Ştiri
AIEA vrea să stabilească o prezență permanentă la Zaporojie
Inspectorii ONU au spus miercuri că doresc să stabilească o misiune permanentă la centrala atomică Zaporojie pentru a evita un „accident nuclear” acolo.
Cei 14 membri ai echipei Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) sunt așteptați joi la centrala nucleară de la Zaporojie, care se află într-un teritoriu ocupat de forțele ruse. „Misiunea mea este să previn un accident nuclear și să conserv cea mai mare centrală atomică din Europa, (…) lucrul începe mâine, (…) încercăm să stabilim o prezență permanentă pentru Agenție”, a declarat jurnaliștilor șeful AIEA Rafael Grossi, după ce a călătorit de la Kiev către Zaporojie.
Noi bombardamente au lovit miercuri un oraș din apropiere de cea mai mare uzină nucleară de pe continentul european, soarta centralei de pe malul rîul Nipru generând îngrijorare pe plan internațional, din cauza posibilelor scurgeri radioactive ce ar putea fi generate de atacurile repetate.
„Armata rusă bombardează orașul Energodar”, spunea miercuri dimineață șeful administrației militare a districtului Nikopol Evhen Evtușenko, citat de AFP.
Potrivit primarulului din Energodar Dmitri Orlov, unul dintre obuze a lovit clădirea consiliului local.
Atacul a avut loc la câteva ore după ce echipa condusă de șeful (AIEA) a plecat de la Kiev spre Zaporojie.
Situată pe linia frontului dintre forțele ruse și ucrainene, zonacentralei nucleare a fost bombardată în mod repetat în ultimele zile, Kievul și Moscova acuzându-se reciproc de atacuri.
Miniștrii de externe din UE suspendă facilitățile de acordare de vize pentru ruși
Miniștrii de externe din Uniunea Europeană au decis miercuri să suspende facilitățile de acordare de vize pentru ruși, făcând mai dificilă și mai scumpă intrarea acestora în UE, a anunțat coordonatorul politici externe și de securitate a Uniunii, Josep Borrell
„Am căzut de acord asupra suspendării acordului de facilitare a obținerii de vize dintre UE și Rusia”, le-a spus Borrel jurnaliștilor la încheierea reuniunii informale de două sile a miniștrilor de externe și ai apărării comunitari, care a avut loc la Praga.
„Asta va reduce semnificativ numărul de vize emise de statele membre UE, iar obținerea lor va fi mai dificilă și va dura mai mult”.
Agenția Reuters citează mai mulți diplomați care spun că miniștrii UE nu s-au putut pune de acord pe o interzicere totală a vizelor europene pentru ruși, din cauză că țările membre în blocul european au viziuni diferite legate de această chestiune.
Decizia luată la Praga recunoaște dreptul țărilor membre să restricționeze fiecare cum crede de cuviință intrarea cetățenilor ruși pe teritoriile lor
Editorul Europei Libere pentru afaceri europene, Rikard Jozwiak, spune că, prin aceasta, se acceptă soluții regionale la care pot recurge țările baltice și altele ce preferă interzicerea vizelor turistice pentru ruși.
Iată ce declara miercuri la Praga șeful diplomației lituaniene Gabrielius Lansberghis.
„Suntem bucuroși, Lituania e bucuroasă, eu sunt bucuros că problemele țărilor care au graniță cu Rusia legate de intrarea rușilor cu vize Schengen au fost recunoscute. S-a recunoscut că avem posibilitatea de a căuta o soluție națională sau regională pentru a ne asigura securitatea la granițe.
Ce trebuie acum noi să facem, noi, cele cinci state de graniță (cele trei state baltice, Polonia și Finlanda) este să găsim o soluție regională pentru a aborda problema de securitate reprezentată de oamenii care trec granița în țările noastre, și pleacă mai departe în alte țări din Europa venind din Rusia cu pașapoarte rusești și cu vize Schengen”.
Josep Borrell a mai spus că s-a înregistrat o creștere semnificativă a rușilor care au trecut granițele Rusiei în țările învecinate de la mijlocul lui iulie încoace. „Asta a devenit un risc de securitate pentru țările vecine, și în plus am văzut mulți ruși călătorind de plăcere sau la cumpărături, de parcă în Ucraina nu ar fi un război care face ravagii”, a declarat Josep Borrell, citat de agenția Reuters.
Armata ucraineană continuă să respingă atacurile forțelor rusești din Donbas
Armata ucraineană continuă să respingă încercările forțelor rusești de a străpunge liniile de apărare din jurul localității strategice Bahmut pentru a-li spori controlul în regiunea Donbas. După ce au cucerit orașele Severeodonețk și Lisiceansk acum câteva săptămâni, rușii se concentrează acum pe Bahmut.
Orașul, care avea aproximativ 70.000 de locuitori înainte de declanșarea invaziei neprovocate a Rusiei în Ucraina pe 24 februarie, a fost bombardat din nou pe 27 august, a anunțat armata ucraineană.
Ucrainenii spun că au oprit înaintarea rușilor în apropiere de alte două orașe importante, Sloviansk și Kramatorsk, și au respins un atac rusesc în orașul minier Avdivka, în ciuda tirurilor de artilerie și a atacurilor cu rachete ale inamicului.
Între timp, ministerul britanic al apărării s-a declarat sceptic că rușii vor fi capabili să-și mărească numărul combatanților din Ucraina.
Președintele rus Vladimir Putin a semnat săptămâna trecută un decret de mărire a numărului militarilor ruși de la 1,9 milioane la 2,04 milioane, în timp ce războiul Rusiei în Ucraina a intrat în a șaptea lună.
Kuleba și Popescu au discutat despre cum poate Ucraina ajuta Moldova să-și întărească securitatea
Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a anunțat că s-a întâlnit cu omologul său moldovean Nicu Popescu în marginea reuniunii informale a miniștrilor de externe și ai apărării din Uniunea Europeană care se încheie pe 31 august la Praga, capitala Cehiei, țară care deține președinție prin rotație a Uniunii Europene.
