Ştiri
Armata ucraineană: majoritatea noilor atacuri rusești cu drone au fost respinse
Forțele ruse au reluat atacurile cu drone kamikaze în centrul și estul Ucrainei, în timp ce în sudul acestei țări luptele grele continuă, a anunțat apărarea anti-aeriană din Ucraina.
„12 din 13 muniții [aeropurtate] au fost distruse de apărarea anti-aeriană în regiunile estice și centrale ale țării”, a declarat armata ucraineană, precizând că șase drone au fost doborâte în est, altele șase în centrul Ucrainei.
Rusia atacă de mai multe săptămâni infrastructura energetică și obiective civile din Ucraina cu rachete, drone și tiruri de artilerie, după ce contra-ofensiva armatei ucrainene a alungat trupele ruse din nordul țării și le-a forțat să se retragă spre est și spre sud.
1.000 de puncte de încălzire la Kiev
Primarul Kievului Vitali Kliciko a spus pe 2 noiembrie că autoritățile din capitală pregătesc mai mult de 1.000 de puncte de încălzire în caz că sistemul de încălzire central e scos din funcțiune de bombardamentele rusești.
Pe 31 octombrie, Rusia a atacat cu rachete mai multe orașe din Ucraina, inclusiv capitala Kiev, continuând asaltul necontenit al Kremlinului asupra infrastructurii ucrainene vitale, în speranța că va înfrânge voința populației civile de a rezista, relatează redacția ucraineană a Europei Libere.
Aprovizionarea cu apă și electricitate a fost întreruptă ore întregi la Kiev, înainte de a fi repornită pe 1 noiembrie, dar oficialitățile au avertizat că raționalizarea curentului electric va continua să fie necesară în capitală.
Kliciko a scris într-un mesaj postat pe rețeaua Telegram la 2 noiembrie că autoritățile iau în considerare mai multe scenarii din cauza atacurilor cu rachete.
„Cel mai rău e acela în care nu va exista deloc curent electric, apă și încălzire centrală. În acest caz, pregătim peste 1.000 de puncte de încălzire în orașul nostru”, a spus primarul.
„Vom face tot ca să asigurăm electricitate și căldură pentru iarna care vine. Dar trebuie să înțelegem că Rusia va face tot ce poate ca să distrugă viața normală”, a spus președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe 1 noiembrie în obișnuitul său mesaj video nocturn.
În regiunea Cerkasi din centrul Ucrainei o dronă a lovit un obiectiv de infrastructură, dar altele două au fost doborâte, și nu au existat victime, a anunțat pe Telegram guvernatorul regional Igor Taburets.
Lupte grele la Bahmut, în estul Ucrainei
Pe 1 noiembrie, purtătorul de cuvânt al forțelor aeriene Iuri Ignat a avertizat că Kievul nu are mijloace eficiente de a se apăra împotriva rachetelor balistice de fabricație iraniană, pe care e foarte posibil ca Rusia să plănuiască să le desfășoare la nord de granița ucraineană.
Ignat a spus la o conferință de presă că ar fi teoretic posibil ca rachetele balistice iraniene să fie doborâte, dar ar fi foarte dificil de făcut asta „cu mijloacele pe care le avem astăzi în arsenalul nostru”.
Washington Post a relatat luna trecută, citând surse ale serviciilor americane de informații, că Iranul ar fi acceptat să livreze Rusiei rachete sol-sol.
Între timp, armata ucraineană a făcut cunoscut că trupele ruse au continuat să bombardeze orașul Bahmut din estul Ucrainei, în apropierea căruia se dau lupte grele, iar trupele ucrainene au respins atacurile rusești în alte două zone din Donețk, la Avdivka și Uhledar.
Casa Albă: Coreea de Nord livrează pe ascuns Rusiei obuze de artilerie
Statele Unite au informații potrivit cărora Coreea de Nord ar livra pe ascuns Rusiei un număr „considerabil” de obuze de artilerie pentru războiul său din Ucraina, a anunțat miercuri purtătorul de cuvânt al Consiliului pentru securitatea națională de la Casa Albă, John Kirby, citat de agenția Reuters.
Nord-coreenii folosesc rute ocolitoare
Vorbind la o conferință de presă în regim virtual, Kirby a spus că în încercarea de a ascunde aceste livrări, Coreea de Nord le-a trimis pe rute ocolitoare prin țări din Orientul Mijlociu și Africa de Nord.
„Indiciile noastre sunt că Republica Populară Democratică Coreeană livrează pe ascuns, și vom încerca să aflăm dacă transporturile au ajuns la destinație”, a spus Kirby, adăugând că Washingtonul se va consulta cu Națiunile Unite cu privire la chestiuni legate de responsabilitatea pentru aceste transporturi.
Numărul obuzelor nord-coreene nu va schimba cursul războiului din Ucraina
„Nu e un număr nesemnificativ de obuze, dar nu credem că o asemenea cantitate ar putea schimba cursul războiului, și sigur nu ne va schimba calculele… sau, cu atât de mulți aliați și parteneri, [nu va schimba] tipurile de capacități pe care vom continua să le trimitem ucrainenilor”, a mai spus purtătorul de cuvânt al Consiliului pentru securitatea națională de la Casa Albă.
Coreea de Nord a spus în septembrie că nu a livrat niciodată armament sau muniție Rusiei și nici nu are de gând să o facă, și a avertizat Statele Unite să „tacă din gură” și să nu mai răspândească zvonuri menite să „păteze” imaginea țării.
În altă ordine de idei, dar tot legat de Coreea de Nord, John Kirby a vorbit și despre rachetele lansate miercuri de regimul comunist nord-coreean, spunând că ele nu au fost o amenințare imediată pentru personalul american din regiune, și a adăugat că Statele Unite se vor asigura că au capacitatea de a-și apăra aliații.
Decizia „nesăbuită” a Coreii de Nord de a lansa o rachetă dincolo de granița maritimă cu Coreea de Sud
Coreea de Nord a lansat miercuri 23 de rachete în mare, una dintre ele căzând la mai puțin de 60 de kilometri de coasta Coreei de Sud, dincolo de granița sa maritimă, în ceea ce președintele sud-coreean Yoon Suk-yeol a descris drept o „invazie teritorială”.
A fost pentru prima dată când o rachetă balistică a căzut atât de aproape de apele teritoriale ale Coreei de Sud de la divizarea peninsulei în 1945, și a fost cel mai mare număr de rachete lansate într-o singură zi de Coreea de Nord. Autoritățile de la Seul au activat alarma aeriană, lucru care se întâmplă rar, și au lansat mai multe rachete ca ripostă.
„Condamnăm lansarea acestor rachete și decizia nesăbuită a Republicii Democratice Coreene de a lansa o rachetă dincolo de granița maritimă cu Republica Coreea”, a spus John Kirby, utilizând numele oficiale ale celor două țări.
Transnistria se plânge că se află în pragul unei catastrofe umanitare
În regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență în economie până la 1 decembrie, din cauza crizei energetice. Regimul de la Tiraspol acuză Moldovagaz că nu-i livrează cantitățile necesare de gaze naturale, potrivit presei din regiune.
În regiune va fi introdus un regim dur de economisire a curentului și a gazelor naturale, în special în domeniul industrial. Așa-zisul ministru al economiei, Serghei Obolonik, a spus că este pentru prima dată când regiunea se pomenește în situația în care „nu are fizic gaze naturale”.
Obolonik a mai spus, într-o conferință de presă, că Transnistria se află în pragul unei catastrofe umanitare și a anunțat primele măsuri de economisire. Astfel, apa caldă va fi distribuită în regiune conform unui orar, trei ore dimineața, iar troleibuzele vor circula doar în orele de vârf. Cel mai probabil, vor fi prelungite vacanțele elevilor, însă spitalele, grădinițele și blocurile nu vor fi deconectate de la agentul termic.
Tiraspolul afirmă, de asemenea, că nu se vor schimba prețurile la energie pentru consumatorii finali, dar reprezentanții așa-ziselor autorități pregătesc scrisori pe care să le trimită președintelui rus, Vladimir Putin, Dumei de Stat și Gazprom.
Autoritățile separatiste au introdus pentru prima dată stare de urgență în domeniul economic pe 20 octombrie, după ce Gazprom a redus livrările de gaze către R. Moldova.
