Ştiri
Plan elaborat de Kremlin pentru transformarea R. Moldova în satelit al Moscovei
În toamna anului 2021, administrația prezidențială rusă a elaborat un document strategic care descrie planul Moscovei pentru a transforma Republica Moldova într-un satelit al său, arată un document intitulat „Obiectivele strategice ale Federației Ruse în Republica Moldova”, primit simultan de mai multe redacții, printre care: Süddeutsche Zeitung, Yahoo News și The Dossier Center.
Unul dintre obiectivele stabilite de dezvoltatorii documentului este de a forța Moldova să se alăture Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) și să-și extindă participarea la Uniunea Economică Euroasiatică (EAEU).
Obiectivele Rusiei în Moldova sunt: militar-politice, comercial-economice și umanitare și defalcate pe gradul de urgență - până în 2022, 2025 și 2030.
Obiectivele pe termen scurt includ neutralizarea oricăror acțiuni ale guvernului republicii care vizează eliminarea prezenței militare ruse în Transnistria, crearea unei rețele de organizații neguvernamentale care promovează dezvoltarea relațiilor ruso-moldovenești, precum și deschiderea Consulatului General al Rusiei în capitala Găgăuziei, Comrat.
Până în 2025, Administrația Prezidențială și-a propus să creeze sentimente pro-ruse în rândul elitei moldovenești, extinzând numărul mișcărilor politice prietenoase cu Rusia.
În paralel, Moscova trebuie să împiedice „romanizarea” Moldovei și să asigure păstrarea învățământului din țară în limba rusă.
În fine, până în 2030, documentul prevede extinderea participării Republicii Moldova la Uniunea Economică Eurasiatică, crearea unor grupuri stabile de influență rusă în republică și soluționarea conflictului transnistrean pe baza statutului special al Transnistriei.
Un alt obiectiv pe termen lung a fost stabilirea limbii ruse ca limbă oficială în Moldova, în special prin asigurarea prezenței presei rusești în țară.
Strategia acoperă 9 ani, în care Rusia ar trebui să lupte activ împotriva influenței NATO, a UE, a SUA, a Turciei și Ucrainei asupra Moldovei, reiese din document.
Unul din instrumentele de influență economică prin care Moldova poate fi făcută dependentă de Moscova sunt importurile rusești de gaze.
Autori ai documentului ar fi Andrei Vavilov și Dmitri Kozak, apropiați ai Kremlinului.
Potrivit aceleiași surse, Vavilov a lucrat aproximativ 10 ani în FSB, iar în 2007 s-a mutat la Fundația Russkiy Mir, înființată în același an de Vladimir Putin pentru a răspândi limba și cultura rusă în străinătate.
În 2022, fondul a intrat sub sancțiunile UE ca instrument de influență a Rusiei în străinătate, iar în 2011, Vavilov s-a mutat la Administrația Prezidențială, continuând să lucreze ca expert la fundație unde finanțează proiecte.
Un alt autor al strategiei ar fi Viktor Lisenko, adjunctul șefului departamentului prezidențial pentru relațiile interregionale și culturale cu țările străine, care este direct subordonat lui Kozak și care menține legătura cu generalul FSB Dmitri Miliutin, care supraveghează direcția moldovenească din partea serviciilor speciale.
La începutul lunii februarie, la o ședință a Consiliului European, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a spus că serviciile secrete ucrainene au interceptat „un plan detaliat al Rusiei de destabilizare a situației din Moldova” pentru a instala un guvern marionetă la Chișinău.
La rândul său, președintele R. Moldova, Maia Sandu, a confirmat că a primit într-adevăr informații despre provocări iminente de la Kiev.
„Acesta este un plan pe termen scurt cu acțiuni care implică oameni cu pregătire militară în haine civile, care vor ataca clădiri guvernamentale și vor lua ostatici”, a spus ea.
Pe 11 martie, purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al SUA, John Kirby, a raportat că serviciile de informații americane consideră că indivizii legați de serviciile de securitate ruse intenționează să provoace o revoltă împotriva guvernului moldovenesc pentru a instala o administrație prorusă în țară.
Potrivit lui Kirby, SUA au dovezi că Rusia lucrează pentru a slăbi guvernul Republicii Moldova.
SUA: Unul din potențialii candidați republicani la prezidențiale a criticat sprijinul american pentru Ucraina
Câțiva senatori republicani au respins declarații ale guvernatorului din Florida, Ron DeSantis care a criticat sprijinul american pentru Ucraina, împotriva agresiunii ruse. Dat fiind faptul că DeSantis este un posibil candidat cu șanse la președinție, această situație ilustrează diviziunile care există în partid cu privire la această chestiune.
Cei mai mulți politicieni aleși republicani, la nivel federal, sprijină Ucraina. DeSantis a declarat la rețeaua de televiziune FOX, aliniindu-se cu fostul președinte Trump că nu este în interesul vital de securitate al Statelor Unite să se amestece și mai mult în ceea ce a numit o „dispută teritorială între Ucraina și Rusia”.
Acest răspuns a fost la un chestionar, lansat de realizatorul de televiziune Tucker Carlson pentru toți candidații prezidențiali potențiali din Partidul Republican. Trump a spus și el că a înfrunta Rusia în Ucraina nu este în interesul vital de securitate al Americii. În replică, senatorul republican de Texas, John Cornyn s-a declarat „deranjat” de poziția lui DeSantis.
