Ştiri
CEDO: țările care fac parte din Consiliul Europei trebuie să recunoască familiile alcătuite din persoane de același sex
Judecătorii Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) au decis pe 17 ianuarie că țările care fac parte din Consiliului Europei, inclusiv Republica Moldova și România, trebuie să recunoască și să protejeze prin lege familiile formate din persoane de același sex.
Această decizie istorică a fost luată în cazul Fedotova și alții împotriva Rusiei și este deznodământul unui proces îndelungat, a anunțat Asociația Accept, citată de TVR.
Procesul a fost intentat de trei familii formate din persoane de același sex - cetățeni ruși care și-au depus dosarele, în vederea căsătoriei, în fața autorităților ruse.
Toate cele trei dosare au fost respinse. Solicitanții au reclamat deciziile în fața justiției. Asociația ACCEPT, împreună cu alte șapte organizații din regiune, s-au implicat în acest proces prin depunerea unui Amicus Curiae, în favoarea celor trei familii.
În urma acestei decizii istorice, pentru a fi în acord cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului, toate statele care au semnat această Convenția, inclusiv Republica Moldova și România, trebuie să adopte o formă juridică de recunoaștere a familiilor formate din persoane de același sex și să creeze un cadru legal care să protejeze traiului în comun al acestor cupluri.
În hotărârea pronunțată inițial în 2021, CEDO s-a pronunțat în favoarea cuplurilor de același sex, reiterând că familiile formate din persoane de același sex sunt la fel de capabile să aibă relații de familie stabile ca și culurile heterosexuale, în ambele cazuri fiind necesară o formă de recunoaștere și protecție a relației.
Rusia a contestat atunci această decizie, invocând „modul tradițional de înțelegere a căsătoriei în societate’’, o societate care nu ar fi încă pregătită pentru acest pas.
Ca răspuns, CEDO a amintit guvernului rus că în cazul minorităților, recunoașterea drepturilor fundamentale nu trebuie să depindă de acceptarea majorității, relatează TVR.
În prezent, familiile formate din persoane de același sex din România se confruntă cu aceleași probleme semnalate în cazul Fedotova împotriva Rusiei.
România este una dintre ultimele șase state membre UE care nu oferă nicio formă de protecție legală pentru familiile bazate pe cupluri de același sex. Pe aceeași listă se mai regăsesc Polonia, Lituania, Slovacia și Bulgaria.
Hotărârea luată de Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului transmite un semnal clar către toate statele membre ale Convenției, amintindu-le că protecția legală a cuplurilor formate din persoane de același sex nu poate fi o chestiune amânată pentru totdeauna.
Toate țările care eșuează în procesul de a reglementa parteneriatul civil și/sau căsătoria legală pot fi găsite vinovate pentru violarea articolului 8, care garantează protecția vieții private și de familie, transmite TVR, citând Asociația Accept.
Vaccinul reduce cu până la 70% riscul de cancer de col uterin. Câte femei din Moldova sunt diagnosticate cu această boală
În fiecare zi o femeie din R. Moldova este diagnosticată cu cancer de col uterin. Jumătate dintre acestea pierd lupta cu boala, cu toate că acest tip de cancer poate fi prevenit prin vaccinare sau tratat dacă este depistat precoce, cu ajutorul unui simplu test citologic.
Femeile cu vârste cuprinse între 35 și 44 de ani sunt cel mai frecvent diagnosticate cu această boală oncologică. Datele Registrului Național de Cancer arată că în R. Moldova sunt 4.202 paciente afectate de cancer de col uterin, cu 20 mai multe decât anul trecut. Peste 50 la sută dintre paciente au fost diagnosticate la stadii avansate de boală.
Vaccinarea și testarea periodică reduc riscurile
Efectuarea periodică a screening-ului de col uterin permite depistarea leziunilor precanceroase şi a cancerului de col uterin în stadii incipiente. Riscul de cancer poate fi redus cu 40-70% prin vaccinare, iar testarea periodică reduce riscul cu 30-50%.
Datele unui studiu publicat în 2020 arată că numărul femeilor din R. Moldova care au făcut testul citologic în 2020 a crescut de două ori, comparativ cu 2018. Același studiu, arată că ponderea femeilor din R. Moldova cu vârste între 25 și 61 de ani care cunosc despre testul citologic era de 62% în anul 2020, cu 15% mai mult decât în 2018.
Cancerul de col uterin, numit și cancer cervical, este al patrulea cel mai frecvent tip de cancer depistat în rândul femeilor din întreaga lume. În Uniunea Europeană, cancerul de col uterin se plasează pe locul doi, după cancerul de sân, și provoacă anual aproximativ 33.000 cazuri de îmbolnăvire și 15.000 de decese.
Anual, în perioada 16 – 22 ianuarie 2023, este marcată Săptămâna Europeană de prevenire a cancerului de col uterin, care are scopul de a creşte gradul de informare al femeilor despre această boală și despre prevenirea acesteia.
Unul dintre obiectivele asumate de autoritățile moldovene în cadrul Programului Național de control al cancerului pentru anii 2016-2025 este reducerea cu 10% a incidenței și cu 7% a mortalității de cancer de col uterin.
Partidul Mișcarea Alternativa Națională, condus de Ion Ceban, a fost înregistrat oficial
Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a anunțat că formațiunea pe care o conduce, Mișcarea Alternativa Națională, a fost înregistrată oficial. După ce a ridicat actele de la Agenția Servicii Publice, Ceban spune că urmează să demareze consultările la nivel național și să constituirea organizațiilor teritoriale.
La congresul de constituire a partidului din decembrie, în cadrul căruia Ion Ceban a fost ales președinte, au fost prezenți viceprimari, consilieri municipali, șefi de întreprinderi municipale și angajați ai primăriei Chișinău. Europa Liberă a identificat în pozele de la eveniment cel puțin 15 angajați ai Primăriei și consilieri municipali. Fostul viceprimar al capitalei, Victor Chironda, declara atunci că 90% din membrii acestui congres sunt funcționari și angajați ai primăriei Chișinău.
Articolul 15 din Legea privind funcționarii publicii prevede că „în timpul exercitării atribuțiilor oficiale, funcționarul public trebuie să se abțină de la exprimarea publică sau de la manifestarea publică a preferințelor politice și a sprijinului pentru partid”.
Fostul socialist, Ion Ceban, susține că doctrina partidului MAN „este social-democrată de tip european” și formațiunea își propune ca integrarea europeană să devină idee națională.
Doi ani după gratii: Navalnîi, neînduplecat, spune că „întunericul va dispărea”
Politicianul rus de opoziție Aleksei Navalnîi, care marchează a doua aniversare a încarcerării sale pentru acuzații considerate în general ca fiind motivate politic, spune că rămâne încrezător că „hoții” care încearcă să fure țara de la cetățenii săi vor eșua și vor fi înlăturați de la putere.
Navalnîi a postat o declarație pe conturile sale de pe rețelele de socializare pe 17 ianuarie, la exact doi ani după ce a fost arestat la sosirea sa din Germania, unde a fost tratat pentru otrăvire cu ceea ce laboratoarele europene au concluzionat că este un agent neurotoxic de tip Novichok, asemănător celui sovietic, spunând că „Biata noastră Patrie trebuie salvată”.
„Rusia este jefuită, rănită, târâtă într-un război agresiv împotriva Ucrainei și transformată într-o închisoare condusă de cei mai necinstiți și înșelători răufăcători. Orice luare de poziție împotriva acestei bande, chiar și una simbolică, care îmi este posibilă în situația mea limitată actuală, este importantă”, scrie Navalnîi în postarea sa.
„Așa cum am afirmat în urmă cu doi ani, și o spun și acum - Rusia este țara mea... Nu am de gând să le dau țara mea și cred că întunericul va dispărea... Și suntem mulți dintre noi, cu siguranță, mult mai mulți decât judecătorii corupți, propagandiștii mincinoși și hoții de la Kremlin.”
Navalnîi, care a fost otrăvit aproape fatal în august 2020, otrăvire pe care el o pune pe seama agenților de securitate ruși acționând la ordinul președintelui Vladimir Putin, a fost arestat pe 17 ianuarie 2021, iar ulterior a primit o pedeapsă de 2 ani și jumătate de închisoare pentru încălcarea termenilor unei eliberări condiționate anterioare în timpul convalescenței sale în străinătate. Kremlinul a negat orice implicare în otrăvirea lui Navalnîi.
Tortură și intimidare
Condamnarea inițială este considerată de mai toți observatorii și experții ca fiind un caz inventat, motivat politic.
După aceea, în martie anul trecut, Navalnîi a primit o pedeapsă de nouă ani de închisoare fiind acuzat de ultraj și deturnare frauduloasă de fonduri, acuzații pe care el și susținătorii săi le-au respins în mod repetat ca fiind motivate politic.
Fundația Anticorupție a lui Navalnîi și rețeaua sa de birouri regionale au fost trecute pe lista organizațiilor „extremiste” și interzise după arestarea sa.
Cu o zi înainte de aniversare, un grup de avocați ruși a cerut să se pună capăt torturării lui Navalnîi, ținut acum în izolare punitivă într-o închisoare din regiunea rusă Vladimir.
Apelul a fost publicat sub forma unei scrisori pe un canal Telegram. Nu este singurul apel din ultima vreme pentru eliberarea sau, cel puțin, pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție în care se află Aleksei Navalnîi. Acum o săptămână, mai mulți medici ruși publicau o scrisoare deschisă prin care îl îndemnau pe președintele rus Vladimir Putin „să nu-l mai tortureze” pe politicianul de opoziție Aleksei Navalnîi, aflat acum acum în izolare pentru a zecea oară din luna august încoace.
