Ştiri
Secretarul general al ONU Antonio Guterres a ajuns miercuri la Liov
Secretarul geeneral al ONU Antonio Guterres a ajuns miercuri la Liov, Ucraina, unde se va întâlni joi cu preşedinţii ucrainean şi turc pentru a discuta despre exportul de cereale din porturile Ucrainei de la Marea Neagră, dar și despre securitatea centralei nucleare de la Zaporojie, care este cea mai mare centrală atomică de pe continentul european.
„Secretarul general se va afla joi la Liov la invitaţia preşedintelui Volodimir Zelenski, pentru a participa la o întâlnire trilaterală cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi liderul ucrainean", a anunțat la o conferință de presă purtătorul de cuvânt ONU Stephane Dujarric, precizând că Antonio Guterres se va deplasa apoi la Odesa şi după aceea în Turcia.
La reuniune va fi examinată aplicarea acordului din iulie de la Istanbul privind reluarea exporturilor de cereale ucrainene prin porturile de la Marea Neagră, acord „în care Turcia este un element-cheie", a mai spus Dujarric, adăugând că „va fi discutată şi chestiunea centralei nucleare [Zaporojie]” și că ar urma să aibă loc și o întâlnire bilaterală preşedintele Volodimir Zelenski şi secretarul general al Națiunilor Unite.
Antonio Guterres a avertizat săptămâna trecută că bombardamentele din zona centralei riscă să provoace un accident nuclear cu consecințe grave pentru întreaga regiune. Națiunile Unite s-au oferit să organizeze vizita unei echipe internaționale de experți la centrală, pentru a analiza la fața locului situația securității reactoarelor nucleare, dar marți Rusia a declarat că misiunea nu poate călători prin Kiev și nu poate trece liniile frontului spre Zaporojie din motive de securitate. Argumentul a fost respins imediat de ONU.
Tot marți, într-o discuție cu președintele Franței, Zelenski a acuzat din nou Rusia de „terorism nuclear”. Moscova susține că forțele ucrainene sunt cele care atacă centrala. Centrala de la Zaporojie este controlată de trupele rusești, dar funcționează în continuare cu personal ucrainean.
Sâmbătă, Antonio Guterres se va deplasa la Istanbul, în Turcia.
Kiev: contraofensiva pentru eliberarea teritoriilor ocupate de ruși ar putea începe curând
Serviciul de informații al ministerului apărării de la Kiev a sugerat miercuri că ar putea fi lansată curând o contraofensivă pentru eliberarea teritoriilor ocupate de Moscova, ofensivă despre care s-a mai vorbit de ceva vreme, a relatat CNN.
CNN îl citează pe purtătorul de cuvânt al serviciului Andrei Iusov care a spus că în viitorul apropiat evenimentele de pe tot frontul se vor intensifica.
„Intensificarea nu va fi legată de nici o dată, dar trebuie să luăm în calcul Ziua Independenței Ucrainei”, a mai spus Iusov făcând referire la data de 24 august.
„Direcția principală de informații a spus de mult timp că august și septembrie vor fi perioade extrem de importante pentru evoluția situației de pe întregul front”, a explicat purtătorul de cuvânt al serviciului de informații din ministerul ucrainean al apărării.
Coreea de sud a anunțat că Phenianul a testat două rachete de croazieră
Coreea de sud a anunțat că Phenianul a testat două rachete de croazieră, care au zburat în direcția Mării Galbene. Nu este clar cât de departe au ajuns proiectilele, spune ministerul sud-coreean ala apărării.
Rezoluțiile ONU interzic Coreei de Nord să testeze rachete balistice, care, în funcție de cum sunt proiectate, pot purta focoase nucleare. Dar testarea rachetelor de croazieră nu cad sub incidența sancțiunilor impuse regimului totalitar nord-coreean. Spre deosebire de rachetele balistice, rachetele de croazieră au propriul sistem de propulsie permanent.
La o conferință de presă care a marcat 100 de zile de la preluarea mandatului, președintele Coreei de Sud Yoon Suk Yeol a subliniat că guvernul său nu va da garanții de securitate Coreei de Nord, în schimbul de-nuclearizării Phenianului. Acum două zile însă, Yoon a repetat propunerea de a oferi ajutor economic Nordului peninsulei Coreea dacă regimul de acolo renunță la programul său nuclear.
Șeful NATO a cerut Rusiei să permită urgent inspectorilor ONU acces la Zaporojie
Șeful NATO a cerut Rusiei să permită urgent inspectorilor ONU acces la centrala nucleară Zaporojie, pe fundalul creșterii temerilor legate de securitatea uzinei din cauza invaziei rusești în Ucraina.
Vorbindu-le jurnaliștilor la Bruxelles pe 17 august, secretarul general al Alianței Nord-Atlantice Jens Stoltenberg a afirmat că Rusia trebuie să-și retragă imediat toate trupele de la centrala nucleară ocupată de armata rusă în luna martie.
Ocuparea centralei de către Rusia „este o serioasă amenințare la adresa siguranței și securității acestei facilități [și] mărește riscurile unui accident nuclear. Este urgent să se permită o inspecție a Agenției Atomice Internaționale și retragerea trupelor ruse”, a spus Stoltenberg.
Kievul insistă că rușii folosesc centrala nucleară drept bază militară, inclusiv prin stocarea acolo de arme periculoase și prin bombardarea zonei.