„Cred că este un om deștept. Vreau să aflu mai mult despre ce a spus și sper că nu crede că va trebui să îmbrățișeze această linie a lui Tucker Carlson pentru a câștiga preliminariile” – a spus senatorul. Apoi Cornyn a repetat pe Twitter un comentariu care-i aparține lui Jay Nordlinger de la National Review care a scris „DeSantis dă dovadă că nu înțelege o chestiune crucială”. Tot pe mediile de socializare senatorul Lindsey Graham a scris „pentru cei care cred că invazia barbară și neprovocată a Rusiei în Ucraina nu este o prioritate pentru America – nu înțelegeți multe”.
El a continuat „cei care și-au făcut un calcul greșit cu privire la intențiile lui Hitler au deschis calea unui război mai amplu și au pierdut ocazii multiple să-l oprească la timp. Acum nu este momentul să repetăm greșelile trecutului”. Senatorul Marco Rubio a declarat într-un program de radio conservator „nu este vorba despre o dispută teritorială așa cum nu ar fi o dispută teritorială dacă America decide că vrea să invadeze Canada sau să preia Bahamas”.
Dialog Strategic SUA-R. Moldova: „Relațiile dintre statele noastre nu au fost niciodată mai puternice”
Indiferent de provocări, Statele Unite vor continua să fie alături de Republica Moldova, a declarat la Chișinău, înaltul oficial american Dereck J. Hogan, la începutul reuniunii Dialogului Strategic SUA-R. Moldova.
Adjunctul principal al asistentului secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene și eurasiatice și o delegație americană discută cu autoritățile moldovene consolidarea statului de drept și buna guvernare, securitatea, probleme de economie și diplomație publică.
În declarațiile de presă susținute alături de ministrul de Externe, Nicu Popescu, înainte de reuniune, Dereck Hogan a spus că Statele Unite abia așteaptă să continue colaborarea cu guvernarea de la Chișinău.
Anterior ambasador al Statelor Unite la Chișinău, Dereck Hogan, a remarcat schimbările „istorice” care s-au petrecut în Republica Moldova în ultimii doi ani.
„Am fost martorii unei dorințe incredibile a R. Moldova de a se integra în Uniunea Europeană. Când cetățenii moldoveni au ales calea către Uniunea Europeană și și-au exprimat angajamentul de a combate corupția, am fost alături de ei. Când Rusia a început războiul împotriva Ucrainei, noi am fost alături de R. Moldova”, a spus Hogan, reamintind sprijinul financiar al Washingtonului pentru Republica Moldova în contextul războiului, dar și al crizei energetice.
Nicu Popescu a spus, la rândul său, că sprijinul și prietenia Statelor Unite ajută autoritățile să păstreze pacea, stabilitatea și reziliența în Republica Moldova.
„Relațiile dintre statele noastre nu au fost niciodată mai puternice. În cadrul dialogului de astăzi, există patru categorii de subiecte importante: lucrăm împreună pentru consolidarea statului de drept, securitatea și apărarea noastră, cooperarea comercial-economică și diplomație publică”, a precizat șeful diplomației moldovene.
Dialogul strategic dintre Statele Unite și Republica Moldova a fost reluat în aprilie 2022. Înainte de reuniunea de la Chișinău, a avut loc una similară în România, condusă de Dereck Hogan.
La București, Hogan a spus jurnaliștilor că Statele Unite vor continua să facă schimb de informații cu guvernul de la Chișinău și să-i ofere sprijin, inclusiv financiar, pentru a contracara o „tactică a destabilizării” pe care Rusia ar folosi-o în Republica Moldova.
Drona americană care s-a ciocnit cu un avion rusesc deasupra Mării Negre se ridicase de la sol de pe teritoriul României
O dronă americană care s-a ridicat la sol din România s-a prăbușit marți după ce s-a ciocnit cu un avion rusesc deasupra Mării Negre. Pentagonul a dat vina pe Rusia, în timp ce Moscova neagă orice coliziune.
Două avioane rusești de vânătoare Su-27 au făcut ceea ce armata americană a descris ca fiind o interceptare „nesăbuită” a dronei MQ-9 „Reaper” în spațiul aerian internațional, înainte ca unul dintre ele să se ciocnească de ea intenționat pentru a o forța să se prăbușească în mare.
Unul din avioanele rusești de vânătoare s-a ciocnit de o dronă americană de supraveghere deasupra Mării Negre, forțând SUA să-și doboare drona, transmite BBC.
„De fapt, acest act nesigur și neprofesionist al rușilor aproape că a provocat prăbușirea ambelor aeronave”, a declarat într-un comunicat generalul forțelor aeriene americane James Hecker, care supraveghează forțele aeriene americane în regiune.
Un înalt oficial militar american a declarat pentru New York Times că MQ-9 a decolat de la baza sa din România (cel mai probabil Câmpia Turzii) marți dimineață pentru o misiune de recunoaștere programată în mod regulat, care durează de obicei între nouă și zece ore.
Atac negat de ruși. Interceptare a unei convorbiri rusești
Elicea dronei a fost avariată iar apoi a fost doborâtă chiar de americani deasupra Mării Negre, la vest de Crimeea, a declarat un oficial american al apărării pentru Fox News. După incident, avionul Su-27 rusesc s-a îndreptat spre Crimeea și a aterizat acolo după acest incident, spune oficialul. Nu se știe dacă a existat vreo avarie a avionului Su-27.
În schimb, Ministerul rus al Apărării a negat că aeronavele sale ar fi intrat în contact cu vehiculul aerian fără pilot (UAV), despre care a spus că s-a prăbușit după „manevre bruște”.
