formațiune își anunță lansarea pe scena politică de la Chișinău – Coaliția pentru Unitatea și Bunăstare (CUB). Membrii inițiativei pentru constituirea partidului susțin că acesta va fi unul liberal, de centru-dreapta și promit aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană până în anul 2030.
Din grupul de inițiativă fac parte politicieni și diplomați, ca fostul ambasador în SUA și ex-vicepreședinte al Platformei DA, Igor Munteanu, fostul ambasador în Lituania, Igor Klipii, fostul membru al Platformei DA, Ion Terguță, dar și experți în sănătate, ca Rodica Gramma, sau în economie – Sveatoslav Mihalache.
Fondatorii susțin că formațiunea va pleda pentru crearea locurilor de muncă bine plătite și „o justiție dreaptă și efectivă”. Într-un interviu pentru Europa Liberă, Igor Munteanu a spus că R. Moldova are nevoie de o lege Magnitsky, idee care a revenit în atenția publicului după ce Statele Unite au anunțat sancțiuni împotriva oligarhilor fugari Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc.
„R. Moldova trebuia să fie prima țară care să adopte o lege Magnitsky, din motivul a suferit una dintre cele mai traumatice experiențe: statul R. Moldova a fost capturat de un oligarh care a plecat din țară în 2019, dar oamenii care au lucrat pentru acest oligarh au rămas implantați în instituțiile statului, servindu-i interesele”, a declarat fostul ambasador.
În opinia lui, dacă R. Moldova ar fi votat o asemenea legea în 2019, ar fi putut preîntâmpina mai multe activități ilegale.
„Dacă am fi votat în 2019 sau în 2020 legea Magnitsky, niciodată Ceaika, care acum e pe regimul de sancțiuni Global Magnitsky, nu ar fi făcut business și nu ar fi finanțat ilegal Partidul Socialiștilor. Și alte lucruri grave care se întâmplă în acest moment în spațiul necontrolat de organele constituționale, sub privirile sau managementul lui Gușan, nu s-ar fi întâmplat, dacă am fi acționat la timp și am fi aplicat aceste standarde de integritate Magnitsky”, a explicat Munteanu.
Congresul de constituire a CUB va avea loc pe 5 noiembrie.
Consiliul de Securitate al ONU condamnă Belarusul pentru deturnarea unui avion
Majoritatea membrilor Consiliului de Securitate al ONU au condamnat Belarusul pentru că a lansat o falsă amenințare cu bombă pentru a justifica deturnarea unui zbor comercial de pasageri către Minsk pentru arestarea jurnalistului disident belarus Raman Pratasevici și a iubitei sale.
Sesiunea Consiliului de Securitate de la sfârșitul zilei de 31 octombrie a fost convocată pentru a audia un raport al președintelui Consiliului Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI) cu privire la incidentul din mai 2021, când Belarus a trimis un avion militar pentru a escorta zborul Atena-Vilnius să aterizeze la Minsk chiar înainte ca acesta să părăsească spațiul aerian al Belarusului.
Piloții nu au avut de ales
„Piloților li s-a cerut să devieze cursul pentru a ateriza la Minsk și au fost lăsați în mod deliberat fără altă opțiune și, în ciuda multiplelor lor cereri de a fi puși în contact cu centrul lor de operațiuni pentru a coordona o decizie, nu a fost făcută nicio încercare de către centrul de control al zonei Minsk în această privință", a declarat președintele OACI, Salvatore Sciacchitano, în cadrul reuniunii.
„Informațiile și materialele suplimentare adunate au ajutat la completarea unora dintre lacunele rămase și au dus la concluzia că înalții oficiali din Belarus au orchestrat devierea deliberată a zborului sub pretextul fals al unei amenințări cu bombă", a adăugat el.
Autoritățile belaruse au susținut că au acționat din cauza unei amenințări cu bombă din partea grupului militant palestinian Hamas, care s-a dovedit a fi falsă.
După ce avionul a ajuns pe pista de aterizare din Minsk, Pratasevici și prietena sa, Sofia Sapega, au fost reținuți pentru a răspunde unor acuzații legate de tulburările civile care au urmat alegerilor prezidențiale contestate din august 2020, care i-au acordat conducătorului autoritar Alexandr Lukașenko un al șaselea mandat, în ciuda afirmațiilor opoziției că scrutinul a fost fraudat.
În urma mărturiei lui Sciacchitano, mai mulți membri ai Consiliului de Securitate au denunțat modul în care au procedat autoritățile de la Minsk.
„Așadar, regimul Lukașenka a încălcat dreptul internațional, a creat un risc major pentru siguranța pasagerilor nevinovați și a subminat siguranța aviației în general - dovedindu-se complet iresponsabil în ceea ce privește problema păcii și securității internaționale",a declarat Barbara Woodward, reprezentantul permanent al Marii Britanii la Națiunile Unite, în cadrul reuniunii.
„Și pentru ce? Totul pentru a reduce la tăcere un jurnalist de opoziție, înăbușind și mai mult orice aparență de libertate de exprimare rămasă în Belarus”, a adăugat ea.
China crede că sancționarea Belarusului nu are nicio bază legală
Reprezentantul american Jeffrey DeLaurentis a declarat că deturnarea nu a fost acțiunea „unui actor internațional responsabil” și că „trebuie să existe consecințe pentru cei responsabili”.
„Statele Unite cer Belarusului să o elibereze pe Sofia Sapega, să înceteze intimidarea și hărțuirea jurnalistului de opoziție Raman Pratasevici și să elibereze necondiționat cei peste 1300 de prizonieri politici deținuți aflați în prezent în închisorile regimului”, a spus el.
Dintre cei 15 membri ai Consiliului de Securitate, doar Rusia și China au luat apărarea Belarusului. Reprezentantul permanent al Beijingului în Consiliu a spus că OACI nu ar trebui să fie folosită ca instrument politic și că sancțiunile impuse sectorului aviatic din Belarus din cauza deturnării „nu au nicio bază legală” și trebuie să fie anulate „imediat”.
Pratasevici, care a fugit din Belarus în 2019, a fost unul dintre cei mai importanți editori ai canalului Telegram Nexta-Live, relatând despre protestele în masă care au denunțat rezultatele oficiale ale alegerilor. El nu a fost încă judecat, iar stadiul anchetei împotriva sa este neclar.