Pe 14 august, 42 de țări au dat publicității o declarație prin care condamnă invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina și spun că prezența forțelor militare ruse la Zaporojie nu permite autorităților să respecte măsurile de siguranță nucleară și de prevenire a scurgerilor radioactive. Între semnatarii declarației se numără R.Moldova, Uniunea Europeană și Statele Unite.
Lucrătorii ucraineni de la centrala nucleară s-au plâns că sunt epuizați și că sunt obligați de ruși să muncească cu arma la tâmplă, și spun că Rusia pregătește o manevră riscantă de a redirecționa producția de energie de la Zaporojie spre o rețea electrică sub control rusesc.
America oferă 63 de milioane de dolari R. Moldova prin intermediul USAID
Statele Unite ale Americii oferă 63 de milioane de dolari Republicii Moldova prin intermediul USAID, ca sprijin pentru multiplele crize cu care se confruntă această țară după invazia Rusiei în Ucraina. Amendamentele la acordurile de asistență au fost semnate miercuri de șeful misiunii USAID Moldova, Scott Hocklander, și ministrul moldovean al Finanțelor, Dumitru Budianschi, relatează IPN.
Din suma totală de 63 de milioane de dolari, 46,3 milioane sunt destinate creșterii economice durabile a Republicii Moldova, pentru accelerarea securității energetice prin integrarea cu sistemul energetic european, creșterea volumului de energie regenerabilă și atragerea investițiilor în producerea energiei interne și în eficiența energetică.
Banii sunt destinați de asemenea creșterii competitivității sectorului agricol în domenii importante, cum sunt vinificația, cultivarea de fructe, a strugurilor de masă, a pomușoarelor și mierii.
În același timp, 16,7 milioane de dolari sunt alocați programelor destinate consolidării democrației participative. Va fi acordat sprijin suplimentar instituțiilor mass-media independente și va fi extins sprijinul pentru procesele electorale corecte și concurența politică echitabilă.
„Invazia brutală și nejustificată a Rusiei în Ucraina a accentuat provocările cu care se confruntă Republica Moldova după doi ani de pandemie. Prin aceste fonduri adiționale, dorim să demonstrăm angajamentul nostru față de poporul moldovenesc și să consolidăm cooperarea noastră care se bazează pe 30 de ani de parteneriat productiv și de succes. Sperăm că aceste fonduri adiționale vor contribui la reziliența Moldovei și vor ajuta această țară mică cu inimă mare să treacă peste provocări, în timp ce se îndreaptă ferm spre UE”, a spus șeful misiunii USAID Moldova, citat de IPN.
După acordarea sumei de 63 de milioane de dolari, suma totală a grantului oferit de SUA Republicii Moldova în cadrul Acordurilor de Asistență semnate în 2016 este de 153,2 milioane de dolari.
Disidentul rus Alexei Navalnîi a cerut Occidentului să adopte sancțiuni mai dure contra oligarhilor ruși
Disidentul rus Alexei Navalnîi a cerut Occidentului să adopte sancțiuni mai dure contra oligarhilor ruși, în timp ce Moscova își continuă neabătut războiul în Ucraina.
„Să nu uităm: sancțiunile sunt necesare pentru a-l forța pe agresor să oprească războiul. Să facă presiuni contra lui. Și există soluții complexe aici, cum ar fi embargo-urile pe petrol și gaze. Dar există și altele, chiar simple: sancțiunile personale”, a scris Navalnîi într-un apel din colonia penitenciară unde ispășește o pedeapsă lungă cu închisoarea.
„Nu e nevoie decât de voință politică”, afirmă opozantul rus. Într-o serie de postări pe Twitter, Navalnîi a criticat faptul că în timp ce șeful companiei de stat Rosneft Igor Secin se află pe o listă de sancțiuni ale Uniunii Europene, șeful gigantului energetic tot de stat Gazprom Alexei Miller nu se află pe acea listă.
Navanîi l-a mai dat ca exemplu pe miliardarul rus Roman Abramovici, fostul patron al clubului de fotbal Chelsea, care nu a fost inclus pe listele de sancțiuni ale Statelor Unite. Alexei Navalnîi mai spune că din cei 200 de oameni declarați drept cei mai bogați ruși de către revista „Forbes”, abia aproape un sfert se află pe listele de sancțiuni occidentale.
Opozantul rus ispășește o pedeapsă de 9 ani de închisoare pentru o presupusă fraudă, o condamnare văzută de mulți din Rusia și din Occident ca motivată politic din cauza criticilor sale la adresa Kremlinului și din cauza campaniei sale împotriva corupției la nivel înalt de la Moscova, și din acest motiv e considerat prizonieri politic.
În august 2020, Alexei Navalnîi a supraviețuit unei tentative de otrăvire cu agentul neurotoxic, o acțiune despre care Navalnîi spune că a fost ordonată de președintele rus Vladimir Putin.
Forțele ruse încearcă să înainteze în estul regiunii Donețk
Forțele ruse au bombardat așezări civile din zona Harkov, încercând să înainteze în estul regiunii Donețk, a anunțat pe 17 august armata ucraineană. Statul Major al forțelor armate din Ucraina spune că trupele ruse au atacat cu lovituri aeriene și tiruri de artilerie în preajma localităților Stari Saltov și Mospanovoi în regiunea Harkov, adăugând că rușii au lansat o ofensivă și lângă Lebaije și Bazalivka, unde luptele continuă.