„Piloții ruși nu au folosit armele de la bordul aeronavei, nu au intrat în contact cu vehiculul aerian fără pilot și s-au întors în siguranță pe aerodromul lor de origine”, se arată în comunicatul citat de Reuters.
Rusia nu a recuperat drona, iar avionul a fost probabil avariat, a declarat secretarul de presă al Pentagonului, general de brigadă Patrick Ryder, la insistențele jurnaliștilor.
Cu toate acestea, o interceptare a unei convorbiri a armatei ruse arată că aceasta ar fi reușit recuperarea unei părți din epava dronei MQ-9 de pe fundul Mării Negre.
Momentul atacului
Drona MQ-9 Reaper și două avioane SU-27 Flanker operau peste apele internaționale deasupra Mării Negre, când unul dintre avioanele rusești a zburat intenționat în fața dronei fără pilot și a aruncat combustibil în fața ei, potrivit unui oficial american, citat de CNN.
Unul dintre avioane a deteriorat apoi elicea dronei Reaper, care este montată pe spatele dronei, a spus oficialul. Avariile aduse elicei au forțat SUA să-și doboare drona Reaper în apele internaționale din Marea Neagră.
Forțele aeriene americane au emis o declarație în care acuză aeronava rusească de acțiuni nesăbuite.
„La aproximativ 7:03 AM (CET), una dintre aeronavele rusești Su-27 a lovit elicea MQ-9, determinând forțele americane să doboare MQ-9 în apele internaționale. De câteva ori înainte de coliziune, Su-27-urile au aruncat combustibil și au zburat în fața lui MQ-9 într-o manieră nesăbuită, nesănătoasă din punct de vedere ecologic și neprofesională. Acest incident demonstrează lipsă de competență, pe lângă faptul că este riscant și neprofesionist”, a declarat generalul american James B.Hecker, comandantul Forțelor Aeriene din Europa și Africa.
Aeronava MQ-9 desfășura „operațiuni de rutină în spațiul aerian internațional când a fost interceptată și lovită de o aeronavă rusească, ceea ce a dus la prăbușirea și pierderea completă a MQ-9”, a declarat șeful forțelor aeriene americane din regiune.
„De fapt, acest act riscant și neprofesionist al rușilor aproape că a provocat prăbușirea ambelor aeronave”, a completat el.
„Aeronavele americane și aliate vor continua să opereze în spațiul aerian internațional și facem apel la ruși să se comporte profesionist și responsabil”, a adăugat Hecker.
Acest incident urmează un „tipar de acțiuni periculoase ale piloților ruși în timp ce interacționează cu aeronavele americane și aliate peste spațiul aerian internațional, inclusiv deasupra Mării Negre. Aceste acțiuni agresive ale echipajului rusesc sunt periculoase și ar putea duce la calcule greșite și la escaladare neintenționată”, spun forțele aeriene americane.
Casa Albă: „Nu este ceva neobișnuit”, doar „neprofesionist și nesăbuit”
Președintele american Joe Biden a fost informat cu privire la incident de consilierul pentru securitate națională de la Casa Albă, Jake Sullivan, marți dimineață, potrivit purtătorului de cuvânt al Casei Albe, John Kirby.
Și Kirby a spus că „nu este neobișnuit” ca aeronavele rusești să intercepteze aeronave americane deasupra Mării Negre și a spus că au existat și alte interceptări de acest fel în ultimele săptămâni.
Kirby spune, însă, că episodul de marți a fost unic prin cât de „nesigure, neprofesioniste și nesăbuite” au fost acțiunile rusești.
El a adăugat că incidentul reprezintă o „încălcare sfidătoare a legilor internaționale”.
Avioanele rusești și americane au operat deasupra Mării Negre în timpul războiului din Ucraina, dar aceasta este prima interacțiune de acest tip cunoscută, o escaladare potențial periculoasă într-un moment critic al luptei.
SUA operează drone Reaper deasupra Mării Negre încă de dinainte de începutul războiului, folosind dronele spion pentru a monitoriza zona.
Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA a declarat că ambasadorul Rusiei în SUA va fi convonat pentru „interceptarea nesigură” a dronei americane de un avion rusesc deasupra Mării Negre.
Este de așteptat ca Anatoly Antonov, ambasadorul Rusiei în SUA din 2017, să se întâlnească cu înalți oficiali americani în această după-amiază, ora SUA.
Articol preluat de pe pagina Europa Liberă România.
EUobserver: R. Moldova ar putea primi un radar mobil pentru spațiul său aerian
Uniunea Europeană ar putea aloca încă 40 de milioane de euro pentru armata Republicii Moldova, pe fondul dezvăluirilor despre eforturile Rusiei de a răsturna guvernul pro-occidental Chișinău, transmite EUobserver cu referire la un memorandum intern al UE.
Cea mai mare parte a banilor, potrivit sursei, va fi cheltuită pe un „radar mobil de supraveghere cu rază lungă de acțiune la sol” pentru a ajuta R. Moldova să își controleze spațiul aerian.
Restul banilor va fi cheltuit pentru vehicule tactice ușoare de mare mobilitate și pick-up-uri, stivuitoare, autobuze și camioane, echipamente de comunicare și anti-hacking.
Banii urmează să provină din programul Facilității Europene pentru Pace (European Peace Facility), un fond comun de 8 miliarde de euro creat de țările UE, din care cea mai mare parte este destinată pentru Ucraina.
Achizițiile moldovenești vor fi gestionate de sucursala de achiziții militare a Estoniei - Centrul estonian pentru investiții în domeniul apărării.