După un proces cu ușile închise, un tribunal a condamnat-o pe Sapega, în mai, la șase ani de închisoare pentru incitare la ură.
R. Moldova pune în aplicare sancțiunile americane
Activitatea persoanelor și entităților sancționate de SUA va fi monitorizată și în R. Moldova. Comisia pentru Situații Excepționale a aprobat un șir de derogări de la legislație, prin care autoritățile moldovene vor lua măsuri de precauție în privința tranzacțiilor făcute de cei sancționați sau de presupușii lor asociați.
Lista celor din urmă va fi elaborată și actualizată de Serviciul de Informații și Securitate.
Instituțiile statului vor reține tranzacțiile lor, cum ar fi achitarea dividendelor, înstrăinarea bunurilor imobile, mobile și valorilor mobiliare, și nu le vor înregistra bunurile și drepturile asupra cotelor-părți în companii.
Structurile responsabile vor informa, în cel mult 24 de ore, Serviciul de prevenire și combatere a spălării banilor, care, la rândul său, va sista aceste tranzacții și va raporta guvernului.
Pe 26 octombrie, Ministerul de Finanțe al Statelor Unite (Departamentul Trezoreriei) a impus sancțiuni oligarhilor moldoveni Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor „pentru acțiuni legate de corupție sistemică și interferență în alegerile din Moldova, susținută de Kremlin”.
Pe lista sancțiunilor americane au mai fost incluse alte șapte persoane și 12 entități, inclusiv soția lui Ilan Șor, Sara, Partidul Șor și câțiva cetățeni ruși și companii ruse.
Geniștii caută fragmentele rachetei căzute la Naslavcea
Geniștii Armatei Naționale, împreună cu reprezentanți ai altor structuri de forță, continuă cercetările în satul Naslavcea, din raionul Ocnița, unde în dimineața zilei de luni, 31 octombrie, a căzut o rachetă rusească doborâtă de sistemul ucrainean antiaerian, care ar fi țintit infrastructura strategică din Ucraina, mai exact barajul de la Novodnestrovsk.
Ministerul Apărării a comunicat că geniștii Armatei Naționale nu au descoperit „substanțe sau obiecte explozive care ar prezenta pericol pentru siguranța populației” , fără a oferi însă alte informații despre rămășițele găsite la fața locului.
Potrivit purtătoarei de cuvânt a Ministerului Apărării, Maria Aramă, specialiștii vor oferi detalii doar după finalizarea lucrărilor.
Din motive de securitate, punctul de trecere a frontierei auto Ocnița-Sokireanî a fost închis parțial. Autoritățile ucrainene nu permit intrarea în Ucraina, din cauza riscurilor de atacuri aeriene, astfel că trecerea frontierei este permisă într-o singură direcție: ieșire din Ucraina și intrare în R. Moldova.
După incidentul care a avut loc luni dimineață, la Naslavcea s-au deplasat polițiști și salvatori, pentru a preleva probe și a audia martori, iar comisia locală pentru situații excepționale s-a întrunit pentru a evalua pagubele.
Prim-ministra Natalia Gavrilița a anunțat că, în total, 26 de gospodării din Naslavcea au fost afectate de racheta care a căzut pe teritoriul satului. Geamurile și acoperișurile mai multor case au fost deteriorate, cel mai probabil, de unda de șoc.
Peste 4 milioane de lei, ridicate de la Partidul Șor
Procuratura Anticorupție a numărat banii ridicați în dosarul finanțării ilegale a Partidului Șor și precizează că suma finală se ridică la 4,2 milioane de lei și 4.000 de dolari, față de 3,5 milioane de lei cât anunțase pe 20 octombrie, în urma perchezițiilor la sediile și la activiștii formațiunii.
„În continuare, va fi adoptată o hotărâre în acord cu prevederile Codului de procedură penală, în vederea asigurării păstrării banilor ridicați de către instituția abilitată”, precizează procuratura într-un comunicat.
Pe 20 octombrie, Procuratura Anticorupție a anunțat că a reținut 24 de persoane în dosarul privind finanțarea ilegală a Partidului Șor și că a ridicat aproximativ 3,5 milioane de lei, bani pe care i-ar cheltui săptămânal formațiunea, mai ales pentru organizarea protestelor din centrul Chișinăului.
Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a declarat atunci că, în cadrul a 55 de percheziții la sediile și la domiciliile activiștilor formațiunii, procurorii au ridicat 20 de pungi negre cu bani, pe care erau indicate nume de raioane. 22 dintre persoanele reținute au primit măsuri preventive de arest, fiind învinuite de complicitate la acceptarea finanțării partidului din partea unui grup criminal organizat.
Partidul Șor a respins acuzațiile procurorilor, spunând că e o nouă încercare a guvernării de a pune presiune asupra formațiunii și de a împiedica organizarea protestelor antiguvernamentale.
Dosarul penal pe faptul finanțării ilegale a Partidului Șor a fost pornit la finele lunii iulie. Procurorii susțin că formațiunea ar fi acceptat conștient bani de la o grupare criminală, care erau folosiți pentru onorarii pentru artiști, salarii pentru membrii de partid și organizarea protestelor.
Liderul Partidului Șor, deputatul fugar Ilan Șor, a fost inclus, pe 26 octombrie, pe lista sancțiunilor anunțate de Ministerul de Finanțe al Statelor Unite (Departamentul Trezoreriei). Potrivit autorităților americane, Ilan Șor, condamnat în primă instanță în dosarul furtului miliardului, ar fi primit, din iunie 2022, sprijinul Federației Ruse, pentru ca partidul său „să creeze tulburări politice în R. Moldova”, împreună cu alți oligarhi. Șor ar fi lucrat cu entități de la Moscova pentru a deturna calea europeană a R. Moldova.
Procuratura Generală a anunțat luni, 31 octombrie, că va investiga, în comun cu Serviciul de Informații și Securitate, informații apărute în presă despre faptul că unele partide moldovene care ar fi fost susținute ilegal de Federația Rusă.
Kievul are, din nou, apă și electricitate, dar pagubele produse de bombardamente sunt mari
Primarul Kievului spune că furnizarea de apă și electricitate a fost restabilită după o zi de atacuri cu rachete rusești asupra instalațiilor energetice ucrainene, inclusiv a centralelor hidroelectrice, atacuri care au provocat pene de curent, întreruperi ale rețelelor de telefonie mobilă și o acută criză de apă.