„La întâlnirea noastră în marginea reuniunii Gymnich de la Praga, ministrul moldovean de externe Nicu Popescu și cu mine am discutat despre cum anume poate Ucraina ajuta Moldova să-și întărească apărarea, inclusiv cea energetică, precum și un larg spectru de alte chestiuni bilaterale și regionale”, a scris Kuleba într-un mesaj postat miercuri pe Twitter.
Reuniunea Gymnich este o reuniune informală a miniștrilor de externe din țările membre UE, care se organizează o dată la șase luni, iar numele ei vine de la castelul Gymnich, din Erfstadt, Germania, unde a avut loc prima reuniune de acest fel în 1974.
R. Moldova va cumpăra energie electrică pentru luna septembrie de la trei furnizori
Societatea „Energocom” a semnat trei contracte pentru furnizarea energiei electrice în luna septembrie.
Vicepremierul pentru Infrastructură, Andrei Spînu, a precizat pe canalul său de Telegram că acordul cu Centrala de la Cuciurgan (MGRES) prevede cumpărarea a 67% din necesitățile malului drept la un preţ de 59,9 USD/MWh. MGRES este controlată de compania rusă Inter RAO UES.
Al doilea contract a fost semnat pentru 30% din achiziții și a fost semnat cu compania ucraineană „Energoatom”, la un preț de 77 USD/MWh. Spînu a mai precizat că pentru 3% din achiziție a fost încheiat un contract cu „Ukrhydroenergo” la prețul de 100 USD/MWh.
Andrei Spînu a precizat că prețul mediu este de 66,23 USD/MWh și că tariful la curent pentru consumatori rămâne neschimbat.
Parlamentul de la Chișinău a aprobat, la începutul anului 2022, modificările la Legea cu privire la energia electrică, potrivit cărora participanții la licitații sunt obligați să achiziționeze energia electrică din cel puțin două surse. Până atunci, curentul putea fi cumpărat doar de la un singur furnizor.
Kievul acuză forțele ruse de provocări
Ucraina a acuzat miercuri forțele ruse că au bombardat un oraș de lângă centrala nucleară de la Zaporojie, în timp ce experții ONU se află în drum spre centrală într-o misiune de inspectare.
„Armata rusă bombardează orașul Energodar. Aceste provocări sunt periculoase”, a declarat șeful administrației militare a districtului Nikopol, Evhen Evtușenko, citat de AFP.
Potrivit informațiilor oferite de primarul din Energodar, Dmitri Orlov, unul dintre obuze a lovit clădirea în care se află administrația locală.
Atacul a avut loc la câteva ore după ce echipa condusă de șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) a plecat de la Kiev spre Zaporojie, unde urmează să inspecteze în următoarele zile cea mai mare centrală nucleară din Europa, controlată în prezent de forțele militare ruse, care au invadat Ucraina pe 24 februarie.
Situat pe linia frontului dintre forțele ruse și ucrainene, teritoriul centralei nucleare a fost bombardat în mod reperat în ultimele zile, Kievul și Moscova acuzându-se reciproc de atacuri. Acest fapt a stârnit îngrijorări la nivel internațional privind potențiale scurgeri radioactive.
Andrei Spînu: Gazprom a confirmat volumele de gaz pentru luna septembrie
Gazprom a confirmat volumele de gaz care vor fi livrate R. Moldova în luna septembrie, potrivit vicepremierului moldovean Andrei Spînu.
Acesta a confirmat într-un mesaj pe canalul său de Telegram că în cadrul discuțiilor avute, marți seara, cu șeful Gazprom, Alexei Miller, s-a convenit și asupra extinderii termenului pentru realizarea auditului până în data de 1 octombrie.
„Am reiterat necesitatea de a extinde termenul până la data de 31 martie 2023. Vom continua discuțiile și în perioada următoare”, a menționat Spînu.
Potrivit vicepremierului, cu șeful Gazprom a fost discutat inclusiv despre capacitatea de plată a MoldovaGaz, a „prețului ridicat” pentru gaz și despre „perspectivele livrării de gaze pentru iarna care vine.”
În prima jumătate a lunii august, guvernul de la Chișinău a anunțat că a încheiat un contract cu companiile Wikborg Rein Advokat firma AS din Norvegia și Forensic Risk Alliance & Co din Marea Britanie pentru realizarea auditului datoriilor istorice la gazele livrate R. Moldova, cu excepția regiunii transnistrene. Auditul ar urma să fie realizat până pe 30 ianuarie 2023. Anterior, șeful MoldovaGaz, Vadim Ceban declara că datoriile istorice se cifrează la 720 de milioane de dolari, datorii acumulate până în anul 2019.
Președintele R. Moldova, Maia Sandu, a declarat, marți seara, într-un interviu, că și Gazprom a inițiat, în paralel, un audit al datoriilor istorice ale MoldovaGaz. Maia Sandu a admis că există riscul ca Gazprom să închidă „robinetul la gaz” pentru R. Moldova. Chiar dacă Gazprom nu va recurge la deconectare, „prețurile devin inaccesibile”, a afirmat președinta.
MoldovaGaz a achitat marți, 30 august, cu o întârziere de 10 zile, plata în avans pentru luna august în volum de peste 16 de milioane de dolari. De asemenea, a fost achitată integral plata consumului pentru luna iulie.
De la sfârșitul anului trecut, Gazprom a amenințat R. Moldova în câteva rânduri cu oprirea livrărilor de gaze în cazul neachitării la timp a facturilor pentru gaze.
Josep Borrell cere statelor UE un „punct de vedere comun” privind eliminarea vizelor pentru ruși
Șeful diplomației europene, Josep Borrell, îndeamnă statele UE să găsească un punct de vedere comun privind propunerea eliminării vizelor turistice pentru cetățenii ruși, care vor să călătorească în UE.