R. Moldova intenționează, de asemenea, să cumpere „un sistem radar de supraveghere, aeriană în completarea radarului propus în cadrul măsurilor de asistență a UE”, a mai adăugat EUobserver.
Pe 6 martie, președintele Parlamentului și liderul partidului de guvernământ (PAS), Igor Grosu, a declarat într-un interviu că autoritățile moldovenești au solicitat UE sisteme de apărare antiaeriană, prin intermediul programului Facilității Europene pentru Pace.
„Autoritățile europene și-au exprimat disponibilitatea”, a spus Grosu, adăugând că „decizia este încă în curs de analiză”.
De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, mai multe rachete au survolat spațiul aerian al R. Moldova și fragmente de rachete au căzut în câteva localități din nordul țării, la granița cu Ucraina.
Incident peste Marea Neagră: Un Su-27 s-a lovit cu o dronă militară americană | SUA forțate să-și doboare drona
Un avion de luptă rus s-a ciocnit, pe 14 martie, cu o dronă militară americană de supraveghere „MQ-9 Reaper” deasupra Mării Negre, într-un incident calificat de armata americană drept un „act nesăbuit și neprofesionist al rușilor”.
Avionul rusesc a lovit elicea dronei, motiv pentru care americanii au fost nevoiți să o prăbușească în Marea Neagră, în apele internaționale, a precizat generalul James Hecker, comandantul Forțelor Aeriene americane în Europa.
Drona americană MQ-9 era într-o misiune de rutină de supraveghere în spațiul aerian internațional când a fost interceptată și lovită de un avion rusesc Su-27, se mai arată în declarația generalului Hecker.
Coliziunea a dus la pierderea completă a dronei MQ-9, a precizat Hecker.
Hecker a spus că în incident au fost implicate două avioane rusești Su-27 care au efectuat o „interceptare nesigură și neprofesionistă” a dronei americane, folosită de forțele aeriene pentru supraveghere și strângere de informații.
Unul dintre avioanele Su-27 a lovit elicea dronei, care a trebuit scufundată, a mai spus Hecker. Incidentul a avut loc marți dimineată. Nu este clar dacă armata americană încearcă acum să recupereze drona, scrie NYT.
Înainte de coliziune, avioanele Su-27 au stropit drona cu carburanți și au zburat prin fața ei „într-o manieră nesăbuită, nesănătoasă din punct de vedere ecologic și neprofesionistă”, a mai spus generalul american.
Incidente ruso-americane, la înaltă altitudine, nu sunt neobișnuite
Hecker a adăugat că avioanele americane și aliate „vor continua să opereze în spațiul aerian internațional” deasupra Mării Negre, ceea ce fac oricum de la izbucnirea războiului din Ucraina, provocat de invazia Rusiei. Totodată, le-a cerut rușilor „să se comporte profesionist și să respecte normele de siguranță”.
Purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, John Kirby, a declarat că drona nu reprezenta nicio amenințare și că opera în spațiul aerian internațional.
Departamentul de Stat va informa autoritățile ruse despre preocupările Washington-ului, provocate de acest incident.
„Președintele [Joe Biden] a fost informat”, a mai spus Kirby.
Nu este neobișnuit ca avioanele rusești să intercepteze avioane și drone aparținând altor state, a precizat Kirby într-o discuție cu presa. „Incidente ruso-americane, la înaltă altitudine, nu sunt neobișnuite”.
A fost însă prima dată când o interceptare de acest gen a dus la prăbușirea unei drone americane în Marea Neagră, a precizat Kirby.
„Zburăm în mod constant peste acel spațiu aerian, de mai bine de un an și vom continua să o facem”, a adăugat Kirby.
Varianta Moscovei
Ministerul rus al Apărării a oferit o altă variantă, și anume că după ce avioanele sale de luptă au decolat pentru a identifica drona, aceasta a început să facă o serie de manevre bruște, a intrat în picaj necontrolat și s-a prăbușit în mare.
„Avioanele rusești nu au folosit armele de la bord, nu au intrat în contact cu drona neidentificată și s-au întors în siguranță la baza de unde decolaseră”, a spus ministerul rus al Apărării, în comunicatul publicat pe Telegram.
Drona zbura în apropierea Peninsulei Crimeea, îndreptându-se spre granița Federației Ruse, cu transponder-ul de identificare închis, mai declară ministerul Apărării de la Moscova, ceea ce contravine instrucțiunilor emise de Rusia pentru spațiul aerian care acoperă zona operațiunilor sale militare din Ucraina.
Baza dronei era în România (NYT)
Un purtător de cuvânt al Pentagonului, generalul Patrick Ryder, a declarat pe de altă parte că tot incidentul a fost filmat, iar dacă armata americană va decide că poate publica imaginile, acestea vor confirma varianta Statelor Unite.
Un înalt oficial militar american, citat de NYT, a precizat că drona americană a decolat de la baza sa din România, marți dimineață, pentru o misiune normală de recunoaștere, care durează între nouă și zece ore.
Dronele de tip „Reapers” pot transporta rachete Hellfire, dar cea implicată în incidentul de marți 14 martie nu era înarmată, a mai spus oficialul militar american. Totodată a precizat că efectua o misiune de recunoștere la aproximativ 120 de kilometri sud-vest de peninsula Crimeea, anexată abuziv de Rusia, când cele două avioane rusești au interceptat-o.