„Alimentarea cu apă a locuințelor locuitorilor din Kiev a fost complet restabilită. Mulțumim experților de la Kyivvodokanal și DTEK, care au lucrat timp de aproape o zi pentru a restabili [aprovizionarea] cu apă și electricitate a locuitorilor capitalei”, a scris Vitali Kliciko pe Telegram la începutul zilei de 1 noiembrie.
Kliciko a precizat că alimentarea cu energie electrică în capitala ucraineană a fost, de asemenea, restabilită, dar că pene de curent sunt încă inevitabile din cauza pagubelor majore suferite de sistemul energetic după atacurile rusești.
Rusia vizează de săptămâni întregi infrastructura energetică ucraineană și alte clădiri civile cu rachete, drone și atacuri de artilerie, în contextul în care contraofensiva ucraineană a alungat trupele rusești din nord-est și le-a împins înapoi în est și sud-est.
Zelenski: „Patruzeci și cinci de rachete de croazieră au fost doborâte”
În discursul său nocturn, președintele Volodimir Zelenski a declarat că apărarea aeriană a Ucrainei a fost eficientă, doborând majoritatea rachetelor lansate împotriva spațiului său aerian. El a adăugat că apărarea aeriană a țării rămâne o prioritate de top. „Forțele noastre aeriene și toți cei implicați în protejarea cerului au făcut o treabă foarte bună astăzi”, a declarat Zelenski.
„Cele mai multe dintre obiectivele pe care teroriștii le-au identificat ca ținte au fost salvate. Numai în această dimineață (31 octombrie, n.n.), teroriștii au folosit 55 de rachete de croazieră pentru un atac masiv. Patruzeci și cinci dintre ele au fost doborâte. Vom continua să ne consolidăm apărarea aeriană”.
Zelenski a adăugat că lucrările de reconstrucție sunt încă în curs de desfășurare în regiunile vizate de rachetele rusești.
Ținta principală a Rusiei: infrastructura energetică
Rusia a lansat rachete asupra mai multor orașe ucrainene pe 31 octombrie, inclusiv asupra capitalei țării, Kiev. Kremlinul continuă subminarea neîncetată a infrastructurii critice ucrainene în speranța că va epuiza voința de rezistență a populației.
Dat fiind că invazia care durează de opt luni a eșuat și perspectivele unei înfrângeri sunt tot mai evidente, Kremlinul pare să aibă ca obiectiv principal terorizarea și demoralizarea populației ucrainene pentru a-i frânge voința, au declarat oficiali occidentali și ucraineni. Rusia a distrus peste 40 la sută din infrastructura energetică a Ucrainei în câteva săptămâni, provocând întreruperi de energie electrică în capitala Kiev și în alte locuri.
Pe de altă parte, în estul Ucrainei, comandamentul militar a declarat că au avut loc lupte crâncene în apropiere de Bakhmut, în regiunea Donețk, iar forțele ucrainene au ținut în loc atacurile rusești în alte două zone din regiune, în jurul Avdiivka și Uhledar. Statul Major General al Ucrainei a declarat pe 1 noiembrie că Rusia a atacat peste 50 de așezări din regiunea Donețk.
Rusia extinde, de asemenea, evacuarea forțată a cetățenilor ucraineni din Hersonul ocupat, în timp ce forțele sale încearcă să dețină regiunea. Vladimir Saldo, guvernator al Hersonului, numit de Rusia, a anunțat la 31 octombrie că vor fi evacuați locuitori din alte șapte districte. Cu doar trei zile mai devreme, oficialii instalați de Rusia au anunțat că procesul de evacuare din regiunea Herson s-a încheiat.
Armata ucraineană a raportat că trupele rusești explorează zonele rezidențiale evacuate din așezarea Kahovka.
La Moscova, Ministerul rus al Apărării a declarat că toate activitățile de mobilizare parțială, inclusiv livrarea de convocări, au fost suspendate. Ministerul a precizat într-un comunicat că „toate activitățile legate de recrutarea pentru serviciul militar” au fost oprite. Potrivit comunicatului, de acum încolo, unitățile militare vor accepta doar voluntari și contractori.
Cu toate acestea, anunțul nu echivalează cu un sfârșit oficial al mobilizării parțiale decretate de președintele rus Vladimir Putin în septembrie. Acest lucru se poate face doar cu un decret oficial al lui Putin.
Sute de mii de ruși au fugit din Rusia de când Putin a declarat mobilizarea militară parțială.
Magnatul Oleg Tinkov renunță la cetățenia rusă pentru a se distanța de „o țară fascistă”
Oleg Tinkov, unul dintre cei mai de succes antreprenori din Rusia post-sovietică, a renunțat la cetățenie din cauza aversiunii sale față de războiul din Ucraina.
Tinkov, care locuiește la Londra, a postat pe pagina sa de Instagram, la 30 octombrie, o fotografie cu ceea ce pare a fi un document oficial prin care renunță la cetățenia rusă.
„Am luat decizia de a renunța la cetățenia rusă”, a declarat Tinkov în postarea de pe Instagram. „Nu pot și nu vreau să fiu asociat cu o țară fascistă care a început un război cu vecinul lor pașnic și [ucide] zilnic oameni nevinovați.”
Tinkov, în vârstă de 54 de ani, a profitat de șansa de a începe propria afacere după prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, lansând lanțul de vânzare cu amănuntul de electrocasnice Technoshock și, mai târziu, producătorul de alimente Daria.
El a folosit profitul obținut din aceste afaceri pentru a lansa fabrica de bere Tinkoff, pe care a vândut-o ulterior gigantului berii Inbev pentru 200 de milioane de dolari. Apoi a fondat Tinkoff Bank, un creditor financiar online care și-a listat acțiunile la Bursa de Valori din Londra, afacere care l-a transformat în miliardar.
Tinkov, care a urmat un tratament pentru leucemie în Marea Britanie, a fost unul dintre singurii magnați ruși de profil înalt care s-a pronunțat împotriva războiului, numindu-l "nebunesc" într-o postare pe Instagram din aprilie.
Rusia i-au reprimat pe cei care critică războiul astfel că, mai târziu, în aceeași lună, Tinkov și-a vândut banca miliardarului Vladimir Potanin, favorabil Kremlinului.