„Voi lucra pentru unitate... Nu ne putem permite să părem dezbinați referitor la un lucru atât de important”, a spus Borrell presei în dimineața zilei de 31 august, înainte de a începe cea de-a doua zi de lucru din cadrul reuniunii miniștrilor UE de externe, care se desfășoară la Praga.
Propunerea eliminării vizelor turistice pentru ruși ar putea deveni cea mai recentă sancțiune a UE în adresa Rusiei (din cauza invaziei în Ucraina), în cazul în care toate cele 27 de state membre ar cădea de acord. Anterior, Germania și Franța au anunțat că se împotrivesc, spunând că măsura este „contraproductivă”.
Și Josep Borrell a declarat că Uniunea Europeană ar trebui să evite o interzicere totală a vizelor pentru cetățenii ruși.
În același timp, statele europene de la frontieră cu Rusia, printre care Polonia, Finlanda etc. au optat pentru interdicții mai dure, în contextul în care zborurile din Rusia spre UE sunt restricționate, iar cetățenii ruși folosesc granițele terestre pentru a călători.
„Trebuie să facem totul pentru a pune presiune pe societatea rusă”, altfel ar însemna un compromis „cu răul”, a declarat ministrul eston de externe Urmas Reinsalu, într-un interviu pentru RFE/RL pe 30 august.
Inspectorii ONU sunt în drum spre centrala nucleară de la Zaporojie
O echipă de experți ONU urmează să ajungă pe 31 august la centrala nucleară de la Zaporojie, controlată de forțele armate ruse.
Scopul misiunii este inspectarea centralei, în contextul îngrijorărilor internaționale cu privire la potențiale scurgeri radioactive. Rusia și Ucraina s-au acuzat reciproc de bombardarea teritoriului centralei, dar care s-ar fi lăsat fără pagube majore sau scurgeri radioactive.
Rafael Grossi, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), a declarat că speră să se stabilească o misiune de monitorizare permanentă la cea mai mare centrală nucleară din Europa.
„Aceste operațiuni sunt foarte complexe. Mergem pe un teritoriu ocupat, într-o zonă de război. Este nevoie de garanții clare nu doar din partea Rusiei, dar și din partea Ucrainei”, a spus Grossi în timpul aflării sale la Kiev, înainte de a pleca la Zaporojie, unde inspectorii ONU se vor afla pentru câteva zile.
Rusia oprește fluxul de gaz prin conducta Nord Stream 1
Gazprom a închis conducta Nord Stream 1 către Uniunea Europeană pentru trei zile, între 31 august și 3 septembrie.
Concernul rus a anunțat că întreruperea fluxurilor pe cea mai mare conductă care transportă gaz rusesc către Germania, prin Marea Baltică, este necesară din cauza unor defecțiuni tehnice.
Întreruperea a alimentat temerile că Rusia reduce aprovizionarea pentru a pune presiune asupra națiunilor occidentale și pentru a rupe unitatea acestora în sancționarea Rusiei pentru războiul său împotriva Ucrainei, acuzație pe care Moscova o neagă.
Klaus Mueller, șeful Agenției germane pentru rețele, care supraveghează aprovizionarea cu energie, a spus că decizia Gazpromului este „de neînțeles din punct de vedere tehnic”, subliniind că cel mai probabil lucrările de reparație sunt doar un pretext al Moscovei pentru a folosi aprovizionarea cu energie ca un instrument de amenințare.
Gazprom cere Republicii Moldova să-și achite la timp factura la gaze
Concernul rus de stat Gazprom, singurul furnizor de gaze pentru R. Moldova, a anunțat pe pagina sa de internet că șeful Gazprom, Alexei Miller, a avut o discuție cu vicepremierul moldovean pe probleme de infrastructură, Andrei Spînu.
Partea moldoveană nu a confirmat discuția dintre Miller și Spînu, care a avut loc în format on-line. Gazprom spune că au fost abordate chestiuni ce țin de aplicarea protocolului bilateral din 29 octombrie 2021 cu privire la rezolvarea problemelor din sfera gazelor. Concernul rus a mai afirmat că în timpul convorbirii „a fost subliniată în mod special” nevoia ca pe viitor partea moldoveană să achite la timp factura la gaze.
Marți, 30 august, Modovagaz a anunțat achitarea plății în avans pentru luna august către Gazprom, dar plata a fost făcută cu o întârziere de zece zile. Moldovagaz ceruse o amânare a plății pentru luna august pânăpe de 1 septembrie.Protocolul din 29 octombrie 2021 prevede, între altele, că Moldovagaz se angajează să-și onoreze plățile curente în avans până la data de 20 a fiecărei luni.
Șeful Moldovagaz, Vadim Ceban, a anunțat pe Telegram că a fost achitată suma de 16,74 de milioane de dolari – plata în avans pentru august – din banii proveniți de la SA Energocom, care cumpără de la Moldovagaz 10 milioane de metri cubi de gaze pentru completarea rezervelor de gaze stocate în România. R. Moldova a depozitat în țara vecină alte 24 milioane de metri cubi de gaz.
Moldovagaz a plătit integral banii datorați Gazpromlui pentru luna iulie. Gigantul energetic de stat rus a amenințat în trecut că va opri livrările de gaze dacă R.Moldova nu achită la timp plățile datorate.
Dmitro Kuleba: doar oponenților „adevărați” ai lui Putin ar trebui să li se permită să viziteze UE
Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a cerut Uniunii Europene să interzică tuturor rușilor să călătorească în UE cu excepția opozanților politici, spunând că invazia neprovocată a Moscovei în Ucraina se bucură de un sprijin larg în Rusia.
Într-un interviu acordat redacției ucrainene a Europei Libere în marginea reuniunii informale e miniștrilor de externe UE care se desfășoară la Praga, Kuleba a spus pe 30 august că Europa se iluzionează crezând că doar președintele rus Vladimir Putin e de vină pentru războiul dus de Rusia în Ucraina, nu și segmente mari din societatea rusă.