În scrisoarea semnată de 39 de medici și publicată de site-ul de știri Meduza pe 10 ianuarie se spune că starea de sănătate a lui Navalnîi se înrăutățește și că refuzul autorităților penitenciare de a-i da acestuia medicamentele necesare îi amenință viața. Avocatul lui Navalnîi spune că acesta ar fi fost contaminat în mod delilberat cu o boală pulmonară fiind plasat o vreme cu un bolnav în celulă.
Navalnîi ispăşeşte două pedepse la închisoare pentru încălcarea eliberării lui condiţionate şi pentru delapidare, și e închis la colonia penitenciară nr. 6 din regiunea Vladimir, la aproximativ 260 de kilometri est de Moscova.
Un fost comandant al companiei Wagner a cerut azil în Norvegia
Un fost comandant al grupului de mercenari Wagner (Vagner) din Rusia, care a luptat în Ucraina, a cerut azil în Norvegia, după ce a dezertat pentru că se temea că-și va pierde viața.
Andrei Medvedev, care s-a alăturat grupului pe 6 iulie 2022 cu un contract de patru luni, a declarat într-o înregistrare video postată de grupul de apărare a drepturilor Gulagu.net că a trecut granița cu Norvegia înainte de a fi reținut de poliția norvegiană.
Medvedev a rămas orfan de ambii părinți, s-a înrolat în armata rusă și a făcut închisoare înainte de a se alătura grupului Wagner.
El susține că a părăsit această grupare după ce a asistat la uciderea unor dezertori capturați de Wagner. „Mi-e teamă să nu mor torturat”, i-a spus Medvedev lui Vladimir Osecikin, fondatorul grupului de apărare a drepturilor Gulagu.net. Acesta afirmă că l-a ajutat pe Medvedev să părăsească Rusia după ce Medvedev s-a adresat grupului temându-se pentru viața sa.
Medvedev a făcut aceste declarații din Oslo. El spune că a trecut granița, sărind gardul de sârmă ghimpată de la graniță și ferindu-se de o patrulă de frontieră cu câini. El spune că i-a auzit pe grăniceri trăgând focuri de armă în timp ce alerga printr-o pădure și traversa fâșia subțire de gheață către Norvegia.
Evgheni Prigojin, care a fondat Wagner, a admis că Medvedev lucra pentru grupul Wagner, într-o unitate norvegiană, dar că a „maltratat prizonieri”.
„Aveți grijă, este foarte periculos”, a spus Prigojin într-o declarație publicată de purtătoarea sa de cuvânt. În declarație, Prigojin nu s-a referit la afirmațiile lui Medvedev referitoare la asasinarea sau maltratarea prizonierilor.
Asasinat cu barosul
În dialogul cu cei de la site-ul Gulagu, Medvedev susține că a fost nemulțumit pentru că grupul Wagner i-a prelungit contractul în mod repetat, fără consimțământul său. S-a decis să fugă după ce a fost martor la uciderea și maltratarea deținuților ruși aduși pe front de Wagner.
Medvedev afirmă că pierderile au fost foarte mari după ce Wagner a început să trimită un număr mare de deținuți pe front, în a doua jumătate a anului 2022. Serviciul de securitate internă al lui Wagner le administra pedepse extreme dezertorilor sau celor care nu dădeau randament în luptă, a spus Medvedev.
El a spus că bărbatul care a apărut în noiembrie într-un clip video executat cu un baros făcuse parte din unitatea sa.
Declarația companiei Wagner nu s-a referit la relatările lui Medvedev privind pedepsele și pierderile de pe câmpul de luptă sau că i-a fost prelungit contractul, în mod repetat și fără consimțământ.
Prigojin spune doar că grupul său este o forță de luptă eficientă deoarece a acumulat o experiență vastă pe câmpul de luptă, este bine aprovizionat, are un sistem de comandă meritocratic în care toți pot contribui și „cea mai severă disciplină”.
Germania cere înființarea unui tribunal pentru crimele de război ale Rusiei în Ucraina
Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a cerut luni înființarea unui tribunal internațional special pentru a urmări penal liderii ruși în legătură cu invazia Moscovei în Ucraina.
Este nevoie de „un tribunal care să-i poată investiga și judeca pe liderii ruși", a declarat Baerbock într-un discurs de deschidere la Academia de Drept Internațional de la Haga, unde se află sediul Curții Penale Internaționale.
Guvernul ucrainean este îngrijorat, pe bună dreptate, de faptul că Rusia nu poate fi urmărită pentru agresiunea sa în fața CPI, a spus ea, deoarece aceasta se poate ocupa doar de cazurile în care reclamantul și pârâtul sunt membri ai curții sau dacă un caz este trimis de Consiliul de Securitate al ONU.
Rusia nu este membră a CPI și, fiind una dintre cele cinci puteri mondiale care sunt membri permanenți cu drept de veto în Consiliul de Securitate, ar bloca probabil orice sesizare a CPI.
„Am vorbit despre colaborarea cu Ucraina și cu partenerii noștri în legătură cu ideea de a înființa un tribunal special pentru crime de agresiune împotriva Ucrainei”, a declarat Baerbock, adăugând că un astfel de organism și-ar putea deriva jurisdicția din dreptul penal ucrainean. Acesta ar putea fi completat cu elemente internaționale, „într-un loc din afara Ucrainei, cu sprijin financiar din partea partenerilor și cu procurori și judecători internaționali, astfel încât imparțialitatea și legitimitatea să fie garantate”, a spus ea.
Ucraina, Uniunea Europeană și Olanda au susținut în mod public ideea unui tribunal special. Rusia, care își numește acțiunile sale în Ucraina o „operațiune militară specială”, a negat acuzațiile de crime de război, inclusiv țintirea deliberată a civililor ucraineni, dintre care mii au fost uciși.
Cu toate acestea, procurorul-șef al CPI, Karim Khan, a avertizat cu privire la potențialul de fragmentare juridică și a declarat că tribunalul său este, de fapt, cel mai bine plasat pentru procesele care implică crime de agresiune, deoarece statele membre ar putea remedia „lacunele care, se spune, ar exista”.
În timpul unei conferințe de presă care a avut loc mai târziu în cursul zilei, Baerbock a abordat informațiile ucrainene cu privire la copiii deportați în Rusia și dați spre adopție acolo.
„Rusia trebuie să dea socoteală pentru locul unde se află acești copii”, a declarat ministrul, în timp ce omologul său olandez, Wopke Hoekstra, a declarat că acești copii trebuie aduși acasă și că practica Rusiei de a-i deporta trebuie să înceteze.
Galerie foto | Groapă comună cu 440 de cadavre, descoperită la Izium, recent eliberat de sub ocupația rusească
ONU: Bilanțul victimelor civile din Ucraina a trecut de 7000 de morți
Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR) a anunțat ieri că peste 7000 de civili au fost uciși în Ucraina de când Rusia a invadat țara vecină în februarie anul trecut
„Cele mai multe dintre victimele civile înregistrate sunt o consecință a utilizării armelor explozive cu efecte în zone extinse, inclusiv bombardamente cu artilerie grea, sisteme de rachete cu lansare multiplă, rachete și lovituri aeriene", se arată într-un comunicat al OHCHR.
Biroul ONU pentru drepturile omului a precizat că a confirmat 7031 de morți civili, dar crede că numărul real al victimelor este „cu mult mai mare”, având în vedere că multe rapoarte nu au fost încă confirmate și că zonele în care au loc lupte intense sunt inaccesibile.
Cele mai multe dintre decesele înregistrate în rândul civililor (conform cifrelor provizorii, 6536) au avut loc în zonele din Ucraina aflate sub controlul guvernului de la Kiev, față de 495 înregistrate în zonele controlate de Rusia. OHCHR nu a atribuit responsabilitatea pentru aceste decese.
Ucraina spune că numărul civililor uciși ar putea fi de ordinul zecilor de mii. Ambele țări neagă că ar fi vizat civili.
Moldovagaz a emis peste 2.000 de facturi cu erori. Ce pot face consumatorii în astfel de cazuri
În ultimele două luni au fost semnalate mai multe erori în facturile la gaze naturale. Cel mai des consumatorii indică erori privind calcularea compensației sau indicarea greșită a gradului de vulnerabilitate în factură, dar și lipsa recalculării compensației.
Moldovagaz a confirmat că până marți, 17 ianuarie, a depistat peste 2 mii de cazuri de neconcordanțe. „Împreună cu autoritățile publice centrale, lucrăm asupra eliminării acestor discrepanțe într-un timp cât mai scurt”, au comunicat reprezentanții Moldovagaz.
În cazul în care consumatorii cred că au găsit o eroare în privința gradului de vulnerabilitate sau compensațiilor indicate în factura la gaze, se pot adresa la „linia verde” guvernamentală la numărul de telefon 0 8000 5000, sau la adresa de e-mail support@compensatii.gov.md a Guvernului. De atribuirea nivelului de vulnerabilitate este responsabil Ministerul Muncii și Protecției Sociale.
Pe de altă parte, sunt cazuri în care consumatorii au introdus date eronate în cererea privind solicitarea compensațiilor pe site-ul compensatii.gov.md. Guvernul spune că aceștia pot cere redeschiderea cererii pentru corectarea datelor.
În comunicat, Moldovagaz mai adaugă că a „primit în ultimele săptămâni o mulțime de solicitări de la consumatorii casnici de gaze naturale în legătură cu facturile primite pentru perioada noiembrie-decembrie 2022”.