Ambasadorul Rusiei convocat la Departamentul de stat
Statele Unite l-au convocat pe ambasadorul Rusiei pentru a-i înmâna o notă de protest împotriva incidentului care a dus la prăbușirea dronei deasupra Mării Negre, a anunțat Departamentul de Stat pe 14 martie.
„Suntem în contact direct cu rușii, la nivel înalt, pentru a le comunica obiecțiile noastre puternice față de această interceptare nesigură și neprofesionistă, care a provocat pierderea dronei americane ”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de stat, Ned Price reporterilor.
Chișinăul a cerut Tiraspolului să-i transmită „teroriștii” reținuți
Versiunile referitoare la presupusul atac terorist prezentate de Tiraspol „nu sunt probate în modul stabilit de lege, poartă un caracter speculativ și nu reflectă investigații”, au declarat Europei Libere reprezentanții Biroului politici de reintegrare.
Chișinăul a solicitat Tiraspolului, prin canalul de corespondență al reprezentanților politici, să prezinte informații detaliate despre presupusul atac terorist dejucat și să transmită persoanele reținute „sub răspunderea organelor naționale de drept, în vederea desfășurării investigațiilor în conformitate cu prevederile legislației în vigoare”, anunță Biroul.
Solicitarea Chișinăului nu a fost însă satisfăcută. „Respectiv, persistă suspiciuni privind veridicitatea versiunilor prezentate de Tiraspol în spațiul public”, comentează reprezentanții Biroului politici de reintegrare.
Pe 9 martie, așa-numitul minister al securității de stat al Transnistriei (MGB) a anunțat că ar fi prevenit un „atac terorist” împotriva mai multor „oficiali” din republica nerecunoscută, care ar fi fost pregătit la indicația Serviciului de Securitate al Ucrainei.
Autoritățile de la Kiev au respins acuzațiile, calificându-le drept o provocare regizată de Moscova, care „a ocupat și controlează” Transnistria. Chișinăul a declarat că nu deține astfel de informații.
Partidul Șor a blocat mai multe drumuri naționale și câteva străzi din Chișinău
Mai multe drumuri din țară, inclusiv din Chișinău, au fost blocate minute în șir, în cadrul unui protest organizat de simpatizanţii Partidului Șor, în frunte cu vicepreședinta formațiunii, Marina Tauber.
În așa mod, Partidul Șor și-a propus să convingă guvernarea să plătească facturile cetățenilor pentru perioada rece a anului.
„Să blocăm temporar drumurile. În așa mod să atragem atenția guvernului că noi nu ne vom opri și nu vom ceda până facturile nu vor fi achitate. Așa că mergem înainte...”, a declarat Marina Tauber în fața câtorva zeci de oameni, înainte de a bloca bulevardul Dacia din Chișinău.
Potrivit Poliției, au fost blocate mai multe trasee și străzi din șase raioane. Oamenii legii au amintit că au anunțat că încălcările participanților la proteste vor fi documentate, în contextul în care „au fost încălcate grav prevederile Comisiei pentru Situații Excepționale”.
Chișinăul condamnă executarea soldatului ucrainean Mațievschii, care e și cetățean moldovean
Soldatul ucrainean Alexandr Mațievschii, executat de soldații ruși, este cetățean moldovean, anunță Ministerul de Externe de la Chișinău. Diplomația R. Moldova condamnă cu vehemență uciderea lui și spune că această faptă poate fi calificată drept „crimă de război și încălcare flagrantă a dreptului internațional umanitar”.
Ministerul de Externe a transmis condoleanțe familiei și prietenilor lui Alexandr Mațievschii și și-a exprimat solidaritatea cu poporul ucrainean. De asemenea, autoritățile de la Chișinău au reafirmat poziția R. Moldova, prin care condamnă războiul brutal al Federației Ruse împotriva Ucrainei.
Soldatul ucrainean Alexandr Mațievschii lupta împotriva forțelor rusești, împreună cu alți patru camarazi, în apropiere de orașul Soledar, potrivit datelor din decembrie ale Direcției Forței de Apărare Militară „Nord” a Forțele Armate ale Ucrainei.
Nu se cunosc detalii despre cum acesta a ajuns prizonier de război, însă, de curând, a apărut în mediul online un videoclip care arată cum soldații rușii au ucis un luptător ucrainean, ale cărui ultime cuvinte au fost: „Glorie Ucrainei!”. În imagini, militarul ucrainean stă lângă o groapă proaspăt săpată, nu este înarmat și nu poartă vestă antiglonț.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a oferit lui Mațievschii post-mortem titlul de „Erou al Ucrainei”.
Presa din R. Moldova s-a scris că Alexandr Mațievschii s-ar fi născut la Chișinău, unde mama sa a fost detașată și lucra în calitate de tehnolog la o fabrică de încălțăminte.
Un nou protest antiguvernamental organizat de Partidul Șor | Alertă falsă cu bombă la Aeroportul Internațional Chișinău
„Mișcarea pentru Popor” din care face și partidul Șor protestează din nouă în centrul capitalei. Participanții scandează lozinci împotriva președintei Sandu și se plâng de facturile mari la energie.
Protestul planificat inițial în fața clădirii Parlamentului, a avut loc pe bulevardul Ștefan cel Mare în preajma monumentului domnitorului cu același nume. Potrivit organizatorilor, participanții la miting au venit pentru a cere achitarea facturilor pentru lunile de iarnă, dar și neadmiterea unui conflict militar pe teritoriul R. Moldova.
