Ştiri
Șeful Pentagonului: Ucraina poate recuceri orașul Herson de la Rusia
Forțele ucrainene pot recuceri orașul strategic Herson de la trupele ruse, a declarat joi ministrul american al apărării Lloyd Autin, în ceea ce ar putea constitui o înfrângere majoră a Rusiei în invazia sa din țara vecină, relatează agenția Reuters.
Remarcile lui Austin au coincis cu declarațiile unei oficialități instalate de Moscova în regiunea Herson, care a spus că e foarte posibil ca armata rusă să-și retragă militarii de pe malul vestic al râului Nipru, ceea ce ar fi o retragere semnificativă.
O capcană a Moscovei?
Cu toate acestea, autoritățile ucrainene și mai mulți analiști occidentali sunt circumspecți cu privire la acest anunț, iar Moscova a tăcut până acum cu privire la ceea ce ar putea însemna cea mai umilitoare retragere a Rusiei până acum de pe câmpul de luptă din Ucraina.
Kievul spune că încă se luptă în regiune și se întreabă dacă nu cumva Moscova încearcă să întindă o capcană, simulând o retragere.
„E foarte posibil ca unitățile noastre, militarii noștri să se mute pe malul stâng [estic]”, a spus Kiril Stremousov, administratorul civil adjunct instalat de Moscova în regiunea Herson într-un interviu pentru Soloviov Live, o instituție media online pro-Kremlin.
Zona include orașul Herson, capitala regiunii cu același nume, și singurul oraș important capturat intact de ruși de la invazia din februarie, și parte dintr-un dig uriaș pest râul Nipru, care controlează alimentarea cu apă pentru irigarea peninsulei ucrainene Crimeea, ocupată ilegal de Rusia în 2014.
Rusia a negat anterior cu vehemență că forțele sale ar plănui să se retragă din regiune, pe care președintele rus Vladimir Putin a pretins că a anexat-o în septembrie.
Joi, au existat mai multe speculații dacă Rusia intenționează cu adevărat să se retragă, după ce pe internet au circulat fotografii arătând că drapelul rus a dispărut de pe principala clădire administrativă din Herson, relatează Reuters, adăugând că autoritățile ucrainene au spus că acele imagini ar putea fi o dezinformare rusească.
Lloyd Austin: ucrainenii au puterea să-i alunge pe ruși
Ministrul american al apărării nu a răspuns la întrebarea dacă forțele ruse se pregătesc într-adevăr să plece de la Herson. Dar, continuă Reuters, probabil în cele mai optimiste comentarii ale sale cu privire la contra-ofensiva ucrainenilor, el s-a declarat încrezător în capacitatea lor de a-i alunga pe ruși.
„Legat de capacitatea ucrainenilor de a recuceri teritoriul rămas de pe malul vestic al râului Nipru și în Herson, cu siguranță cred că au puterea asta”, a spus șeful Pentagonului la o conferință de presă la Pentagon, adăugând: „cel mai important e că ucrainenii cred ei înșiși că au capacitatea de a face asta. I-am văzut angajându-se metodic dar eficient într-un efort de a-și recăpăta teritoriul lor suveran”.
Rusia luptă de luni de zile să apere punga de teritoriu pe care o controlează pe malul vestic la gura râului Nipru, unde Moscova a trimis întăriri de zeci de mii de militari, zona fiind una din cele mai importante priorități ale sale pe câmpul de luptă.
Ucraina atacă de câteva luni principalele poduri peste Nipru, făcând dificil pentru Rusia să-și aprovizioneze trupele de pe malul vestic.
Trupele ucrainene înaintează de-a lungul Niprului după ce au spart frontul rusesc la începutul lui octombrie, dar înaintarea lor a încetinit între timp.
AIEA spune că nu există nici urmă de vreo „bombă murdară” la locurile inspectate în Ucraina
Agenția ONU pentru Energie Atomică (AIEA) a declarat joi că nu a găsit nici un indiciu legat de construirea unei „bombe murdare” la cele trei locuri din Ucraina pe care le-a inspectat la cererea Kiev-ului, ca răspuns la acuzațiile Moscovei că ucrainenii ar lucra la construirea unei „bombe murdare”.
Acuzațiile Moscovei
Moscova a acuzat în mod repetat Ucraina că ar plănui să folosească o astfel de bombă, spunând că mai multe institute de cercetare legate de industria nucleară a Ucrainei ar fi implicate în fabricarea unui astfel de dispozitiv, fără însă să prezinte vreo dovadă în acest sens. Ucraina a respins acuzațiile.
Ambasadorul Rusiei la Organizația Națiunilor Unite, Vasili Benenzia, a spus într-o scrisoare trimisă săptămâna trecută membrilor Consiliului de Securitate ONU că un institut de cercetare și o companie minieră ar fi primit ordine directe de la regimul [președintelui Volodimir] Zelenski să construiască o „bombă murdară”.
Kievul și aliații săi resping acuzațiile
Țările occidentale au spus că acuzația repetată a Moscovei este „în mod transparent falsă”, iar autoritățile ucrainene au afirmat că ea este de fapt o încercare de a distrage atenția de la propriile planuri ale Kremlinului de a detona o „bombă murdară” pentru a justifica o escaladare pe mai departe a ostilităților.
Luna trecută, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a spus că va inspecta două locații în Ucraina la cererea Kievului. Luni, AIEA a anunțat că a început inspecțiile, iar joi a spus că ele au fost terminate, dar la trei locații, toate menționate de Rusia.
„În zilele din urmă, inspectorii au putut să ducă la îndeplinire toate activitățile plănuite de AIEA și li s-a dat acces neîngrădit la toate locațiile”, se spune într-o declarație dată publicității la Viena, unde se află sediul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică.
AIEA: nu s-au găsit materiale și activități nucleare nedeclarate
„Pe baza evaluării rezultatelor disponibile la zi și a informațiilor oferite de Ucraina, agenția nu a găsit nici un indiciu cu privire la materiale și activități nucleare nedeclarate în locațiile inspectate”.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică a mai precizat că locațiile despre care e vorba au fost Institutul pentru Cercetări Nucleare de la Kiev, Uzina minieră și de procesare de la Jovti Kodi și Uzina constructoare de mașini Pivdenîi din orașul Nipru.
Inspectorii au prelevat de asemenea mostre de mediur care vor fi trimise la analize de laborator, AIEA urmând să facă cunoscute curând rezultatele acestora, se mai spune în declarația dată publicității la Viena.
Ce este o „bombă murdară”
„Bombele murdare” sunt de mult temute ca o potențială armă a teroriștilor, deoarece obiectivul lor principal este să semene panică, frică și confuzie, aruncând în atmosferă praf și fum radioactiv, scrie „The Guardian”.
Până acum nu a avut loc nici un atac cu bombă murdară, dar se știe despre două încercări eșuate de a detona un astfel de dispozitiv în Cecenia, în sudul Rusiei, în urmă cu mai bine de două decenii.
Cunoscute tehnic ca dispozitive de dispersie radiologică, bombele murdare sunt arme relativ primitive, imprecise. Sunt mult mai ușor și mai ieftin de construit decât un dispozitiv nuclear și, de asemenea, mult mai puțin periculoase.
Bombele murdare folosesc explozibil convențional, cum ar fi dinamita, plasat alături de material radioactiv, chimic sau biologic, care este eliminat în atmosferă prin forța exploziei. Cantitatea de material radioactiv/chimic/biologic dispersat, deși periculoasă, nu este neapărat letală, mai scrie „The Guardian”.
Maia Sandu, la Naslavcea: „M-a întristat că nu toată lumea înțelege ce se întâmplă în Ucraina”
Aflată la 3 noiembrie într-o vizită la Naslavcea, satul din nordul R. Moldova unde au căzut fragmentele unei rachete, președinta Maia Sandu a discutat cu localnicii, în mare parte persoane în etate, și, după cum precizează un comunicat al președinției, s-a arătat întristată de „faptul că nu toată lumea înțelege ce se întâmplă în țara vecină și că Rusia se face vinovată de aceste nenorociri”.
Maia Sandu spune că cetățenii trebuie să fie uniți în aceste vremuri, iar lupta cu dezinformarea trebuie să fie mai eficientă.