Propunerea de a interzice vizele europene pentru ruși a fost sprijinită masiv în ultimele săptămâni mai ales de statele central- și est-europene membre în UE, dar e privită cu scepticism de membri mai vechi ai Uniunii, cum sunt Germania și Franța. Pentru a fi adoptată, interzicerea vizelor pentru cetățenii Rusiei trebuie susținută de toți cei 27 de membri ai Uniunii Europene.
În interviul pentru Europa Liberă, șeful diplomației ucrainene spune că doar oponenților „adevărați” ai lui Putin ar trebui să li se permită să călătorească în UE, și a respins ideea că vizitele în blocul pan-european ar putea avea vreun impact asupra opiniilor celorlalți ruși despre Putin sau despre război.
Kuleba a argumentat că de la instaurarea în 2007 a regimului preferențial în acordarea de vize pentru UE rușilor, Rusia a invadat Georgia și Ucraina, a asasinat oponenți politici în Europa și și-a folosit gazele naturale și petrolul ca arme contra Europei.
„Întrebarea mea este: funcționează impactul transformativ [al ușurăriii procesului de obținere a vizelor]? Poate că [europenii] ar trebui să vadă ce se întâmplă cu adevărat și să accepte că acestea sunt doar iluzii”, a declarat Europei Libere ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba.
Josep Borrell: UE va stabili o misiune de asistență militară pentru Ucraina
Miniștrii apărării din UE au căzut de acord la Praga să lucreze la stabilirea unei misiuni UE de asistență militară pentru Ucraina, pentru a ajuta această țară să se apere în fața actualei invazii a Rusiei, a anunțat coordonatorul politicii externe și de securitate ale Uniunii Europene Josep Borrell.
Borrell prezidează reuniunea de marți și miercuri la care miniștrii apărării și de externe discută la Praga războiul declanșat de Rusia în Ucraina.
„Există multe inițiative privind instrucția [militarilor ucraineni], dar nevoile sunt enorme și trebuie să ne asigurăm că aceste eforturi au coerență”, a spus Borrell după reuniunea miniștrilor apărării.
Miniștrii examinează rolurile pe care l-ar putea juca țările lor în instruirea militară a recruților ucraineni pe teritoriul UE.
Josep Borrell a mai făcut cunoscut că miniștrii apărării comunitari au discutat și modalitățile de a mări producția de armament, din moment ce Occidentul sprijină cu arme Ucraina după șase luni de război.
„Ne golim stocurile [militare]. Trimitem atâtea arme Ucrainei că trebuie să ne reîmprospătăm stocurile”, a spus Borrell.
În cursul serii de marți și a doua zi dimineață miniștrii de externe din Uniunea Europeană dezbat o propunere de a impune restricții de viză cetățenilor ruși care vor să călătorească în UE pentru turism.
Ministrul român de externe Bogdan Aurescu a declarat Europei Libere că Bucureștiul se pronunță pentru limitarea a circulației cetățenilor ruși în Uniunea Europeană, în special în ce privește vizele pentru turism, „pentru că noi considerăm că turismul nu este un drept fundamental”.
„Dar pe de altă parte trebuie să lăsăm ușa deschisă pentru aceia care au nevoie să fie expuși valorilor europene, și pentru aceia care au nevoie de protecție pentru se opun regimului din Rusia”, a spus Europei Libere la Praga ministrul român de externe Bogdan Aurescu.
Peskov: acțiunile Europei față de Rusia sunt „la limita nebuniei”
Kremlinul a insistat, marți, că așa-numita sa „operațiune militară specială” în Ucraina se desfășoară conform planului, în ciuda anunțului că trupele ucrainene au lansat o contraofensivă în sudul țării.
la obișnuita sa conferință de presă zilnică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a fost rugat să răspundă la comentariile lui Volodimir Zelenski, potrivit cărora trupele rusești ar trebui să fugă după ce militarii ucraineni săi ar fi făcut marți mai multe breșe în apărarea rușilor.
„Operațiunea militară specială continuă, continuă metodic și în coordonare cu planurile actuale. Toate obiectivele vor fi îndeplinite”, a răspuns Peskov, potrivit Reuters.
Peskov a comentat și propunerea de eliminare a vizelor turistice UE pentru ruși, spunînd că e „irațională” și e cea mai recentă manifestare a agendei antirusești a Occidentului.
„Desigur, astfel de decizii nu pot rămâne fără răspuns”, a continuat el, adăugând că acțiunile Europei față de Rusia sunt „la limita nebuniei”.
Aurescu: România se pronunță pentru eliminarea vizelor turistice date de UE rușilor
Întrebat care este poziția României în privința propunerii de suspendare a înțelegerii cu Moscova privind acordarea de vize rușilor în regim preferențial, șeful diplomației române Bogdan Aurescu a declarat într-un interviu pentru Europa Libere că Bucureștiul se pronunță în favoarea suspendării acordului încheiat în 2007, în primul rând pentru că Rusia însăși nu respectă prevederile acestei înțelegeri, și în al doilea rând pentru că Rusia a pus practic toate statele membre ale Uniunii Europene pe o listă a așa-numitelor țări ne-prietene.
Cât privește chestiunea suspendării acordării de vize UE cetățenilor ruși, ministrul român de externe a exprimat disponibilitatea țării sale de a discuta adoptarea de noi măsuri de limitare a circulației cetățenilor ruși în Uniunea Europeană, în special în ce privește vizele pentru turism, „pentru că noi considerăm că turismul nu este un drept fundamental, și mai trebuie să ținem cont și de starea actuală a relațiilor dintre UE și Rusia”, a spus Aurescu.
România nu e în spațiul Schengen, deci nu eliberează vize Schengen, dar acordă vize bilateral, și de la începutul anului a acordat cam 800 de vize unor cetățeni ruși, dintre care aproximativ 130 au fost vize turistice, a mai afirmat Bogdan Aurescu, precizând că în opinia lui este o chestiune de principiu: e o chestiune politică, nu una tehnică, ea trebuie discutată și trebuie văzut care sunt argumentele pro și contra.