În Donețk, trupele ruse au încercat să înainteze în apropiere de Bohorodicne, dar au trebuit să se retragă, a mai spus Statul Major ucrainean, precizând că armata rusă își concentrează atacurile în direcția Bahmut și Noropavliv, în încercarea de a-și întări pozițiile tactice spre Kramatorsk și Avdivka.
La Moscova, ministerul rus al Apărării a spus că un depozit de muniție al rușilor din peninsula ocupată Crimeea a explodat pe 16 august, rănind cel puțin doi oameni și obligând evacuarea a mii de locuitori din vecinătate. Ministerul susține că explozia a fost declanșată în urma unui sabotaj, într-o rară confirmare că grupuri loiale Ucrainei produc pagube unor obiective militare rusești și căilor de aprovizionare în teritoriile controlate de Moscova.
Serviciile britanice de informații au afirmat pe 17 august că în timp ce cauza exploziilor din Crimeea e deocamdată neclaro este „foarte posibil” ca aceste incidente să sporească îngrijorarea în rândul comandanților ruși cu privire la deteriorarea securității în Crimeea ocupată, care servește drept bază de sprijin pentru ocupația Ucrainei.
Iran | Sute de persoane scandează „Moarte lui Raisi” protestând față de criza de apă
Sute de persoane au protestat împotriva penuriei de apă în provincia Chaharmahal și Bakhtiari din centrul Iranului, scandând „Moarte lui Raisi”, cu referire la președintele Ebrahim Raisi.
Videoclipurile publicate pe rețelele de socializare la 16 august arătau sute de protestatari adunați în fața clădirii administrative Chaharmahal și Bakhtiari din capitala regională, Shahrekord, după 10 zile de criză de apă atât de gravă încât singura sursă de apă zilnică sunt camioanele.
Forțele de securitate au fost văzute printre protestatari, deși nu au fost raportate acte de violență. În timp ce o mare parte din Iran suferă de ani de zile din cauza resurselor limitate de apă, criza recentă din Chaharmahal și Bakhtiari s-a intensificat atunci când izvorul Kohrang a fost scos din rețea.
Șeful serviciului de apă și canalizare din Chaharmahal și Bakhtiari a invocat „turbiditatea apei izvorului Kohrang” din cauza recentelor inundații. La 14 august, Etezad Moghimi, directorul general al biroului de gestionare a crizelor din cadrul Ministerului Energiei, a promis că, în decurs de o zi, toate stațiile de tratare a apei vor fi în funcțiune și că problema aprovizionării cu apă va fi rezolvată. Cu toate acestea, cetățenii din provincie au declarat pe rețelele de socializare că situația nu s-a îmbunătățit.
Experții spun că schimbările climatice au amplificat secetele și inundațiile care afectează Iranul și că intensitatea și frecvența acestora amenință, la rândul lor, securitatea alimentară. Zeci de proteste au avut loc în Iran în ultimele luni din cauza deteriorării condițiilor de trai din această țară grav afectată de sancțiunile americane impuse din cauza programului nuclear al Teheranului.
Companiile Telegram și Twitch, amendate în Rusia pentru conținut „ilegal”
Un tribunal din Moscova a amendat aplicațiile Telegram și Twitch pentru că nu au eliminat conținutul pe care guvernul rus îl consideră ilegal.
Tribunalul Magistraturii din districtul Taganka a decis că Telegram trebuie să plătească 4 milioane de ruble (64 770 de dolari) pentru că nu a reușit să șteargă materialele legate de invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina, aflată în curs de desfășurare. Într-o audiere separată, instanța a ordonat Telegram să plătească 7 milioane de ruble (113 350 de dolari) pentru că nu a reușit să elimine un manual despre cum să pregătească și să desfășoare acțiuni de sabotaj.
De asemenea, instanța a ordonat serviciului de video-streaming Twitch să plătească o amendă de 2 milioane de ruble (32 400 de dolari) pentru că nu a reușit să elimine materialele legate de războiul din Ucraina.
Companiile încă nu au comentat decizia, dar în ultimele luni, instanțele rusești au amendat Google, Facebook, Twitter și TikTok pentru problema datelor personale, precum și pentru că au refuzat să șteargă conținuturi considerate interzise de legislația rusă.
Președintele Vladimir Putin a acuzat platformele de socializare și alte companii de comunicații cu sediul în străinătate că încalcă legile privind internetul din țară. El a făcut presiuni pentru a forța firmele străine să deschidă birouri în Rusia și să stocheze datele la nivel local.
Raport ONU: China obligă uigurii și alte minorități la muncă forțată
Un expert independent al ONU a tras concluzia că obligarea uigurilor musulmani și a altor minorități la muncă forțată în agricultură și în industria prelucrătoare în Xinjiang de către autoritățile chineze echivalează cu „sclavia, o crimă împotriva umanității".
Uigurii sunt un grup etnic turc originar, în principal, din regiunile Asiei Centrale și de Est, zone de care sunt legați din punct de vedere cultural. Tratamentul lor de către oficialii chinezi din provincia Xinjiang, unde uigurii au fost deportați forțat într-o rețea de lagăre de detenție, a fost catalogat drept genocid de către Statele Unite, în timp ce ONU a acuzat autoritățile chineze de arestarea ilegală și maltratarea uigurilor, precum și de utilizarea acestora pentru munca forțată.