Potrivit președintei, în urma incidentului cu rachetă ar fi avut de suferit 21 de gospodării din Naslavcea, iar suma pagubelor se ridică la aproape 68.000 de lei. Autoritățile locale ar fi asigurat-o pe șefa statului că, în scurt timp, vor acoperi cheltuielile necesare pentru reparația locuințelor.
Pe 31 octombrie, o rachetă rusească a fost doborâtă, în apropiere de Naslavcea, de sistemul ucrainean antiaerian. Ca răspuns, autoritățile moldovene au declarat persoană indezirabilă un diplomat al Ambasadei Rusiei la Chișinău. Moscova a calificat acest gest ca fiind un „act neprietenesc”, care „demontează colaborarea moldo-rusă”.
La începutul lunii octombrie, trei rachete de croazieră, lansate de pe navele maritime rusești au tranzitat teritoriul R. Moldova, în regiunea satului Cobasna și a municipiului Soroca. Atunci, Rusia a negat că rachetele rusești lansate contra Ucrainei ar fi violat spațiul aerian al R. Moldova.
Deputat: Dacă racheta rusească își atingea ținta, 40 de localități din Moldova ar fi fost inundate
Președintele Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, deputatul PAS Lilian Carp, a anunțat că ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, va fi audiat, săptămâna viitoare, în parlament cu privire la incidentul cu rachetă de la Naslavcea.
Lilian Carp a confirmat, făcând trimitere la „rapoarte preliminare”, că racheta era de producție rusească și că avea drept țintă barajul de Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk, de pe râul Nistru. În cazul în care racheta doborâtă de ucraineni și-ar fi atins ținta, ea ar fi produs un accident ecologic major, întrucât ar fi existat riscul ca circa 40 de localități moldovene, printre care și orașul Soroca, să fie inundate.
După ce o echipă de geniștii ai Armatei Naționale a examinat locul impactului, Ministerul Apărării a comunicat că nu există „substanțe sau obiecte explozive care ar prezenta pericol pentru siguranța populației”, fără a oferi alte informații despre rămășițele găsite.
Pe 31 octombrie, o rachetă a fost doborâtă în apropiere de satul Naslavcea, din raionul Ocnița, de sistemul ucrainean antiaerian. În rezultatul deflagrației, geamurile și acoperișurile mai multor case din localitate au fost deteriorate.
Opt persoane reținute în urma recentelor percheziții la Partidul Șor
Procuratura Anticorupție anunță că, în urma perchezițiilor efectuate în seara zile de 2 noiembrie, au fost reținute opt persoane care sunt bănuite de complicitate în dosarul finanțării ilegale a Partidului Șor.
În decurs de 72 ore va fi luată o decizie cu privire la aplicarea unei măsuri preventive.
Miercuri seara, Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție au făcut percheziții la sediul central al Partidului Șor și au ridicat suma 321.700 de lei. Potrivit oamenilor legii, banii ar fi fost destinați pentru plata neoficială a salariilor, achitate în plic angajaților partidului din partea unui „grup criminal organizat”.
Anterior, în urma perchezițiilor la sediile și la membrii formațiunii au fost ridicate peste 4 milioane de lei. Inițial, au fost reținute 24 de persoane, dintre care cinci au fost plasate în arest preventiv și 17 – în arest la domiciliu. Aceștia sunt învinuiți de complicitate la acceptarea finanțării partidului din partea unui grup criminal organiza și riscă amendă de la 57.500 până la 92.500 lei sau închisoare de la 2 la 7 ani.
Moscova își intensifică ofensiva și continuă evacuarea civililor
Forțele ucrainene s-au confruntat cu atacuri rusești în mai multe regiuni pe 3 noiembrie. Bombardamentele grele și atacurile aeriene au avariat infrastructura, Moscova intensificând ofensiva, a declarat armata ucraineană pe 3 noiembrie.
Centrala nucleară Zaporojie din sudul Ucrainei a fost din nou deconectată de la rețeaua electrică după ce bombardamentele au avariat liniile de înaltă tensiune rămase. Operatorul centralei, Enerhoatom, a declarat la 3 noiembrie că este de părere că Rusia va încerca în curând să repare și să conecteze cea mai mare centrală nucleară din Europa spre regiunile Crimeea și Donbas ocupate de Rusia.
Statul Major General al forțelor armate ucrainene a declarat în informarea sa din 3 noiembrie că în estul țării au loc lupte grele, trupele rusești desfășurând operațiuni ofensive în zonele Bahmut, Avdiivka și Novopavlivka din estul regiunii Donețk.
Rușii au lansat atacuri asupra a 12 așezări din Donețk și din regiunea vecină Luhansk. Forțele ucrainene au respins atacurile, a precizat armata care susține că, în Luhansk, forțele rusești folosesc civilii ca scuturi umane. Afirmația nu a putut fi confirmată din alte surse independente.
Continuă evacuarea civililor din teritoriile ocupate
Au fost confirmate și alte atacuri rusești în zona centrală a orașului Krivoi Rog și în nord-est, în Sumi și Harkov. „Inamicul încearcă să păstreze teritoriile capturate temporar, concentrându-și eforturile pe limitarea acțiunilor forțelor de apărare în anumite zone", a declarat armata ucraineană.
Rusia a vizat infrastructura civilă și energetică ucraineană în ultimele săptămâni, provocând întreruperi de energie și apă și provocând victime în rândul civililor. Rusia continuă să nege că a vizat civili, deși conflictul a ucis mii de oameni, a strămutat milioane de oameni și a ras de pe fața pământului unele orașe ucrainene.
În sud, contraofensiva ucraineană a intensificat efortul forțelor rusești de a menține controlul în jurul orașului Herson, pe malul drept al râului Nipru.
Autoritățile instalate de Moscova îndeamnă locuitorii să evacueze, a declarat armata ucraineană. Locuitorilor din orașul Nova Zburivka li s-au dat trei zile pentru a pleca și li s-a spus că evacuarea va fi obligatorie începând cu 5 noiembrie, a precizat aceasta.
Autoritățile ruse au declarat în repetate rânduri că Ucraina s-ar putea pregăti să atace barajul masiv Kahovka de pe Nipru și să inunde regiunea. Kievul neagă acest lucru.
Discuții diplomatice despre atacarea flotei din Marea Neagră
Între timp, acordul privind de cereale ucrainene a fost reluat. Șapte nave care transportă produse agricole au părăsit porturile ucrainene din Marea Neagră pe 3 noiembrie, la o zi după reluarea unui acord privind cerealele care vizează livrarea de alimente ucrainene pe piețele externe, a declarat Ministerul Infrastructurii.
Navele sunt încărcate cu 290.000 de tone de produse alimentare și se îndreaptă către țări europene și asiatice, au transmis oficialii ucraineni, fără a oferi detalii.
Ambasadoarea britanică a fost convocată pe 3 noiembrie la Ministerul rus de Externe de la Moscova pentru a da lămuriri în legătură cu afirmațiile Moscovei că Marea Britanie ar fi fost implicată într-un atac cu drone ucrainene asupra flotei militare ruse din Crimeea.
Prețurile pe care le plătește Moldova pentru curentul românesc, în diferite ore de consum
Vicepremierul responsabil de infrastructură, Andrei Spînu, a îndemnat cetățenii pe rețeaua Telegram să economisească în continuare energia electrică și a anunțat prețurile pe care le achită Republica Moldova în diferite ore de consum.
Cele mai mari prețuri revin orelor de seară, când se atestă cel mai mare consum – între 184 și 351 de euro MW/h, dar și orelor dimineții – între 140 și 274 de euro MW/h. Noaptea, prețul energiei electrice este de 100-107 de euro MW/h.
„Cu cât mai mult economisim în orele de vârf, cu atât mai puțin achităm pentru electricitate”, a scris Andrei Spînu.
Vicepremierul a mai precizat că, pentru data de 3 noiembrie, firma de stat Energocom a cumpărat de pe bursa românească de electricitate (OPCOM) 8040 MW/h, cantitate ce acoperă 65% din consumul necesar al malului drept. Pentru joi, deficitul de curent va fi de circa 10%, față de 14% - cât a fost miercuri.
SA Energocom cumpără energie electrică de la OMV Petrom și Nuclearelectrica din România. Șeful Energocom, Victor Bânzari, a precizat că a fost identificat încă un producător român de curent de la care ar putea să fie făcute achiziții.