România, a repetat ministrul român de externe, se pronunță pentru suspendarea vizelor turistice acordate cetățenilor ruși, cu condiția ca această decizie să aibă baze legale solide.
Pe de altă parte, spune Aurescu, e nevoie să se permită eliberarea de vize pentru acei cetățeni ruși care sunt disidenți, care fug de opresiune, sau care sunt amenințați de către regim, iar în ce privește România, abordarea corectă ar trebui să fie eliminarea vizelor pentru turism, cu excepții în cazuri umanitare.
„E nevoie de un semnal politic clar, pentru că un procent substanțial din societatea rusă sprijină războiul de agresiune al președintelui Putin contra Ucrainei, dar pe de altă parte trebuie să lăsăm ușa deschisă pentru aceia au nevoie să fie expuși valorilor europene, și dar și pentru aceia care au nevoie de protecție pentru că se opun regimului din Rusia”, a spus Europei Libere la Praga ministrul român de externe Bogdan Aurescu.
„Modovagaz” a achitat cu întârziere plata în avans pentru august către „Gazprom”
S.A. „Moldovagaz” a achitat plata în avans către concernul rus „Gazprom” pentru consumul de gaze în luna august. Plata în avans se face, de regulă, până la data de 20 a fiecărei luni și reprezintă jumătate din consumul gazelor livrate de furnizorul rus în luna curentă.
Șeful „Moldovagaz”, Vadim Ceban, a anunțat pe canalul său de Telegram că a fost achitată suma de 16,74 de milioane de dolari din banii proveniți de la SA „Energocom”.
În ajun, Comisia pentru situații excepționale (CSE) a decis ca „Energocom” să procure din surse financiare alocate din buget 10 milioane de metri cubi de gaze pentru suplinirea rezervelor de gaze ale R. Moldova, care vor fi stocate în România. Potrivit contractului dintre „Energocom” și „Moldovagaz”, prima tranșă, de 5 milioane de metri cubi, va fi procurată la un preț de 1.458,92 de dolari pentru o mie de metri cubi, iar cea de-a doua cu 1.881 de dolari per 1000 m.c..
La 22 august, Vadim Ceban anunțase că a solicitat „Gazpromului” amânarea plății în avans până la 1 septembrie, deoarece „Moldovagaz” nu dispunea de mijloacele necesare.
Anterior, șeful „Moldovagaz” a estimat consumul de gaz în luna august la 27 milioane de metri cubi la un preț total de 39,39 milioane de dolari. Prețul de achiziție a gazelor în luna august este de 1.458,92 de dolari/1000 m.c..
S.A. „Moldovagaz” și-a onorat pe deplin obligațiile financiare față de „Gazprom” pentru luna iulie.
Anterior, concernul „Gazprom” amenințase R. Moldova cu oprirea livrărilor de gaze în cazul întârzierii plăților curente pentru consumul de gaze.
Echipa lui Navalnîi a publicat o listă cu instigatori la război ruși care ar trebui sancționați
Echipa disidentului rus Aleksei Navalnîi a publicat o listă cu oficialități ruse, jurnaliști și celebrități despre care spune că trebuie sancționați imediat pentru că promovează poziția Kremlinului în privința războiului său neprovocat în Ucraina.
Lista are 200 de nume și a fost alcătuită la solicitarea diplomației britanice, a făcut cunoscut echipa lui Navalnîi, cunoscută sub numele de Fundația Internațională Anticorupție (MFNK).
Pe listă se află oficialități militare ruse, miniștri federali, parlamentari, autorități polițienești, oligarhi și propagandiști ai Kemlinului, care au scăpat până acum neatinși de sancțiunile economice și financiare impuse deja mai multor lideri ai Rusiei, între care și președintele Vladimir Putin.
MFBK a subliniat șase nume aflate pe această listă: ministrul de finanțe și membru al Consiliului de securitate Anton Siluanov, consilierul prezidențial Vladimir Medinski, guvernatoarea Băncii Centrale a Rusiei Elvira Nabiullina, omul de afaceri Iskandar Mahmudov, și jurnalistele de televiziune Ekaterina Adreeva și Tina Kandalaki.
Pe listă mai figurează actorul Marat Mașarov, cântăreții Nikolai Baskov, Iulia Cicerina și Filipp Kirkorov, filozoful naționalist Aleksandr Dughin, legislatorul Adam Delimhanov, și femeia de afaceri Svetlana Krivonogih, despre care se crede că a fost partenera lui Putin.
Fiica lui Dughin, Daria Dughina, de 29 de ani, comentatoare la o televiziune rusească naționalistă a fost ucisă pe 20 august, în explozia unui dispozitiv atașat la automobilul în care se afla.
Echipa lui Navalnîi spune că oamenii de pe această listă sunt „direct responsabili de războiul de agresiune lansat în Ucraina”.
Putin și asociații săi apropiați nu se află pe listă pentru că au fost sancționați deja la nivel internațional din cauza războiului din Ucraina.
Cele 200 de persoane de le lista lui Navalnîi sunt incluse într-o listă mai mare, de 6.000 de oameni despre care echipa disidentului rus spune că ar trebui sancționați din cauza războiului pornit de Rusia contra Ucrainei.
Praga: miniștrii de externe și ai apărării din UE discută agresiunea rusă din Ucraina
Miniștrii de externe din Republica Moldova, Ucraina și Georgia se află la Praga unde iau parte la o întâlnire informală de lucru a miniștrilor de externe și ai apărării din UE. Întâlnirea de lucru din capitala Cehiei e prima în acest format după acordarea celor trei țări a statutului de state candidate la intrarea în Uniunea Europeană.
Diplomația de la Chișinău anunță într-un comunicat că ministrul moldovean de externe Nicu Popescu le va vorbi șefilor diplomațiilor europene „despre situația de securitate din Moldova și regiune în contextul războiului din Ucraina, despre impactul socio-economic asupra R. Moldova și despre eforturile autorităților moldovene procesul de reforme și modernizare în parcursul de aderare la Uniunea Europeană”.