Potrivit Departamentului de Stat al SUA, până la două milioane de uiguri, kazahi și membri ai altor grupuri etnice indigene din Xinjiang au fost duși în centre de detenție din vestul regiunii chineze.
China neagă faptul că aceste tabere sunt lagăre de concentrare, susținând că sunt necesare pentru a reduce terorismul, separatismul și radicalismul religios. Dar oamenii care au fugit din provincie spun că mii de oameni sunt supuși unei „îndoctrinări politice” în unități cunoscute oficial sub numele de tabere de reeducare.
Raportul, publicat în seara zilei de 16 august de către raportorul special al ONU privind sclavia modernă, Tomoya Obokata, conchide că natura și amploarea puterilor exercitate asupra lucrătorilor - inclusiv supravegherea excesivă și condițiile de viață și de muncă abuzive - ar putea „echivala cu o sclavie, crimă împotriva umanității, cerând o anchetă independentă suplimentară".
Biden semnează o importantă lege privind clima, sănătatea, impozitele și inflația
Președintele SUA, Joe Biden, a promulgat un proiect de lege privind sănătatea, clima și impozitele, document care prevede alocare a 430 de miliarde de dolari și include cel mai mare pachet de măsuri privind clima din istoria SUA devenind una dintre măsurile emblematice ale președinției sale de doi ani.
Adoptarea așa-numitei „Inflation Reduction Act” (IRA) reprezintă punctul culminant după mai bine de un an de dispute și înțelegeri politice. Legea include măsuri menite să sprijine alternativele energetice cu emisii reduse și să reducă emisiile de gaze cu efect de seră la nivel național. De asemenea prevede și reducerea prețurilor la medicamentele eliberate pe bază de rețetă și creșterea impozitelor pentru corporații și pentru cei bogați.
Biden a revenit pentru scurt timp din vacanță pentru a semna proiectul de lege, care a fost adoptat strict pe linie de partid, fără sprijinul republicanilor din opoziție. „Acest proiect de lege este cel mai mare pas înainte în ceea ce privește clima”, a declarat el în cadrul unei ceremonii de semnare la Casa Albă.
Criticii republicani au atacat multe prevederi ale proiectului de lege, susținând că banii alocați vor accelera inflația, mai degrabă decât s-o țină în frâu.
Trupele germane se alătură din nou misiunii UE în Bosnia, spre nemulțumirea Rusiei
Un pluton de militari germani a sosit în Bosnia și Herțegovina pe 16 august, ca parte a misiunii de menținere a păcii și de securitate a Uniunii Europene în acest stat balcanic afectat de tulburări interetnice care durează de aproape două decenii. Decizia a fost criticată de îndată de ambasada Rusiei.
Revenirea trupelor germane în misiunea EUFOR pentru prima dată în ultimul deceniu reflectă îngrijorarea Occidentului față de forțele etnice și politice centrifuge și față de potențialele repercusiuni geopolitice ale războiului din Ucraina.
Săptămâna trecută, EUFOR a anunțat desfășurarea a până la 50 de soldați ai Bundeswehr în fosta republică iugoslavă, care rămâne divizată într-o federație bosniacă și croată și o entitate majoritar sârbă cunoscută sub numele de Republika Srpska, în conformitate cu termenii unui armistițiu din 1995.
Reprezentanții EUFOR spun că sosirea trupelor germane reprezintă „o nouă demonstrație a angajamentului UE față de un viitor stabil, prosper și european pentru toți cetățenii" Bosniei. Misiunea Althea a EUFOR în Bosnia afirmă că aceasta cuprinde aproximativ 1100 de soldați din 20 de țări. Delegatul sârb în cadrul președinției tripartite a Bosniei, Milorad Dodik, care a cerut în mod deschis secesiunea Republicii Srpska, a criticat sosirea trupelor germane făcând referiri la Al Doilea Război Mondial.
Actualul mandat al EUFOR expiră în noiembrie și există speculații potrivit cărora Moscova ar putea folosi dreptul de veto al Consiliului de Securitate al ONU pentru a împiedica o prelungire. Ambasada Rusiei la Sarajevo a afirmat, la 16 august, cu privire la sosirea efectivelor germane, că Statele Unite și Marea Britanie „pregătesc terenul pentru NATO-izarea treptată” a Bosniei. Ambasada rusă a declarat că „în special" sugestiile potrivit cărora conflictul dintre Rusia și Ucraina afectează situația din Bosnia le consideră „inacceptabile”.
Estonia demolează un monument sovietic din Al Doilea Război Mondial
Autoritățile estone au decis să demoleze și să mute monumentele din perioada sovietică a celui de-al Doilea Război Mondial din orașul de frontieră Narva, o decizie care a stârnit avertismente și proteste din partea Moscovei.
Inginerii au început să îndepărteze un tanc din cadrul unui monument din Narva în 16 august, în timp ce un contingent considerabil de poliție și forțe de securitate stăteau de pază, a informat postul public de televiziune eston ERR. „Decizia de astăzi ne ajută să ne menținem concentrarea asupra celor mai importante sarcini ale noastre: asigurarea securității Estoniei și ajutorarea tuturor locuitorilor Estoniei pentru a face față crizelor cauzate de războiul din Ucraina”, a declarat premierul Kaja Kallas.