SUA au comunicat că vor oferi Moldovei aproximativ 50 de milioane de dolari pentru rambursarea achizițiilor de energie electrică și „reducerea dependenței [energetice] față de Rusia”. Pe 2 noiembrie, Comisia politică externă și integrare europeană din Parlamentul de la Chișinău a avizat pozitiv inițierea negocierilor și aprobarea semnării celui de-al 14-lea Amendament la Acordul de asistență încheiat între Guvernul moldovean și Guvernul american. Documentul urmează să ajungă și în plenul legislativului moldovean, pentru a fi votat de deputați.
După ce Tiraspolul a refuzat să mai vândă, de la 1 noiembrie, malului drept energie electrică produsă pe gaze de Centrala de la Cuciurgan (controlată de o companie rusă), iar livrările de curent din Ucraina au fost întrerupte pe 11 octombrie din cauza distrugerii infrastructurii energetice urmare a atacurilor rusești, compania Energocom este nevoită să cumpere curent din România la prețuri mai mari. De la Centrala de la Cuciurgan, malul drept cumpăra curent la prețul de 62,5 dolari MW/h.
Pe 2 noiembrie, Agenția Națională pentru Reglementare Energetică (ANRE) a aprobat majorarea tarifelor la energia electrică. 4,77 de lei/kWh vor achita locuitorii din centrul și sudul Moldovei și 4,81 de lei/kWh –cei din regiunea de nord. Tarifele ar urma să intre în vigoare pe 4 noiembrie.
Armata ucraineană: majoritatea noilor atacuri rusești cu drone au fost respinse
Forțele ruse au reluat atacurile cu drone kamikaze în centrul și estul Ucrainei, în timp ce în sudul acestei țări luptele grele continuă, a anunțat apărarea anti-aeriană din Ucraina.
„12 din 13 muniții [aeropurtate] au fost distruse de apărarea anti-aeriană în regiunile estice și centrale ale țării”, a declarat armata ucraineană, precizând că șase drone au fost doborâte în est, altele șase în centrul Ucrainei.
Rusia atacă de mai multe săptămâni infrastructura energetică și obiective civile din Ucraina cu rachete, drone și tiruri de artilerie, după ce contra-ofensiva armatei ucrainene a alungat trupele ruse din nordul țării și le-a forțat să se retragă spre est și spre sud.
1.000 de puncte de încălzire la Kiev
Primarul Kievului Vitali Kliciko a spus pe 2 noiembrie că autoritățile din capitală pregătesc mai mult de 1.000 de puncte de încălzire în caz că sistemul de încălzire central e scos din funcțiune de bombardamentele rusești.
Pe 31 octombrie, Rusia a atacat cu rachete mai multe orașe din Ucraina, inclusiv capitala Kiev, continuând asaltul necontenit al Kremlinului asupra infrastructurii ucrainene vitale, în speranța că va înfrânge voința populației civile de a rezista, relatează redacția ucraineană a Europei Libere.
Aprovizionarea cu apă și electricitate a fost întreruptă ore întregi la Kiev, înainte de a fi repornită pe 1 noiembrie, dar oficialitățile au avertizat că raționalizarea curentului electric va continua să fie necesară în capitală.
Kliciko a scris într-un mesaj postat pe rețeaua Telegram la 2 noiembrie că autoritățile iau în considerare mai multe scenarii din cauza atacurilor cu rachete.
„Cel mai rău e acela în care nu va exista deloc curent electric, apă și încălzire centrală. În acest caz, pregătim peste 1.000 de puncte de încălzire în orașul nostru”, a spus primarul.
„Vom face tot ca să asigurăm electricitate și căldură pentru iarna care vine. Dar trebuie să înțelegem că Rusia va face tot ce poate ca să distrugă viața normală”, a spus președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe 1 noiembrie în obișnuitul său mesaj video nocturn.
În regiunea Cerkasi din centrul Ucrainei o dronă a lovit un obiectiv de infrastructură, dar altele două au fost doborâte, și nu au existat victime, a anunțat pe Telegram guvernatorul regional Igor Taburets.
Lupte grele la Bahmut, în estul Ucrainei
Pe 1 noiembrie, purtătorul de cuvânt al forțelor aeriene Iuri Ignat a avertizat că Kievul nu are mijloace eficiente de a se apăra împotriva rachetelor balistice de fabricație iraniană, pe care e foarte posibil ca Rusia să plănuiască să le desfășoare la nord de granița ucraineană.
Ignat a spus la o conferință de presă că ar fi teoretic posibil ca rachetele balistice iraniene să fie doborâte, dar ar fi foarte dificil de făcut asta „cu mijloacele pe care le avem astăzi în arsenalul nostru”.
Washington Post a relatat luna trecută, citând surse ale serviciilor americane de informații, că Iranul ar fi acceptat să livreze Rusiei rachete sol-sol.
Între timp, armata ucraineană a făcut cunoscut că trupele ruse au continuat să bombardeze orașul Bahmut din estul Ucrainei, în apropierea căruia se dau lupte grele, iar trupele ucrainene au respins atacurile rusești în alte două zone din Donețk, la Avdivka și Uhledar.
Casa Albă: Coreea de Nord livrează pe ascuns Rusiei obuze de artilerie
Statele Unite au informații potrivit cărora Coreea de Nord ar livra pe ascuns Rusiei un număr „considerabil” de obuze de artilerie pentru războiul său din Ucraina, a anunțat miercuri purtătorul de cuvânt al Consiliului pentru securitatea națională de la Casa Albă, John Kirby, citat de agenția Reuters.
Nord-coreenii folosesc rute ocolitoare
Vorbind la o conferință de presă în regim virtual, Kirby a spus că în încercarea de a ascunde aceste livrări, Coreea de Nord le-a trimis pe rute ocolitoare prin țări din Orientul Mijlociu și Africa de Nord.
„Indiciile noastre sunt că Republica Populară Democratică Coreeană livrează pe ascuns, și vom încerca să aflăm dacă transporturile au ajuns la destinație”, a spus Kirby, adăugând că Washingtonul se va consulta cu Națiunile Unite cu privire la chestiuni legate de responsabilitatea pentru aceste transporturi.
Numărul obuzelor nord-coreene nu va schimba cursul războiului din Ucraina
„Nu e un număr nesemnificativ de obuze, dar nu credem că o asemenea cantitate ar putea schimba cursul războiului, și sigur nu ne va schimba calculele… sau, cu atât de mulți aliați și parteneri, [nu va schimba] tipurile de capacități pe care vom continua să le trimitem ucrainenilor”, a mai spus purtătorul de cuvânt al Consiliului pentru securitatea națională de la Casa Albă.
Coreea de Nord a spus în septembrie că nu a livrat niciodată armament sau muniție Rusiei și nici nu are de gând să o facă, și a avertizat Statele Unite să „tacă din gură” și să nu mai răspândească zvonuri menite să „păteze” imaginea țării.
În altă ordine de idei, dar tot legat de Coreea de Nord, John Kirby a vorbit și despre rachetele lansate miercuri de regimul comunist nord-coreean, spunând că ele nu au fost o amenințare imediată pentru personalul american din regiune, și a adăugat că Statele Unite se vor asigura că au capacitatea de a-și apăra aliații.
Decizia „nesăbuită” a Coreii de Nord de a lansa o rachetă dincolo de granița maritimă cu Coreea de Sud
Coreea de Nord a lansat miercuri 23 de rachete în mare, una dintre ele căzând la mai puțin de 60 de kilometri de coasta Coreei de Sud, dincolo de granița sa maritimă, în ceea ce președintele sud-coreean Yoon Suk-yeol a descris drept o „invazie teritorială”.
A fost pentru prima dată când o rachetă balistică a căzut atât de aproape de apele teritoriale ale Coreei de Sud de la divizarea peninsulei în 1945, și a fost cel mai mare număr de rachete lansate într-o singură zi de Coreea de Nord. Autoritățile de la Seul au activat alarma aeriană, lucru care se întâmplă rar, și au lansat mai multe rachete ca ripostă.
„Condamnăm lansarea acestor rachete și decizia nesăbuită a Republicii Democratice Coreene de a lansa o rachetă dincolo de granița maritimă cu Republica Coreea”, a spus John Kirby, utilizând numele oficiale ale celor două țări.
Transnistria se plânge că se află în pragul unei catastrofe umanitare
În regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență în economie până la 1 decembrie, din cauza crizei energetice. Regimul de la Tiraspol acuză Moldovagaz că nu-i livrează cantitățile necesare de gaze naturale, potrivit presei din regiune.