Totodată, Moldovagaz anunță că va efectua modificări și completări luna următoare, în cazul în care în factură n-a fost „indicată recalcularea compensației pentru perioadele anterioare de consum”. Consumatorii pot contacta Moldovagaz în astfel de situații la numărul de telefon 1304, de luni până vineri, în intervalul orelor 08:00 - 17:00.
Erdoğan: Suedia și Finlanda trebuie să extrădeze „teroriști” în Turcia pentru candidatura la NATO
Suedia și Finlanda trebuie să deporteze sau să extrădeze până la 130 de "teroriști" în Turcia înainte ca parlamentul turc să aprobe ofertele lor de aderare la NATO, a declarat președintele Recep Tayyip Erdoğan.
Cele două state nordice au depus anul trecut o cerere de aderare la NATO după invazia Rusiei în Ucraina, dar ofertele lor trebuie aprobate de toate cele 30 de state membre NATO. Turcia și Ungaria nu și-au aprobat încă cererile.
Turcia a declarat că Suedia, în special, trebuie mai întâi să adopte o poziție mai clară împotriva a ceea ce consideră a fi teroriști, în principal militanți kurzi și un grup pe care îl acuză de o tentativă de lovitură de stat în 2016.
„Am spus că. dacă nu ne predau teroriștii, nu putem trece aprobarea cererii de aderare la NATO prin parlament”, a declarat Erdoğan într-un interviu, referindu-se la conferința de presă comună pe care a susținut-o alături de premierul suedez Ulf Kristersson, în noiembrie, anul trecut. „Ca să treacă de parlament, în primul rând trebuie să ne predați mai mult de 100, în jur de 130 dintre acești teroriști", a adăugat președintele Turciei.
Politicienii finlandezi consideră că cererea lui Erdoğan este o reacție temperamentală la incidentul de săptămâna trecută de la Stockholm, când o efigie a liderului turc a fost spânzurată în timpul unui protest de mici dimensiuni.
„Trebuie să fi fost o reacție, cred, la evenimentele din ultimele zile”, a declarat ministrul finlandez de externe, Pekka Haavisto, pentru postul public de televiziune YLE. Haavisto a declarat că nu are cunoștință de noi cereri oficiale din partea Turciei. Ca răspuns la incidentul de la Stockholm, Turcia a anulat o vizită planificată la Ankara a președintelui parlamentului suedez, Andreas Norlen, care, în schimb, a sosit luni la Helsinki.
„În Finlanda și în Suedia avem libertate de exprimare. Nu o putem controla”, a declarat președintele parlamentului finlandez, Matti Vanhanen, în cadrul unei conferințe de presă comune cu Norlen.
Separat, tot luni, premierul suedez Kristersson a declarat că țara sa se află într-o „poziție bună” pentru a-și asigura ratificarea de către Turcia a candidaturii sale la NATO.
Purtătorul de cuvânt al lui Erdoğan, Ibrahim Kalin, a declarat sâmbătă că se apropie termenul-limită până la care parlamentul turc ar urma să ratifice candidaturile, oricum înainte de alegerile prezidențiale și parlamentare planificate pentru luna mai.
ONU: Numărul civililor uciși în Ucraina a depășit cifra de 7.000
Data: 16 ianuarie 2023*
Din 24 februarie 2022, când Federația rusă a declanșat atacul armat contra Ucrainei, și până pe 15 ianuarie 2023, Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR) a înregistrat 18.258 de victime civile în Ucraina. Această cifră include:
- Un total de 7031 de morți (2.784 bărbați, 1.875 femei, 177 fete și 221 băieți, precum și 35 de copii și 1.939 de adulți al căror sex este încă necunoscut)
- Un total de 11.327 de răniți (2.472 bărbați, 1.764 femei, 240 fete și 325 băieți, precum și 262 copii și 6.264 adulți a căror sex nu e încă cunoscut
În regiunile Donețk și Luhansk
- 9.853 de victime (4.102 morți și 5.751 răniți)
- Pe teritoriul controlat de guvernul ucrainean: 7.685 de victime (3.607 morți și 4.078 răniți)
- Pe teritoriul controlat de armata rusă și grupările armate afiliate: 2.168 de victime (495 morți și 1.673 răniți
În alte părți ale Ucrainei
Orașul Kiev și regiunile Cerkasi, Cernihov, Ivano-Frankisvsk. Herson, Kirovograd, Kiev, Nikolaev, Odesa, Sumî, Zaporojie, Dnipropetrovsk. Hmelnîțki, Poltava, Rivne, Ternopil, Viniția, Volîn și Jitomir, care se aflau sub control guvernamental când au fost înregistrate victimele: 8.505 de victime (2.929 morți și 5.576 răniți)
Cea mai mare parte a victimelor civile înregistrate au fost cauzate de folosirea de arme explozive cu arie mare de răspândire, inclusiv tiruri de artilerie grea, sisteme de lansatoare multiple de rachete, rachete, lovituri aeriene.
OHCHR crede că cifrele reale sunt mult mai mari, din cauză că primirea de informații din locurile unde au avut loc ostilități a fost întârziată și multe date trebuie încă să fie coroborate. Este vorba, de exemplu de Mariupol (regiunea Donețk), Izium (regiunea Harkov), Lisiceansk, Popasna și Severodonețk (regiunea Lugansk), unde se presupune că au fost înregistrate numeroase victime civile.
Victime civile înregistrate între 1 ianuarie și 15 ianuarie 2023 (cazuri individuale verificate de OHCHR)
Între 1 și 15 ianuarie 2023, OHCHR a înregistrat 388 de victime civile:
- 104 morți (36 bărbați, 21 femei, o fată, doi băieți, precum și 44 de adulți al căror sex nu este încă cunoscut; și
- 284 răniți (80 bărbați, 39 femeri, 6 fete, 4 băieți, precum și 8 copii și 147 de adulți al căror sex nu este încă cunoscut)
Aceste date includ
- 95 morți și 254 de răniți în 58 de localități din regiuni (părți de regiuni) care au fost sub control guvernamental; și
- 9 morți și 30 de răniți în 5 localități din părți ale regiunilor Luhansk și Donețk controlate de forțele rusești și de grupările armate afiliate (10 procente din total).
Tipuri de arme per incident
- arme explozive cu arie mare de răspândire: 97 de morți și 278 răniți (97 procente)
- Mine și rămășițe explozive ale războiului: 7 morți și 278 de răniți (3 procente)
-------------
*Documentul dat publicității de Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului precizează că creșterea cifrelor din actualizarea făcută pe 16 ianuarie 2023, în comparație cu actualizarea anterioară, de pe 9 ianuarie 2023, nu trebuie atribuită numărului de victime înregistrate numai între 10 - 15 ianuarie, pentru că în aceste zile OHCHR a coroborat și victimele înregistrate în zilele anterioare. La fel, nu toate victimele civile raportate între 10 - 15 ianuarie au fost incluse în cifrele de mai sus. Unele din ele urmează încă să fie coroborate și dacă se confirmă vor fi raportate în actualizările viitoare.
Sursa: OHCHR.
Kraken, cea mai contagioasă subvariantă a Omicron, a ajuns și în R. Moldova
Trei dintre cele 16 probe de Covid-19 secvenționate în laboratorul virusologic al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP) au fost detectate cu subvarianta Omicron XBB.1.5, numită neoficial Kraken și considerată în prezent cea mai contagioasă.
Probele au fost selectate din municipiul Chișinău și raioanele Căușeni, Criuleni, Dubăsari, Hâncești, Orhei, Râșcani, Tiraspol. Varianta Omicron a fost confirmată la șapte bărbați și nouă femei. Sublinia XBB.1.5 a fost confirmată la trei persoane (doi bărbați și o femeie).
Specialiștii recomandă populației să se vaccineze împotriva virusului SARS-CoV-2, aceasta fiind unica metodă sigură și eficientă pentru a preveni cazurile grave de boală și deces de COVID-19.
Printre măsurile de sănătate publică pentru prevenirea și controlul infecției COVID-19 recomandate sunt:
- purtarea măștilor de protecție în instituțiile medicale, în transportul public, centre comerciale și magazine;
- respectarea distanței fizice între persoane, de minim un metru;
- respectarea regulilor de igienă a mâinilor;
- respectarea regulilor de igienă respiratorie;
- respectarea măsurilor sanitare la locul de muncă, cu aerisirea spațiilor închise;
- adresarea timpurie la medicul de familie sau la instituțiile de asistență medicală la apariția primelor simptome specifice ale infecției COVID-19.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a descris Kraken ca fiind cea mai transmisibilă variantă a Omicron de până acum, iar Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) estimează că aceasta dublează numărul de persoane pe care le îmbolnăvește la fiecare nouă zile.
Se estimează că varianta Kraken s-ar fi format în lunile noiembrie-decembrie 2022, în Statele Unite, iar în prezent este considerată a fi tulpina dominantă în nord-estul SUA, cauzând peste 40% dintre noile infectări.
Subvarianta Omicron XBB.1.5 a fost confirmată și în Europa, în țări precum Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Franța, Germania, Islanda, Irlanda, Italia, Marea Britanie, Olanda, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia și Suedia.
Cum vor fi calculate compensațiile pentru „Prima Casă” în 2023
Statul va compensa și în 2023 creșterea dobânzilor la creditele beneficiarilor programului „Prima Casă”, însă printr-o altă modalitate. Potrivit proiectului unui regulament publicat de Ministerul Finanțelor, compensația va constitui până la 4 puncte procentuale din valoarea majorării dobânzii.
Rata dobânzii la credite ipotecare acordate prin programul „Prima Casă” ar urma să constituie 16,67%, pentru perioada 1 ianuarie - 30 iunie curent, pornind de la indicatorul stabilit de Banca Națională a Moldovei - 13,42%. În baza indicatorului dat se calculează rata maximă a dobânzii pentru creditele ipotecare acordate prin intermediul acestui program.