Tancul sovietic va fi mutat în cadrul unui muzeu de război, la nord de capitala Tallinn. Narva este un oraș majoritar rusofil, situat la granița cu Rusia, iar anunțul guvernului că intenționează să mute tancul a stârnit proteste din partea oficialilor ruși.
În 2007, guvernul eston a anunțat că va muta un monument numit „Soldatul de bronz” din centrul Tallinnului într-un cimitir militar de la periferia orașului, ceea ce a stârnit indignare în presa de limbă rusă și două zile de revolte în Tallinn, în urma cărora 156 de persoane au fost rănite și au fost reținute 1.000 de persoane.
Ulterior, țara a fost ținta unor masive atacuri cibernetice atribuite în mare măsură Rusiei. Estonia și cei doi vecini baltici ai săi, Letonia și Lituania, au adoptat poziții tot mai dure față de Moscova în urma invaziei rusești din Ucraina din februarie.
Maia Sandu va cere acțiuni mai dure pentru combaterea propagandei
Președinta Maia Sandu susține că instituțiile statului trebuie să aibă o atitudine mult mai dură și tranșantă față de mediile moldovene care promovează războiul.
Într-un interviu pentru portalul NordNews de la Bălți, președinta a declarat că va cere instituțiilor statului, la una din următoarele ședințe ale Consiliului Suprem de Securitate, „să oprească această propagandă de război”.
„O să pun problema mai tranșant”, a spus Maia Sandu. Potrivit ei, „statul trebuie să ia o atitudine mult mai dură față de cei care promovează războiul”, deoarece este vorba de „riscuri la adresa securității statului”.
Marți, 16 august, directorul adjunct al Departamentului de informații și presă al Ministerului de Externe de la Moscova, Ivan Neceaev, a invocat degradarea libertății presei în R. Moldova. Oficialul rus a reclamat că mai multe instituții de presă afiliate opoziției moldovene ar fi supuse presiunilor și că spațiul informațional din Moldova ar fi epurat de opinii incomode guvernării de la Chișinău.
Diplomația moldoveană a respins acuzațiile Moscovei. Într-un comentariu, Ministerul de externe de la Chișinău notează că Moldova luptă cu propaganda, fiind adoptate o serie de acte normative în acest sens. Instituția mai reamintește că, în ultimul an, R. Moldova a avansat cu 49 de poziții în Indicele Mondial al Libertății Presei al organizației Reporteri Fără Frontiere, ajungând pe locul 40 din 180 de țări din clasament. Experții media atenționează însă că această creștere are la bază o schimbare în metodologia cercetării și nu neapărat înbunătățirea situației presei din R. Moldova.
SUA și UE studiază răspunsul Iranului la textul „final” al acordului nuclear
Statele Unite și Uniunea Europeană au declarat că examinează răspunsul Iranului la un proiect „final” de acord nuclear cu puterile mondiale, după ce Teheranul a declarat că și-a prezentat punctul de vedere coordonatorului UE pentru discuții cu o zi mai devreme.
Autoritățile de la Washington au declarat că a transmis deja răspunsul diplomatului de rang înalt al UE, Josep Borrell. „Toată lumea studiază răspunsul și nu este acum momentul să speculăm asupra posibilelor evoluții”, a declarat o purtătoare de cuvânt a lui Borrell.
Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat că Statele Unite „au primit comentariile Iranului prin intermediul UE și le studiază”, adăugând: „Împărtășim opiniile noastre cu UE”.
Prețurile mondiale ale petrolului par să se fi relaxat marți 16 august în așteptarea unui posibil acord care să scoată Iranul din impasul de doi ani, de când președintele american Joe Biden a preluat mandatul promițând să readucă la viață acordul suspendat.
Agențiile de presă oficiale și semioficiale din Iran au sugerat că este probabilă încheierea unui acord, dar au reiterat cererile Teheranului de concesii nespecificate din partea Statelor Unite. Agenția de știri IRNA a declarat că „un acord va fi încheiat, dacă Statele Unite vor reacționa cu realism și flexibilitate” la răspunsul iranian. Agenția de știri ISNA anunța pe 16 august că Teheranul se așteaptă la un răspuns din partea „celeilalte părți” în termen de două zile.
Energoatom susține că hackerii ruși i-au atacat pagina de internet
Agenția nucleară de stat ucrainean Energoatom a declarat la 16 august că hackeri cu sediul în Rusia au declanșat un atac de câteva ore asupra paginii sale de internet, dar a precizat că problemele majore au fost evitate.
Energoatom a dat vina pentru atac pe ceea ce a spus că a fost un grup rus numit NarodnaIa kiberarmia (sau armata cibernetică populară). Agenția a fost implicată în conflictul dintre Rusia și Ucraina, care durează de cinci luni, încă din primele zile, când trupele rusești au ocupat centrala nucleară Zaporojie și alte obiective nucleare.
„Rușii au lansat un atac cibernetic fără precedent asupra site-ului oficial al Energoatom”, a declarat compania pe pagina sa de Facebook adăugând că a fost „cel mai puternic atac” asupra site-ului său de când a început invazia. Reprezentanții Energoatom spun că grupul rus a lansat „7,25 milioane de utilizatori bot care au simulat sute de milioane de vizualizări ale paginii de start a companiei timp de trei ore”. Dar a precizat că operațiunile site-ului nu au fost afectate „în mod semnificativ” și că utilizatorii nu au fost conștienți de tentativa de întrerupere.