Săptămâna trecută, la Tiraspol a avut loc o întrevedere în formatul 1+1 cu privire la gestionarea crizei energetice, însă părțile nu au ajuns la un numitor comun. Potrivit vicepremierului pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, Tiraspolul nu a acceptat propunerea Chișinăului ca autoritățile de pe cele două maluri ale Nistrului să-și coordoneze acțiunile pentru a raționaliza consumul de energie.
Energia electrică s-a scumpit din nou în Moldova. Când intră în vigoare noul tarif
Agenția Națională pentru Reglementare Energetică (ANRE) a aprobat miercuri, 2 noiembrie, noi tarife la energia electrică, la solicitarea distribuitorilor Premier Energy și Furnizarea Energiei Electrice Nord.
Consumatorii din centrul și sudul R. Moldova vor achita 4,77 de lei/kWh, față de 3,15 lei/kWh cât plătesc acum. Pentru locuitorii din nord, tariful s-a majorat de la 3,21 de lei/kWh până la 4,81 de lei/kWh.
Furnizorii nu au avut obiecții față de aceste decizii. Hotărârile vor intra în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial, pe 4 noiembrie.
Premier Energy a cerut ca ANRE să aprobe un tarif de 4,88 lei/kWh pentru consumatorii finali, invocând actualele prețuri de import ale energiei electrice. Furnizorul a precizat că prețul mediu anual al energiei electrice inclus în tarif este de circa 1,58 de lei/kWh, fiind mai mic cu 17% față de cel actual, de 1,85 de lei/kWh.
Furnizarea Energiei Electrice Nord a solicitat o dublare a tarifului, până la 6,03 lei/kWh. Furnizorul susține că, din cauza prețurilor mai mari de procurare a energiei electrice, a înregistrat în octombrie devieri financiare.
Aceasta este a patra majorare a tarifelor la energie electrică din acest an, prima fiind pe 18 martie, când pentru consumatorii din centru și sud curentul s-a scumpit de la 1,51 de lei/kWh la 2,17 lei/kWh, iar pentru cei din nord – de la 2,04 lei/kWh la 2,51 de lei/kWh.
Începând cu 1 noiembrie, Centrala de la Cuciurgan nu mai livrează curent malului drept al Nistrului. Totodată, din 11 octombrie, Ucraina nu mai exportă electricitate în Moldova, după atacurile rusești asupra infrastructurii sale energetice. În consecință, Moldova a început să cumpere electricitate din România, la un preț mai mare, și înregistrează zilnic un deficit de energie electrică, în special în orele de vârf.
800.000 de euro pentru auditul datoriilor Moldovagaz
Guvernul a aprobat marți, 2 noiembrie, alocarea a 800.000 de euro din Fondul de rezervă pentru auditul extern al datoriei SA Moldovagaz către Gazprom și Factoring Finance.
Conform contractului semnat pe 10 august de Agenția Proprietății Publice cu o companie din Norvegia și alta din Marea Britanie, auditorii ar trebui să stabilească datoria exactă a Moldovagaz față de concernul rus pentru gazele naturale livrate malului drept din 27 august 1991 până pe 31 octombrie 2021.
În timpul verificărilor, va fi analizat modul în care Moldovagaz a repartizat plățile pentru gaze între consumatorii de pe malul drept și cel stâng. La fel, auditorii vor evalua activelor transmise anterior către Gazprom din contul datoriilor pentru gazele livrate consumatorilor de pe malul drept și le vor reevalua, la necesitate. De asemenea, va fi verificată legalitatea cesionării creanţelor Gazprom către Factoring Finance.
Misiunea de audit va avea loc în câteva etape, iar plățile vor fi realizate pe măsura livrării rezultatelor, precizează guvernul într-un comunicat de presă.
Rusia califică sancțiunile SUA drept imixtiune în treburile interne ale Moldovei
„Recentele sancțiuni ale SUA, impuse sub pretexte inventate, sunt o imixtiune brutală în treburile interne ale Republicii Moldova și o încercare de a exercita influență negativă asupra relațiilor bilaterale moldo-ruse”, a declarat miercuri, 2 noiembrie, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de externe, Maria Zaharova.
Vorbind într-un briefing săptămânal, Zaharova a spus că decizia SUA din 26 octombrie de a include în lista sancțiunilor americane 9 persoane și 12 entități, inclusiv cetățeni ruși și companii ruse, pentru acțiuni legate de corupție și interferență în alegerile din Moldova, reprezintă o decizie „politică”.
„Scopurile SUA nu sunt grija față de democrație, libertate și lupta contra corupției. În realitate, este vorba de distragerea atenției de la situația politică internă și cea economică din Moldova. Încă un motiv este reglarea de conturilor cu oponenții politici interni și reaprinderea dispozițiilor anti-rusești în societatea moldovenească”, a comentat Zaharova.
Potrivit reprezentantei diplomației ruse, lista celor vizați ar fi „contradictorie”.
„Pe de o parte, sunt incluse persoane și companii care lucrează pentru consolidarea relațiilor moldo-ruse. Pe de altă parte, a intrat în listă, de exemplu, Plahotniuc. Cine este el? Este un oligarh fugar moldovean, care făcea politică, avea o poziție anti-rusească și acționa în interesele SUA. Când omul nu a satisfăcut așteptările sau, pur și simplu, a devenit inutil, el a fost îndepărtat și i s-a spus că nu a făcut față”, a afirmat Zaharova.
Ea a adăugat că actualii guvernanți ai Moldovei s-au alăturat Occidentului, dar nu pot avea nicio garanție că nu vor ajunge în aceeași situație ca Plahotniuc.
Medici din Moldova au inventat o metodă de diagnosticare a cancerului gastric
Un grup de medici de la Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății au brevetat o metodă nouă de diagnosticare a cancerului gastric în stadii incipiente. Invenția le-a adus mai multe medalii de aur și argint la diverse simpozioane internaționale.
Este vorba de un test-panel inclus într-o simplă analiză de sânge care îi ajută pe medici să identifice formațiunile anormale din mucoasa gastrică. Metoda de diagnosticare este și tema de doctor în științe medicale a Adrianei Botezatu.
„Pacienții cu patologii precanceroase necesită să fie evaluați corect și să fie diagnosticați la timp. Astfel, excludem apariția unui cancer tardiv, care este mai dificil de tratat din punct de vedere medical”, explică medicul.
În prezent, majoritatea pacienților sunt diagnosticați cu cancer gastric prin metoda endoscopică. Procedura presupune examinarea tubului digestiv superior cu ajutorul unui tub flexibil, cu o cameră video care transmite imagini în timp real pe un monitor.
„Deși o endoscopie este o metodă invazivă, ea presupune și un risc pentru pacient, pentru că îi putem induce anumite complicații. Analiza serologică, în schimb, este simplă și ne oferă anumite date despre starea pacientului. Astfel, putem să îi spunem clar la ce etapă este, dacă există un risc crescut sau poate să stea liniștit”, explică cercetătoarea.
Metoda de diagnosticare a stărilor precanceroase gastrice morfologic schimbate a fost premiată cu medalia de aur la Expoziția europeană de creativitate și inovație „Euroinvent 2022” din Iași, România, și cu medalia de argint la Expoziția internațională „Infoinvent 2021” din Moldova.
Medaliile obținute, spune Adriana Botezatu, sunt rezultatul muncii unei echipe numeroase și multor nopți nedormite. „De fapt, pentru un medic, fiecare pacient este o medalie. Dacă ai reușit să ajuți un pacient, ai medalia din partea lui. Cea mai mare satisfacție pentru un medic este atunci când pacientul îl sună de sărbători, când își aduce aminte de el”, adaugă ea.
Adriana Botezatu este doctor în științe medicale, predă geriatrie și gerontologie la Universitatea de Medicină, este medic internist la Spitalul Ministerului Sănătății și își desfășoară activitatea științifică sub îndrumarea profesorului Nicolae Bodrug.
Polonia va construi un gard de protecție la granița cu Kaliningrad
Ministrul polonez al apărării spune că a ordonat construirea unui zid temporar de-a lungul graniței cu exclava rusă Kaliningrad. Măsura vine în contextul în care Varșovia suspectează că Rusia intenționează să îngăduie trecerea ilegală a frontierei de către migranți asiatici și africani.