Ministerul Finanțelor notează că parlamentul a aprobat, pe 28 iulie 2022, modificarea legislației care prevede plafonarea creșterii dobânzii, care nu va depăși 4 puncte procentuale o dată la șase luni, iar pe parcursul a 12 luni consecutive nu va depăși 6 puncte procentuale. Astfel, rata maximă a dobânzii va constitui, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie curent, 13,37%.
Spre comparație, indicatorul pentru formarea ratei maxime a dobânzii, stabilit de BNM pentru perioada 1 iulie - 31 decembrie 2022, a crescut cu 5,35 puncte procentuale, până la 9,47%. Rata dobânzii la acest credite a constituit cel mult 11,37%, după ce Comisia pentru Situații Excepționale a decis, pe 13 iulie 2022, plafonarea acesteia.
Potrivit Ministerului Finanțelor, împrumuturile bancare contractate prin programul „Prima Casă” se vor majora, în medie, cu 1.300 de lei, iar statul va aloca pentru acoperirea acestor cheltuieli circa 12,5 milioane de lei.
Peste 8.000 de persoane au obținut credite ipotecare prin intermediul programului „Prima Casă”, iar statul a compensat, în semestrul II al anului trecut, 50% din valoarea creșterii dobânzii.
Acuzată că „e depășită de evenimente”, Christine Lambrecht, ministrul german al Apărării, a demisionat
Christine Lambrecht, ministrul german al Apărării, și-a anunțat luni demisia, în timp ce departamentul său se află în fruntea masivului proiect de modernizare a armatei țării și supraveghează livrările de arme către Ucraina.
Christine Lambrecht afirmă într-o declarație de pe pagina de Facebook că i-a trimis demisia cancelarului Olaf Scholz, adăugând că „luni de zile de concentrare mediatică asupra persoanei mele” au stat în calea unei dezbateri concrete despre armată și politica de securitate a Germaniei. „Munca valoroasă a soldaților și a multor persoane din departamentul meu trebuie să stea în prim-plan", a spus ea.
Purtătoarea de cuvânt a lui Scholz a declarat că cancelarul a acceptat demisia lui Lambrecht. „Cancelarul respectă decizia doamnei Lambrecht și îi mulțumește pentru munca sa bună în aceste vremuri dificile și provocatoare”, a declarat Christiane Hoffmann reporterilor din Berlin. Ea a precizat că va fi anunțat „curând” un înlocuitor. Hoffmann a adăugat că pentru Scholz este important să asigure paritatea de gen în rândul miniștrilor, dar a refuzat să comenteze cu privire la posibilitatea unei remanieri mai ample a cabinetului.
Lambrecht, în vârstă de 57 de ani, a fost ministru al apărării de când Scholz a devenit cancelar în decembrie 2021. Criticii au portretizat-o de mult timp ca fiind depășită de evenimente. Dar Scholz a susținut-o, spunând luna trecută despre ea că este „un ministru al apărării de primă clasă”. Presiunea asupra ei a crescut recent, după un mesaj video de Anul Nou ambiguu.
Un ministru de neînlocuit sau veriga slabă a guvernului?
Demisia lui Lambrecht vine într-un moment delicat, când cabinetul lui Scholz se confruntă cu presiuni tot mai mari pentru a face un alt pas semnificativ în ajutorul militar german pentru Ucraina, acela de a accepta să livreze tancuri de luptă Leopard 2. La începutul acestei luni, Germania a fost de acord să furnizeze Kievului 40 de transportoare blindate pentru trupe Marder și o baterie de rachete de apărare antiaeriană Patriot.
Germania a oferit Ucrainei un sprijin substanțial în ultimele luni, inclusiv obuziere, tunuri antiaeriene autopropulsate Gepard și primul dintre cele patru sisteme de rachete sol-aer IRIS-T. Dar observatorii, unii din interiorul coaliției de guvernare a Germaniei, au criticat de mai mult timp ezitările lui Scholz de a spori ajutorul. Oricum, Lambrecht, deși ministru al Apărării, a fost eclipsată în această problemă de cancelar, care a făcut majoritatea anunțurilor majore.
Lambrecht a fost adjunctul ministrului de finanțe Scholz înainte de a fi numit ministru al justiției în 2019. Ea a fost, de asemenea, ministru pentru familie și femei în ultimele luni ale guvernului cancelarului de atunci, Angela Merkel. Deși a îndeplinit cu succes aceste roluri, a fost considerată, în general, ca fiind una dintre verigile cele mai slabe ale guvernului Scholz la Ministerul Apărării. Acest departament guvernamental, cunoscut ca greu de administrat, a pătat reputația multor oficiali.
Importanța ministerului a crescut odată cu invazia Rusiei în Ucraina. Acest lucru l-a determinat pe Scholz să anunțe un fond special de 100 de miliarde de euro (108 miliarde de dolari) pentru modernizarea armata germană, Bundeswehr, care a suferit ani de zile din cauza neglijenței și, în special, din cauza echipamentului îmbătrânit și slab funcțional.
Luna trecută, Lambrecht a respins sugestiile potrivit cărora guvernul a fost prea lent în demararea campaniei de cheltuieli. Ea a declarat că oficialii s-au mișcat rapid, dar că „astfel de proiecte trebuie să fie negociate cu atenție – fiind vorba de bani din taxe”. De asemenea, ministrul și-a atras critici pentru comunicarea nefericită, încă de pe când anunțat în ianuarie 2022 ianuarie că Germania va livra 5000 de căști militare Ucrainei ca„"un semnal foarte clar că suntem alături de voi”.
În aprilie, ea și-a luat fiul de 21 de ani cu ea într-un zbor cu elicopterul militar, fapt devenit public atunci când acesta a postat pe Instagram o fotografie compromițătoare. Ministrul ei a declarat că a cerut permisiunea și că a plătit ea costurile zborului din propriul buzunar, dar criticii au spus că a fost o greșeală de judecată.
Un mesaj video stângaci de Anul Nou pe propriul cont privat de Instagram a pus gaz pe foc, provocând noi cereri ale opoziției pentru demiterea Christinei Lambrecht și punând la încercare răbdarea aliaților politici.
În video poate fi văzută Lambrecht greu de distins vorbind pe fundalul unor focuri de artificii zgomotoase de Anul Nou pe o stradă din Berlin vorbind despre „războiul care face ravagii în mijlocul Europei" și lăudându-se cu personalitățile cunoscute cu această ocazia și cu acțiunile întreprinse.
Directoarea de la Urgență a fost suspendată din funcție pentru „management defectuos”
Natalia Catanoi a fost suspendată din funcția de directoare a Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească pe durata unei anchete de serviciu privind „managementul defectuos, negestionarea operativă a cazurilor de urgență și lipsa unei strategii de dezvoltare”.
În ordinul de suspendare se mai arată că pacienții sunt nemulțumiți de serviciul de urgență, iar instituția se restructurează prea lent. Natalia Catanoi respinge acuzațiile care i se aduc și susține că va contesta în instanță decizia Ministerului Sănătății pentru a reveni în funcție.
„Orice se rezolvă, dar nu cu cererea pe masă, ca să promovezi pe cineva și eu să plec. Nu este corect și nu este omenește. Indiferent de decizia comisiei care va evalua managementului meu, sunt sigură că în această instituție sunt profesioniști”, a declarat Natalia Catanoi, într-o conferințe de presă.
Ea a infirmat informația precum că în instituție ar fi crescut numărul de decese și a spus că, dimpotrivă, sunt înregistrate mai multe cazuri de succes de resuscitare a pacienților.
În replică, într-o postare pe Facebook, ministra Sănătății, Ala Nemerenco spune că, inițial ar fi demis-o, dar pentru că a refuzat, a suspendat-o. Aceasta mai precizează că, Natalia Catanoi și-ar fi „tras carnet de partid (PAS) și nu s-a isprăvit cu restructurarea și modernizarea instituției, îmbunătățirea calității serviciilor medicale, creșterea rapidității intervențiilor și curățirea de toate schemele vechi de corupție și elemente penale”.
Ministra însă nu a menționat cine îi va ocupa locul, pe timpul suspendării.
Natalia Catanoi este angajată a Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească din anul 2004. A fost felcer în serviciul de urgență, medic de urgență în echipa generală și medic în echipa de terapie intensivă și reanimare. A devenit directoare după ce a câștigat concursul pentru această funcție, în iunie 2022.
Anterior, instituția a fost condusă de Boris Golovin, fost viceministru al Sănătății, ex-deputat comunist și democrat, care și-a dat demisia în martie 2022.
Poliția italiană l-a arestat în Sicilia pe cel mai căutat șef al Mafiei
Poliția italiană antimafia l-a prins luni pe nașul sicilian Matteo Messina Denaro, punând capăt unei vânători de 30 de ani a celui mai căutat fugar din Italia.
Messina Denaro, în vârstă de 60 de ani, este o figură de frunte în Cosa Nostra, una din organizațiile mafiote siciliene descrise în filmele din seria „Nașul”. Mafiotul a fost prins „într-o unitate sanitară din Palermo, unde se dusese pentru tratament terapeutic”, a declarat comandantul operațiunilor speciale Pasquale Angelosanto, într-o declarație publicată de poliție.
Denaro se afla în clinică de un an, urmând un tratament periodic pentru cancer de colon sub un nume fals, și nu s-a opus arestării, a precizat agenția de presă ANSA.
Expertul în criminologie Anna Sergi de la Universitatea din Essex a declarat că Messina Denaro era „ultimul, cel mai rezistent, cel mai pur mafiot sicilian rămas".