Energoatom se află în centrul preocupărilor actuale determinate de operațiunile militare din perimetrul centralei nucleare de la Zaporojie și de eforturile ucrainene și internaționale de a se proteja împotriva unui dezastru nuclear la instalația respectivă, inclusiv prin demersurile de a permite experților Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) să viziteze centrala, controlat din martie de forțele rusești.
Al doilea caz de variola maimuței, confirmat în R. Moldova
Un moldovean care a revenit de la Paris a fost diagnosticat marți, 16 august, cu variola maimuței, acesta fiind al doilea caz confirmat în R. Moldova, anunță Agenția Națională pentru Sănătate Publică.
Potrivit unui comunicat de presă al ANSP, bărbatul a avut primele simptome ale bolii încă săptămâna trecută: slăbiciuni, transpirație abundentă, erupții cutanate multiple.
Ajuns în țară, el a mers împreună cu un prieten, cu mașina, de la aeroport direct la Urgență, iar de acolo a fost redirecționat la Spitalul de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă”, unde a fost internat cu suspecție la variola maimuței. Testul pentru variola maimuței a fost pozitiv. Ancheta epidemiologică este în desfășurare. Starea pacientului este de gravitate medie, stabilă.
Primul caz de variola maimuței a fost confirmat în Republica Moldova pe 8 august la un cetățean străin care a venit din SUA.
Macron și Zelenski au discutat despre criza nucleară
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunțat „terorismul nuclear al Rusiei” într-o convorbire telefonică purtată la 16 august cu președintele francez Emmanuel Macron, în care ambii șefi de stat au subliniat amenințarea reprezentată de acțiunile rusești în jurul centralei nucleare din Zaporojie în actualul război.
Experții nucleari ucraineni și internaționali continuă să ceară garanții mai mari împotriva unei catastrofe la Zaporojie, în sud-estul Ucrainei, în apropierea liniilor de front ale invaziei care durează de cinci luni. Zelenski a scris pe Twitter, după discuția cu Macron, că „Trebuie să mărim sancțiunile împotriva Rusiei”.
Biroul lui Macron a declarat că liderul francez „a subliniat îngrijorarea sa cu privire la amenințarea reprezentată de prezența și acțiunile forțelor armate ruse și contextul de război cu conflictele în curs de desfășurare privind securitatea și siguranța instalațiilor nucleare ucrainene și a cerut retragerea acestor forțe”.
Biroul de presă de la Champs-Elysees a precizat că Macron a subliniat, de asemenea, sprijinul său pentru propunerea directorului general al agenției nucleare a ONU de a trimite o misiune de experți în Zaporojie cât mai curând posibil și termenii posibili ai acesteia.
Președinția franceză a mai spus că Macron a vorbit ulterior cu premierul indian Narendra Modi, iar cei doi bărbați au promis să lucreze împreună pentru a încerca să pună capăt conflictului dintre Rusia și Ucraina.
Secretarul general al ONU, António Guterres, a cerut crearea unei zone demilitarizate în jurul Zaporojie. Atât ONU, cât și organismul său de supraveghere nucleară, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), au declarat că inspectorilor AIEA ar trebui să li se permită să viziteze centrala.
După ce a dispărut de pe radare, o navă cu cereale ucrainene apare într-un port sirian
Prima navă care a părăsit Ucraina în cadrul unui acord încheiat în urmă cu două săptămâni sub egida ONU și a Turciei pentru a debloca exporturile de alimente și îngrășăminte pe fondul războiului dintre Rusia și Ucraina ar fi acostat, potrivit unei surse de transport maritim și a datelor din satelit, la 16 august, devreme, în orașul-port sirian Tartus.
Nava Razoni, sub pavilion Sierra Leone, a plecat din Ucraina cu încărcătura sa de 26.000 de tone de porumb la 1 august și nu a descărcat în Liban, așa cum era programat, ci a mers în Turcia, apoi și-a oprit transponderul care transmite date de localizare, pentru a apărea în portul sirian Tartus.
Rusia este un aliat-cheie care l-a ajutat pe președintele sirian Bashar al-Assad să facă față unui război civil brutal și administrează o parte din portul Tartus. În iunie, Damascul a recunoscut declarațiile de independență a două regiuni din estul Ucrainei, unde separatiștii susținuți de Rusia controlează suprafețe mari de teren din 2014, ceea ce a determinat Kievul să întrerupă relațiile diplomatice cu Siria.
Imaginile de la Planet Labs PBC au arătat nava Razoni la Tartus, iar o sursă de transport maritim a declarat că cel puțin o parte din încărcătura sa era descărcată acolo.
Cumpărătorul inițial din Liban ar fi refuzat livrarea înainte ca Razoni să ajungă în Turcia la 11 august, unde o parte din încărcătură a fost descărcată. După ce a pornit la 11 august, Razoni pare să-și fi oprit transponderul.
Kievul a acuzat deja autoritățile siriene că au luat cel puțin 150 000 de tone de cereale furate din stocurile ucrainene după invadarea Rusiei în februarie.
Rușii vorbesc despre sabotaj în cazul exploziilor de la depozitul de muniție din Crimeea
Un depozit cu muniție al armatei ruse situat în nordul Crimeei a explodat pe 16 august, a declarat Ministerul rus al Apărării, rănind cel puțin două persoane și determinând evacuarea a mii de locuitori din apropiere. Ministerul susține că explozia a fost produsă de un sabotaj.