De asemenea, Nicu Popescu va avea la Praga întrevederi bilaterale cu omologii săi din Belgia, Estonia, Slovenia, Luxemburg, Spania, Ucraina și Georgia.
Întâlnirea miniștrilor de externe și ai apărării din Uniunea Europeană e organizată de președinția cehă a UE, și are pe agendă discutarea războiului declanșat de Rusia în Ucraina și relațiile dintre blocul pan-european și Africa.
Șefii diplomațiilor europene vor discuta și o propunere de suspendare a unei înțelegeri încheiate cu Moscova în 2007, privind acordarea de vize rușilor în regim preferențial.
Propunerea de suspendare a acordului din 2007 pare să fi întâmpinat însă deja un obstacol major, după ce Germania și Franța au dat publicității cu puțin timp înainte de reuniunea de marți de la Praga un document în care spun că limitarea vizelor pentru ruși ar fi contraproductivă, din moment ce Uniunea Europeană încearcă să lupte pentru „inimile și mințile” acelor ruși care nu sunt de acord cu agresiunea neprovocată a Moscovei în Ucraina și nu o sprijină.
Chestiunea limitării vizelor UE acordate cetățenilor ruși a prins avânt recent în unele state membre ale Uniunii, dar e nevoie de aprobarea tuturor celor 27 de membri ai blocului comunitar pentru ca ea să devină o sancțiune contra Rusiei pentru atacarea Ucrainei.
„Ar trebui să ne gândim la căi inteligente de a folosi importanta pârghie a acordării vizelor”, se spune în documentul franco-german.
„În timp ce limităm contactele cu reprezentanții regimului, trebuie să luptăm strategic pentru „inimile și mințile” populației ruse, cel puțin ale segmentelor care nu s-au înstrăinat complet de Occident”, se mai spune în documentul citat, care sugerează și că vizele ar trebui să rămână deschise pentru studenți, artiști, oameni de știință și alți profesioniști cheie care doresc că intre în UE.
Clemența șefului diplomației UE
O poziție similară a adoptat și coordonatorul politicii externe și de securitate a Uniunii Europene, Josep Borrell, care afirmă că Uniunea ar trebui să evite interzicerea totală a vizelor pentru cetățenii ruși care doresc să călătorească în statele blocului comunitar.
Josep Borrell spune că se așteaptă la o înăsprire suplimentară a măsurilor împotriva Moscovei, pentru a o pedepsi pentru că a invadat Ucraina, dar că nu este de acord cu interzicerea completă a vizelor pentru ruși.
Problema limitării vizelor pentru ruși a fost pusă în discuție imediat după ce Rusia a invadat Ucraina. Cu toate acestea, blocul comunitar, de 27 de state membre, nu a reușit până acum să atingă unanimitatea necesară în această problemă. Unele țări, în special Germania, s-au arătat reticente în a restricționa sever accesul tuturor rușilor în UE.
„A existat deja o suspendare parțială [a regimului de vize]. Și cred că va fi încă un pas înainte”, a declarat Borrell într-un interviu acordat postului de radio Europa Liberă înainte de reuniunea de la Praga.
„Cred că trebuie să fim mai selectivi: nu toți rușii să fie interziși. Mulți oameni vor să părăsească Rusia. Peste 300.000 au plecat de la începutul războiului. Și cei mai mulți dintre ei sunt oameni profesioniști, cu studii superioare, care nu vor să mai rămână în Rusia. Ei nu vor să meargă la război. Ei nu susțin războiul. Nu vor să trăiască în continuare sub regimul lui Putin și pleacă. Deci, nu cred că trebuie să le închidem ușa acestor oameni”, a mai spus Josep Borrell.
Șeful ONU avertizează: Șase milioane de afgani sunt în pericol de foamete
Martin Griffiths, subsecretar general ONU pentru ajutor umanitar, a îndemnat donatorii să reia finanțarea Afganistanului, avertizând că șase milioane de afgani sunt în pericol de foamete, în timp ce mai mult de jumătate din cei 39 de milioane de locuitori ai țării au nevoie de ajutor umanitar.
„Sărăcia se adâncește, populația continuă să crească, iar autoritățile de facto nu au buget pentru a investi în propriul viitor. Este clar pentru noi că trebuie reluat un anumit sprijin pentru dezvoltare”, a declarat Martin Griffiths în fața Consiliului de Securitate al ONU, pe 29 august.
Talibanii au revenit la putere în august 2021, după ce coaliția internațională condusă de SUA s-a retras din țară, iar guvernul anterior s-a prăbușit rapid. Comunitatea internațională nu a recunoscut guvernul lor, care a zdrobit drepturile femeilor. De la preluarea puterii de către talibani, asistența internațională, care reprezenta 80% din bugetul Afganistanului, s-a epuizat. Talibanii sunt supuși sancțiunilor internaționale, despre care Națiunile Unite și grupurile de ajutorare spun că împiedică, în prezent, operațiunile umanitare din Afganistan.
„Autoritățile de facto ale Afganistanului trebuie, de asemenea, să-și facă treaba. Interferențele și procedurile birocratice încetinesc asistența umanitară atunci când este cea mai mare nevoie de ea. Femeilor care lucrează în domeniul ajutorului umanitar ... trebuie să li se permită să lucreze nestingherite și în siguranță. Iar fetelor trebuie să li se permită să își continue educația”, a declarat Griffiths.
În ciuda greutăților, Martin Griffiths spune că agențiile ONU și ONG-urile partenere au organizat „un răspuns fără precedent” în ultimul an, ajungând la aproape 23 de milioane de persoane. Oficialul ONU a adăugat însă că este nevoie urgentă de 614 milioane de dolari pentru pregătirile de iarnă, inclusiv pentru repararea și modernizarea adăposturilor și furnizarea de haine călduroase și pături - și că este nevoie de alte 154 de milioane de dolari pentru a depozita alimentele și alte provizii înainte ca vremea să taie accesul în anumite zone.