Ministrul apărării, Mariusz Blaszczak, a declarat pe 2 noiembrie că frontiera trebuie securizată pentru ca Polonia să se simtă în siguranță. El spune că a autorizat construirea unei bariere temporare de-a lungul graniței de 210 kilometri. Lucrările vor începe pe 3 noiembrie.
Exclava rusă Kaliningrad a fost o sursă de tensiune între Rusia și țările cu ieșire la Marea Baltică. Odată cu intrarea Suediei și Finlandei în mod efectiv în NATO, întregul litoral al mării Baltice va fi controlat de alianța militară occidentală, cu excepția micilor porțiuni deținute de Rusia lângă Sankt Petersburg și din exclava Kaliningrad. Punctul vital va fi îngusta trecere maritimă dintre Danemarca și Suedia, foarte ușor de blocat.
Kaliningrad, tot mai izolat de Rusia
Economia regiunii Kaliningrad este afectată puternic de sancțiunile UE impuse Rusiei din cauza războiului pe care l-a declanșat în Ucraina, transmite serviciul rusesc al Europei Libere – Radio Svoboda. Mărfurile supuse sancțiunilor - între care combustibili, metale, materiale de construcții și tehnologie avansată - nu mai pot ajunge pe calea ferată în regiunea rusească prinsă între Lituania și Polonia.
Kaliningrad se află între Lituania și Polonia, unde râul Lyna se varsă în Marea Baltică, și are aproximativ o jumătate de milion de locuitori.
Singura cale de acces este cea maritimă, dar se dovedește foarte scumpă. Pentru că nu sunt suficiente nave de transport, coada la feriboturi a crescut și lista de așteptare este până în decembrie. Autoritățile din Kaliningrad au promis să aloce 4 miliarde de ruble (peste 60 de milioane de dolari) pentru subvenționarea transportului maritim, ca acesta să poată compensa transportul de mărfuri feroviar. Între timp, multe companii nu mai rezistă deja și sunt în prag de faliment.
În iulie, Lituania a lărgit restricțiile privind comerțul pe teritoriul său dinspre Rusia către exclava rusă Kaliningrad din Marea Baltică, adoptând inclusiv interdicții pentru beton, lemn, alcool și produse chimice industriale pe bază de alcool.
Un purtător de cuvânt al vămilor lituaniene afirma că această măsură este rezultatul intrării în vigoare a sancțiunilor Uniunii Europene împotriva Moscovei, adoptate după invadarea Ucrainei. Rusia a protestat „ferm” față de noile restricții impuse tranzitului de mărfuri spre exclava Kaliningrad prin teritoriul Lituaniei, membră a UE, amenințând totodată cu „represalii” statul baltic care este și membru al NATO.
Coridorul Suwalki, potențială cale de extindere a conflictului Rusiei cu Ucraina
Amenințarea rusă la adresa țărilor baltice, inclusiv a Poloniei, este veche, iar războiul din Ucraina n-a izbutit decât să o facă și mai evidentă. Rusia a considerat întotdeauna țările baltice ca fiind în sfera sa de influență, dacă nu chiar sub mantia sa. În 2015, într-un interviu acordat agenției oficiale TASS, Putin a întrebat retoric, făcând aluzie la prăbușirea URSS: «Credeți că e normal ca 25 de milioane de ruși să se trezească deodată în afara granițelor lor?»
Amenințarea reală se adaugă temerilor mai vechi ale unor experți că NATO n-ar putea apăra țările baltice în cazul unui atac rusesc. Încă din 2016, un raport al RAND Corporation („Reinforcing Deterrence on NATO’s Eastern Flank”) ajungea la o concluzie pesimistă în privința neputinței NATO de a apăra țările baltice. RAND Corporation efectuase o serie de simulări după ce Rusia a ocupat Crimeea în 2014 declanșând conflictul, stârnit tot de Rusia, în estul Ucrainei, în regiunea industrială, minieră și majoritar rusofonă numită Donbas, adică acolo unde au loc acum lupte crâncene. Este chiar zona unde, spun experții militari americani, ar putea izbucni un conflict militar între Rusia și NATO. Este vorba de o fâșie de teritoriu cu o lungime de 65 km de-a lungul frontierei dintre Polonia și Lituania, numită „Coridorul Suwalki” (przesmyk Suwalki în polonă, Suwalki-Lücke în germană) și care leagă pe cale terestră enclava rusească militarizată Kaliningrad de Belarus. Ridicarea, fie și provizorie, a unui zid la granița cu Kaliningrad, nu poate decât să crească tensiunile în regiune și mai mult decât până acum.
Andronachi a fost expulzat din Ucraina și pus sub acuzare în Moldova
Fostul deputat democrat Vladimir Andronachi a fost arestat pentru 30 de zile și pus oficial sub acuzare în dosarul „frauda bancară”, fiind învinuit de escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari, în interesul unei organizații criminale.
Anunțul a fost făcut de Procuratura Anticorupție miercuri, 2 noiembrie, la scurt timp după ce Andronachi a fost reținut în punctul de trecere a frontierei Criva- Mamalîga, pe sensul de intrare în țară.
Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a anunțat că autoritățile din Ucraina l-au declarat pe Vladimir Andronachi persoană indezirabilă și l-au expulzat din țară. Potrivit ei, autoritățile moldovene încă nu au toate detaliile, dar cred că decizia Kievului de a-l expulza pe Andronachi s-a bazat pe doi factori:
- Vladimir Andronachi este asociat cu Vladimir Plahotniuc care, de săptămâna trecută, se află pe lista sancțiunilor SUA pentru rolul său în corupția din R. Moldova”;
- „Având în vedere starea de război, Ucraina are o anumită politică față de persoanele cu cetățenie străină care intră în țara lor”, a explicat Dragalin.
Procuratura nu a precizat dacă Andronachi a fost predat de autoritățile ucrainene. „O să venim cu detalii ulterior”, a spus procurorul Octavian Iachimovschi.
În iulie 2022, fostul deputat democrat Vladimir Andronachi a fost anunțat în căutare internațională de Interpol pentru a fi arestat și extrădat în R. Moldova. El este acuzat și în dosarul „Metalferos” de crearea unui grup criminal organizat, escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari.
Potrivit Procuraturii Anticorupție, Andronachi a plecat din R. Moldova pe 5 iulie 2021. În septembrie 2021, fostul democrat a primit mandat de arest în dosarul „frauda bancară” și autoritățile moldovene au cerut Interpol să-l anunțe în căutare internațională.
În dosarul fraudei bancare, Andronachi este bănuit că, alături de alte persoane, a simulat încheierea unui contract de investiții în reconstrucția unui imobil cu Banca de Economii. Ei ar fi sustras astfel din conturile băncii 32 de milioane de lei.
În dosarul „Metalferos”, fostul deputat este acuzat de crearea unui grup criminal organizat, escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari. Prejudiciul adus întreprinderii de stat ar fi de peste 700 de milioane de lei.
Comitetul parlamentar UE-Moldova cere ca negocierile de aderare să înceapă cât mai repede posibil
Membrii Comitetului Parlamentar de Asociere Uniunea Europeană – R. Moldova, din care fac parte deputați de la Chișinău și din Parlamentul European, solicită ca negocierile de aderare a R. Moldova la blocul comunitar să înceapă cât mai repede, după ce autoritățile moldovene vor îndeplini cele nouă recomandări formulate de Comisia Europeană și aprobate de Consiliul European odată cu oferirea, pe 23 iunie 2022, a statutului de țară candidată R. Moldova.
O declarație în acest sens a fost adoptată la cea de-a 12-a reuniune a comitetului, care a avut loc marți, 1 noiembrie, la Chișinău. Președintele Delegației Parlamentului European în acest comitet, Siegfried Mureșan, a menționat că autoritățile de la Chișinău au reușit, într-un timp foarte scurt, să adopte un Plan de acțiuni pentru realizarea recomandărilor prevăzute în avizul Comisiei Europene.
Cele nouă condiții vizează domenii precum justiția, combaterea corupției și crimei organizate, deoligarhizarea, reforma administrației publice și a serviciilor publice, managementul finanțelor publice, consolidarea rolului societății civile în procesele decizionale și protejarea drepturilor omului.
Termenul de scadență pentru cele mai multe dintre măsuri este decembrie 2022, când Comisia Europeană ar urma să facă o primă evaluare a progresului R. Moldova în îndeplinirea condițiilor. Ultimele măsuri sunt planificate până în iunie 2023.