Presa locală informează despre o a doua explozie la o substație electrică din apropiere, în districtul Djankoi din peninsula ocupată de Rusia la Marea Neagră. Nu se știe dacă există vreo legătură între cele două incidente, care au avut loc aproximativ în același timp. Oficialii ucraineni au evitat să revendice în mod public sau direct responsabilitatea pentru incidente, dar unii par să sugereze că Kievul a fost implicat.
New York Times a citat un „oficial ucrainean de rang înalt” anonim care a declarat că o unitate militară ucraineană de elită care opera în spatele liniilor inamice este răspunzătoare de aceste explozii. Andri Iermak, șeful biroului președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a declarat că forțele armate
Mihailo Podoliak, un alt consilier important al lui Zelenski, a numit ultimele explozii ca fiind un avertisment că „Crimeea ocupată de ruși înseamnă depozite, explozii și un risc ridicat de moarte pentru invadatori și hoți”.
Videoclipurile și fotografiile postate pe Telegram și pe alte rețele de socializare au arătat o serie de explozii și explozii în zonă, nu departe de granița administrativă cu regiunea Herson din Ucraina continentală, ocupată în prezent de forțele rusești. Serghei Axionov, guvernatorul numit de Rusia pentru peninsulă, a declarat că două persoane au fost rănite și că aproximativ 3.000 de oameni au fost evacuați dintr-un sat din apropiere. Incidentele au avut loc la aproximativ o săptămână după ce mai multe explozii petrecute într-o bază aeriană rusă Saki au distrus mai multe avioane de război rusești.
Guterres, Erdogan și Zelenski se întâlnesc joi la Lvov
Secretarul general al ONU Antonio Guterres se va afla joi la Liov, în Ucraina, unde se va întîlni cu preşedinţii ucrainean şi turc pentru a discuta despre exportul de cereale din porturile Ucrainei de la Marea Neagră, dar și despre securitatea centralei nucleare de la Zaporojie, care este cea mai mare centrală atomică de pe continentul european.
„Secretarul general se va afla joi la Liov la invitaţia preşedintelui Volodimir Zelenski, pentru a participa la o întâlnire trilaterală cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi liderul ucrainean", a anunțat la o conferință de presă purtătorul de cuvânt ONU Stephane Dujarric, precizând că Antonio Guterres se va deplasa apoi la Odesa şi după aceea în Turcia.
La reuniune va fi examinată aplicarea acordului din iulie de la Istanbul privind reluarea exporturilor de cereale ucrainene prin porturile de la Marea Neagră, acord „în care Turcia este un element-cheie", a mai spus Dujarric, adăugând că „va fi discutată şi chestiunea centralei nucleare [Zaporojie]” și că ar urma să aibă loc și o întâlnire bilaterală preşedintele Volodimir Zelenski şi secretarul general al Națiunilor Unite.
Antonio Guterres a avertizat săptămâna trecută că bombardamentele din zona centralei riscă să provoace un accident nuclear cu consecințe grave pentru întreaga regiune. Națiunile Unite s-au oferit să organizeze vizita unei echipe internaționale de experți la centrală, pentru a analiza la fața locului situația securității reactoarelor nucleare, dar marți Rusia a declarat că misiunea nu poate călători prin Kiev și nu poate trece liniile frontului spre Zaporojie din motive de securitate. Argumentul a fost respins imediat de ONU.
Tot marți, într-o discuție cu președintele Franței, Zelenski a acuzat din nou Rusia de „terorism nuclear”. Moscova susține că forțele ucrainene sunt cele care atacă centrala. Centrala de la Zaporojie este controlată de trupele rusești, dar funcționează în continuare cu personal ucrainean.
Solistul DDT Iuri Șevciuk, condamnat pentru că l-a criticat pe Putin și invazia din Ucraina
Solistului grupului rusesc de rock DDT Iuri Şevciuk a fost amendat de un tribunal din Ufa cu 50.000 de ruble (800 de dolari) pentru că l-a criticat dur pe președintele Vladimir Putin și invazia din Ucraina în timpul unui concert. Şevciuk nu a fost prezent la tribunal, dar avocatul său, Alexandr Peredruk, a citit o declaraţie a clientului său.
„Eu, Iuri Șevciuk, am fost întotdeauna împotriva războaielor din orice țară, în orice moment. Am vorbit împotriva războaielor din Vietnam, Afganistan, Cecenia, Abhazia, Georgia, Osetia, Karabakh, Irak etc... Cred că orice probleme și complicațiile de natură politică între țări și popoare trebuie rezolvate prin metode diplomatice... De asemenea, sunt împotriva războiului din Donbas care este în desfășurare de opt ani și a operațiunii militare speciale în curs de desfășurare în Ucraina”, a scris Șevciuk în declarația citită public.
Rusia numește invazia din Ucraina o „operațiune militară specială” și a făcut ilegală referirea la ea drept război
Peredruk a spus că rocker-ul va face recurs.
Procurorii l-au acuzat pe Șevciuk în temeiul unei legi adoptate la scurt timp după invazia din 24 februarie, care incriminează declarațiile publice ce ar putea „discredita forțele armate”, deci orice declarație critică la adresa războiului din Ucraina.