Tinkov a declarat în postarea sa din 30 octombrie că speră că și alți oameni de afaceri ruși proeminenți îl vor urma „șubrezind astfel regimul lui Putin și economia sa și făcându-l, în cele din urmă, să fie învins”.
Cu toate acestea, magnații ruși riscă să fie arestați și să își piardă afacerile din țară dacă critică războiul.
Nu este însă cazul magnaților ruși care locuiesc în afara țării și care își fac banii din afaceri înregistrate în străinătate.
Nikolai Storonski, șeful miliardar al firmei de tehnologie financiară Revolut, cu sediul la Londra, ar fi renunțat și el la cetățenia rusă, s-a relatat pe 30 octombrie.
Storonski, în vârstă de 38 de ani, s-a născut ân UIcraina și este fiul lui Nikolai Storonski, un înalt funcționar al gigantului energetic Gazprom, controlat de Kremlin.
Storonski, care are, și el, pașaport britanic, a fost un critic al invaziei Rusiei în Ucraina, spunând că aceasta a fost „nu doar oribilă, ci aproape imposibil de crezut”.
„Aș dori să clarific, în mod public, ceea ce am simțit în sufletul meu încă din prima zi: războiul nu este niciodată răspunsul”, a scris el într-o postare pe blog la începutul lunii martie, la doar câteva zile după ce Rusia a declanșat conflictul.
„Acest război este greșit și total detestabil. Sunt oripilat și îngrozit de efectele sale și mă alături tuturor celor care, în întreaga lume, cer încetarea imediată a luptelor și un angajament pentru soluții diplomatice. Niciun alt om nu ar trebui să mai moară în acest conflict inutil”, a adăugat el.
Storonski este cofondator și director executiv al Revolut, care proiectează software de aplicații pentru transferuri de bani și servicii financiare conexe. Bloomberg îi estimează averea la 6,7 miliarde de dolari.
La vânătoarea iahturilor deținute de cei mai puternici oameni din Rusia
Greceanîi, Plahotniuc și Iaralov au statut de învinuiți în dosarul „kuliok”
Deputata socialistă Zinaida Greceanîi are statut de învinuită în dosarul „kuliok”, în care este vizat și fostul președintele, Igor Dodon, a declarat jurnaliștilor procurorul Petru Iarmaliuc, după o nouă ședință de judecată în acest caz, pe 31 octombrie, la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).
Iarmaliuc a mai spus că învinuirea oficială i-a fost adusă la cunoștință pe 18 octombrie Zinaidei Greceanîi, care a deținut în trecut funcțiile de prim-ministră, de președintă a Parlamentului și a fost lideră a Partidului Socialiștilor (PSRM).
Într-o precizare pentru postul TV8, procurorul a spus că, de asemenea, au statut de învinuiți fostul lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, și un asociat al acestuia, Serghei Iaralov.
Procuratura Anticorupție spune că a înaintat la audierile din 31 octombrie demersuri privind prelungirea arestului la domiciliu pentru fostul președinte Dodon, precum și o listă a probelor, care urmează a fi cercetate în ședințele de judecată ulterioare.
Avocații lui Dodon au înaintat 4 cereri de recuzare, 2 cereri privind ridicarea excepției de neconstituționalitate și suspendarea procesului de judecare a cauzei până la pronunțarea Curții Constituționale, dar și o cerere de strămutare a cauzei și suspendare a procesului de judecată. Cererile au fost respinse ca fiind neîntemeiate.
Următoarea ședință de judecată a fost stabilită pentru 11 noiembrie.
Pe 6 octombrie, Procuratura Anticorupție a anunțat că a expediat dosarul „kuliok” la CSJ precizând că Dodon este acuzat că, în iunie 2019, ar fi pretins și primit între 600.000 și un milion de dolari de la oligarhul Vladimir Plahotniuc și omul lui de încredere, Serghei Iaralov.
Banii ar fi fost destinați pentru cheltuielile curente ale PSRM, inclusiv pentru salariile angajaților partidului. În schimb, Dodon ar fi urmat să negocieze cu factori de decizie din Rusia condiții favorabile Partidului Democrat și personal lui Plahotniuc privind crearea unei coaliții de guvernare în Republica Moldova, între democrați și socialiști. Igor Dodon se declară nevinovat.
Tavanul unei clase din Mereni s-a prăbușit peste elevi
Trei elevi de clasa întâi de la școala primară-grădiniță din satul Mereni, raionul Anenii Noi, au ajuns cu diverse traumatisme la spital, după ce tavanul clasei în care se aflau a căzut peste ei.
Copiii au fost transportați la spitalul raional Anenii Noi cu comoție cerebrală. Directorul insituției, Alexandru Nastas, a declarat pentru Europa Liberă că elevii erau speriați și că se vor afla sub supraveghere medicală timp de mai multe zile.
Primarul satului Mereni, Valentin Vieru, susține că incidentul s-a întâmplat în jurul orei 13:00, în timp ce elevii erau la ore.
„În timpul lecției s-a surpat o parte din tavan și a căzut peste elevi. Ultima dată s-a făcut reparație în această instituție acum 6-7 ani. Probabil, cineva nu și-a făcut bine treaba. Ar fi putut să se întâmple o tragedie”, a spus edilul.
Potrivit lui, în următoarele zile Agenția pentru Supraveghere Tehnică va face o investigație și va veni cu detalii.
Poliția a deschis un dosar penal pe marginea acestui caz. La școală primară-grădiniță din Mereni învață peste 300 de copii. Instituția a fost construită în anul 1964.
Un reprezentant al Ambasadei Rusiei la Chișinău, declarat persona non grata
Ministerul de Externe anunță că a decis să declare drept persona non grata un reprezentant al Ambasadei Federației Ruse la Chișinău, acesta fiind obligat să părăsească teritoriul Republicii Moldova.
Ministerul de Externe de la Chișinău nu a divulgat despre cine exact este vorba. Ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Vasnețov, a fost convocat la minister în după amiaza zilei de 31 octombrie pentru a i se comunica decizia. La scurt timp, ministerul rus de Externe a anunțat că va răspunde la expulzarea diplomatului de către Chișinău, fără a preciza cum.