„Secretele pe care se spune că le-ar păstra alimentează conspirațiile în jurul acordurilor dintre mafie și stat în anii 1990”, a declarat ea pentru France Presse „El este esența marii puteri istorice a Cosa Nostra”.
„Extrem de periculos”
Prim-ministrul Giorgia Meloni a declarat că Messina Denaro a fost „cel mai important” șef al mafiei, iar arestarea sa în Sicilia natală este o „mare victorie” a statului în războiul împotriva crimei organizate.
O fotografie publicată de poliție îl arată pe Messina Denaro pe bancheta din spate a unui vehicul, purtând o pălărie crem, ochelari de soare și un cojoc maro de oaie. Singura fotografie cunoscută cu el până la aceasta data de la începutul anilor 1990. Denaro este dat în urmărire generală din 1993.
El a fost arestat la o zi după ce s-au împlinit 30 de ani de la arestarea lui Salvatore „Bestia” Riina, șeful Cosa Nostra care a murit în 2017. La vreme capturării sale, Riina era numărul unu pe lista celor mai căutate persoane din Italia, fiind acuzat de asociere cu mafia, crime multiple și utilizarea de explozibili.
Messina Denaro este suspectat că s-a aflat în spatele atentatelor cu bombă din 1993 de la Roma, Milano și Florența, soldate cu 10 morți, la doar câteva luni după ce Cosa Nostra i-a ucis pe judecătorii anti-Mafia Giovanni Falcone și Paolo Borsellino în atacuri similare.
Arestarea „unui fugar extrem de periculos” este „o zi extraordinară pentru stat”, a declarat ministrul de interne, Matteo Piantedosi.
În 2015, poliția a descoperit că Messina Denaro comunica cu cei mai apropiați colaboratori ai săi prin intermediul sistemului pizzini, ascunzând bilețele de hârtie sub o piatră la o fermă din Sicilia.
Anchetatorii au petrecut zeci de ani verificând și monitorizând casele și afacerile aliaților cunoscuți ai șefului de pe insulă. Ei au căutat în special ascunzători în grote, peșteri sau chiar buncăre în interiorul clădirilor, unde ar putea fi ascuns cel poreclit „Diabolik”.
Institutul Mamei și Copilului va plăti despăgubiri femeii care a avortat în toaleta spitalului acum 5 ani
Femeia care a avortat, în decembrie 2017, în toaleta Institutului Mamei și Copilului va fi despăgubită cu 200.000 de lei, acesta fiind primul de caz de violență obstetrică în care instanța dispune recuperarea prejudiciului moral, anunță avocații Promo-LEX, care i-au acordat asistență juridică.
Potrivit unui comunicat de presă emis de avocați, decizia a fost luată de Judecătoria municipiului Chișinău, sediul Centru, care a admis parțial, pe 3 ianuarie 2023, acțiunea civilă înaintată împotriva Institutului Mamei și Copilului. Hotărârea nu este definitivă și irevocabilă.
Anterior, avocații Promo-LEX au a sesizat o serie de încălcări privind acest caz:
- lipsa supravegherii și monitorizării pacientei;
- avortarea fără asistența medicului, asistentului și anesteziologului;
- neglijența în privința hemoragiei pre-operatorii;
- externarea prematură;
- obligarea de a procura de sine-stătător medicamente;
- neglijența în perioada post-avort;
- încălcarea dreptului la informare, consiliere și suport psihologic;
- manipularea cu date și acte medicale.
„Cazul Ecaterinei este primul în care instanța de judecată dispune recuperarea prejudiciului moral în rezultatul violenței obstetrice și ginecologice comise de către o instituție medicală publică. Violența obstetrică și ginecologică reprezintă, în continuare, o problemă pentru sistemul medical și trebuie abordată urgent și prin reforme sistemice și nu reactive, de moment”, spune avocatul Promo-LEX Vadim Vieru.
La mijlocul lunii decembrie 2017, Ecaterina Iaroș, pe atunci în vârstă de 19 ani, a avortat în toaleta Institutului Mamei și Copilului. Tânăra a ajuns la spital cu dureri insuportabile, fiind în a 21-a săptămână de sarcină. A fost lăsată să avorteze singură „ca un câine”, așa cum mărturisea ea atunci.
Ecaterina a depus atunci o plângere la procuratură privind modul și calitatea asistenței medicale care i-au fost acordate și pe care le consideră „tratament degradant”.
După acest caz, sute de femei au povestit istorii dramatice despre experiența lor din maternități și au semnat, în ianuarie 2018, o petiție adresată prim-ministrului și Ministerului Sănătății, cerându-le să verifice cum funcționează maternitățile și să sancționeze cadrele medicale implicate în cazuri de corupție, malpraxis și alte forme de abuz.
O comisie specială formată de Ministerul Sănătății a investigat cazul Ecaterinei. În urma anchetei, a fost demis șeful secției Ginecologie, moașa principală și asistenta medicală. Medicul de gardă, directorul Centrului Perinatal și vicedirectorul medical al instituției au primit mustrare aspră, iar directorul instituției - o sancțiune disciplinară sub formă de avertisment.
Rusia și Belarus efectuează exerciții aeriene „defensive”, stârnind temeri la Kiev
Rusia și Belarus încep azi exerciții comune ale forțelor aeriene, provocând temeri la Kiev și în Occident că Moscova s-ar putea folosi de aliatul său pentru a lansa o nouă ofensivă terestră în Ucraina.
Minskul spune că exercițiile sunt defensive. Moscova și-a folosit vecinul ca o trambulină pentru invazia Ucrainei în februarie anul trecut și, de atunci, Belarusul a efectuat numeroase exerciții militare, atât pe cont propriu, cât și în comun cu Rusia.
Împreună cu Moscova, Minskul a întărit, de asemenea, exercițiile cu armament și echipament militar.
Canalele neoficiale de monitorizare militară Telegram au relatat despre transportul de avioane de vânătoare, elicoptere și avioane de transport militar în Belarus, de la începutul anului - opt avioane de vânătoare și patru avioane cargo au fost amplasate acolo numai duminică.
Reuters nu a reușit să verifice aceste informații. Ministerul belarus al Apărării a anunțat doar că „unități” ale forțelor aeriene ale Rusiei au sosit în Belarus.
„În timpul exercițiului tactic de zbor, vor fi implicate toate aerodromurile și terenurile de antrenament ale Forțelor Aeriene și ale Forțelor de Apărare Aeriană ale Forțelor Armate ale Belarusului”, a precizat ministerul într-o declarație.
Situația de la granița sudică a Belarusului - granița cu Ucraina - nu era „foarte calmă”, iar Ucraina a „provocat” Belarusul, a declarat Pavel Muraveiko, prim-adjunctul secretarului de stat al Consiliului de Securitate din Belarus, potrivit unei postări pe aplicația Telegram a Ministerului belarus al Apărării, duminică.
„Ne menținem reținerea și răbdarea”, a afirmat Muraveiko adăugând că stau pregătiți de orice. „Avem forțele și mijloacele necesare cu care putem răspunde oricăror manifestări de agresiune sau unei amenințări teroriste pe teritoriul nostru”.
Ucraina a avertizat în permanență cu privire la posibile atacuri din partea Belarusului, iar președintele Volodimir Zelenski a declarat săptămâna trecută că țara trebuie să fie pregătită la granița sa cu Belarus.
Kremlinul a negat că ar fi făcut presiuni asupra președintelui belarus Alexander Lukașenko pentru a juca un rol mai activ în conflictul din Ucraina. Minskul a declarat că nu va intra în război.
Pe de altă parte, unii politicieni belaruși de opoziție cred că, de fapt, Minskul este pe punctul de a lua decizia de a se implica mai mult în război, de partea Rusiei.
Unul dintre liderii opoziției belaruse, Pavel Latușko, susținea într-un interviu recent că sunt semnale că autoritățile din Belarus vor începe în curând mobilizarea pentru a oferi asistență militară Rusiei în războiul împotriva Ucrainei.
Pavel Latușko și-a exprimat aceste temeri în interviul acordat grupului media Redaktionsnetzwerk Deutschland. Potrivit politicianului, aproape totul este pregătit pentru mobilizarea din Belarus.
Latușko, citând surse din Minsk, afirma că majoritatea angajaților organelor afacerilor interne au fost forțați să-și predea pașapoartele. El spune că are informații că aceasta s-a întâmplat în mai multe orașe din țară. „Înseamnă că, în cazul mobilizării, ei nu vor putea părăsi țara”, a explicat opozantul care a remarcat și faptul că numărul militarilor și al echipamentelor militare rusești în Belarus este în creștere.
A încetat din viață filosoful maghiar originar din România Gáspár Miklós Tamás
Filosoful maghiar originar din România Gáspár Miklós Tamás s-a stins din viață la 74 de ani, după o boală îndelungată.
Gáspár Miklós Tamás - cunoscut ca GMT - s-a născut la Cluj în 1948. Acolo a absolvit filosofia. S-a mutat în Ungaria în 1978.
A predat mai întâi la Facultatea de Științe Umaniste a celei mai prestigioase Universități de la Budapesta, ELTE, Eötvös Loránd Tudományegyetem - Universitatea Eötvös Loránd, de unde a fost îndepărtat pentru declarațiile sale contra regimului comunist din Ungaria. A predat apoi la universități americane, engleze și franceze, iar mai târziu la Universitatea Central Europeană fondată de miliardarul american de origine maghiară George Soros, mutată între timp la Viena, din cauza persecuțiilor regimului iliberal al premierului Victor Orbán.