Gazprom va reduce și mai mult livrările de gaze către grupul francez Engie
Compania rusă Gazprom va reduce și mai mult livrările de gaze către grupul francez Engie, sporind astfel îngrijorările legate de aprovizionarea cu energie a Europei, în contextul în care gazoductul Nord Stream 1 este închis pentru întreținere.
Engie a fost informat de Gazprom pe 30 august că reducerea va avea loc imediat. Grupul francez nu a oferit detalii despre natura disputei cu Gazprom și precizează doar că livrările de gaze rusești fuseseră deja reduse substanțial de când Moscova a lansat războiul neprovocat împotriva Ucrainei, la sfârșitul lunii februarie.
„Este foarte clar că Rusia folosește gazul ca armă de război și trebuie să ne pregătim pentru cel mai rău scenariu, cel al unei întreruperi complete a livrărilor”, a declarat ministrul francez al tranziției energetice, Agnes Pannier-Runacher, la postul de radio francez Inter.
Țările europene au fost deja anunțate că Gazprom va închide gazoductul Nord Stream 1 către Germania între 31 august și 2 septembrie pentru întreținere. Întreruperea a alimentat temerile că Rusia reduce aprovizionarea pentru a pune presiune asupra națiunilor occidentale și pentru a rupe unitatea acestora în sancționarea Rusiei pentru războiul său împotriva Ucrainei, acuzație pe care Moscova o neagă.
Întreruperea și reducerea furnizării de către Rusia a dus la creșterea prețurilor la gaze și a forțat guvernele europene să se străduiască să găsească surse alternative de aprovizionare înainte de iarnă.
Ambasadorul SUA în Bosnia-Herțegovina: Occidentul „nu va lăsa Bosnia în mâinile Rusiei”
Ambasadorul SUA în Bosnia-Herțegovina a declarat că angajamentul Washingtonului față de acest stat balcanic este „de durată” și că se angajează, alături de aliații europeni, pentru păstrarea „integrității teritoriale, suveranității și securității și caracterului multietnic” al Bosniei.
Într-un interviu recent acordat serviciului balcanic al RFE/RL, ambasadorul Michael Murphy a acuzat Rusia că urmărește instabilitatea în regiune, dar a declarat că o recentă întărire a forțelor de menținere a păcii ale UE în mijlocul acestei provocări a fost un indiciu al hotărârii transatlantice.
„Cred că ați văzut un răspuns din partea Statelor Unite și a europenilor și ar trebui să fie un semnal că nu vom lăsa [Bosnia-Herțegovina] în mâinile Rusiei”, a declarat Murphy.
La începutul acestei luni, Germania a trimis aproximativ 30 de militari pentru a se alătura din nou misiunii europene de menținere a păcii EUFOR, pentru a asigura ordinea civilă și respectarea unui acord de pace vechi de 26 de ani care organizează țara pe criterii etnice, cu un înalt reprezentant al comunității internaționale care deține puteri extinse.
Răspunsul internațional la războiul Rusiei din Ucraina a pus la încercare guvernele unor țări aspirante la statutul de membru al UE, precum Bosnia și Serbia, și disponibilitatea acestora de a se alătura sancțiunilor occidentale și altor măsuri de pedepsire a agresiunii rusești, precum și de a accelera reformele menite să asigure compatibilitatea cu instituțiile occidentale.
Scrisoare de protest față de „deceniile de opresiune” prin care au trecut femeile iraniene
Peste 1000 de cetățeni iranieni și activiști civili au semnat o declarație de protest față de „patru decenii de opresiune a femeilor iraniene”.
Semnatarii scrisorii au fost determinați să ia atitudine de recenta arestare și presupusa tortură a unei femei pentru că a protestat împotriva regulilor privind obligativitatea purtării vălului pe cap. În scrisoare se afirmă că „mărturisirile forțate” făcute de Sepideh Rashno la televiziunea de stat au fost o continuare a eforturilor sistematice ale guvernului de a exclude femeile din spațiile publice în ultimele patru decenii.
„Noi nu suntem nici criminali, nici infractori, noi suntem cei care, văzând ochiul vânăt al lui Sepideh Rashno, nu numai că nu facem un pas înapoi, dar strigăm împreună că eliberarea este dreptul nostru, iar puterea noastră constă în faptul că ne unim”, se arată în scrisoare.
Rashno, scriitoare și artistă în vârstă de 28 de ani, a fost arestată pe 15 iunie, după ce o înregistrare video în care apare certându-se cu o altă femeie care-i cerea să respecte regulile privind purtarea eșarfei pe cap într-un autobuz din Teheran a devenit virală.
Germania și Franța: Limitarea vizelor UE pentru ruși este „contraproductivă”
O propunere a membrilor Uniunii Europene de interzicere a vizelor turistice pentru ruși din cauza războiului din Ucraina pare să se lovească de un obstacol major, în timp ce miniștrii blocului se pregătesc să se întâlnească pe 30 august la Praga.
Franța și Germania au emis un document de poziție comună chiar înaintea reuniunii, afirmând că problema limitării vizelor pentru ruși ar fi contraproductivă, în timp ce UE încearcă să lupte pentru „inimile și mințile” acelor ruși care nu susțin agresiunea neprovocată a Moscovei împotriva Ucrainei.
Chestiunea limitării vizelor pentru ruși a luat amploare în ultimele zile în rândul unor țări din UE, însă trebuie să se ajungă la un acord între toți cei 27 de membri ai blocului pentru ca aceasta să devină cea mai recentă sancțiune împotriva Rusiei pentru invazia acesteia în Ucraina.
„Ar trebui să ne gândim la modalități inteligente de a folosi pârghia importantă a eliberării de vize”, se afirmă în documentul comun al Germaniei și Franței. „În timp ce limităm contactele cu reprezentanții și autoritățile regimului la domeniile de interes vital pentru UE, trebuie să luptăm strategic pentru inimile și mințile populației ruse - cel puțin segmentele care nu sunt încă complet înstrăinate de Occident", mai spune documentul, sugerând ca vizele să rămână deschise pentru studenți, artiști, oameni de știință și alți profesioniști-cheie care doresc să intre în UE.