Altercații cu poliția
La circa o oră de la începerea protestului, în apropiere de intersecția bulevardului Ștefan cel Mare și Sfânt cu bulevardul Gavriil Bănulescu-Bodoni, au avut loc altercații între oamenii legii și protestatari. Poliția a blocat intersecția pentru a împiedica demonstranții să avanseze către Piața Marii Adunări Naționale. Protestatarii au încercat să forțeze cordonul, însă ulterior au renunțat și și-au improvizat o scenă de pe care au susținut discursuri.
Oamenii legii au mai anunțat că 54 de participanți la protest, dintre care 21 de minori, cu comportament dubios și obiecte interzise la ei, au fost conduși la Inspectorat pentru identificare și documentare.
Contraprotest
În preajma Grădinii Publice Ștefan cel Mare a avut loc un contraprotest. Activista Maria Olar și un bărbat necunoscut strigau „Hoții la pușcărie!”, „Șor la pușcărie”. Totodată, aceștia transmitea mesaje în adresa manifestanților spunându-le că au fost aduși organizat de partidul Șor și că reprezintă interesele acestuia.
Asociația obștească „Scutul poporului” și partidul PACE au renunțat la participarea la protest cu câteva ore înainte de începerea protestului. Anunțurile au fost făcute după ce oamenii legii au anunțat că în cadrul protestului ar urma să aibă loc provocări și dezordini în masă.
Mai multe alerte cu bombă în capitală
Poliția a anunțat că duminică în Chișinău au fost înregistrate 4 alerte cu bombă, informația venind de la aceeași persoană. Oamenii legii califică aceste acțiuni ca parte a măsurilor de destabilizare.
O alertă falsă cu bombă a fost înregistrat și la Aeroportul Internațional Chișinău. Poliția de frontieră a evacuat personalul aeroportuar și călătorii din clădire, iar procedura de înregistrare a pasagerilor a fost temporar suspendată. După câteva ore de verificări, Aeroportul și-a reluat activitatea în regim normal. Pe fapta dată a fost pornită o cauză penală.
În 2022, pe Aeroportul Chișinău au fost înregistrate 38 de amenințări cu bombă false.
Președintele sârb Aleksandar Vučić exclude recunoașterea „de fapt sau de drept” a Kosovo
Președintele sârb Aleksandar Vučić a declarat că nu va exista o recunoaștere „nici de fapt, nici de drept” a provinciei vecine Kosovo sub conducerea sa. El a promis că „nu el va fi cel care va semna” independența fostei provincii cu majoritate etnică albaneză.
Declarațiile par să indice un impas diplomatic, după ce Vučić și premierul kosovar, Albin Kurti, au admis la Bruxelles, pe 27 februarie, că sunt dispuși să continue punerea în aplicare a unei foi de parcurs pentru normalizare, cunoscută sub numele de „Planul franco-german”.
„Nu voi fi eu acela care va semna independența Kosovo”, a declarat Vučić pe 11 martie, potrivit agenției locale de presă Beta, adăugând că i-ar fi „rușine să înșele Serbia”. „Nici vorbă de capitulare, nu vom recunoaște nici independența de facto, nici de jure a Kosovo, dar vrem pace cu albanezii, vrem relații decente", a spus Vučić în Vranje, în sudul Serbiei.
Președintele sârb a vorbit din nou despre faptul că autoritățile kosovare trebuie să creeze posibilitatea organizării unei asociații a municipalităților de etnie sârbă care să ofere un forum de dialog cu minoritatea sârbă din țară, așa cum s-au angajat autoritățile de la Priștina într-un acord vechi de un deceniu, mediat, de asemenea, de Uniunea Europeană.
Vučić a sugerat că înființarea asociației „probabil că va fi îndeplinită”.
Cu toate acestea, Priștina a tras de timp pentru a pune bazele legale ale organizației, Kurti sugerând că o soluție bazată pe criterii etno-naționale „nu este posibilă”.
De asemenea, pe 9 martie, Vučić a pus sub semnul întrebării disponibilitatea Belgradului de a deschide calea admiterii kosovare în cadrul Națiunilor Unite sau a recunoașterii Kosovo.
Peste 100 de țări din întreaga lume au recunoscut declarația de suveranitate a Kosovo din 2008, care a urmat unui crâncen război de independență, declanșat după destrămarea Iugoslaviei. Independența Kosovo nu a fost recunoscută de Serbia, Rusia și de câteva state UE.
Șeful biroului de legătură al Kosovo în Serbia, Jetish Jașari, a afirmat că acordul la care s-a ajuns la sfârșitul lunii februarie reprezintă un punct de cotitură pe drumul lung al negocierilor.
„Este extrem de important ca punerea în aplicare a propunerii să înceapă fără întârziere și cu bună credință", a declarat Jașari pentru Serviciul Balcanic al RFE/RL.
Serbia și Kosovo au deschis birouri de legătură, fiecare în capitala celeilalte țări, după așa-numitul Acord de la Bruxelles din 2013. Aceste birouri sunt destinate să faciliteze normalizarea, dar nu au relații diplomatice oficiale.
Reprezentantul Uniunii Europene pentru dialog, Miroslav Lajcak, este așteptat la Belgrad pe 13 martie.
Vučić și Kurti urmează să se întâlnească la Ohrid, în Macedonia de Nord, la 18 martie.
Poliția anunță reținerea a 7 persoane în dosarul „dezordinilor în masă”, înaintea protestului anunțat de Partidul Șor
25 de persoane, inclusiv un cetățean al Federației Ruse, au fost escortate la Inspectoratul de poliție în dosarul „dezordinilor în masă”. Șapte dintre ele au fost reținute. Anunțul a fost făcut de șeful Poliției Naționale, Viorel Cernăuțean, în cadrul unui briefing de presă. Operațiunea specială a avut loc în seara zilei de 11 martie.