În regiune va fi introdus un regim dur de economisire a curentului și a gazelor naturale, în special în domeniul industrial. Așa-zisul ministru al economiei, Serghei Obolonik, a spus că este pentru prima dată când regiunea se pomenește în situația în care „nu are fizic gaze naturale”.
Obolonik a mai spus, într-o conferință de presă, că Transnistria se află în pragul unei catastrofe umanitare și a anunțat primele măsuri de economisire. Astfel, apa caldă va fi distribuită în regiune conform unui orar, trei ore dimineața, iar troleibuzele vor circula doar în orele de vârf. Cel mai probabil, vor fi prelungite vacanțele elevilor, însă spitalele, grădinițele și blocurile nu vor fi deconectate de la agentul termic.
Tiraspolul afirmă, de asemenea, că nu se vor schimba prețurile la energie pentru consumatorii finali, dar reprezentanții așa-ziselor autorități pregătesc scrisori pe care să le trimită președintelui rus, Vladimir Putin, Dumei de Stat și Gazprom.
Autoritățile separatiste au introdus pentru prima dată stare de urgență în domeniul economic pe 20 octombrie, după ce Gazprom a redus livrările de gaze către R. Moldova.
Săptămâna trecută, la Tiraspol a avut loc o întrevedere în formatul 1+1 cu privire la gestionarea crizei energetice, însă părțile nu au ajuns la un numitor comun. Potrivit vicepremierului pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, Tiraspolul nu a acceptat propunerea Chișinăului ca autoritățile de pe cele două maluri ale Nistrului să-și coordoneze acțiunile pentru a raționaliza consumul de energie.
Energia electrică s-a scumpit din nou în Moldova. Când intră în vigoare noul tarif
Agenția Națională pentru Reglementare Energetică (ANRE) a aprobat miercuri, 2 noiembrie, noi tarife la energia electrică, la solicitarea distribuitorilor Premier Energy și Furnizarea Energiei Electrice Nord.
Consumatorii din centrul și sudul R. Moldova vor achita 4,77 de lei/kWh, față de 3,15 lei/kWh cât plătesc acum. Pentru locuitorii din nord, tariful s-a majorat de la 3,21 de lei/kWh până la 4,81 de lei/kWh.
Furnizorii nu au avut obiecții față de aceste decizii. Hotărârile vor intra în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial, pe 4 noiembrie.
Premier Energy a cerut ca ANRE să aprobe un tarif de 4,88 lei/kWh pentru consumatorii finali, invocând actualele prețuri de import ale energiei electrice. Furnizorul a precizat că prețul mediu anual al energiei electrice inclus în tarif este de circa 1,58 de lei/kWh, fiind mai mic cu 17% față de cel actual, de 1,85 de lei/kWh.
Furnizarea Energiei Electrice Nord a solicitat o dublare a tarifului, până la 6,03 lei/kWh. Furnizorul susține că, din cauza prețurilor mai mari de procurare a energiei electrice, a înregistrat în octombrie devieri financiare.
Aceasta este a patra majorare a tarifelor la energie electrică din acest an, prima fiind pe 18 martie, când pentru consumatorii din centru și sud curentul s-a scumpit de la 1,51 de lei/kWh la 2,17 lei/kWh, iar pentru cei din nord – de la 2,04 lei/kWh la 2,51 de lei/kWh.
Începând cu 1 noiembrie, Centrala de la Cuciurgan nu mai livrează curent malului drept al Nistrului. Totodată, din 11 octombrie, Ucraina nu mai exportă electricitate în Moldova, după atacurile rusești asupra infrastructurii sale energetice. În consecință, Moldova a început să cumpere electricitate din România, la un preț mai mare, și înregistrează zilnic un deficit de energie electrică, în special în orele de vârf.
800.000 de euro pentru auditul datoriilor Moldovagaz
Guvernul a aprobat marți, 2 noiembrie, alocarea a 800.000 de euro din Fondul de rezervă pentru auditul extern al datoriei SA Moldovagaz către Gazprom și Factoring Finance.
Conform contractului semnat pe 10 august de Agenția Proprietății Publice cu o companie din Norvegia și alta din Marea Britanie, auditorii ar trebui să stabilească datoria exactă a Moldovagaz față de concernul rus pentru gazele naturale livrate malului drept din 27 august 1991 până pe 31 octombrie 2021.
În timpul verificărilor, va fi analizat modul în care Moldovagaz a repartizat plățile pentru gaze între consumatorii de pe malul drept și cel stâng. La fel, auditorii vor evalua activelor transmise anterior către Gazprom din contul datoriilor pentru gazele livrate consumatorilor de pe malul drept și le vor reevalua, la necesitate. De asemenea, va fi verificată legalitatea cesionării creanţelor Gazprom către Factoring Finance.
Misiunea de audit va avea loc în câteva etape, iar plățile vor fi realizate pe măsura livrării rezultatelor, precizează guvernul într-un comunicat de presă.
Rusia califică sancțiunile SUA drept imixtiune în treburile interne ale Moldovei
„Recentele sancțiuni ale SUA, impuse sub pretexte inventate, sunt o imixtiune brutală în treburile interne ale Republicii Moldova și o încercare de a exercita influență negativă asupra relațiilor bilaterale moldo-ruse”, a declarat miercuri, 2 noiembrie, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de externe, Maria Zaharova.
Vorbind într-un briefing săptămânal, Zaharova a spus că decizia SUA din 26 octombrie de a include în lista sancțiunilor americane 9 persoane și 12 entități, inclusiv cetățeni ruși și companii ruse, pentru acțiuni legate de corupție și interferență în alegerile din Moldova, reprezintă o decizie „politică”.
„Scopurile SUA nu sunt grija față de democrație, libertate și lupta contra corupției. În realitate, este vorba de distragerea atenției de la situația politică internă și cea economică din Moldova. Încă un motiv este reglarea de conturilor cu oponenții politici interni și reaprinderea dispozițiilor anti-rusești în societatea moldovenească”, a comentat Zaharova.
Potrivit reprezentantei diplomației ruse, lista celor vizați ar fi „contradictorie”.
„Pe de o parte, sunt incluse persoane și companii care lucrează pentru consolidarea relațiilor moldo-ruse. Pe de altă parte, a intrat în listă, de exemplu, Plahotniuc. Cine este el? Este un oligarh fugar moldovean, care făcea politică, avea o poziție anti-rusească și acționa în interesele SUA. Când omul nu a satisfăcut așteptările sau, pur și simplu, a devenit inutil, el a fost îndepărtat și i s-a spus că nu a făcut față”, a afirmat Zaharova.
Ea a adăugat că actualii guvernanți ai Moldovei s-au alăturat Occidentului, dar nu pot avea nicio garanție că nu vor ajunge în aceeași situație ca Plahotniuc.
Medici din Moldova au inventat o metodă de diagnosticare a cancerului gastric
Un grup de medici de la Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății au brevetat o metodă nouă de diagnosticare a cancerului gastric în stadii incipiente. Invenția le-a adus mai multe medalii de aur și argint la diverse simpozioane internaționale.
Este vorba de un test-panel inclus într-o simplă analiză de sânge care îi ajută pe medici să identifice formațiunile anormale din mucoasa gastrică. Metoda de diagnosticare este și tema de doctor în științe medicale a Adrianei Botezatu.
„Pacienții cu patologii precanceroase necesită să fie evaluați corect și să fie diagnosticați la timp. Astfel, excludem apariția unui cancer tardiv, care este mai dificil de tratat din punct de vedere medical”, explică medicul.
În prezent, majoritatea pacienților sunt diagnosticați cu cancer gastric prin metoda endoscopică. Procedura presupune examinarea tubului digestiv superior cu ajutorul unui tub flexibil, cu o cameră video care transmite imagini în timp real pe un monitor.
„Deși o endoscopie este o metodă invazivă, ea presupune și un risc pentru pacient, pentru că îi putem induce anumite complicații. Analiza serologică, în schimb, este simplă și ne oferă anumite date despre starea pacientului. Astfel, putem să îi spunem clar la ce etapă este, dacă există un risc crescut sau poate să stea liniștit”, explică cercetătoarea.