Într-o altă ordine de idei, membrii Comitetului de asociere cer instituțiilor europene să asigure sprijin financiar suplimentar, inclusiv fonduri europene nerambursabile, atât pentru procesul de aderare al Republicii Moldova, cât și pentru gestionarea crizei energetice, în condițiile în care „Federația Rusă șantajează încontinuu Republica Moldova cu scumpiri și reduceri ale livrărilor de gaz”.
SUA oferă Moldovei 50 de milioane de dolari pentru a cumpăra curent
Un comunicat al Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională în Moldova (USAID) arată că aproximativ 50 de milioane de dolari ar putea fi oferiți Chișinăului pentru rambursarea achizițiilor de energie electrică și „reducerea dependenței [energetice] față de Rusia.”
Agenția americană precizează că va fi modificat Acordul privind Obiectivul de Dezvoltare (DOAG)* în vederea posibilității utilizării a 30 de milioane de dolari pentru rambursarea achizițiilor de energie electrică.
Amendamentul va debloca și 19,5 milioane de dolari în calitate de asistență pentru consolidarea securității energetice a Republicii Moldova, precizează comunicatul USAID Moldova.
Malul drept al Republicii Moldova se confruntă cu un deficit accentuat de energie electrică, după ce autoritățile de la Tiraspol au anunțat că Centrala de Cuciurgan, controlată de compania rusă de stat RAO ES, nu va mai livra curent. Până la asta, centrala asigura până la 70% din necesitățile malului drept. În luna octombrie, întreprinderea de stat Energocom a cumpărat curent de la Centrala de la Cuciurgan la un preț de 62,5 dolari MW/h.
Unii experți de la Chișinău consideră că decizia Tiraspolului a fost sugerată de autoritățile ruse.
De cealaltă parte, administrația separatistă de la Tiraspol acuză Chișinăul de nerespectarea acordului cu concernul rus Gazprom prin reducerea cantităților de gaze livrate în stânga Nistrului.
Vicepremierul responsabil de Infrastructură, Andrei Spînu, a scris în seara zilei de luni că, la 1 noiembrie, Energocom a achiziționat de pe OPCOM, bursa de electricitate din România, pentru ziua de 2 noiembrie o cantitate de 7802 MW/h de energie, deficitul fiind de aproape 1700 MW/h. Anterior, Spînu a menționat că prețurile de achiziție a curentului de pe bursa românească OPCOM sunt de circa 132 euro/MWh.
*Acordul privind Obiectivul de Dezvoltare este un tratat interguvernamental dintre guvernul moldovean și guvernul american pentru creștere economică durabilă ancorată în integrarea europeană. Documentul a fost semnat la 28 septembrie 2016, iar în baza amendamentelor sunt alocate resurse financiare nerambursabile.
Fostul deputat Vladimir Andronachi a fost reținut la frontieră
Fostul deputat Vladimir Andronachi a fost reținut pe sensul de intrare în țară prin punctul de trecere a frontierei „Criva- Mamalîga”, anunță Poliția Republicii Moldova. Pe numele lui exista un mandat de arest.
Fostul deputat este considerat un apropiat al ex-liderului Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc și este acuzat, în dosarul „Metalferos”, de crearea unui grup criminal organizat, escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari.
Potrivit Serviciului pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, ar fi beneficiarul efectiv al companiei care deține hotelul „Național”, cu valoarea capitalului social estimat în 2018 la 5,5 milioane euro, adică peste 100 milioane lei. Imobilul a fost sechestrat pentru a putea fi ulterior confiscat în folosul statului, în contul prejudiciilor cauzate de învinuit, de peste 1,1 miliarde lei.
În luna iulie a acestui an, fostul deputat a fost anunțat în căutare internațională de Interpol, pentru a fi arestat și extrădat în R. Moldova. Pe numele lui au fost emise două mandate, în două dosare penale distincte, numite generic „Frauda bancară” și „Metalferos”.
În dosarul fraudei bancare, Andronachi este învinuit că, alături de alte persoane, a simulat încheierea unui contract de investiții în reconstrucția unui imobil cu Banca de Economii. Ei ar fi sustras astfel din conturile băncii 32 de milioane de lei.
După ce a fost reținut, Vladimir Andronachi a fost dus la Procuratura Anticorupție.
Kiev: Ucraina nu se poate apăra contra rachetelor balistice iraniene
Ucraina nu are mijloace eficiente de a se apăra împotriva rachetelor balistice de fabricație iraniană, pe care e foarte posibil ca Rusia să plănuiască să le desfășoare la nord de granița ucraineană, a declarat marți purtătorul de cuvânt al forțelor aeriene ucrainene Iuri Ignat la o conferință de presă, citat de CNN.
Ignat a afirmat că ar fi teoretic posibil ca rachetele balistice iraniene să fie doborâte, dar ar fi foarte dificil de făcut asta „cu mijloacele pe care le avem astăzi în arsenalul nostru”.
Washington Post a relatat luna trecută, citând surse ale serviciilor americane de informații, că Iranul ar fi acceptat să livreze Rusiei rachete sol-sol.
„E forte posibil ca [rachetele] să fie trimise în nordul [granițelor] Ucrainei, de unde să poată fi lansate pentru a amenința toată Ucraina”, a mai spus Ignat la conferința de presă de la Kiev.
Ce sunt dronele kamikaze/sinucigașe
- Dronele Shahed-136 de producție iraniană au fost folosite de Rusia pentru prima dată în războiul din Ucraina în septembrie 2022.
- Sunt cunoscute drept drone kamikaze, sau sinucigașe. Analogia mai corectă este cu o rachetă mică de croazieră, cu o capacitate distructivă relativ limitată.
- Au o sarcină utilă de 50 kg de explozibil. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski susține că Rusia ar fi cumpărat 2.400 astfel de drone.
- Dronele Shahed-136 „sunt greu de interceptat în mod constant”, dar viteza lor este mică în comparație cu a rachetelor de croazieră, ceea ce înseamnă că apărarea aeriană „va avea întotdeauna o șansă”. (Justin Bronk, expert militar, Institutul RUSI, Londra)
- Folosirea dronelor kamikaze pare să confirme speculațiile că Rusia nu mai are multe rachete ghidate.
- Potrivit unei evaluări ucrainene (14 octombrie 2022), Moscova și-a epuizat aproximativ două treimi din stocuri. Ar fi rămas cu numai 124 din 900 de rachete Iskander cu rază medie de acțiune.
- Dronele kamikaze/sinucigașe sunt mai eficiente împotriva unor ținte statice precum infrastructura energetică și de comunicații, decât împotriva armatelor în mișcare. (The Guardian, 17 octombrie 2022)
Ceva mai devreme marți, tot CNN a relatat că Iranul se pregătește să mai trimită 1.000 de piese de armament, inclusiv rachete balistice sol-sol cu rază medie de acțiune și noi drone pe care Rusia să le folosească împotriva Ucrainei.
Întrebat dacă forțele armate ucrainene sunt pregătite să se apere de acest tip de rachete balistice, Ignat a răspuns că armata Ucrainei va lua toate măsurile și va folosi toate mijloacele de apărare cu putință.
El a avertizat însă că „la ora actuală nu avem nici un fel de apărare eficientă contra acestor rachete”, care teoretic vorbind pot fi doborâte, dar nu cu mijloacele de care dispune acum armata ucraineană.
Ignat a adăugat că în opinia sa rachetele balistice iraniene ar urma să completeze stocul de rachete rusești de tip Iskander-M, „pentru că rușilor li se termină rachetele Iskander”.
Mihailo Podoleak, consilier al șefului administrației prezidențiale din Ucraina a spus că Teheranul este „complice la o agresiune în Europa”.
„Trimițând rachete Federației ruse, Iranul știe că ele vor ataca orașele noastre. Învățându-i pe ruși să folosească drone, Iranul știe că vor [fi folosite pentru a] ataca sectorul energetic al Ucrainei, provocând valuri de refugiați spre Uniunea Europeană”, a scris Podoleak într-un mesaj postat pe Twitter.
Autoritățile ucrainene au acuzat în mod repetat armata rusă că folosește drone ieaniene pentru a ataca ținte civile și infrastructura energetică a Ucrainei, și au raportat că militarii ucraineni au reușit să doboare mai mult de 300 de dispozitive de fabricație iraniană.