Potrivit lui Cernăuțean, aceștia ar fi planificat organizarea unor dezordini în masă, inclusiv la protestul din 12 martie, iar acțiunile acestora ar fi fost dirijate de servicii specializate din Federația Rusă.
Informația a fost obținută de un angajat al poliției care a lucrat sub acoperire, s-a infiltrat în grupare și a intrat în contact cu persoane din Federației Ruse. „Un oarecare Vadim care se prezenta sub pseudonimul Mayan Sandu dirija acțiunile cu cetățeni din Moldova; al doilea cetățean al Federației Ruse, Andrei, a venit în Moldova și avea scopul de a organiza instructajul”, a precizat Cernăuțean.
Șeful poliției a declarat că cei implicați în această schemă urmau să fie repartizați în 10 grupuri a câte 10 persoane și remunerați cu 10 mii de dolari fiecare. În cadrul unei operațiuni din seara zilei de sâmbătă, 11 martie, 25 de persoane au fost anchetate de poliție, dintre care 7 au fost reținute.
Briefingul de presă în cadrul căruia au fost anunțate informațiile a fost organizat cu câteva ore înainte de începerea protestului anunțat de Partidul Șor în fața Parlamentului pentru duminică, 12 martie. Presa a informat, între timp, că mai multe autobuze care urmau să transporte protestatarii la Chișinău au fost blocate.
Un partid și o asociație nu mai participă la protestul de duminică
Asociația obștească „Scutul poporului” a anunțat că renunță la participarea la protestul planificat pentru astăzi, 12 martie. Cu puțin timp înainte, și liderul PACE Gheorghe Cavcaliuc a făcut un anunț similar.
Într-o postare pe Facebook, Cavcaliuc a cerut membrilor și simpatizanților Partidului PACE să nu meargă la aceste proteste pentru a evita provocări din partea guvernării.
Senatul francez a votat pentru planul de pensii al lui Macron, în pofida noilor proteste
Senatul francez a adoptat sâmbătă seară nepopularul plan de reformă a sistemului de pensii al președintelui Emmanuel Macron, în cea de-a șaptea zile de demonstrații împotriva acestui proiect.
O sută nouăzeci și cinci de membri ai camerei superioare a parlamentului francez au votat în favoarea textului, a cărui măsură-cheie este creșterea vârstei de pensionare cu doi ani, la 64 de ani, în timp ce 112 au votat împotrivă.
Protestele și grevele care au afectat rafinăriile, transportul public și colectarea gunoiului au avut ca scop să preseze guvernul să retragă proiectul de lege, despre care Emmanuel Macron spune că este esențial pentru a se asigura că sistemul de pensii nu rămâne fără bani.
„După sute de ore de discuții, Senatul a adoptat planul de reformă a pensiilor. Este un pas esențial pentru a face posibilă o reformă care va garanta viitorul sistemului nostru de pensii”, a scris prim-ministra Élisabeth Borne pe Twitter.
Ea a adăugat că se va implica total „pentru a se asigura că textul va fi adoptat definitiv în zilele următoare”.
Acum, că Senatul a adoptat proiectul de lege, acesta va fi examinat de o comisie mixtă formată din parlamentari ai Camerei inferioare și ai Camerei superioare, probabil miercuri.
În cazul în care comisia ajunge la un acord asupra unui text, este probabil ca joi să aibă loc un vot final în ambele camere, dar rezultatul acestuia pare încă incert în camera inferioară, Adunarea Națională, unde partidul lui Macron are nevoie de voturile aliaților pentru a obține majoritatea.
În cazul în care guvernul se teme că nu va avea suficiente voturi în camera inferioară, este încă posibil ca acesta să impună textul fără un vot parlamentar, prin așa-numita procedură 49:3.
Pentru ziua de miercuri s-au anunțat greve și proteste la nivel național.
Mai puțini protestatari decât se aștepta
Potrivit cifrelor Ministerului de Interne, sâmbătă au ieșit la protest în diferite orașe ale țării, 368 de mii de manifestanți. Autoritățile se așteptau să participe până la 1 milion de persoane.
La fel ca la protestele anterioare, la evenimentele de sâmbătă nu s-au înregistrat ciocniri majore cu poliția.
Marți, 7 martie, au ieșit în stradă 1,28 milioane de persoane, cea mai mare participare de la începutul mișcării de protest, potrivit cifrelor guvernamentale.
Într-o declarație comună, sindicatele franceze, făcând o demonstrație de unitate fără precedent de la lansarea mișcării de protest la sfârșitul lunii ianuarie, au cerut guvernului să organizeze cât mai curând posibil o „consultare cetățenească” pe această temă.
Sindicatele intenționează să mențină presiunea „și să continue să demonstreze că marea majoritate a populației rămâne hotărâtă să spună NU proiectului de lege propus”, au declarat acestea.
Sondajele de opinie arată că majoritatea alegătorilor se opun planului lui Macron, în timp ce o mică majoritate susține acțiunile de grevă.
Biserica ortodoxă afiliată la patriarhia Moscovei, silită să părăsească mănăstirea din Kiev
Oficialii ucraineni au cerut, vineri, Bisericii ortodoxe din Ucraina aliniate cu Rusia să părăsească un complex mănăstiresc din Kiev. Este cea mai recentă decizie luată împotriva unei confesiuni privite cu suspiciune de guvern.