Gáspár Miklós Tamás a fost activ în politică încă dinainte de căderea comunismului, iar mai târziu a devenit membru al Alianței Democraților Liberi (SZDSZ), și a fost deputat în primul Parlament maghiar ales în mod liber după căderea comunismului. S-a distanțat treptat de viața politică și a părăsit acest partid în anul 2000.
Opiniile sale liberale s-au schimbat de-a lungul timpului, cu un scurt ocol conservator, ajungând la un stângism radical. Se considera, de multă vreme, un om politic heimatlos (fără casă), negăsind nici un program politic valabil în niciunul dintre partidele existente din țara lui.
A renunțat public la publicistică, pe care a considerat-o inutilă în ultimii ani. În ultimul său interviu dat publicației HVG (Săptămâna în economia mondială), a vorbit despre pesimismul său general, spunând că există speranță și progres doar la nivel individual și al comunităților mici.
Traducere din HVG de Forró Eszter, Cluj, 15 ianuarie 2023.
Cel puțin 25 de oameni uciși în bombardamentul rusesc de la Dnipro
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a transmis duminică, la ora 15:18, pe contul său de Telegram, că numărul morților în urma prăbușirii blocului din Dnipro lovit sâmbătă de o rachetă a Rusiei a ajuns la 25. E posibil ca numărul morților să crească.
Alte cel puțin 73 de persoane au fost rănite în atacul de la Dnipro, unul din orașele ucrainene lovite sâmbătă de un masiv val de atacuri rusești cu rachete.
Într-o actualizare pe 14 ianuarie seara târziu, consiliul local din Dnipro a spus că 38 de oameni au fost salvați de sub dărâmături, 6 dintre ei fiind copii. Între cei care au fost confirmați morți se află și o copilă de 15 ani.
Autoritățile locale au declarat trei zile de doliu pentru ceea ce au numit cel mai rău „atac terorist asupra orașului Dnipro” dela începutului invaziei declanșate în februarie anul trecut.
Echipele de salvare au folosit o macara pentru evacuarea celor blocați în apartamentele de la etajele superioare, unii din aceștia făcând semne cu lanternele telefoanelor mobile, a spus pe 14 ianuarie șeful-adjunct administrației prezidențiale de la Kiev Kirilo Timoșenko, adăugând că sub dărâmături sunt încă prinși oameni.
Armata ucraineană spune că e posibil ca blocul de 9 etaje de la Dnipro să fi fost lovit de o rachetă cu rază lungă de acțiune de tip Kh-22. Întreaga fațadă a a clădirii, în care locuiau 1.100 de oameni, s-a prăbușit.
Pe 14 ianuarie, Rusia a lansat trei raiduri de bombardamente, 57 de atacuri cu rachete și 57 de tiruri cu sisteme de armament greu, a raportat comandamentul armatei ucrainene pe 15 ianuarie.
Dnipro a fost unul din orașele ucrainene atacate de Rusia sâmbătă, în primul bombardament rusesc masiv de la Anul Nou încoace.
Au fost lovite obiective de infrastructură vitală și în regiunile Liov și Ivano-Frankvirsk din vestul Ucrainei, în regiunea Odesa de la Marea Neagră și Harkov, în nord-estul țării. A fost atacată și capitala Kiev.
Purtătorul de cuvânt al forțelor aeriene ucrainene Iuri Ignat, Kievul a atacat cu rachete balistice lansate din nord.
„Nu e ușor pentru noi să detectăm și să doborâm rachetele balistice”, a spus Ignat presei locale. Avertizarea legată de atac a întârziat din cauza lipsei de date pe radar și a informațiilor din alte părți.
În atacul de la Kiev de sâmbătă dimineață a fost lovit un obiectiv de infrastructură, a făcut cunoscut Kirilo Timoșenko, de la administrația prezidențială a Ucrainei, iar primarul de la Kiev Vitali Kliciko a spus că mai multe explozii au fost înregistrate în cartierul de locuințe Dniprovski, din estul capitalei, și că părți ale unei rachete au căzut într-o zonă nelocuită din cartierul Holosiivski. Kliciko a mai spus că nu au fost înregistrate victime, și că incendiul de la o clădire nelocuită din Holosiivski a fost stins.
Comandantul-șef al forțelor armate ucrainene, generalul Valeri Zalujni, a spus că Rusia a lansat pe 14 ianuarie 33 de rachete de croazieră în total, din care 21 au fost doborâte de antiaeriana ucraineană.
Atacul rusesc cu rachete a venit după ce premierul Marii Britanii Rishi Sunak a anunțat că țara sa va trimite Ucrainei tancuri Challenger 2, un anunț criticat de ambasada Rusiei de la Londra, care a spus pe Twitter că trimiterea acestor tancuri nu va va face decât să intensifice luptele.
Focosul cu explozibil găsit în nordul țării a fost detonat de geniști
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a anunțat că geniștii au detonat resturile de rachetă găsite sâmbătă, 14 ianuarie, în raionul Briceni, ca urmare a atacului cu rachete rusești asupra Ucrainei. Autoritățile au spus că „focosul rachetei era alimentat cu aproximativ 80 de kilograme de material explozibil”.
Echipele mixte ale MAI și Ministerului Apărării au efectuat căutări pe o rază de aproximativ 1,5 km pentru a se asigura că nu sunt și alte rămășițe ale rachetei, care pot fi periculoase pentru locuitorii din regiune.
Autoritățile îndeamnă oamenii să nu se apropie de obiecte suspecte. În cursul acestei dimineți, patrule de poliție au informat locuitorii localităților Pavlovca și Larga să păstreze distanța și să nu se apropie de zona de securitate impusă de autorități pentru protecție.
Acesta este al treilea caz când se găsesc resturi de rachete pe teritoriul național al R. Moldova, ca urmare a bombardamentelor rusești asupra Ucrainei. Anterior, în octombrie 2022 o rachetă a explodat la Naslavcea provocând pagube materiale la câteva gospodării din localitate, iar în decembrie 2022 polițiștii de frontieră au găsit fragmente de rachetă într-o livadă lângă orașul Briceni.
În alte cazuri, rachetele de croazieră rusești lansate de pe navele maritime din Marea Neagră asupra Ucrainei, au violat spațiul aerian al R. Moldova. Chișinăul a condamnat invazia Rusiei în Ucraina și a acuzat că Moscova a încălcat suveranitatea R. Moldova.
Noi atacuri rusești cu rachete au lovit cartiere de locuințe și infrastructura vitală din Ucraina
Oficialitățile ucrainene au anunțat că atacurile cu rachete ale armatei în Ucraina au avariat infrastructura vitală din mai multe regiuni ale țării, iar autoritățile locale au avertizat că e posibil ca aprovizionarea cu electricitate și apă să fie oprită din cauza acestor prime bombardamente majore rusești din 2023.
Au fost bombardate capitala Kiev, orașele Harkov, la est, Odesa la sud și Dnipro, din centrul Ucrainei, unde nouă oameni au fost uciși după ce un bloc de locuințe de 9 etaje a fost distrus într-un bombardament rusesc.
Sâmbătă, primul ministru al Marii Britanii Rishi Sunak a informat autoritățile de la Kiev că țara sa intenționează să trimită tancuri de luptă și sisteme de artilerie Ucrainei, pentru a sprijini efortul de război al aceste țări contra ocupanților ruși, o intenție condamnată de autoritățile ruse.
Oficiul președintelui ucrainean Volodimir Zelenskki le-a cerut locuitorilor capitalei Kiev să se adăpostească în locuri sigure, după ce mai multe explozii similare cu acelea ale unor rachete doborâte de apărarea anti-aeriană s-au auzit în oraș.
Purtătorul de cuvânt al forțelor aeriene ucrainene Iuri Ignat a spus că unele din rachetele rusești au fost trase din nord la altitudine mare, sugerând că ar fi fost rachete balistice, pe care forțele ucrainene nu le pot doborî și pe care autoritățile locale nu le-au putut detecta la timp ca să alerteze imediat populația cu privire la un raid aerian.
Noile bombardamente au venit la o zi după ce Kievul și Moscova au dat informații contradictorii despre luptele crâncene care se dau de mai multe săptămâni pentru orașul Soledar din estul Ucrainei.
Oficialități militare ucrainene au spus sâmbătă 14 ianuarie că Soledar „e controlat de autoritățile ucrainene” și că luptele continuă „în și în afara orașului”. Asta după ce ministerul rus al Apărării anunțase că a cucerit acest oraș.
Cucerirea orașului Soledar, care ar da trupelor ruse posibilitatea de a tăia rutele de aprovizionare ale ucrainenilor ce apără localitatea Bahmut din apropiere, ar fi cea mai importantă victorie militară a rușilor în mai multe luni de război.
Cu toate acestea, autoritățile ucrainene și occidentale spun că pierderile grele suferite de Rusia și distrugerea aproape totală a orașului fac ca acesta să piardă din importanța sa strategică.
Ministerul rus al Apărării a susținut că sute de militari ucraineni au fost uciși în luptele date la Soledar săptămâna asta, iar oficialitățile ucrainene spun că în oraș sunt blocați mai mult de 500 de civili, între care și 15 copii.
Potrivit relatărilor, controversata grupare privată de mercenari Vagner e implicată major în efortul rușilor de a cuceri orașul Soledar.
După succesele inițiale în cucerirea de teritorii ucrainene în urma invaziei neprovocate a acestei țări de către ruși, armata rusă a suferit înfrângeri majore în provincia ucraineană Donbas, din estul Ucrainei, și din cauza asta forțele ruse se concentrează pe Soledar și Bahmut, considerând că ocuparea lor e importantă pentru cucerirea celor două regiuni care compun Donbasul, Donețk și Luhansk.