În cadrul convocării, diplomația moldoveană a reiterat că atacurile cu rachete asupra Ucrainei escaladează în continuare riscurile de securitate, iar cetățenii moldoveni resimt tot mai mult efectele dezastruoase ale războiului.
„A fost subliniat că atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene generează inclusiv amenințări tot mai mari pentru securitatea energetică a țării”, se arată într-un comunicat difuzat de MAEIE.
Procuratura și SIS investighează sprijinul FSB pentru partide din Moldova
Procuratura Generală anunță că va investiga, în comun cu Serviciul de Informații și Securitate, informațiile apărute în presă despre faptul că unele partide moldovene ar fi fost susținute ilegal de Federația Rusă.
Ma exact, este vorba de un articol publicat de Washington Post care arată că Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a canalizat zeci de milioane de dolari pentru a cultiva o rețea de politicieni moldoveni și pentru a reorienta Republica Moldova către Moscova.
Autoarea articolului, jurnalista Catherine Belton, a spus într-un interviu pentru Europa Liberă că sursele ucrainene i-au pus la dispoziție un set de documente despre planurile FSB pentru Moldova, acoperind perioada de până în 2021 inclusiv.
Documentele includ „rapoarte prezentate FSB-ului și Moscovei de specialiști în strategie politică în legătură cu misiunile pe care le-au îndeplinit în Moldova, lucrând pentru partidul lui Ilan Șor, pentru Igor Dodon și Partidul Socialiștilor”.
Miercuri, 26 octombrie, Statele Unite au impus sancțiuni împotriva a 21 de persoane și entități, printre care și câțiva cetățeni ruși, cum ar fi businessman-ul Igor Ceaika și consilieri politici de la Kremlin. Potrivit Trezoreriei americane, Ceaika, în colaborare cu secretarul de presă de la Kremlin, Dmitri Peskov, a alcătuit planuri detaliate de subminare a președintei Moldovei, Maia Sandu, și de reîntoarcere a Moldovei în sfera de influență a Rusiei.
Guvernul Kârgâzstanului a înghețat contul bancar al postului Radio Azattyk al RFE/RL
Autoritățile din Kârgâzstan au înghețat contul bancar al serviciului kârgâz al RFE/RL, cunoscut pe plan local sub numele de Radio Azattyk, imediat după ce au decis blocarea site-ului web pentru două luni, pentru că radiodifuzorul a refuzat să retragă un videoclip din cadrul unuia dintre programele sale de știri în care se relata despre confruntările de la granița cu Tadjikistanul.
Reprezentanții Demirbank au confirmat pentru Radio Azattyk, la 31 octombrie, că au primit o notificare din partea Comitetului de Stat pentru Securitate Națională (SCNS) ca să înghețe contul. Radio Azzatyk nu a primit încă o informare oficială cu privire la această măsură.
Guvernul kârgâz a luat decizia de a bloca site-ul Radio Azattyk pe 26 octombrie, după ce RFE/RL a refuzat să retragă videoclipul, produs de Current Time, o rețea în limba rusă administrată de RFE/RL în cooperare cu VOA. Oficialii au susținut că segmentul a adoptat „predominant” poziția părții tadjice.
Decizia s-a bazat pe Legea privind protecția împotriva informațiilor false, act legislativ care a stârnit numeroase critici atunci când a fost adoptat, în august anul trecut.
RFE/RL a respins acuzația, președintele și directorul general Jamie Fly afirmând că societatea „își ia în serios angajamentul de a realiza o informare echilibrată” și că, după o analiză a conținutului în cauză, „nu s-a constatat nicio încălcare a standardelor noastre”.
RFE a anunțat că va face apel la această decizie.
Ecrane negre, în semn de solidaritate
În semn de solidaritate cu RFE/RL, pe 28 octombrie, instituțiile media independente din Kârgâzstan au afișat pe paginile lor web un ecran negru timp de câteva ore, cu mențiunea „Fără știri astăzi. Mass-media sub presiune în Kârgâzstan” și, de asemenea, au refuzat să transmită știri despre guvern pe parcursul întregii zile.
Decizia guvernului kârgâz a fost, de asemenea, criticată de unii legislatori și activiști pentru drepturile omului din Kârgâzstan, care au cerut guvernului să revină asupra ei și să o anuleze.
La începutul acestei luni, au fost proferate amenințări la adresa jurnaliștilor RFE/RL în timpul unei demonstrații la Bișkek, în fața biroului serviciului RFE/RL din Kârgâzstan.
Majoritatea participanților la acțiune și-au acoperit fețele, au evitat aparatul de fotografiat și au refuzat să răspundă la întrebări legate de revendicările lor.
Ilimbek Israilov, organizatorul demonstrației, a amenințat că îi va stropi cu benzină pe reporterii RFE/RL și că va folosi forța împotriva lor.
Israilov este cunoscut pentru implicarea sa în organizarea a numeroase mitinguri de susținere a fostului șef adjunct al Serviciului Vamal, Raimbek Matraimov.
În 2019, o investigație realizată de RFE/RL, Organized Crime and Corruption Reporting Project și Kloop l-a implicat pe fostul șef adjunct al Serviciului Vamal Raimbek Matraimov într-o schemă de corupție care a presupus transferul a sute de milioane de dolari din Kârgâzstan.
Comemorarea victimelor stalinismului în Rusia, reprimată de autorități
Adunări de mici dimensiuni au avut loc mai multe orașe din Rusia pentru a marca Ziua Comemorării Victimelor Represiunilor Politice, char dacă autoritățile guvernamentale continuă reprimarea aspră a nemulțumirilor în perioada post-sovietică.
Începând din 2006, gruparea pentru drepturilor omului Memorial, între timp interzisă și desființată de regimul lui Vladimir Putin, a organizat adunări sub numele de Reîntoarcerea Numelor, la care erau citite numele victimelor represiunii sub dictatorul sovietic Iosif Stalin.
Anul acesta, cam 200 de localnici din orașul siberian Tomsk au luat parte la o adunare Reîntoarcerea Numelor, prima de acest fel de la declanșarea pandemiei COVID-19 în 2020. Adunări de mici dimensiuni au avut loc și la Pskov, Kirov și Ulianovsk.
Reprimarea Reîntoarcerii Numelor
La Moscova, autoritățile au interzis adunarea, citând restricții anti-pandemice care au rămas în vigoare în ciuda anulării măsurilor anti-COVID-19. Memorial a ținut această ceremonie online.