Țările care au granițe comune cu Rusia - statele baltice, Polonia și Finlanda - vor restricții mai mari pentru vizele turiștilor ruși. Având în vedere că UE a interzis zborurile din Rusia pe calea aerului, majoritatea călătorilor folosesc frontierele terestre pentru a se deplasa în alte țări ale UE.
Un acord din 2007 privind vizele, care prevedea reducerea cerințelor de intrare în UE pentru ruși, a fost suspendat parțial la sfârșitul lunii februarie. Documentul vizează persoanele apropiate președintelui rus Vladimir Putin, cum ar fi delegațiile oficiale ale Rusiei și deținătorii de pașapoarte diplomatice.
Însă așa numiții „ruși obișnuiți” au continuat să se bucure de avantajele oferite de UE în materie de facilitare a eliberării vizelor, cum ar fi reducerea timpilor de așteptare și a costurilor și necesitatea de a prezenta mai puține documente la depunerea cererii. Luna aceasta, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut UE să înceteze să mai elibereze toate vizele pentru cetățenii ruși pentru a pedepsi Moscova pentru atacul asupra țării sale.
„A existat deja o suspendare parțială [a regimului de vize]. Și cred că va mai fi un pas înainte”, a declarat șeful politicii externe a Uniunii Europene, Josep Borrell, pentru RFE/RL, într-un interviu acordat la Praga la 29 august. „Dar nu pot să vă spun dacă va fi o [interdicție] completă... Nu aș fi în favoarea ideii de a spune că niciun rus, niciodată, din niciun motiv, nu ar putea intra în Europa... Dar este la latitudinea miniștrilor UE să decidă", a adăugat șeful diplomației europene.
Borrell încearcă, de asemenea, să obțină aprobarea la reuniunea informală a miniștrilor de la Praga pentru a începe să lucreze la o misiune de pregătire militară a UE pentru Ucraina.
Lituania a terminat de construit zidul la granița cu Belarus pentru a opri migranții ilegali
Lituania declară că a încheiat construcția unui zid de oțel care se întinde de-a lungul frontierei cu Belarus pentru a opri fluxul de migranți ilegali, după ce zeci de mii de persoane, majoritatea din Orientul Mijlociu, au încercat anul trecut să intre în această țară și în alte state membre ale UE, Polonia și Letonia, de pe teritoriul belarus.
Prim-ministrul lituanian Ingrida Simonyte a declarat că la 29 august EPSO-G construction, compania implicată în construirea zidului de oțel acoperit cu sârmă ghimpată, lung de 502 kilometri, a informat guvernul că a finalizat lucrările. Restul frontierei lituaniano-belaruse, și anume un segment de peste 100 de kilometri, străbate o rețea de râuri și lacuri.
Lituania și alte state din Uniunea Europeană susțin că conducătorul autoritar belarus Alexandr Lukașenko a orchestrat criza migranților împreună cu aliatul său, președintele rus Vladimir Putin, ca represalii la sancțiunile impuse împotriva sa și a regimului său pentru reprimarea brutală a disidenței, după ce protestele în masă legate de alegerile prezidențiale contestate din august 2020 i-au oferit lui Lukașenko un al șaselea mandat la putere.
La sfârșitul lunii iunie, Polonia a finalizat un zid similar de-a lungul graniței sale cu Belarus, lungă de 186 de kilometri.
Chișinăul cere acces la terenurile agricole disputate în stânga Nistrului
Autoritățile de la Chișinău spun că cele de la Tiraspol au fost „receptive” la solicitarea de a renunța la termenul limită de 31 august pentru accesul fermierilor moldoveni din stânga Nistrului la terenurile lor agricole aflate după traseul Camenca-Tiraspol.
Într-un comunicat guvernamental se spune că cererea a fost formulată la 29 august, la o întâlnire prin videoconferință a grupurilor de experți din domeniul agriculturii, fitosanitar și veterinar de pe cele două maluri ale Nistrului, așa încât agricultorii din raionul Dubăsari să poată efectua lucrările sezoniere, folosi echipament agricol și transporta roada.
Experții de la Tiraspol „au manifestat receptivitate și au menționat deschiderea de a contribui la rezolvarea dificultăților întâmpinate de fermieri”, se spune în comunicat.
Deși sunt numite „de experți”, din grupurile de dialog sectorial peste Nistru fac parte oficiali guvernamentali de la Chișinău și membri ai administrației nerecunoscute de la Tiraspol. La ultima întâlnire, grupul din partea Chișinăului a fost condus de Secretarul de stat al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Șarban.
Într-un comunicat de la Tiraspol despre reuniune, se spune numai că problema terenurilor a fost abordată „la inițiativa părții moldovene”.
Accesul fermierilor din mai multe sate din raionul Dubăsari rămase sub controlul Chișinăului (inclusiv Doroțcaia, Pohrebea, Coșnița, Pârâta, Cocieri, Molovata Nouă, Roghi) la terenuri agricole aflate la est de traseul controlat de forțele transnistrene este o problemă recurentă în relația R. Moldova cu regiunea sa secesionistă. Problema a apărut în 1998, când administrația transnistreană a instalat puncte de control la trecerile peste traseu.
În august 2018, guvernul de la Chișinău anunța că fermierii din raionul Dubăsari și-au recăpătat accesul la terenuri, după restabilirea unui mecanism din 2006, prin care proprietarilor de terenuri și arendașilor urma să li se elibereze certificate de access pe un termen de 20 de ani. Negocierile au vizat drepturile a 5.561 de deținători de terenuri și o suprafață totală de 6.495 hectare.
La sfârșitul anului 2021, Tiraspolul a notificat despre intenția de a limita până în data de 30 iunie 2022 prevederile deciziei din 2018 privind accesul fermierilor la terenuri. În ziua expirării termenului, acesta a fost prelungit cu o lună, la cererea Chișinăului, până la 31 august.