Sâmbătă, orașul Harkov, capitala regiunii cu același nume din estul Ucrainei a fost atacat cu două rachete rusești S-300, care au lovit zona industrială și de infrastructură a orașului, al doilea ca mărime din Ucraina.
La vest, rachetele rusești au lovit infrastructura vitală a orașului Liov, aflat la distanță relativ mare de linia frontului, și care a scăpat până acum de distrugerile raportate în alte părți ale țării.
Au fost raportate bombardamente și în regiunea Zaporojie, din sudul Ucrainei, unde se află cea mai mare centrală nucleară din Europa/
La Dnipro, oraș din centrul țării care avea înainte de război o populație de aproape un milion de locuitori, nouă oameni au fost uciși și alți aproximativ 60 răniți, între care 12 copii.
„Memorie eternă celor ale căror vieți au fost luate de teroarea rusă. Lumea trebuie să oprească acest rău. Îi vom găsi pe toți cei implicați în această teroare, toți vor răspunde pentru ea”, a spus președintele Zelenski într-o postare pe Telegram.
Câteva ore mai târziu, Zelenski a afirmat că „nu se știe câți oameni sunt prinși sub dărâmături. Din nefericire, numărul morților crește de la oră la oră”.
Cu relatări ale agenției France Presse.
Resturi de rachetă descoperite de poliția de frontieră în nordul R. Moldova
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) de la Chișinău a anunțat că poliția de frontieră a R. Moldova a găsit în zona sectorului de frontieră Larga (raionul Briceni) resturile unei rachete, provenite probabil din atacurile aeriene ale Rusiei asupra Ucrainei.
„Îmi exprim indignarea pentru lipsa de respect a suveranității Republicii Moldova, spațiul său aerian fiind astăzi din nou survolat și rămășițele unei rachete căzând în vecinătatea localității Larga din raionul Briceni”, a transmis șefa Guvernului R. Moldova, Natalia Gavrilița.
MAI a spus că a fost sporit numărul patrulelor de poliție din zona de frontieră cu Ucraina. Grănicerii care au ajuns la fața locului au izolat zona și au anunțat Serviciul de urgență și echipele Bombteh ale Inspectoratului General de Poliție. A fost anunțată și procuratura raionului Briceni.
Este cel de-al treilea caz în care resturi ale unor rachete provenite din bombardamentele contra Ucrainei cad pe teritoriul Republicii Moldova, spune poliția de frontieră în postarea sa de pe Facebook.
Anunțul ministerului moldovean de interne a venit la câteva ore după ce armata rusă a atacat din nou cu rachete capitala ucraineană Kiev și alte orașe din Ucraina.
Fragmentele unei rachete lângă orașul Briceni
Nu este primul caz când în raionul Briceni sunt găsite resturi de rachete. Pe 5 decembrie 2022, fragmentele unui proiectil a fost descoperit într-o livadă din apropierea orașului.
Atunci autoritățile nu au depistat material exploziv pe corpul rachetei și pe alte 4 elemente ale ei găsite în zonă, spre deosebire de cazul din luna octombrie 2022, când o rachetă a explodat la Naslavcea.
O rachetă rusească a explodat la Naslavcea pe 31 octombrie 2022
Pe 31 octombrie o rachetă rusească, doborâtă de sistemul ucrainean antiaerian, a căzut pe teritoriul satului Naslavcea, raionul Ocnița, localitate aflată la frontiera de nord cu Ucraina. Atunci racheta a explodat și a provocat mai multe pagube materiale. Geamurile și acoperișurile caselor din apropiere au fost sparte.
Rusia bombardează Ucraina violând spațiul aerian al R. Moldova
La începutul lunii octombrie, trei rachete de croazieră, lansate de pe navele maritime rusești au tranzitat teritoriul R. Moldova în regiunea satului Cobasna și a municipiului Soroca.
Rusia a negat atunci că rachetele rusești lansate contra Ucrainei ar fi violat spațiul aerian al R. Moldova.
Marea Britanie va furniza Ucrainei tancuri de luptă Challenger 2
Premierul Marii Britanii Rihi Sunak a promis sâmbătă că țara sa va trimite Ucrainei tancuri Challenger 2 și alte sisteme de artilerie, în timp ce armata rusă a reluat bombardarea cu rachete a capitalei ucrainene Kiev și a altor orașe, relatează Associated Press.
Oficiul lui Sunak de la Downing Street 10 a spus că premierul britanic a făcut această promisiune într-o convorbire cu președintele Ucrainei Volodimir Zelenski, fără să precizeze când vor fi trimise aceste tancuri și câte anume.
Dar presa britanică a relatat, fără să citeze sursele, că patru tancuri de luptă britanice Challenger 2b vor fi trimise imediat în Europa de est, urmând ca altele opt să fie trimise puțin după aceea.
Zelenski i-a mulțumit pe Twitter sâmbătă lui Sunak, pentru „deciziile care nu numai că ne vor întări pe câmpul de luptă, dar vor și trimite semnalul corect altor parteneri.
Ambasada Rusiei de la Londra a condamnat decizia guvernului britanic, spunând că trimiterea de tancuri britanice Ucrainei nu va face decât să „intensifice operațiunile de luptă” și că „nimeni nu poate stinge focul aruncând gaz peste el”.
Autoritățile de la Kiev cer de multă vreme Occidentului tancuri de luptă grele, cum ar fi cele americane Abrams, sau cele germane Leopoard 2, dar liderii occidentali au fost până acum precauți în a lua o decizie în acest sens.
Cehia și Polonia au trimis deja forțelor ucrainene tancuri T-72 de fabricație sovietică, iar Polonia s-a declarat pregătită să trimită în Ucraina o companie de tancuri Leopard, dar președintele polonez Andrzej Duda a subliniat într-o vizită recentă în orașul ucrainean Liov că Varșovia va face asta numai ca parte a unui sprijin internațional de ajutor cu tancuri pentru Ucraina.
La începutul lui ianuarie, Franța a promis să trimită Ucrainei vehicule blindate de infanterie AMX-10 RC, numite în franceză „tancuri ușoare.
Anunțul lui Sunak a venit la câteva ore după ce Kievul și alte orașe ucrainene au fost din nou atacate cu rachete de armata rusă.
Challenger 2 este principalul tanc de luptă al armatei Marii Britanii
- a intrat în serviciu în 1998, și este îmbunătățit permanent pentru a fi folosit până în 2035
- e folosit acum de Queen’s Royal Hussars, de King’s Royal Hussars și de Regimentul Regal de Tancuri
- a fost folosit în mod notabil în războiul din Irak
- are un echipaj de patru persoane și e dotat cu un tun de 122 de milimetri și cu două mitraliere de 7,62 de milimetri
- are o viteză maximă de aproximativ 59 de kilometri la oră (sursa: BBC)
Anunțul premierului britanic legat de trimiterea în Ucraina a tancurilor Challenger 2 a venit la câteva ore după ce armata rusă a atacat din nou cu rachete capitala ucraineană Kiev și alte orașe din Ucraina.
Rusia a bombardat din nou infrastructura vitală din mai multe orașe ucrainene
15 persoane au fost salvate de sub ruinele unui bloc de locuințe de 9 etaje din orașul Dnipro din estul Ucrainei care fusese lovit de o rachetă rusească sâmbătă după amiază, într-un nou val de bombardamente lansate de armata rusă asupra mai multor orașe din Ucraina, relatează BBC.
BBC îl citează pe șeful administrației prezidențiale de la Kiev Kirilo Timoșenko, care a spus că 10 persoane, între care doi copii, au fost rănite în atac.
În urma acestui nou atac, șeful diplomației ucrainene Dmitro Kuleba a cerut statelor care fac parte din G7 și din Uniunea Europeană să impună fără întârziere sancțiunile propuse de Ucraina contra industriei de apărare a Rusiei
Sâmbătă dimineață mai multe explozii au zguduit capitala ucraineană și câteva minute mai târziu a fost declanșată alarma aeriană în timp ce în oraș avea loc un atac cu rachete, a căror țintă era infrastructura civilă a orașului, a spus pe Telegram șeful administrației prezidențiale ucrainene, Kiril Timoșenko, citat de Associated Press.
A fost lovit un obiectiv de infrastructură neidentificat, iar serviciile de urgență lucrau la fața locului, potrivit administrației militare a orașului.
Au fost auzite explozii în cartierul Dnipropetrovski al orașului, a spus primarul de la Kiev Vitali Kliciko, care a adăugat că fragmente dintr-o rachetă au căzut peste o zonă nelocuită din cartierul Holossivski, unde o clădire a luat foc. Nu au fost înregistrate victime până acum.
Nu a fost clar imediat dacă au fost țintite mai multe instalații, sau doar obiectivul care a fost lovit. Capitala Ucrainei nu mai fusese bombardată cu rachete din noaptea Anului Nou, pe 1 ianuarie.
18 case au fost distruse în regiunea Kiev, a anunțat guvernatorul regional Oleksii Kuleba pe Telegram, adăugând că nu a fost înregistrate victime și că un incendiu a fost stins la o instalație de infrastructură civilă.
Mai devreme sâmbătă, două rachete rusești S-300 au lovit zona industrială a Harkovului, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, potrivit guvernatorului regional Oleg Sîniehubov, care a precizat că nu au fost victime și a adăugat că e posibil ca aprovizionarea cu electricitate a orașului și a localităților din împrejurimi să fie oprită din motive de securitate.
Atacurile de sâmbătă vin după relatările contradictorii despre soarta orașului minier de sare Soledar din estul Ucrainei. Rusia susține că forțele sale au capturat orașul, ceea ce dacă ar fi adevărat ar marca o rară victorie a Kremlinului după o serie de înfrângeri umilitoare pe câmpul de luptă.