„Evenimentul este despre faptul că nimic nu e mai prețios decât viața umană, iar guvernul nu avea dreptul să omoare oameni în 1936 și nu are acest drept nici în 2022”, se spune într-o postare Memorial pe Twiter.
La Kazan, autoritățile au retras aprobarea pentru o adunare Reîntoarcerea Numelor, cu doar o zi înainte ca aceasta să aibă loc, iar vernisajul unei expoziții despre represiunile politice care urma să se deschidă în biblioteca publică a fost suspendat. La Samara, poliția l-a reținut pe activistul Andrei Jvankin pentru că a purtat la un protest autorizat un afiș pe care scria „Represiunile lui Putin sunt o continuare a represiunilor lui Stalin”.
Adunări Reîntoarcerea Numelor au avut însă loc în mai multe orașe din afara Rusiei, între care Berlin, Istanbul, Paris, Vilnius și altele. La multe din ele, participanții s-au pronunțat împotriva invaziei neprovocate a Ucrainei de către Rusia.
Pentru Putin, Stalin a fost un „conducător eficient”
Sub Stalin, milioane de cetățeni sovietici au fost uciși, torturați, condamnați la închisoare sau trimiși în exil de către Statul Sovietic.
Nostalgia pentru Stalin și pentru URSS a înflorit sub Vladimir Putin, un fost ofițer KGB care l-a lăudat pe dictator spunând că a fost un „conducător eficient”.
Cantități record de grâne pleacă din porturile Ucrainei, în ciuda ieșirii Rusiei din acordul privind exporturile ucrainene
O cantitate record de 354.500 de tone de produse agricole a părăsit mai multe porturi ucrainene, ca parte a acordului privind exporturile de cereale din porturile Ucrainei de la Marea Neagră, a spus un purtător de cuvânt al administrației militare din Odesa, în ciuda retragerii Rusiei din acordul mediat de Națiunile Unite în iulie, privind reluarea exporturilor de grâne din Ucraina, după ce a acuzat Kievul pentru un atac cu drone asupra Flotei ruse de la Marea Neagră.
Ucraina a respins acuzațiile spunând că Rusia le-a folosit ca pretext pentru o ieșire din acord pregătită dinainte, iar Washingtonul a acuzat Moscova că folosește alimentele drept armă în conflictul său cu Ucraina.
40 de nave inspectate la Istanbul
Organizația Națiunilor Unite a căzut de acord cu Ucraina și cu Turcia asupra unei foi de parcurs pentru 16 nave de transport - 12 ieșind din porturile ucrainene, altele patru intrând în ele - iar inspectarea primelor 40 de vase a fost terminată la Istanbul pe 31 octombrie. Inspecția a fost efectuată de o echipă alcătuită doar din reprezentanți ONU și ai Turciei, deci fără reprezentanți ucraineni și ruși, cum se întâmpla înainte de ieșirea Rusiei din acord, a anunțat un purtător de cuvânt al Națiunilor Unite.
Ministrul ucrainean al Infrastructurii Oleksandr Kubrakov a confirmat că 12 vase au părăsit porturile ucrainene, în cadrul acordului din iulie: „Astăzi, 12 vase au părăsit porturile ucrainene. Delegația ONU și a Turciei au pus la dispoziție 10 echipe de inspectori pentru inspectarea a 40 de nave, pentru a îndeplini Inițiativa privind cerealele din Marea Neagră. Inspecțiile au fost acceptate de delegația ucraineană. Delegația rusă a fost informată”, a scris Kubrakov pe Twitter.
Rusia a anunțat pe 29 octombrie că nu mai participă la Inițiativa Grânelor de la Marea Neagră pentru un „termen nedifinit”, pretinzând că nu mai poate „garanta securitatea navelor civile”, după un atac cu drone asupra flotei sale.
Prețul la grâne a crescut din nou
Exporturile de grâne sunt o sursă importantă de venituri pentru Ucraina, a cărei economie a fost decimată de războiul declanșat de Rusia în februarie. Oprirea exporturilor ucrainene ar avea drept consecință creșterea prețurilor la alimente, mărite deja de inflația globală.
Manevra Moscovei a făcut ca prețul grâului de la bursa din Chicago să crească cu 6 la sută, iar cel al porumbului cu mai mult de 2 procente, pe 31 octombrie.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan, unul din arhitecții acordului din iulie, a declarat luni că Turcia e decisă să-și continue eforturile de a ține în viață acest acord, în ciuda retragerii Rusiei din el.
Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, a spus pe 30 octombrie că e „profund îngrijorat” de decizia Rusiei de a ieși din acordul mediat în iulie, care a ajutat la potolirea creșterii masive a prețurilor la alimente ce amenința să pună milioane de oameni în pragul foametei.
Președintele american Joe Biden a calificat decizia Moscovei ca fiind „pur și simplu scandaloasă”.
Gata cu economia: Iluminatul stradal din Chișinău nu va mai fi deconectat în orele de vârf
După mai puțin de o săptămână, autoritățile locale din Chișinău renunță la deconectarea iluminatului stradal în orele de vârf. Primarul capitalei, Ion Ceban, susține că siguranța cetățenilor este mai importantă decât banii economisiți.
„Economia de 15.000 de lei pe zi, per total pe municipiul Chișinău, pentru un milion de locuitori nu poate fi comparată cu siguranța și viața oamenilor. Revenim la normal. Gata am terminat cu dominația”, a spus Ceban la ședința primăriei.
El a cerut convocarea ședinței Comisiei Situației Excepționale a Chișinăului și a spus că reprezentanții Comisiei Naționale nu au decât să dea în judecată municipalitatea.
Ion Ceban susține, că potrivit specialiștilor de la primărie, volumul de energie electrică pentru iluminarea orașului pentru o oră zilnic, timp de șapte zile, este de 0,02% din volumul total de energie electrică consumată pe țară timp de o săptămână, ceea ce ar fi un volum neînsemnat.
„A rămas, vorba ceea, Chișinăul prostul satului până la urmă, ceea ce mi se pare foarte grav, să facă guvernarea economii pe seama siguranței cetățenilor, siguranței în trafic, mai ales că noi plătim pentru acest lucru”, a menționat Ceban.