Rusia respinge acuzațiile că folosește arme iraniene, iar Teheranul a declarat că nu livrează armament niciuneia din părțile aflat în conflict în Ucraina.
Maia Sandu, la București: Rusia a sperat că Ucraina va fi singură, dar nu s-a întâmplat asta
Modul în care Ucraina a reușit să țină piept invaziei ruse este și o dovadă a solidarității „lumii libere”, la care face apel și Republica Moldova pentru un viitor pro-european al acesteia, a declarat marți la București președinta Maia Sandu.
„Rusia a pornit un război nedrept și nejustificat...”
„Rusia a pornit un război nedrept și nejustificat în secolul 21 într-o țară europeană, într-un stat democratic. A făcut acest lucru pentru că a crezut că i se permite orice. Dacă prin curajul și dragostea lor de neam, ucrainenii nu țineau piept invaziei ruse, unde mergea Federația Rusă? Spre Nistru? Spre Prut? Mai departe?”, a spus președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, într-un discurs susținut în Parlamentul României.
Maia Sandu face o vizită de lucru la București, care a inclus participarea la o conferință dedicată femeilor parlamentare, organizată de Parlamentul României, dar și întâlniri cu președintele Klaus Iohannis, cu premierul Nicolae Ciucă, respectiv cu Clubul Oamenilor de Afaceri din Basarabia.
În cadrul conferinței amintite, președintele Republicii Moldova a mulțumit pentru sprijinul acordat de România țării sale în pandemie, dar și în domeniul energetic și a subliniat rolul solidarității în contextul războiului din Ucraina.
„Rusia a sperat că Ucraina va fi singură...”
„Ucraina își apără copiii și viitorul cu demnitate. Însă Ucraina nu ar fi reușit de una singură. Aceasta a sperat Rusia - că Ucraina va fi singură. Dar lumea liberă a venit în ajutor Ucrainei. Țările democratice, unde viața este de neprețuit, s-au aliat împotriva terorii și a războiului”, a spus Maia Sandu, menționând solidaritatea cu poporul ucrainean de care au dat dovadă și locuitorii Republicii Moldova.
R. Moldova contează la rându-i pe sprijinul țărilor democratice în parcursul european pe care și-l dorește.
„Sunt mândră că, în ciuda faptului că avem cele mai mici venituri din Europa, oamenii noștri s-au împărțit cu puținul pe care îl au și au deschis ușile și inimile când a fost nevoie. În aceste vremuri tragice, noi ne bazăm pe lumea liberă - pentru ca în viitor lumea liberă să se poată baza pe Republica Moldova. Ca garant al protejării demnității umane, al păcii și al securității”.
Maia Sandu a mai spus că după ce Rusia a lovit infrastructura energetică a Ucrainei, Gazprom și-a redus la jumătate livrările de gaz către Republica Moldova, iar furnizarea energiei electrice este incertă, prețul gazelor ajungând la nivel dublu față de cel din România.
Șefa statului moldovean a mai declarat că „războiul Rusiei împotriva Ucrainei este folosit de gruparea hoților din Republica Moldova, care s-a solidarizat cu partidele proruse și este gata să dea foc la țară”.
Gruparea respectivă a fost inclusă pe lista Oficiului pentru Controlul Activelor Străine al ministerului american de finanțe, „pentru acte de corupție în proporții deosebit de mari, pentru subminarea statului de drept, pentru coalizare cu serviciile secrete ruse și acțiuni de destabilizare a Chișinăulului”, a mai spus Maia Sandu. Scopul urmărit ar fi, potrivit președintei, întoarcerea Republicii Moldova de pe drumul european, de la care țara sa nu va face rabat, a arătat ea.
Recent, publicația Washington Post a dezvăluit că Serviciul Federal de Securitate al Rusiei ar fi alocat zeci de milioane de dolari pentru dezvoltarea unei rețele de agenți în rândul politicienilor din Republica Moldova, scopul fiind răsturnarea regimului pro-european condus de Maia Sandu.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
AIEA anchetează acuzațiile nefondate ale Rusiei că Ucraina construiește „bombe murdare”
Experți din cadrul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) au inspectat marți două locații din Ucraina menționate de Rusia în acuzațiile sale nefondate că autoritățile ucrainene ar fabrica „bombe murdare” radioactive, relatează agenția Associated Press.
Directorul general al AIEA Rafael Grossi a spus că inspecțiile pentru găsirea unor dovezi privind fabricarea unor așa-numite bombe murdare, inspecții cerute de Ucraina, se vor termina curând.
Oficialitățile ruse, inclusiv președintele Vladimir Putin, au acuzat Kievul, fără să pună la dispoziție vreo dovadă, că s-ar pregăti să folosească astfel de dispozitive explozive care împrăștie deșeuri radioactive.
Ambasadorul Rusiei la Organizația Națiunilor Unite Vasili Benenzia a spus într-o scrisoare trimisă săptămâna trecută membrilor Consiliului de Securitate ONU că un institut de cercetare și o companie minieră ar fi primit ordine directe de la regimul [președintelui Volodimir] Zelenskise construiască o asemenea bombă murdară”.
Kievul și aliații săi resping acuzația rusă că Ucraina construiește o bombă murdară
Țările occidentale au spus că acuzația repetată a Moscovei este „în mod transparent falsă”, iar autoritățile ucrainene au afirmat că ea este de fapt o încercare de a distrage atenția de la propriile planuri ale Kremlinului de a detona o bombă murdară pentru a justifica o escaladare pe mai departe a ostilităților.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică a spus că locațiile investigate „funcționează potrivit regulamentelor AIEA și au fost vizitate cu regularitate de către inspectorii AIEA”, a căror misiune este de a detecta activități nucleare nedeclarate și materiale legate de fabricarea unor bombe murdare.
„AIEA a inspectat una din aceste locații acum o lună și nu au fost găsite acolo activități nucleare sau materiale nedeclarate”, a spus Agenția ONU pentru Energie Atomică într-o declarație dată publicității luni, citată de Associated Press.
AIEA are de asemenea inspectori la centrala nucleară de la Zaporojie, care e ocupată de armata rusă. Luptele din jurul acestei centrale nucleare, cea mai mare din Europa, au generat temeri legate de o posibilă scurgere radioactivă de proporții catastrofice acolo.
Ce este o bombă murdară
„Bombele murdare” sunt de mult temute ca o potențială armă a teroriștilor, deoarece obiectivul lor principal este să semene panică, frică și confuzie, aruncând în atmosferă praf și fum radioactive, scrie „The Guardian”.
Până acum nu a avut loc nici un atac cu bombă murdară, dar se știe despre două încercări eșuate de a detona un astfel de dispozitiv în Cecenia, în sudul Rusiei, în urmă cu mai bine de două decenii.
Cunoscute tehnic ca dispozitive de dispersie radiologică, bombele murdare sunt arme relativ primitive, imprecise. Sunt mult mai ușor și mai ieftin de construit decât un dispozitiv nuclear și, de asemenea, mult mai puțin periculoase.
Bombele murdare folosesc explozibil convențional, cum ar fi dinamita, plasat alături de material radioactiv, chimic sau biologic, care este eliminat în atmosferă prin forța exploziei. Cantitatea de material radioactiv/chimic/biologic dispersat, deși periculoasă, nu este neapărat letală, mai scrie „The Guardian”.
Guvernul a economisit 360.000 de lei la electricitate în octombrie
Direcția generală pentru administrarea clădirilor guvernului anunță că, la sfârșitul lunii octombrie, datorită reducerii consumului de curent în toate instituțiile guvernamentale, costurile la achitarea facturilor lunare pentru energia electrică au fost micșorate cu 23%. Economia se cifrează la 360.000 de lei.
Potrivit autorităților, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, consumul a atins puțin peste 420.000 kW, față de 556.000 kW în octombrie 2021. În ceea ce privește exclusiv Casa Guvernului, economia a fost în proporție de 30% sau peste 40.000 de lei.
Pe parcursul lunii octombrie, în toate clădirile administrate de guvern, angajații au fost îndemnați să micșoreze consumul de energie electrică la locul de muncă. De exemplu, să deconecteze aparatele de aer condiționat, electrocasnicele și echipamentul tehnic, lumina pe holuri și în birouri, atunci când nu este strict necesar.