În timpul unui concert DDT la Ufa, în mai, Șevciuk a criticat dur decizia președintelui Vladimir Putin de a invada Ucraina.
„Patria nu este fundul președintelui pe care trebuie să-l săruți tot timpul. Patria este o cerșetoare, o bătrână care vinde cartofi la gară. Asta este Patria", a spus Șevciuk în concert.
Șevciuk a fost aplaudat și ovaționat de public. Videoclipurile declarațiilor sale au devenit virale pe canalele de socializare din Rusia.
Legea pe care Putin a semnat-o în martie impune pedepse grele cu închisoarea pentru distribuirea de „informații în mod deliberat false” despre operațiunile militare rusești, deoarece Kremlinul încearcă să controleze relatările despre războiul din Ucraina.
Legea prevede pedepse de până la 10 ani închisoare pentru persoanele condamnate deja pentru un delict, în timp ce pedeapsa pentru distribuirea de „informații în mod deliberat false” despre armata rusă care conduc la „consecințe grave” este de până la 15 ani de închisoare.
Maia Sandu despre noul embargo rusesc: „Dincolo de piața europeană sunt și alte piețe”
Produsele din Republica Moldova au nevoie de o piață de desfacere unde este apreciată calitatea și nicidecum altceva, a declarat marți, președinta Maia Sandu, aflată într-o vizită la Bălți, comentând intrarea în vigoare a noului embargo rusesc pe produsele agrare din Moldova.
Președinta a asigurat că guvernul a început deja discuții cu oficiali din alte țări pentru a pune la dispoziția producătorilor noi piețe de desfacere. Totodată a reamintit că din iulie s-a liberalizat exportul spre Uniunea Europeană pentru o serie de produse agricole, inclusiv merele, care sunt cele mai afectate de actualul embargo rusesc.
În baza deciziei UE din iulie, timp de un an, producătorii moldoveni pot exporta fără taxe o cantitate dublă de mere, și anume 80.000 de tone.
„Dincolo de piața europeană sunt și alte piețe” a mai spus Maia Sandu.
Ministrul Agriculturii Vladimir Bolea a declarat pe de altă parte luni, că R. Moldova este deschisă pentru a „forma un grup de lucru cu implicarea experților naționali și cu cei din Federația Rusă”, care să ancheteze problemele de securitate fitosanitară invocate de Rosselhoznadzor pentru decizia de a sista temporar importul de produse agricole din toate raioanele, cu excepția celor de pe malul stâng la Nistrului și din raionul Dubăsari, aflat numai parțial sub controlul autorităților de la Chișinău.
Embargoul intrat în vigoare pe 15 august a fost discutat de Bolea cu ambasadorul Federației ruse la Chișinău Oleg Vasnețov.
Bolea a propus totodată „să efectuăm vizite la depozite, să colectăm date, să identificăm riscurile existente și să le lichidăm”, totul pentru a restabili încrederea partenerilor în securitatea produselor din R. Moldova, relatează presa de la Chișinău.
Încă 20 de zile de arest pentru Marina Tauber: „Este o decizie neașteptată”
Vicepreședinta Partidului Șor, Marina Tauber, va rămâne în Penitenciarul nr. 13. Judecătoria Chișinău cu sediul Ciocana a prelungit marți, 16 august, cu 20 de zile mandatul de arest preventiv emis pe numele deputatei, la solicitarea procurorilor.
Marina Tauber a fost escortată la ședința de judecată, care s-a desfășurat cu ușile închise și a durat câteva ore, timp în care membri și simpatizanți ai Partidului Șor au protestat în fața instanței, cerând eliberarea ei din penitenciar.
„Este o decizie neașteptată. Sper că la baza ei stau niște motive serioase, pentru că astăzi acuzatorii de stat nu au putut să aducă nicio probă nouă care ar servi drept temei ca să rămân la pușcărie”, a declarat Tauber după ședință.
Ea se declară nevinovată și susține că dosarul său constituie „un șantaj din partea președintei Maiei Sandu la adresa liderului partidului, Ilan Șor, ca să oprească protestele și criticile la adresa guvernării”.
Avocații săi au anunțat că vor contesta decizia la Curtea de Apel Chișinău.
Marina Tauber a fost lipsită de imunitate parlamentară și reținută pe 21 iulie, iar pe 23 iulie a fost plasată în arest preventiv în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău. Ea este acuzată de falsificarea raportului financiar al Partidului Șor și de acceptarea cu bună știință a finanțării formațiunii de către un grup criminal organizat.
Șoigu: „Operațiunile armatei ucrainene sunt planificate la Washington și Londra”
Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu a insistat că actualul război din Ucraina s-a transformat într-o confruntare între Rusia și Occident, prin intermediul forțelor ucrainene.
Vorbind la o conferință pe teme de securitate de la Moscova, Șoigu a declarat că operațiunile forțelor ucrainene ar fi „planificate la Washington și Londra. Agențiile de informații occidentale nu numai că au furnizat coordonatele țintelor pentru lansarea loviturilor [armatei ucrainene], dar specialiștii occidentali au supravegheat și introducerea acestor date în sistemele de arme [pe care le-au furnizat ucrainenilor]”.
Cu aceeași ocazie, Șoigu a declarat că Rusia nu intenționează să folosească arme nucleare în Ucraina pentru că „scopul principal al forțelor nucleare ruse este de a descuraja un potențial atac nuclear”.