În replică, vicepremierul Andrei Spînu a spus, că prin decizia de a renunța la economisirea energiei electrice, „primarul își arată servilitatea față de o țară străină și demonstrează încă odată că e gata să trădeze țara noastră”.
Spînu a ținut să sublinieze că Ceban face acest anunț tocmai în ziua în care Rusia a atacat cu drone barajului Dnestrovsk 1, parte a infrastructurii energetice din Ucraina, și când o parte din rachetele rusești au căzut pe teritoriul Moldovei, în localitatea Naslavcea.
Pe 26 octombrie, Comisia pentru Situații Excepționale a municipiului Chișinău a luat act de dispoziția CSE privind măsurile de reducere a consumului de energie pe perioada situației de alertă în domeniul energetic. Iluminatul stradal în Chișinău a fost conectat, începând cu ziua de marți, cu o oră mai târziu, adică la 20:00, și era deconectat cu o oră mai devreme, la 6:00.
O rachetă rusească a căzut pe teritoriul R. Moldova. Mai multe case din Naslavcea, avariate
Ministerul de Interne anunță că o rachetă rusească, doborâtă de sistemul ucrainean antiaerian, a căzut luni dimineață pe teritoriul satului Naslavcea, raionul Ocnița, localitate aflată la frontiera de nord cu Ucraina. Nu sunt victime. Geamurile mai multor locuințe au fost sparte.
Primăria din Naslavcea a convocat ședința comisiei teritoriale pentru situații excepționale pentru a „evalua situația și a stabili toate circumstanțele”.
Secretarul consiliului raional Ocnița, Alexei Galușca, a confirmat pentru Europa Liberă că mai multe clădiri din Naslavcea au fost afectate, fără a fi înregistrate victime.
Localnicii spun că elevii și copiii de la grădiniță au fost trimiși acasă. Oamenii legii caută rămășițele rachetei.
Poliția de Frontieră a anunțat întreruperea programului de lucru a mai multor puncte de trece a frontierei din nordul țării (Otaci, Larga, Unguri și Lipcani-Podvirevka), din motive de securitate, „în contextul riscurilor de atac aerian asupra Ucrainei”.
La câteva ore de la explozie, Ministerul Apărării a comunicat că „sistemele de supraveghere aeriană ale Armatei Naționale nu au detectat zboruri ilegale în spațiul aerian al Republicii Moldova”.
Siguranța spațiului aerian al R. Moldova nu este asigurată
Sistemul de apărare antiaerian al R. Moldova este învechit și nu poate asigura securitatea spațiului aerian, declara la sfârșitul lunii octombrie ministrul apărării, Anatolie Nosatîi, într-un interviu acordat Europei Libere.
„Actualmente se folosesc, în primul rând, rachete foarte sofisticate, iar sistemele noastre de apărare antiaeriană au fost bune la timpul lor, dar acum sunt învechite și nu asigură caracteristicile tactice ce ar intercepta toate tipurile de ținte aeriene”, a spus ministrul.
Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) a condamnat atacurile cu rachete asupra orașelor ucrainene, „inclusiv racheta doborâtă de sistemul antiaerian ucrainean care a căzut în extremitatea de nord a localității Naslavcea din Republica Moldova”.
„Ministerul menționează că atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei aduc prejudicii economice și sociale enorme întregului continent european, inclusiv cetățenilor Republicii Moldova care resimt efectele războiului din vecinătatea noastră. MAEIE condamnă în termenii cei mai duri utilizarea de către Rusia a resurselor energetice pe post de arme”, se arată în comunicatul MAEIE.
În dimineața zilei de luni, 31 octombrie, autoritățile din regiunea ucraineană Cernăuți, de la frontiera de nord a R. Moldova, au anunțat că infrastructura energetică a regiunii a fost supusă unui atac din partea forțelor armate ruse.
Potrivit șefului Administrației Regionale de Stat din Cernăuți, Ruslan Zaparaniuk, mai multe obiecte de infrastructură critică au fost avariate, în urma unui atac cu rachete. Într-un mesaj pe canalul său de Telegram, oficialul a îndemnat locuitorii regiunii să nu fotografieze locurile exploziilor.
Potrivit unor imagini video, apărute pe mai multe rețele de socializare și canale de Telegram, rachetele rusești ar fi lovit și Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk, amplasată pe cursul superior al râului Nistru, la aproximativ 20 de km de Naslavcea, o localitate din raionul Ocnița și cel mai nordic punct al R. Moldova.
Nu este prima dată când rachetele rusești au violat spațiul aerian al R. Moldova
La începutul lunii octombrie, trei rachete de croazieră, lansate de pe navele maritime rusești au tranzitat teritoriul R. Moldova în regiunea satului Cobasna și a municipiului Soroca.
Rusia a negat atunci că rachetele rusești lansate contra Ucrainei ar fi violat spațiul aerian al R. Moldova.
Mai multe explozii au fost auzite luni dimineața în capitala ucraineană Kiev
Mai multe explozii au fost auzite luni dimineața în capitala ucraineană Kiev, potrivit unor martori oculari citați de agenția Reuters, în timp ce autoritățile regionale din nordul, estul și centrul Ucrainei au raportat atacuri cu rachete.
Rusia și-a întețit atacurile cu rachete în ultimele săptămâni după ce a acuzat Kievul pentru explozia care a produs pagube la podul strategic Kerci, ce leagă Rusia continentală de peninsula ucraineană Crimeea, anexată abuziv de Rusia în 2014, și care joacă acum un rol important în aprovizionarea trupelor rusești trimise de Kremlin să invadeze Ucraina.
Deasupra Kievului pot fi văzute coloane de fum de pe urma a aproximativ 10 explozii, spun martori oculari.
Ihor Terehov, primarul de la Harkov, spune că orașul a fost și el lovit de două rachete care au avut ca țintă o „importantă instalație de infrastructură”.
Știre în curs de actualizare.
Autoritățile iraniene spun că l-ar fi îngropat în secret pe Reza Haghighatnejad, jurnalist RFE/RL
Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran (IRGC) a informat familia jurnalistului RFE/RL Reza Haghighatnejad că trupul acestuia a fost îngropat în secret într-un loc din afara orașului Shiraz.
Pe 30 octombrie, Radio Farda a postat pe Twitter o fotografie a presupusului loc de înmormântare pe care IGRC a trimis-o tatălui lui Haghighatnejad.