Metoda de diagnosticare a stărilor precanceroase gastrice morfologic schimbate a fost premiată cu medalia de aur la Expoziția europeană de creativitate și inovație „Euroinvent 2022” din Iași, România, și cu medalia de argint la Expoziția internațională „Infoinvent 2021” din Moldova.
Medaliile obținute, spune Adriana Botezatu, sunt rezultatul muncii unei echipe numeroase și multor nopți nedormite. „De fapt, pentru un medic, fiecare pacient este o medalie. Dacă ai reușit să ajuți un pacient, ai medalia din partea lui. Cea mai mare satisfacție pentru un medic este atunci când pacientul îl sună de sărbători, când își aduce aminte de el”, adaugă ea.
Adriana Botezatu este doctor în științe medicale, predă geriatrie și gerontologie la Universitatea de Medicină, este medic internist la Spitalul Ministerului Sănătății și își desfășoară activitatea științifică sub îndrumarea profesorului Nicolae Bodrug.
Polonia va construi un gard de protecție la granița cu Kaliningrad
Ministrul polonez al apărării spune că a ordonat construirea unui zid temporar de-a lungul graniței cu exclava rusă Kaliningrad. Măsura vine în contextul în care Varșovia suspectează că Rusia intenționează să îngăduie trecerea ilegală a frontierei de către migranți asiatici și africani.
Ministrul apărării, Mariusz Blaszczak, a declarat pe 2 noiembrie că frontiera trebuie securizată pentru ca Polonia să se simtă în siguranță. El spune că a autorizat construirea unei bariere temporare de-a lungul graniței de 210 kilometri. Lucrările vor începe pe 3 noiembrie.
Exclava rusă Kaliningrad a fost o sursă de tensiune între Rusia și țările cu ieșire la Marea Baltică. Odată cu intrarea Suediei și Finlandei în mod efectiv în NATO, întregul litoral al mării Baltice va fi controlat de alianța militară occidentală, cu excepția micilor porțiuni deținute de Rusia lângă Sankt Petersburg și din exclava Kaliningrad. Punctul vital va fi îngusta trecere maritimă dintre Danemarca și Suedia, foarte ușor de blocat.
Kaliningrad, tot mai izolat de Rusia
Economia regiunii Kaliningrad este afectată puternic de sancțiunile UE impuse Rusiei din cauza războiului pe care l-a declanșat în Ucraina, transmite serviciul rusesc al Europei Libere – Radio Svoboda. Mărfurile supuse sancțiunilor - între care combustibili, metale, materiale de construcții și tehnologie avansată - nu mai pot ajunge pe calea ferată în regiunea rusească prinsă între Lituania și Polonia.
Kaliningrad se află între Lituania și Polonia, unde râul Lyna se varsă în Marea Baltică, și are aproximativ o jumătate de milion de locuitori.
Singura cale de acces este cea maritimă, dar se dovedește foarte scumpă. Pentru că nu sunt suficiente nave de transport, coada la feriboturi a crescut și lista de așteptare este până în decembrie. Autoritățile din Kaliningrad au promis să aloce 4 miliarde de ruble (peste 60 de milioane de dolari) pentru subvenționarea transportului maritim, ca acesta să poată compensa transportul de mărfuri feroviar. Între timp, multe companii nu mai rezistă deja și sunt în prag de faliment.
În iulie, Lituania a lărgit restricțiile privind comerțul pe teritoriul său dinspre Rusia către exclava rusă Kaliningrad din Marea Baltică, adoptând inclusiv interdicții pentru beton, lemn, alcool și produse chimice industriale pe bază de alcool.
Un purtător de cuvânt al vămilor lituaniene afirma că această măsură este rezultatul intrării în vigoare a sancțiunilor Uniunii Europene împotriva Moscovei, adoptate după invadarea Ucrainei. Rusia a protestat „ferm” față de noile restricții impuse tranzitului de mărfuri spre exclava Kaliningrad prin teritoriul Lituaniei, membră a UE, amenințând totodată cu „represalii” statul baltic care este și membru al NATO.
Coridorul Suwalki, potențială cale de extindere a conflictului Rusiei cu Ucraina
Amenințarea rusă la adresa țărilor baltice, inclusiv a Poloniei, este veche, iar războiul din Ucraina n-a izbutit decât să o facă și mai evidentă. Rusia a considerat întotdeauna țările baltice ca fiind în sfera sa de influență, dacă nu chiar sub mantia sa. În 2015, într-un interviu acordat agenției oficiale TASS, Putin a întrebat retoric, făcând aluzie la prăbușirea URSS: «Credeți că e normal ca 25 de milioane de ruși să se trezească deodată în afara granițelor lor?»
Amenințarea reală se adaugă temerilor mai vechi ale unor experți că NATO n-ar putea apăra țările baltice în cazul unui atac rusesc. Încă din 2016, un raport al RAND Corporation („Reinforcing Deterrence on NATO’s Eastern Flank”) ajungea la o concluzie pesimistă în privința neputinței NATO de a apăra țările baltice. RAND Corporation efectuase o serie de simulări după ce Rusia a ocupat Crimeea în 2014 declanșând conflictul, stârnit tot de Rusia, în estul Ucrainei, în regiunea industrială, minieră și majoritar rusofonă numită Donbas, adică acolo unde au loc acum lupte crâncene. Este chiar zona unde, spun experții militari americani, ar putea izbucni un conflict militar între Rusia și NATO. Este vorba de o fâșie de teritoriu cu o lungime de 65 km de-a lungul frontierei dintre Polonia și Lituania, numită „Coridorul Suwalki” (przesmyk Suwalki în polonă, Suwalki-Lücke în germană) și care leagă pe cale terestră enclava rusească militarizată Kaliningrad de Belarus. Ridicarea, fie și provizorie, a unui zid la granița cu Kaliningrad, nu poate decât să crească tensiunile în regiune și mai mult decât până acum.
Andronachi a fost expulzat din Ucraina și pus sub acuzare în Moldova
Fostul deputat democrat Vladimir Andronachi a fost arestat pentru 30 de zile și pus oficial sub acuzare în dosarul „frauda bancară”, fiind învinuit de escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari, în interesul unei organizații criminale.
Anunțul a fost făcut de Procuratura Anticorupție miercuri, 2 noiembrie, la scurt timp după ce Andronachi a fost reținut în punctul de trecere a frontierei Criva- Mamalîga, pe sensul de intrare în țară.
Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a anunțat că autoritățile din Ucraina l-au declarat pe Vladimir Andronachi persoană indezirabilă și l-au expulzat din țară. Potrivit ei, autoritățile moldovene încă nu au toate detaliile, dar cred că decizia Kievului de a-l expulza pe Andronachi s-a bazat pe doi factori:
- Vladimir Andronachi este asociat cu Vladimir Plahotniuc care, de săptămâna trecută, se află pe lista sancțiunilor SUA pentru rolul său în corupția din R. Moldova”;
- „Având în vedere starea de război, Ucraina are o anumită politică față de persoanele cu cetățenie străină care intră în țara lor”, a explicat Dragalin.
Procuratura nu a precizat dacă Andronachi a fost predat de autoritățile ucrainene. „O să venim cu detalii ulterior”, a spus procurorul Octavian Iachimovschi.
În iulie 2022, fostul deputat democrat Vladimir Andronachi a fost anunțat în căutare internațională de Interpol pentru a fi arestat și extrădat în R. Moldova. El este acuzat și în dosarul „Metalferos” de crearea unui grup criminal organizat, escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari.
Potrivit Procuraturii Anticorupție, Andronachi a plecat din R. Moldova pe 5 iulie 2021. În septembrie 2021, fostul democrat a primit mandat de arest în dosarul „frauda bancară” și autoritățile moldovene au cerut Interpol să-l anunțe în căutare internațională.
În dosarul fraudei bancare, Andronachi este bănuit că, alături de alte persoane, a simulat încheierea unui contract de investiții în reconstrucția unui imobil cu Banca de Economii. Ei ar fi sustras astfel din conturile băncii 32 de milioane de lei.
În dosarul „Metalferos”, fostul deputat este acuzat de crearea unui grup criminal organizat, escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari. Prejudiciul adus întreprinderii de stat ar fi de peste 700 de milioane de lei.