Autoritățile centrale au îndemnat și administrațiile locale să facă același lucru. Săptămâna trecută, primăria Chișinău s-a alăturat inițiativei de a economisi și a deconectat iluminatul stradal în orele de vârf. Peste câteva zile, însă, primarul Ion Ceban a anunțat că municipalitatea renunță la această măsură, pentru a nu pune în pericol siguranța cetățenilor.
Ceban susține, că potrivit specialiștilor de la primărie, volumul de energie electrică pentru iluminarea orașului pentru o oră zilnic, timp de șapte zile, este de 0,02% din volumul total de energie electrică consumată pe țară timp de o săptămână, ceea ce ar fi un volum neînsemnat.
Un nou partid se lansează pe scena politică și promite că Moldova va adera la UE până în 2030
O nouă formațiune își anunță lansarea pe scena politică de la Chișinău – Coaliția pentru Unitatea și Bunăstare (CUB). Membrii inițiativei pentru constituirea partidului susțin că acesta va fi unul liberal, de centru-dreapta și promit aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană până în anul 2030.
Din grupul de inițiativă fac parte politicieni și diplomați, ca fostul ambasador în SUA și ex-vicepreședinte al Platformei DA, Igor Munteanu, fostul ambasador în Lituania, Igor Klipii, fostul membru al Platformei DA, Ion Terguță, dar și experți în sănătate, ca Rodica Gramma, sau în economie – Sveatoslav Mihalache.
Fondatorii susțin că formațiunea va pleda pentru crearea locurilor de muncă bine plătite și „o justiție dreaptă și efectivă”. Într-un interviu pentru Europa Liberă, Igor Munteanu a spus că R. Moldova are nevoie de o lege Magnitsky, idee care a revenit în atenția publicului după ce Statele Unite au anunțat sancțiuni împotriva oligarhilor fugari Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc.
„R. Moldova trebuia să fie prima țară care să adopte o lege Magnitsky, din motivul a suferit una dintre cele mai traumatice experiențe: statul R. Moldova a fost capturat de un oligarh care a plecat din țară în 2019, dar oamenii care au lucrat pentru acest oligarh au rămas implantați în instituțiile statului, servindu-i interesele”, a declarat fostul ambasador.
În opinia lui, dacă R. Moldova ar fi votat o asemenea legea în 2019, ar fi putut preîntâmpina mai multe activități ilegale.
„Dacă am fi votat în 2019 sau în 2020 legea Magnitsky, niciodată Ceaika, care acum e pe regimul de sancțiuni Global Magnitsky, nu ar fi făcut business și nu ar fi finanțat ilegal Partidul Socialiștilor. Și alte lucruri grave care se întâmplă în acest moment în spațiul necontrolat de organele constituționale, sub privirile sau managementul lui Gușan, nu s-ar fi întâmplat, dacă am fi acționat la timp și am fi aplicat aceste standarde de integritate Magnitsky”, a explicat Munteanu.
Congresul de constituire a CUB va avea loc pe 5 noiembrie.
Consiliul de Securitate al ONU condamnă Belarusul pentru deturnarea unui avion
Majoritatea membrilor Consiliului de Securitate al ONU au condamnat Belarusul pentru că a lansat o falsă amenințare cu bombă pentru a justifica deturnarea unui zbor comercial de pasageri către Minsk pentru arestarea jurnalistului disident belarus Raman Pratasevici și a iubitei sale.
Sesiunea Consiliului de Securitate de la sfârșitul zilei de 31 octombrie a fost convocată pentru a audia un raport al președintelui Consiliului Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI) cu privire la incidentul din mai 2021, când Belarus a trimis un avion militar pentru a escorta zborul Atena-Vilnius să aterizeze la Minsk chiar înainte ca acesta să părăsească spațiul aerian al Belarusului.
Piloții nu au avut de ales
„Piloților li s-a cerut să devieze cursul pentru a ateriza la Minsk și au fost lăsați în mod deliberat fără altă opțiune și, în ciuda multiplelor lor cereri de a fi puși în contact cu centrul lor de operațiuni pentru a coordona o decizie, nu a fost făcută nicio încercare de către centrul de control al zonei Minsk în această privință", a declarat președintele OACI, Salvatore Sciacchitano, în cadrul reuniunii.
„Informațiile și materialele suplimentare adunate au ajutat la completarea unora dintre lacunele rămase și au dus la concluzia că înalții oficiali din Belarus au orchestrat devierea deliberată a zborului sub pretextul fals al unei amenințări cu bombă", a adăugat el.
Autoritățile belaruse au susținut că au acționat din cauza unei amenințări cu bombă din partea grupului militant palestinian Hamas, care s-a dovedit a fi falsă.
După ce avionul a ajuns pe pista de aterizare din Minsk, Pratasevici și prietena sa, Sofia Sapega, au fost reținuți pentru a răspunde unor acuzații legate de tulburările civile care au urmat alegerilor prezidențiale contestate din august 2020, care i-au acordat conducătorului autoritar Alexandr Lukașenko un al șaselea mandat, în ciuda afirmațiilor opoziției că scrutinul a fost fraudat.
În urma mărturiei lui Sciacchitano, mai mulți membri ai Consiliului de Securitate au denunțat modul în care au procedat autoritățile de la Minsk.
„Așadar, regimul Lukașenka a încălcat dreptul internațional, a creat un risc major pentru siguranța pasagerilor nevinovați și a subminat siguranța aviației în general - dovedindu-se complet iresponsabil în ceea ce privește problema păcii și securității internaționale",a declarat Barbara Woodward, reprezentantul permanent al Marii Britanii la Națiunile Unite, în cadrul reuniunii.
„Și pentru ce? Totul pentru a reduce la tăcere un jurnalist de opoziție, înăbușind și mai mult orice aparență de libertate de exprimare rămasă în Belarus”, a adăugat ea.
China crede că sancționarea Belarusului nu are nicio bază legală
Reprezentantul american Jeffrey DeLaurentis a declarat că deturnarea nu a fost acțiunea „unui actor internațional responsabil” și că „trebuie să existe consecințe pentru cei responsabili”.
„Statele Unite cer Belarusului să o elibereze pe Sofia Sapega, să înceteze intimidarea și hărțuirea jurnalistului de opoziție Raman Pratasevici și să elibereze necondiționat cei peste 1300 de prizonieri politici deținuți aflați în prezent în închisorile regimului”, a spus el.
Dintre cei 15 membri ai Consiliului de Securitate, doar Rusia și China au luat apărarea Belarusului. Reprezentantul permanent al Beijingului în Consiliu a spus că OACI nu ar trebui să fie folosită ca instrument politic și că sancțiunile impuse sectorului aviatic din Belarus din cauza deturnării „nu au nicio bază legală” și trebuie să fie anulate „imediat”.
Pratasevici, care a fugit din Belarus în 2019, a fost unul dintre cei mai importanți editori ai canalului Telegram Nexta-Live, relatând despre protestele în masă care au denunțat rezultatele oficiale ale alegerilor. El nu a fost încă judecat, iar stadiul anchetei împotriva sa este neclar.
După un proces cu ușile închise, un tribunal a condamnat-o pe Sapega, în mai, la șase ani de închisoare pentru incitare la ură.
R. Moldova pune în aplicare sancțiunile americane
Activitatea persoanelor și entităților sancționate de SUA va fi monitorizată și în R. Moldova. Comisia pentru Situații Excepționale a aprobat un șir de derogări de la legislație, prin care autoritățile moldovene vor lua măsuri de precauție în privința tranzacțiilor făcute de cei sancționați sau de presupușii lor asociați.
Lista celor din urmă va fi elaborată și actualizată de Serviciul de Informații și Securitate.
Instituțiile statului vor reține tranzacțiile lor, cum ar fi achitarea dividendelor, înstrăinarea bunurilor imobile, mobile și valorilor mobiliare, și nu le vor înregistra bunurile și drepturile asupra cotelor-părți în companii.
Structurile responsabile vor informa, în cel mult 24 de ore, Serviciul de prevenire și combatere a spălării banilor, care, la rândul său, va sista aceste tranzacții și va raporta guvernului.
Pe 26 octombrie, Ministerul de Finanțe al Statelor Unite (Departamentul Trezoreriei) a impus sancțiuni oligarhilor moldoveni Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor „pentru acțiuni legate de corupție sistemică și interferență în alegerile din Moldova, susținută de Kremlin”.