Reza Haghighatnejad, în vârstă de 45 de ani, a murit de cancer la Berlin pe 17 octombrie. Trupul său a fost repatriat în Iran pentru a fi înmormântat pe 25 octombrie. Cu toate acestea, cadavrul nu a fost predat părinților săi după ce a ajuns în Iran și există informații neconfirmate potrivit cărora acesta ar fi fost confiscat de IRGC și dus într-un loc necunoscut.
Pe 27 octombrie, mama jurnalistului, Beygumjan Raeisi, a publicat o înregistrare video în care spunea că trupul fiului ei „a fost răpit de autorități la aeroport”. Familiei lui Haghighatnejad nu i s-a permis să vadă cadavrul sau să participe la înmormântare. Pe 28 octombrie, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, a cerut autorităților iraniene să returneze „imediat” corpul lui Haghighatnejad familiei sale și a declarat că acest incident dovește ce amploare are intimidarea presei în Iran.
Președintele și directorul general al RFE/RL, Jamie Fly, a calificat tratamentul aplicat de regimul iranian familiei lui Haghighatnejad drept „rușinos și dezgustător”.
Jurnaliștii iranieni cer eliberarea celor doi colegi reținuți pentru un reportaj despre Mahsa Amini
Peste 300 de jurnaliști iranieni au publicat o scrisoare deschisă în care solicită eliberarea a doi colegi care au fost reținuți pentru că au relatat despre moartea Mahsei Amini, după ce a fost arestată de poliția moralității din Iran.
Scrisoarea a fost publicată de cotidianul reformist iranian Etemad, pe 30 octombrie. Amini, în vârstă de 22 de ani, a murit la câteva zile după ce a fost reținută de faimoasa poliție iraniană a moralității pentru că ar fi încălcat strictul cod vestimentar al femeilor din țară.
Jurnaliștii au cerut eliberarea lui Niloufar Hamedi, care a făcut o fotografie cu părinții lui Amini îmbrățișându-se într-un spital din Teheran, unde fiica lor se afla în comă. Postarea fotografiei pe Twitter a fost prima știre despre cazul lui Amini. De asemenea, scrisoarea jurnaliștilor a îndemnat autoritățile să o elibereze pe Elahe Mohammadi, care a scris despre înmormântarea Mahsei Amini în orașul său natal Saqez, unde au început protestele care au cuprins ulterior țara.
Pe 28 octombrie, serviciile de informații iraniene au emis o declarație în care îi acuzau pe Hamedi și Mohammadi că sunt agenți CIA, parte a unui discurs justificativ al guvernului iranian care susține, fără dovezi, că Statele Unite și alte puteri occidentale se află în spatele tulburărilor pentru a-și motiva violența represiunilor.
Pe 29 octombrie, comandantul Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), Hossein Salami, a avertizat că „astăzi este ultima zi a revoltelor”. Avertismentul IRGC din 29 octombrie a venit în contextul în care Organizația Națiunilor Unite și-a exprimat „îngrijorarea crescândă” cu privire la rapoartele privind decesele în cadrul protestelor antisistem din Iran.
Ambasadorul Ucrainei îndeamnă Germania să nu-i adăpostească pe rușii care fug de mobilizare
Noul ambasador al Ucrainei în Germania, Oleksi Makeiev, a îndemnat Germania să nu adăpostească bărbații ruși care au fugit din țara lor pentru a evita mobilizarea militară, spunând că aceștia reprezintă un „risc de securitate”.
Dezertorii sunt „tineri care nu au regrete, dar care doresc totuși să evite serviciul militar”, a afirmat Makeiev într-un interviu acordat ziarului Bild am Sonntag publicat pe 30 octombrie.
Sute de mii de ruși au părăsit Rusia de când președintele Vladimir Putin a declarat mobilizarea militară la sfârșitul lunii septembrie. Makeiev și-a exprimat, de asemenea, recunoștința pentru sprijinul acordat de Germania Ucrainei în războiul actual cu Rusia, dar a declarat că Berlinul trebuie să acționeze „cu mai multă rapiditate”. „Când mă uit la acțiunile Germaniei în acest război, mă gândesc uneori: Seamănă cu o mașină sport germană care merge pe autostradă cu 30 de kilometri pe oră", a spus Makeyev. În cele din urmă, Germania ajută, „dar numai când este aproape prea târziu”, a adăugat el.
Makeiev a devenit ambasador al Ucrainei în Germania pe 24 octombrie, înlocuindu-l pe Andri Melnik, care a fost demis în iulie, având reputația de a critica dur Germania pentru ezitarea acesteia de a oferi ajutor militar Kievului.
Bilanțul atacului cu mașină-capcană din Somalia depășește 100 de morți
Președintele Somaliei, Hassan Sheikh Mohamud, a declarat că cel puțin 100 de persoane au fost ucise în două atacuri cu mașină-capcană în capitala țării, Mogadiscio, pe 29 octombrie.
Vorbindu-le jurnaliștilor pe 30 octombrie la locul unde au avut loc atentatele cu bombă, Mohamud a adăugat că aproape 300 de persoane au fost rănite în atacul de la o intersecție rutieră aglomerată. „Le cerem partenerilor noștri internaționali și musulmanilor din întreaga lume să își trimită medicii aici, deoarece nu putem trimite toate victimele în afara țării pentru tratament”, a declarat Mohamud.
Gruparea teroristă Al-Shabaab, legată de Al-Qaeda, a revendicat responsabilitatea pentru atac, afirmând că a vizat Ministerul Educației pentru că ar fi primit sprijin din partea unor țări nemusulmane. Mohamud și alți oficiali de rang înalt s-au întâlnit la Mogadishu pentru a discuta despre extinderea eforturilor de combatere a extremismului violent și a grupului Al-Shabaab.
Statele Unite au descris Al-Shabaab ca fiind una dintre cele mai ucigătoare grupări din Al-Qaeda și au lovit taberele de antrenament și cartierul general al acestei organizații cu numeroase lovituri aeriene în ultimii ani. Personalul militar american a revenit în Somalia după ce fostul președinte american Donald Trump l-a retras în 2020. Atentatele cu mașină-capcană au avut loc în același loc unde peste 500 de persoane au fost ucise de un camion-capcană în 2017.