Comitetul parlamentar UE-Moldova cere ca negocierile de aderare să înceapă cât mai repede posibil
Membrii Comitetului Parlamentar de Asociere Uniunea Europeană – R. Moldova, din care fac parte deputați de la Chișinău și din Parlamentul European, solicită ca negocierile de aderare a R. Moldova la blocul comunitar să înceapă cât mai repede, după ce autoritățile moldovene vor îndeplini cele nouă recomandări formulate de Comisia Europeană și aprobate de Consiliul European odată cu oferirea, pe 23 iunie 2022, a statutului de țară candidată R. Moldova.
O declarație în acest sens a fost adoptată la cea de-a 12-a reuniune a comitetului, care a avut loc marți, 1 noiembrie, la Chișinău. Președintele Delegației Parlamentului European în acest comitet, Siegfried Mureșan, a menționat că autoritățile de la Chișinău au reușit, într-un timp foarte scurt, să adopte un Plan de acțiuni pentru realizarea recomandărilor prevăzute în avizul Comisiei Europene.
Cele nouă condiții vizează domenii precum justiția, combaterea corupției și crimei organizate, deoligarhizarea, reforma administrației publice și a serviciilor publice, managementul finanțelor publice, consolidarea rolului societății civile în procesele decizionale și protejarea drepturilor omului.
Termenul de scadență pentru cele mai multe dintre măsuri este decembrie 2022, când Comisia Europeană ar urma să facă o primă evaluare a progresului R. Moldova în îndeplinirea condițiilor. Ultimele măsuri sunt planificate până în iunie 2023.
Într-o altă ordine de idei, membrii Comitetului de asociere cer instituțiilor europene să asigure sprijin financiar suplimentar, inclusiv fonduri europene nerambursabile, atât pentru procesul de aderare al Republicii Moldova, cât și pentru gestionarea crizei energetice, în condițiile în care „Federația Rusă șantajează încontinuu Republica Moldova cu scumpiri și reduceri ale livrărilor de gaz”.
SUA oferă Moldovei 50 de milioane de dolari pentru a cumpăra curent
Un comunicat al Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională în Moldova (USAID) arată că aproximativ 50 de milioane de dolari ar putea fi oferiți Chișinăului pentru rambursarea achizițiilor de energie electrică și „reducerea dependenței [energetice] față de Rusia.”
Agenția americană precizează că va fi modificat Acordul privind Obiectivul de Dezvoltare (DOAG)* în vederea posibilității utilizării a 30 de milioane de dolari pentru rambursarea achizițiilor de energie electrică.
Amendamentul va debloca și 19,5 milioane de dolari în calitate de asistență pentru consolidarea securității energetice a Republicii Moldova, precizează comunicatul USAID Moldova.
Malul drept al Republicii Moldova se confruntă cu un deficit accentuat de energie electrică, după ce autoritățile de la Tiraspol au anunțat că Centrala de Cuciurgan, controlată de compania rusă de stat RAO ES, nu va mai livra curent. Până la asta, centrala asigura până la 70% din necesitățile malului drept. În luna octombrie, întreprinderea de stat Energocom a cumpărat curent de la Centrala de la Cuciurgan la un preț de 62,5 dolari MW/h.
Unii experți de la Chișinău consideră că decizia Tiraspolului a fost sugerată de autoritățile ruse.
De cealaltă parte, administrația separatistă de la Tiraspol acuză Chișinăul de nerespectarea acordului cu concernul rus Gazprom prin reducerea cantităților de gaze livrate în stânga Nistrului.
Vicepremierul responsabil de Infrastructură, Andrei Spînu, a scris în seara zilei de luni că, la 1 noiembrie, Energocom a achiziționat de pe OPCOM, bursa de electricitate din România, pentru ziua de 2 noiembrie o cantitate de 7802 MW/h de energie, deficitul fiind de aproape 1700 MW/h. Anterior, Spînu a menționat că prețurile de achiziție a curentului de pe bursa românească OPCOM sunt de circa 132 euro/MWh.
*Acordul privind Obiectivul de Dezvoltare este un tratat interguvernamental dintre guvernul moldovean și guvernul american pentru creștere economică durabilă ancorată în integrarea europeană. Documentul a fost semnat la 28 septembrie 2016, iar în baza amendamentelor sunt alocate resurse financiare nerambursabile.
Fostul deputat Vladimir Andronachi a fost reținut la frontieră
Fostul deputat Vladimir Andronachi a fost reținut pe sensul de intrare în țară prin punctul de trecere a frontierei „Criva- Mamalîga”, anunță Poliția Republicii Moldova. Pe numele lui exista un mandat de arest.
Fostul deputat este considerat un apropiat al ex-liderului Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc și este acuzat, în dosarul „Metalferos”, de crearea unui grup criminal organizat, escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari.
Potrivit Serviciului pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, ar fi beneficiarul efectiv al companiei care deține hotelul „Național”, cu valoarea capitalului social estimat în 2018 la 5,5 milioane euro, adică peste 100 milioane lei. Imobilul a fost sechestrat pentru a putea fi ulterior confiscat în folosul statului, în contul prejudiciilor cauzate de învinuit, de peste 1,1 miliarde lei.
În luna iulie a acestui an, fostul deputat a fost anunțat în căutare internațională de Interpol, pentru a fi arestat și extrădat în R. Moldova. Pe numele lui au fost emise două mandate, în două dosare penale distincte, numite generic „Frauda bancară” și „Metalferos”.
În dosarul fraudei bancare, Andronachi este învinuit că, alături de alte persoane, a simulat încheierea unui contract de investiții în reconstrucția unui imobil cu Banca de Economii. Ei ar fi sustras astfel din conturile băncii 32 de milioane de lei.
După ce a fost reținut, Vladimir Andronachi a fost dus la Procuratura Anticorupție.
Kiev: Ucraina nu se poate apăra contra rachetelor balistice iraniene
Ucraina nu are mijloace eficiente de a se apăra împotriva rachetelor balistice de fabricație iraniană, pe care e foarte posibil ca Rusia să plănuiască să le desfășoare la nord de granița ucraineană, a declarat marți purtătorul de cuvânt al forțelor aeriene ucrainene Iuri Ignat la o conferință de presă, citat de CNN.
Ignat a afirmat că ar fi teoretic posibil ca rachetele balistice iraniene să fie doborâte, dar ar fi foarte dificil de făcut asta „cu mijloacele pe care le avem astăzi în arsenalul nostru”.
Washington Post a relatat luna trecută, citând surse ale serviciilor americane de informații, că Iranul ar fi acceptat să livreze Rusiei rachete sol-sol.
„E forte posibil ca [rachetele] să fie trimise în nordul [granițelor] Ucrainei, de unde să poată fi lansate pentru a amenința toată Ucraina”, a mai spus Ignat la conferința de presă de la Kiev.
Ce sunt dronele kamikaze/sinucigașe
- Dronele Shahed-136 de producție iraniană au fost folosite de Rusia pentru prima dată în războiul din Ucraina în septembrie 2022.
- Sunt cunoscute drept drone kamikaze, sau sinucigașe. Analogia mai corectă este cu o rachetă mică de croazieră, cu o capacitate distructivă relativ limitată.
- Au o sarcină utilă de 50 kg de explozibil. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski susține că Rusia ar fi cumpărat 2.400 astfel de drone.
- Dronele Shahed-136 „sunt greu de interceptat în mod constant”, dar viteza lor este mică în comparație cu a rachetelor de croazieră, ceea ce înseamnă că apărarea aeriană „va avea întotdeauna o șansă”. (Justin Bronk, expert militar, Institutul RUSI, Londra)
- Folosirea dronelor kamikaze pare să confirme speculațiile că Rusia nu mai are multe rachete ghidate.
- Potrivit unei evaluări ucrainene (14 octombrie 2022), Moscova și-a epuizat aproximativ două treimi din stocuri. Ar fi rămas cu numai 124 din 900 de rachete Iskander cu rază medie de acțiune.
- Dronele kamikaze/sinucigașe sunt mai eficiente împotriva unor ținte statice precum infrastructura energetică și de comunicații, decât împotriva armatelor în mișcare. (The Guardian, 17 octombrie 2022)
Ceva mai devreme marți, tot CNN a relatat că Iranul se pregătește să mai trimită 1.000 de piese de armament, inclusiv rachete balistice sol-sol cu rază medie de acțiune și noi drone pe care Rusia să le folosească împotriva Ucrainei.
Întrebat dacă forțele armate ucrainene sunt pregătite să se apere de acest tip de rachete balistice, Ignat a răspuns că armata Ucrainei va lua toate măsurile și va folosi toate mijloacele de apărare cu putință.