Pe lista sancțiunilor americane au mai fost incluse alte șapte persoane și 12 entități, inclusiv soția lui Ilan Șor, Sara, Partidul Șor și câțiva cetățeni ruși și companii ruse.
Geniștii caută fragmentele rachetei căzute la Naslavcea
Geniștii Armatei Naționale, împreună cu reprezentanți ai altor structuri de forță, continuă cercetările în satul Naslavcea, din raionul Ocnița, unde în dimineața zilei de luni, 31 octombrie, a căzut o rachetă rusească doborâtă de sistemul ucrainean antiaerian, care ar fi țintit infrastructura strategică din Ucraina, mai exact barajul de la Novodnestrovsk.
Ministerul Apărării a comunicat că geniștii Armatei Naționale nu au descoperit „substanțe sau obiecte explozive care ar prezenta pericol pentru siguranța populației” , fără a oferi însă alte informații despre rămășițele găsite la fața locului.
Potrivit purtătoarei de cuvânt a Ministerului Apărării, Maria Aramă, specialiștii vor oferi detalii doar după finalizarea lucrărilor.
Din motive de securitate, punctul de trecere a frontierei auto Ocnița-Sokireanî a fost închis parțial. Autoritățile ucrainene nu permit intrarea în Ucraina, din cauza riscurilor de atacuri aeriene, astfel că trecerea frontierei este permisă într-o singură direcție: ieșire din Ucraina și intrare în R. Moldova.
După incidentul care a avut loc luni dimineață, la Naslavcea s-au deplasat polițiști și salvatori, pentru a preleva probe și a audia martori, iar comisia locală pentru situații excepționale s-a întrunit pentru a evalua pagubele.
Prim-ministra Natalia Gavrilița a anunțat că, în total, 26 de gospodării din Naslavcea au fost afectate de racheta care a căzut pe teritoriul satului. Geamurile și acoperișurile mai multor case au fost deteriorate, cel mai probabil, de unda de șoc.
Peste 4 milioane de lei, ridicate de la Partidul Șor
Procuratura Anticorupție a numărat banii ridicați în dosarul finanțării ilegale a Partidului Șor și precizează că suma finală se ridică la 4,2 milioane de lei și 4.000 de dolari, față de 3,5 milioane de lei cât anunțase pe 20 octombrie, în urma perchezițiilor la sediile și la activiștii formațiunii.
„În continuare, va fi adoptată o hotărâre în acord cu prevederile Codului de procedură penală, în vederea asigurării păstrării banilor ridicați de către instituția abilitată”, precizează procuratura într-un comunicat.
Pe 20 octombrie, Procuratura Anticorupție a anunțat că a reținut 24 de persoane în dosarul privind finanțarea ilegală a Partidului Șor și că a ridicat aproximativ 3,5 milioane de lei, bani pe care i-ar cheltui săptămânal formațiunea, mai ales pentru organizarea protestelor din centrul Chișinăului.
Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a declarat atunci că, în cadrul a 55 de percheziții la sediile și la domiciliile activiștilor formațiunii, procurorii au ridicat 20 de pungi negre cu bani, pe care erau indicate nume de raioane. 22 dintre persoanele reținute au primit măsuri preventive de arest, fiind învinuite de complicitate la acceptarea finanțării partidului din partea unui grup criminal organizat.
Partidul Șor a respins acuzațiile procurorilor, spunând că e o nouă încercare a guvernării de a pune presiune asupra formațiunii și de a împiedica organizarea protestelor antiguvernamentale.
Dosarul penal pe faptul finanțării ilegale a Partidului Șor a fost pornit la finele lunii iulie. Procurorii susțin că formațiunea ar fi acceptat conștient bani de la o grupare criminală, care erau folosiți pentru onorarii pentru artiști, salarii pentru membrii de partid și organizarea protestelor.
Liderul Partidului Șor, deputatul fugar Ilan Șor, a fost inclus, pe 26 octombrie, pe lista sancțiunilor anunțate de Ministerul de Finanțe al Statelor Unite (Departamentul Trezoreriei). Potrivit autorităților americane, Ilan Șor, condamnat în primă instanță în dosarul furtului miliardului, ar fi primit, din iunie 2022, sprijinul Federației Ruse, pentru ca partidul său „să creeze tulburări politice în R. Moldova”, împreună cu alți oligarhi. Șor ar fi lucrat cu entități de la Moscova pentru a deturna calea europeană a R. Moldova.
Procuratura Generală a anunțat luni, 31 octombrie, că va investiga, în comun cu Serviciul de Informații și Securitate, informații apărute în presă despre faptul că unele partide moldovene care ar fi fost susținute ilegal de Federația Rusă.
Kievul are, din nou, apă și electricitate, dar pagubele produse de bombardamente sunt mari
Primarul Kievului spune că furnizarea de apă și electricitate a fost restabilită după o zi de atacuri cu rachete rusești asupra instalațiilor energetice ucrainene, inclusiv a centralelor hidroelectrice, atacuri care au provocat pene de curent, întreruperi ale rețelelor de telefonie mobilă și o acută criză de apă.
„Alimentarea cu apă a locuințelor locuitorilor din Kiev a fost complet restabilită. Mulțumim experților de la Kyivvodokanal și DTEK, care au lucrat timp de aproape o zi pentru a restabili [aprovizionarea] cu apă și electricitate a locuitorilor capitalei”, a scris Vitali Kliciko pe Telegram la începutul zilei de 1 noiembrie.
Kliciko a precizat că alimentarea cu energie electrică în capitala ucraineană a fost, de asemenea, restabilită, dar că pene de curent sunt încă inevitabile din cauza pagubelor majore suferite de sistemul energetic după atacurile rusești.
Rusia vizează de săptămâni întregi infrastructura energetică ucraineană și alte clădiri civile cu rachete, drone și atacuri de artilerie, în contextul în care contraofensiva ucraineană a alungat trupele rusești din nord-est și le-a împins înapoi în est și sud-est.
Zelenski: „Patruzeci și cinci de rachete de croazieră au fost doborâte”
În discursul său nocturn, președintele Volodimir Zelenski a declarat că apărarea aeriană a Ucrainei a fost eficientă, doborând majoritatea rachetelor lansate împotriva spațiului său aerian. El a adăugat că apărarea aeriană a țării rămâne o prioritate de top. „Forțele noastre aeriene și toți cei implicați în protejarea cerului au făcut o treabă foarte bună astăzi”, a declarat Zelenski.
„Cele mai multe dintre obiectivele pe care teroriștii le-au identificat ca ținte au fost salvate. Numai în această dimineață (31 octombrie, n.n.), teroriștii au folosit 55 de rachete de croazieră pentru un atac masiv. Patruzeci și cinci dintre ele au fost doborâte. Vom continua să ne consolidăm apărarea aeriană”.
Zelenski a adăugat că lucrările de reconstrucție sunt încă în curs de desfășurare în regiunile vizate de rachetele rusești.
Ținta principală a Rusiei: infrastructura energetică
Rusia a lansat rachete asupra mai multor orașe ucrainene pe 31 octombrie, inclusiv asupra capitalei țării, Kiev. Kremlinul continuă subminarea neîncetată a infrastructurii critice ucrainene în speranța că va epuiza voința de rezistență a populației.
Dat fiind că invazia care durează de opt luni a eșuat și perspectivele unei înfrângeri sunt tot mai evidente, Kremlinul pare să aibă ca obiectiv principal terorizarea și demoralizarea populației ucrainene pentru a-i frânge voința, au declarat oficiali occidentali și ucraineni. Rusia a distrus peste 40 la sută din infrastructura energetică a Ucrainei în câteva săptămâni, provocând întreruperi de energie electrică în capitala Kiev și în alte locuri.
Pe de altă parte, în estul Ucrainei, comandamentul militar a declarat că au avut loc lupte crâncene în apropiere de Bakhmut, în regiunea Donețk, iar forțele ucrainene au ținut în loc atacurile rusești în alte două zone din regiune, în jurul Avdiivka și Uhledar. Statul Major General al Ucrainei a declarat pe 1 noiembrie că Rusia a atacat peste 50 de așezări din regiunea Donețk.
Rusia extinde, de asemenea, evacuarea forțată a cetățenilor ucraineni din Hersonul ocupat, în timp ce forțele sale încearcă să dețină regiunea. Vladimir Saldo, guvernator al Hersonului, numit de Rusia, a anunțat la 31 octombrie că vor fi evacuați locuitori din alte șapte districte. Cu doar trei zile mai devreme, oficialii instalați de Rusia au anunțat că procesul de evacuare din regiunea Herson s-a încheiat.