Dar autoritățile de la Kiev și președintele Volodimir Zelenski au negat afirmația Moscovei, spunând că bătălia pentru Soledar continuă.
Potrivit agenției Associated Press, Moscova consideră capturarea orașului Soledar și a celui învecinat Bahmut un element cheie pentru capturarea întregii provincii industriale Donbas, alcătuită din regiunile Donețk și Luhansk, și o modalitate de a nimici cele mai bune trupe ucrainene și a preveni ca ele să lanseze contra-ofensive în alte părți.
Dar, observă Associated Press, asta e o armă cu două tăișuri, după ce Kievul a afirmat că apărarea celor două orașe estice a ajutat la blocarea trupelor ruse în regiune. Oficialitățile și analiștii occidentali spun că importanța celor două orașe e mai mult simbolică, decât strategică.
Între timp, guvernatorul regiunii Cerkasî din centrul Ucrainei a avertizat că Rusia ar putea lansa un atac masiv cu rachete sâmbătă și le-a cerut locuitorilor din zonă să se adăpostească, relatează Reuters.
Separat, guvernatorul regiunii sudice Nikolaev a spus că 17 bombardiere Tupolev au decolat de la bazele lor, o declarație care vine după ce loviturile aeriene rusești au lovit sâmbătă infrastructura vitală de la Kiev și Harkov.
AIEA își va spori prezența la toate centralele nucleare din Ucraina
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunțat că-și va spori prezența în Ucraina, pentru a ajuta la prevenirea unui accident nuclear în timpul războiului declanșat fără motiv de Rusia în Ucraina.
Directorul AIEA Rafael Grossi va vizita săptămâna viitoare Ucraina pentru a pune în aplicare o nouă politică ce va asigura prezența de inspectori ai Agenției ONU la toate cele cinci centrale nucleare ucrainene.
Noua politică înseamnă o „intensificare semnificativă a eforturilor [AIEA] de a preveni un accident nuclear în timpul conflictului militar actual”, se spune într-un comunicat de presă Agenției ONU pentru Energie Atomică.
Acum, doar centrala nucleară de la Zaporojie, care e ocupată de armata rusă și se află în apropiere de linia frontului are o prezență AIEA permanentă. Potrivit noului plan, între 11 și 12 experți AIEA vor fi prezenți trot timpul pentru a monitoriza centralele și pentru a oferi asistență tehnică, inclusiv la Cernobîl.
„În timp ce acest război tragic intră în al doilea an, trebuie să continuăm să facem tot ce putem ca să evităm pericolul unui accident nuclear serios, care ar cauza și mai multă suferință și distrugere pentru poporul ucrainean și dincolo de el”, a spus Grossi.
În timpul vizitei sale în Ucraina, șeful AIEA va călători la centrala nucleară de la Rivne și la Cernobîl pentru a lansa misiunile de monitorizare, care vor consta dintrimiterea a câte doi experți AIEA la fiecare din centrale, a spus Agenția.
De asemenea, Grossi se va întâlni cu oficialități ucrainene pentru a pregăti măsurile de securitate în jurul centralei Zaporojie.
„Sunt în continuare hotărât să fac o realitate din atât de necesara zonă de securitate, consultările mele cu Ucraina și Rusia face progrese, deși nu atât de rapid cum ar trebui”, a mai spus șeful AIEA.
El și-a reiterat temerile legate de presiunile cu care se confruntă angajații centralei nucleare Zaporojie (ZNPP), spunând că această situație are potențiale consecințe asupra securității și siguranței.
„Personalul redus de la ZNPP, în combinație cu stresul psihologic din cauza conflictului militar și absența familiilor care au părăsit zona au creat o situație fără precedent pe care niciunul din angajați nu ar trebui s-o îndure”, a spus Grossi.
Angajații de la Zaporojie sunt în continuare presați să accepte noi contracte de muncă cu compania de stat rusă Rosatom, afirmă AIEA, adăugând că firma similară din Ucraina, Energoatom, le cere să nu facă asta.
Echipa de monitorizare AIEA a fost informată că în ciuda tuturor greutăților, centrala Zaporojie are încă personalul operațional adecvat pentru a menține o activitate în siguranță a tuturor unităților la nivelul actual de funcționare, se mai spune în comunicatul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică.
Cu relatări ale agenției France Presse.
Ucraina respinge declarațiile Rusiei că a cucerit orașul ucrainean Soledar și spune că luptele continuă
Ucraina a respins declarațiile Rusiei că trupele ruse au cucerit orașul Soledar din estul Ucrainei, după săptămâni de lupte crâncene.
Ministerul rus al Apărării spusese într-o declarație pe 13 ianuarie că a capturat orașul minier de sare, important din punct de vedere strategic, în cursul nopții de joi spre vineri.
Informația nu a putut fi confirmată din surse independente.
„Nu nu este adevărat, în oraș se dau în continuare lupte grele, forțele ucrainene au situația sub control, în condiții dificile”, a spus Serghei Cervat, un purtător de cuvânt pentru comandamentul estic al armatei ucrainene.
Ceva mai devreme pe 13 ianuarie, Kievul spusese că se confruntă cu o ofensivă rusă de „mare intensitate” la Soledar.
„Noaptea la Soledar a fost fierbinte. Luptele au continuat. Inamicul și-a relocat aproape toate forțele sale spre Donețk și menține o ofensivă de mare intensitate”, a spus adjuncta ministrului ucrainean al Apărării, Ganna Maliar.
„E o etapă dificilă a războiului, dar noi vom câștiga acest război, fără îndoială”, a spus ea.
Ministerul rus al Apărării susține că sute de militari ucraineni au fost uciși în ultimele trei zile de lupte grele și bombardamente masive. Oficialitățile ucrainene au spus că mai mult 500 de civili sunt blocați în oraș, între ei și 15 copii. Rușii n-au spus nimic de posibile victime civile.
Rusia a aruncat resurse considerabile în bătălia pentru Soledar, ca parte a asaltului contra orașului Bahmut, situat cam la 10 kilometri depărtare spre sud-vest, pentru că Soledar ar putea oferi trupelor ruse o poziție sigură și dominantă pentru artileria grea cu care bombardează localitatea Bahmut.
Cucerirea totală de către ruși a localității Soledar ar tăia rutele de aprovizionare ale trupelor ucrainene din Bahmut . Cunoscut înainte drept Artemivsk, orașul a fost recucerit de la separatiști pro-ruși în 2014 de forțele guvernamentale ucrainene. În 2016 a fost redenumit Bahmut și a fost de atunci reconstruit în mare parte, servind ca important centru comercial și un punct de acces pentru oameni venind și ducându-se în părți ale Donbasului controlate de milițiile sprijinite de ruși.
Declarația de vineri a ministerul Apărării de la Moscova vine după ce omul de afaceri Evgheni Prigojin, șeful organizației private de mercenari Vagner, și care are legături cu Kremlinul, a. spus că forțele sale, care operează în coordonare cu trupele ruse, ar fi capturat orașul Soledar.
Cu toate acestea, Kremlinul a temperat afirmațiile lui Prigojin, spunând că deși a existat o „dinamică pozitivă în înainterea [trupelor ruse], lumea trebuie să aștepte „informații oficiale” asupra situației de pe câmpul de luptă.
În timp ce Soledar e considerat important din punct de vedere strategic, purtătorul de cuvânt al Consiliului pentru Securitate Națională de la Casa Albă, John Kirby, a spus că o victorie rusească acolo, sau chiar la Bahmut, aflat în apropiere, nu va avea un impact major asupra cursului războiului neprovocat al Rusiei contra Ucrainei, aflat acum în a 11-a lună.
„Chiar dacă [orașele] Bahmut și Soledar cad amândouă în mâinile rușilor, asta nu va avea un impact strategic major asupra războiului în sine”, le-a spus Kirby reporterilor la Casa Albă pe 12 ianuarie.
Între timp, o oficialitate o oficialitate de la ministerul rus de Externe a declarat pe 13 ianuarie că Bielorusia ar putea intra în conflict, dacă autoritățile de la Kiev decid să o „invadeze”, sau să invadexe Rusia.
Sarea pământului: o călătorie în minele de sare de la Soledar
„Din punct de vedere legal, folosirea forței de către regimul de la Kiev, sau o invadare a teritoriului bielorus sau al Rusiei de către forțele armate ale Ucrainei sunt un motiv suficient pentru un răspuns colectiv”, a declarat Aleksei Polișciuk de la ministerul rus de Externe pentru agenția rusă de știri controlată de stat TASS.
El a adăugat însă că e la latitudinea celor două țări [Belarus și Rusia] luarea unei astfel de decizii. Militarii bieloruși nu au luat parte la invadarea Ucrainei, dar autoritățile de la Minsk au permis Rusiei să folosească teritoriului bielorus pentru operațiuni în conflictul cu Ucraina.
„Așa arată nebunia”: Rusia își intensifică asaltul la Bahmut, Ucraina ține piept
Acum două zile, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că speculațiile legate de o nouă ofensivă rusească prin Belarus arată că apărarea ucraineană „trebuie să fie pregătită atât la granițe cât și în regiuni”.
„Înțelegem că, în afară de declarații, nu vedem nici puternic acolo, dar cu toate acestea trebuie să fim pregătiți atât la granițe cât și în regiuni”, a spus liderul de la Kremlin pe 11 ianuarie.
Bielorusia se află la nord de Ucraina, iar cele două țări au o graniță de 1.100 de kilometri.
Pe frontul diplomatic, Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite urma să discute situația din Ucrainei mai târziu pe 13 ianuarie.
Cu relatări France Presse și Reuters.