El a avertizat însă că „la ora actuală nu avem nici un fel de apărare eficientă contra acestor rachete”, care teoretic vorbind pot fi doborâte, dar nu cu mijloacele de care dispune acum armata ucraineană.
Ignat a adăugat că în opinia sa rachetele balistice iraniene ar urma să completeze stocul de rachete rusești de tip Iskander-M, „pentru că rușilor li se termină rachetele Iskander”.
Mihailo Podoleak, consilier al șefului administrației prezidențiale din Ucraina a spus că Teheranul este „complice la o agresiune în Europa”.
„Trimițând rachete Federației ruse, Iranul știe că ele vor ataca orașele noastre. Învățându-i pe ruși să folosească drone, Iranul știe că vor [fi folosite pentru a] ataca sectorul energetic al Ucrainei, provocând valuri de refugiați spre Uniunea Europeană”, a scris Podoleak într-un mesaj postat pe Twitter.
Autoritățile ucrainene au acuzat în mod repetat armata rusă că folosește drone ieaniene pentru a ataca ținte civile și infrastructura energetică a Ucrainei, și au raportat că militarii ucraineni au reușit să doboare mai mult de 300 de dispozitive de fabricație iraniană.
Rusia respinge acuzațiile că folosește arme iraniene, iar Teheranul a declarat că nu livrează armament niciuneia din părțile aflat în conflict în Ucraina.
Maia Sandu, la București: Rusia a sperat că Ucraina va fi singură, dar nu s-a întâmplat asta
Modul în care Ucraina a reușit să țină piept invaziei ruse este și o dovadă a solidarității „lumii libere”, la care face apel și Republica Moldova pentru un viitor pro-european al acesteia, a declarat marți la București președinta Maia Sandu.
„Rusia a pornit un război nedrept și nejustificat...”
„Rusia a pornit un război nedrept și nejustificat în secolul 21 într-o țară europeană, într-un stat democratic. A făcut acest lucru pentru că a crezut că i se permite orice. Dacă prin curajul și dragostea lor de neam, ucrainenii nu țineau piept invaziei ruse, unde mergea Federația Rusă? Spre Nistru? Spre Prut? Mai departe?”, a spus președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, într-un discurs susținut în Parlamentul României.
Maia Sandu face o vizită de lucru la București, care a inclus participarea la o conferință dedicată femeilor parlamentare, organizată de Parlamentul României, dar și întâlniri cu președintele Klaus Iohannis, cu premierul Nicolae Ciucă, respectiv cu Clubul Oamenilor de Afaceri din Basarabia.
În cadrul conferinței amintite, președintele Republicii Moldova a mulțumit pentru sprijinul acordat de România țării sale în pandemie, dar și în domeniul energetic și a subliniat rolul solidarității în contextul războiului din Ucraina.
„Rusia a sperat că Ucraina va fi singură...”
„Ucraina își apără copiii și viitorul cu demnitate. Însă Ucraina nu ar fi reușit de una singură. Aceasta a sperat Rusia - că Ucraina va fi singură. Dar lumea liberă a venit în ajutor Ucrainei. Țările democratice, unde viața este de neprețuit, s-au aliat împotriva terorii și a războiului”, a spus Maia Sandu, menționând solidaritatea cu poporul ucrainean de care au dat dovadă și locuitorii Republicii Moldova.
R. Moldova contează la rându-i pe sprijinul țărilor democratice în parcursul european pe care și-l dorește.
„Sunt mândră că, în ciuda faptului că avem cele mai mici venituri din Europa, oamenii noștri s-au împărțit cu puținul pe care îl au și au deschis ușile și inimile când a fost nevoie. În aceste vremuri tragice, noi ne bazăm pe lumea liberă - pentru ca în viitor lumea liberă să se poată baza pe Republica Moldova. Ca garant al protejării demnității umane, al păcii și al securității”.
Maia Sandu a mai spus că după ce Rusia a lovit infrastructura energetică a Ucrainei, Gazprom și-a redus la jumătate livrările de gaz către Republica Moldova, iar furnizarea energiei electrice este incertă, prețul gazelor ajungând la nivel dublu față de cel din România.
Șefa statului moldovean a mai declarat că „războiul Rusiei împotriva Ucrainei este folosit de gruparea hoților din Republica Moldova, care s-a solidarizat cu partidele proruse și este gata să dea foc la țară”.
Gruparea respectivă a fost inclusă pe lista Oficiului pentru Controlul Activelor Străine al ministerului american de finanțe, „pentru acte de corupție în proporții deosebit de mari, pentru subminarea statului de drept, pentru coalizare cu serviciile secrete ruse și acțiuni de destabilizare a Chișinăulului”, a mai spus Maia Sandu. Scopul urmărit ar fi, potrivit președintei, întoarcerea Republicii Moldova de pe drumul european, de la care țara sa nu va face rabat, a arătat ea.
Recent, publicația Washington Post a dezvăluit că Serviciul Federal de Securitate al Rusiei ar fi alocat zeci de milioane de dolari pentru dezvoltarea unei rețele de agenți în rândul politicienilor din Republica Moldova, scopul fiind răsturnarea regimului pro-european condus de Maia Sandu.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
AIEA anchetează acuzațiile nefondate ale Rusiei că Ucraina construiește „bombe murdare”
Experți din cadrul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) au inspectat marți două locații din Ucraina menționate de Rusia în acuzațiile sale nefondate că autoritățile ucrainene ar fabrica „bombe murdare” radioactive, relatează agenția Associated Press.
Directorul general al AIEA Rafael Grossi a spus că inspecțiile pentru găsirea unor dovezi privind fabricarea unor așa-numite bombe murdare, inspecții cerute de Ucraina, se vor termina curând.
Oficialitățile ruse, inclusiv președintele Vladimir Putin, au acuzat Kievul, fără să pună la dispoziție vreo dovadă, că s-ar pregăti să folosească astfel de dispozitive explozive care împrăștie deșeuri radioactive.
Ambasadorul Rusiei la Organizația Națiunilor Unite Vasili Benenzia a spus într-o scrisoare trimisă săptămâna trecută membrilor Consiliului de Securitate ONU că un institut de cercetare și o companie minieră ar fi primit ordine directe de la regimul [președintelui Volodimir] Zelenskise construiască o asemenea bombă murdară”.
Kievul și aliații săi resping acuzația rusă că Ucraina construiește o bombă murdară
Țările occidentale au spus că acuzația repetată a Moscovei este „în mod transparent falsă”, iar autoritățile ucrainene au afirmat că ea este de fapt o încercare de a distrage atenția de la propriile planuri ale Kremlinului de a detona o bombă murdară pentru a justifica o escaladare pe mai departe a ostilităților.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică a spus că locațiile investigate „funcționează potrivit regulamentelor AIEA și au fost vizitate cu regularitate de către inspectorii AIEA”, a căror misiune este de a detecta activități nucleare nedeclarate și materiale legate de fabricarea unor bombe murdare.
„AIEA a inspectat una din aceste locații acum o lună și nu au fost găsite acolo activități nucleare sau materiale nedeclarate”, a spus Agenția ONU pentru Energie Atomică într-o declarație dată publicității luni, citată de Associated Press.
AIEA are de asemenea inspectori la centrala nucleară de la Zaporojie, care e ocupată de armata rusă. Luptele din jurul acestei centrale nucleare, cea mai mare din Europa, au generat temeri legate de o posibilă scurgere radioactivă de proporții catastrofice acolo.
Ce este o bombă murdară
„Bombele murdare” sunt de mult temute ca o potențială armă a teroriștilor, deoarece obiectivul lor principal este să semene panică, frică și confuzie, aruncând în atmosferă praf și fum radioactive, scrie „The Guardian”.
Până acum nu a avut loc nici un atac cu bombă murdară, dar se știe despre două încercări eșuate de a detona un astfel de dispozitiv în Cecenia, în sudul Rusiei, în urmă cu mai bine de două decenii.
Cunoscute tehnic ca dispozitive de dispersie radiologică, bombele murdare sunt arme relativ primitive, imprecise. Sunt mult mai ușor și mai ieftin de construit decât un dispozitiv nuclear și, de asemenea, mult mai puțin periculoase.