Armata ucraineană a raportat că trupele rusești explorează zonele rezidențiale evacuate din așezarea Kahovka.
La Moscova, Ministerul rus al Apărării a declarat că toate activitățile de mobilizare parțială, inclusiv livrarea de convocări, au fost suspendate. Ministerul a precizat într-un comunicat că „toate activitățile legate de recrutarea pentru serviciul militar” au fost oprite. Potrivit comunicatului, de acum încolo, unitățile militare vor accepta doar voluntari și contractori.
Cu toate acestea, anunțul nu echivalează cu un sfârșit oficial al mobilizării parțiale decretate de președintele rus Vladimir Putin în septembrie. Acest lucru se poate face doar cu un decret oficial al lui Putin.
Sute de mii de ruși au fugit din Rusia de când Putin a declarat mobilizarea militară parțială.
Magnatul Oleg Tinkov renunță la cetățenia rusă pentru a se distanța de „o țară fascistă”
Oleg Tinkov, unul dintre cei mai de succes antreprenori din Rusia post-sovietică, a renunțat la cetățenie din cauza aversiunii sale față de războiul din Ucraina.
Tinkov, care locuiește la Londra, a postat pe pagina sa de Instagram, la 30 octombrie, o fotografie cu ceea ce pare a fi un document oficial prin care renunță la cetățenia rusă.
„Am luat decizia de a renunța la cetățenia rusă”, a declarat Tinkov în postarea de pe Instagram. „Nu pot și nu vreau să fiu asociat cu o țară fascistă care a început un război cu vecinul lor pașnic și [ucide] zilnic oameni nevinovați.”
Tinkov, în vârstă de 54 de ani, a profitat de șansa de a începe propria afacere după prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, lansând lanțul de vânzare cu amănuntul de electrocasnice Technoshock și, mai târziu, producătorul de alimente Daria.
El a folosit profitul obținut din aceste afaceri pentru a lansa fabrica de bere Tinkoff, pe care a vândut-o ulterior gigantului berii Inbev pentru 200 de milioane de dolari. Apoi a fondat Tinkoff Bank, un creditor financiar online care și-a listat acțiunile la Bursa de Valori din Londra, afacere care l-a transformat în miliardar.
Tinkov, care a urmat un tratament pentru leucemie în Marea Britanie, a fost unul dintre singurii magnați ruși de profil înalt care s-a pronunțat împotriva războiului, numindu-l "nebunesc" într-o postare pe Instagram din aprilie.
Rusia i-au reprimat pe cei care critică războiul astfel că, mai târziu, în aceeași lună, Tinkov și-a vândut banca miliardarului Vladimir Potanin, favorabil Kremlinului.
Tinkov a declarat în postarea sa din 30 octombrie că speră că și alți oameni de afaceri ruși proeminenți îl vor urma „șubrezind astfel regimul lui Putin și economia sa și făcându-l, în cele din urmă, să fie învins”.
Cu toate acestea, magnații ruși riscă să fie arestați și să își piardă afacerile din țară dacă critică războiul.
Nu este însă cazul magnaților ruși care locuiesc în afara țării și care își fac banii din afaceri înregistrate în străinătate.
Nikolai Storonski, șeful miliardar al firmei de tehnologie financiară Revolut, cu sediul la Londra, ar fi renunțat și el la cetățenia rusă, s-a relatat pe 30 octombrie.
Storonski, în vârstă de 38 de ani, s-a născut ân UIcraina și este fiul lui Nikolai Storonski, un înalt funcționar al gigantului energetic Gazprom, controlat de Kremlin.
Storonski, care are, și el, pașaport britanic, a fost un critic al invaziei Rusiei în Ucraina, spunând că aceasta a fost „nu doar oribilă, ci aproape imposibil de crezut”.
„Aș dori să clarific, în mod public, ceea ce am simțit în sufletul meu încă din prima zi: războiul nu este niciodată răspunsul”, a scris el într-o postare pe blog la începutul lunii martie, la doar câteva zile după ce Rusia a declanșat conflictul.
„Acest război este greșit și total detestabil. Sunt oripilat și îngrozit de efectele sale și mă alături tuturor celor care, în întreaga lume, cer încetarea imediată a luptelor și un angajament pentru soluții diplomatice. Niciun alt om nu ar trebui să mai moară în acest conflict inutil”, a adăugat el.
Storonski este cofondator și director executiv al Revolut, care proiectează software de aplicații pentru transferuri de bani și servicii financiare conexe. Bloomberg îi estimează averea la 6,7 miliarde de dolari.
La vânătoarea iahturilor deținute de cei mai puternici oameni din Rusia
Greceanîi, Plahotniuc și Iaralov au statut de învinuiți în dosarul „kuliok”
Deputata socialistă Zinaida Greceanîi are statut de învinuită în dosarul „kuliok”, în care este vizat și fostul președintele, Igor Dodon, a declarat jurnaliștilor procurorul Petru Iarmaliuc, după o nouă ședință de judecată în acest caz, pe 31 octombrie, la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).
Iarmaliuc a mai spus că învinuirea oficială i-a fost adusă la cunoștință pe 18 octombrie Zinaidei Greceanîi, care a deținut în trecut funcțiile de prim-ministră, de președintă a Parlamentului și a fost lideră a Partidului Socialiștilor (PSRM).
Într-o precizare pentru postul TV8, procurorul a spus că, de asemenea, au statut de învinuiți fostul lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, și un asociat al acestuia, Serghei Iaralov.
Procuratura Anticorupție spune că a înaintat la audierile din 31 octombrie demersuri privind prelungirea arestului la domiciliu pentru fostul președinte Dodon, precum și o listă a probelor, care urmează a fi cercetate în ședințele de judecată ulterioare.
Avocații lui Dodon au înaintat 4 cereri de recuzare, 2 cereri privind ridicarea excepției de neconstituționalitate și suspendarea procesului de judecare a cauzei până la pronunțarea Curții Constituționale, dar și o cerere de strămutare a cauzei și suspendare a procesului de judecată. Cererile au fost respinse ca fiind neîntemeiate.
Următoarea ședință de judecată a fost stabilită pentru 11 noiembrie.
Pe 6 octombrie, Procuratura Anticorupție a anunțat că a expediat dosarul „kuliok” la CSJ precizând că Dodon este acuzat că, în iunie 2019, ar fi pretins și primit între 600.000 și un milion de dolari de la oligarhul Vladimir Plahotniuc și omul lui de încredere, Serghei Iaralov.
Banii ar fi fost destinați pentru cheltuielile curente ale PSRM, inclusiv pentru salariile angajaților partidului. În schimb, Dodon ar fi urmat să negocieze cu factori de decizie din Rusia condiții favorabile Partidului Democrat și personal lui Plahotniuc privind crearea unei coaliții de guvernare în Republica Moldova, între democrați și socialiști. Igor Dodon se declară nevinovat.
Tavanul unei clase din Mereni s-a prăbușit peste elevi
Trei elevi de clasa întâi de la școala primară-grădiniță din satul Mereni, raionul Anenii Noi, au ajuns cu diverse traumatisme la spital, după ce tavanul clasei în care se aflau a căzut peste ei.
Copiii au fost transportați la spitalul raional Anenii Noi cu comoție cerebrală. Directorul insituției, Alexandru Nastas, a declarat pentru Europa Liberă că elevii erau speriați și că se vor afla sub supraveghere medicală timp de mai multe zile.
Primarul satului Mereni, Valentin Vieru, susține că incidentul s-a întâmplat în jurul orei 13:00, în timp ce elevii erau la ore.
„În timpul lecției s-a surpat o parte din tavan și a căzut peste elevi. Ultima dată s-a făcut reparație în această instituție acum 6-7 ani. Probabil, cineva nu și-a făcut bine treaba. Ar fi putut să se întâmple o tragedie”, a spus edilul.
Potrivit lui, în următoarele zile Agenția pentru Supraveghere Tehnică va face o investigație și va veni cu detalii.
Poliția a deschis un dosar penal pe marginea acestui caz. La școală primară-grădiniță din Mereni învață peste 300 de copii. Instituția a fost construită în anul 1964.