Bombele murdare folosesc explozibil convențional, cum ar fi dinamita, plasat alături de material radioactiv, chimic sau biologic, care este eliminat în atmosferă prin forța exploziei. Cantitatea de material radioactiv/chimic/biologic dispersat, deși periculoasă, nu este neapărat letală, mai scrie „The Guardian”.
Guvernul a economisit 360.000 de lei la electricitate în octombrie
Direcția generală pentru administrarea clădirilor guvernului anunță că, la sfârșitul lunii octombrie, datorită reducerii consumului de curent în toate instituțiile guvernamentale, costurile la achitarea facturilor lunare pentru energia electrică au fost micșorate cu 23%. Economia se cifrează la 360.000 de lei.
Potrivit autorităților, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, consumul a atins puțin peste 420.000 kW, față de 556.000 kW în octombrie 2021. În ceea ce privește exclusiv Casa Guvernului, economia a fost în proporție de 30% sau peste 40.000 de lei.
Pe parcursul lunii octombrie, în toate clădirile administrate de guvern, angajații au fost îndemnați să micșoreze consumul de energie electrică la locul de muncă. De exemplu, să deconecteze aparatele de aer condiționat, electrocasnicele și echipamentul tehnic, lumina pe holuri și în birouri, atunci când nu este strict necesar.
Autoritățile centrale au îndemnat și administrațiile locale să facă același lucru. Săptămâna trecută, primăria Chișinău s-a alăturat inițiativei de a economisi și a deconectat iluminatul stradal în orele de vârf. Peste câteva zile, însă, primarul Ion Ceban a anunțat că municipalitatea renunță la această măsură, pentru a nu pune în pericol siguranța cetățenilor.
Ceban susține, că potrivit specialiștilor de la primărie, volumul de energie electrică pentru iluminarea orașului pentru o oră zilnic, timp de șapte zile, este de 0,02% din volumul total de energie electrică consumată pe țară timp de o săptămână, ceea ce ar fi un volum neînsemnat.
Un nou partid se lansează pe scena politică și promite că Moldova va adera la UE până în 2030
O nouă formațiune își anunță lansarea pe scena politică de la Chișinău – Coaliția pentru Unitatea și Bunăstare (CUB). Membrii inițiativei pentru constituirea partidului susțin că acesta va fi unul liberal, de centru-dreapta și promit aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană până în anul 2030.
Din grupul de inițiativă fac parte politicieni și diplomați, ca fostul ambasador în SUA și ex-vicepreședinte al Platformei DA, Igor Munteanu, fostul ambasador în Lituania, Igor Klipii, fostul membru al Platformei DA, Ion Terguță, dar și experți în sănătate, ca Rodica Gramma, sau în economie – Sveatoslav Mihalache.
Fondatorii susțin că formațiunea va pleda pentru crearea locurilor de muncă bine plătite și „o justiție dreaptă și efectivă”. Într-un interviu pentru Europa Liberă, Igor Munteanu a spus că R. Moldova are nevoie de o lege Magnitsky, idee care a revenit în atenția publicului după ce Statele Unite au anunțat sancțiuni împotriva oligarhilor fugari Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc.
„R. Moldova trebuia să fie prima țară care să adopte o lege Magnitsky, din motivul a suferit una dintre cele mai traumatice experiențe: statul R. Moldova a fost capturat de un oligarh care a plecat din țară în 2019, dar oamenii care au lucrat pentru acest oligarh au rămas implantați în instituțiile statului, servindu-i interesele”, a declarat fostul ambasador.
În opinia lui, dacă R. Moldova ar fi votat o asemenea legea în 2019, ar fi putut preîntâmpina mai multe activități ilegale.
„Dacă am fi votat în 2019 sau în 2020 legea Magnitsky, niciodată Ceaika, care acum e pe regimul de sancțiuni Global Magnitsky, nu ar fi făcut business și nu ar fi finanțat ilegal Partidul Socialiștilor. Și alte lucruri grave care se întâmplă în acest moment în spațiul necontrolat de organele constituționale, sub privirile sau managementul lui Gușan, nu s-ar fi întâmplat, dacă am fi acționat la timp și am fi aplicat aceste standarde de integritate Magnitsky”, a explicat Munteanu.
Congresul de constituire a CUB va avea loc pe 5 noiembrie.
Consiliul de Securitate al ONU condamnă Belarusul pentru deturnarea unui avion
Majoritatea membrilor Consiliului de Securitate al ONU au condamnat Belarusul pentru că a lansat o falsă amenințare cu bombă pentru a justifica deturnarea unui zbor comercial de pasageri către Minsk pentru arestarea jurnalistului disident belarus Raman Pratasevici și a iubitei sale.
Sesiunea Consiliului de Securitate de la sfârșitul zilei de 31 octombrie a fost convocată pentru a audia un raport al președintelui Consiliului Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI) cu privire la incidentul din mai 2021, când Belarus a trimis un avion militar pentru a escorta zborul Atena-Vilnius să aterizeze la Minsk chiar înainte ca acesta să părăsească spațiul aerian al Belarusului.
Piloții nu au avut de ales
„Piloților li s-a cerut să devieze cursul pentru a ateriza la Minsk și au fost lăsați în mod deliberat fără altă opțiune și, în ciuda multiplelor lor cereri de a fi puși în contact cu centrul lor de operațiuni pentru a coordona o decizie, nu a fost făcută nicio încercare de către centrul de control al zonei Minsk în această privință", a declarat președintele OACI, Salvatore Sciacchitano, în cadrul reuniunii.
„Informațiile și materialele suplimentare adunate au ajutat la completarea unora dintre lacunele rămase și au dus la concluzia că înalții oficiali din Belarus au orchestrat devierea deliberată a zborului sub pretextul fals al unei amenințări cu bombă", a adăugat el.
Autoritățile belaruse au susținut că au acționat din cauza unei amenințări cu bombă din partea grupului militant palestinian Hamas, care s-a dovedit a fi falsă.
După ce avionul a ajuns pe pista de aterizare din Minsk, Pratasevici și prietena sa, Sofia Sapega, au fost reținuți pentru a răspunde unor acuzații legate de tulburările civile care au urmat alegerilor prezidențiale contestate din august 2020, care i-au acordat conducătorului autoritar Alexandr Lukașenko un al șaselea mandat, în ciuda afirmațiilor opoziției că scrutinul a fost fraudat.
În urma mărturiei lui Sciacchitano, mai mulți membri ai Consiliului de Securitate au denunțat modul în care au procedat autoritățile de la Minsk.
„Așadar, regimul Lukașenka a încălcat dreptul internațional, a creat un risc major pentru siguranța pasagerilor nevinovați și a subminat siguranța aviației în general - dovedindu-se complet iresponsabil în ceea ce privește problema păcii și securității internaționale",a declarat Barbara Woodward, reprezentantul permanent al Marii Britanii la Națiunile Unite, în cadrul reuniunii.
„Și pentru ce? Totul pentru a reduce la tăcere un jurnalist de opoziție, înăbușind și mai mult orice aparență de libertate de exprimare rămasă în Belarus”, a adăugat ea.
China crede că sancționarea Belarusului nu are nicio bază legală
Reprezentantul american Jeffrey DeLaurentis a declarat că deturnarea nu a fost acțiunea „unui actor internațional responsabil” și că „trebuie să existe consecințe pentru cei responsabili”.
„Statele Unite cer Belarusului să o elibereze pe Sofia Sapega, să înceteze intimidarea și hărțuirea jurnalistului de opoziție Raman Pratasevici și să elibereze necondiționat cei peste 1300 de prizonieri politici deținuți aflați în prezent în închisorile regimului”, a spus el.
Dintre cei 15 membri ai Consiliului de Securitate, doar Rusia și China au luat apărarea Belarusului. Reprezentantul permanent al Beijingului în Consiliu a spus că OACI nu ar trebui să fie folosită ca instrument politic și că sancțiunile impuse sectorului aviatic din Belarus din cauza deturnării „nu au nicio bază legală” și trebuie să fie anulate „imediat”.
Pratasevici, care a fugit din Belarus în 2019, a fost unul dintre cei mai importanți editori ai canalului Telegram Nexta-Live, relatând despre protestele în masă care au denunțat rezultatele oficiale ale alegerilor. El nu a fost încă judecat, iar stadiul anchetei împotriva sa este neclar.
După un proces cu ușile închise, un tribunal a condamnat-o pe Sapega, în mai, la șase ani de închisoare pentru incitare la ură.