Kievul a luat această decizie împotriva Bisericii Ortodoxe Ucrainene (UOC) - care a acceptat autoritatea patriarhului Moscovei după ce Rusia şi-a lansat anul trecut invazia pe scară largă - pe motiv că este pro-rusă şi colaborează cu Moscova. Patriarhul Moscovei, Kirill, a sprijinit ferm invazia.
UOC spune că a rupt legăturile cu Rusia şi patriarhia Moscovei şi că este victima unei vânători de vrăjitoare politice.
Ministerul Culturii din Ucraina a anunțat că UOC a primit ordin să părăsească complexul mănăstirii Pecersk Lavra din Kiev, vechi de 980 de ani, unde îşi are reședința.
S-a dovedit în urma unei anchete a FSB că UOC „a încălcat termenii acordului privind utilizarea proprietăţii de stat”, după cum spunea Ministerul Culturii din Ucraina, fără a oferit detalii.
Vastul complex Pecersk Lavra din Kiev - în traducere, Mănăstirea Peşterilor din Kiev - este o comoară culturală ucraineană şi sediu al Bisericii Ortodoxe Ucrainene care se află sub tutela Patriarhiei Moscovei.
UOC, căreia i s-a dat ca termen final de evacuare data de 29 martie, a anunţat într-o postare pe Facebook că rezultatele anchetei au fost „evident părtinitoare şi încalcă grav normele legale”.
O vastă operațiune de supraveghere la nivel național
Din octombrie, Serviciul de Securitate al Ucrainei a efectuat periodic percheziţii în bisericile UOC, a impus sancţiuni episcopilor şi susţinătorilor săi financiari şi a deschis dosare penale împotriva a zeci de clerici.
Autorităţile susțin că au găsit literatură pro-rusă în incinta bisericii, cetăţeni ruşi fiind găzduiţi acolo, acuzaţii pe care UOC le-a negat.
Majoritatea credincioşilor ortodocşi ucraineni aparţin unei ramuri separate a credinţei, Biserica Ortodoxă a Ucrainei, formată în urmă cu patru ani prin unirea unor ramuri independente de autoritatea Moscovei.
Securitatea ucraineană susține că a descoperit și în alte sedii ale acestei biserici materiale compromițătoare. Trupele de securitate ucrainene au desfășurat operațiuni de contraspionaj și la 15 catedrale și mănăstiri din regiunea Harkov aparținând Bisericii Ortodoxe Ucrainene (UOC), ca parte a unei anchete de amploare de depistare a activităților în favoarea Rusiei pe care această biserică le-ar fi întreprins de-a lungul ultimei perioade de timp..
Agenții au efectuat descinderi la mănăstirea Sviato-Pokrovski din centrul orașului Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, la 10 decembrie, precum și la alte 14 mănăstiri și catedrale din regiune, a confirmat Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) într-o declarație.
SBU susține că instituțiile religioase erau folosite ca instrumente ale influenței rusești în interiorul Ucrainei. UOC a fost sub jurisdicția Patriarhului ortodox rus de la Moscova până în mai 2022, când a rupt legăturile din cauza invaziei neprovocate a Kremlinului în Ucraina.
Mitropolia Basarabiei spune că nu va schimba destinația clădirii Bibliotecii Naționale pe care statul vrea să i-o ofere
Mitropolia Basarabiei susține, într-un comunicat de presă, că dacă i se va oferi blocul doi al Bibliotecii Naționale al R. Moldova nu intenționează să-i schimbe destinația și se angajează să suporte toate costurile pentru restaurarea monumentului istoric.
Mitropolia mai afirmă că Biblioteca Națională va putea folosi în continuare spațiile aflate în prezent la dispoziția ei. Restul spațiilor vor fi utilizate pentru depozitarea fondului de carte al Mitropoliei Basarabiei, pe care instituția spune că le va transmite în gestiunea Bibliotecii Naționale, pe bază de Acord de parteneriat, conform legii.
În același comunicat, Mitropolia spune că inițiativa legislativă a deputaților PAS „nu constituie acordarea cu titlu gratuit a unui bun al statului, ci restituirea unui bun bisericesc către proprietarul său anterior, de dinaintea ocupației sovietice”.
GALERIE FOTO | Ce se găsește în blocul Bibliotecii Naționale pe care statul vrea să-l ofere Mitropoliei Basarabiei
Potrivit proiectului de lege înregistrat în Parlament de un grup de deputați PAS, printre care și președintele parlamentului, liderul partidului de guvernământ, Igor Grosu, clădirea fostului Seminar Teologic din Chișinău, în care se află actualmente o aripă a Bibliotecii Naționale a R. Moldova, urmează să fie transmisă cu titlu gratuit din proprietatea statului în proprietatea Mitropoliei Basarabiei, fără drept de înstrăinare.
Tiraspolul se pregătește de o nouă criză a gazelor
Așa-numitele autorități din regiunea transnistreană se tem că Rusia va reduce din nou volumele de gaze livrate Republicii Moldova și recomandă anumitor sectoare de producție „să își îndrepte atenția către surse alternative de energie”.
Așa-numitul ministru al dezvoltării economice, Serghei Obolonik, a declarat că regiunea ar putea să nu mai primească de la concernul rus „Gazprom” volumul necesar de gaze, pentru care administrația locală nu plătește.
Obolonik a recomandat agenților economici, în special celor din sectorul agricol, „responsabil de securitatea alimentară a regiunii”, să treacă la surse alternative de energie, deoarece „există riscuri de reducere suplimentară a livrărilor de gaze”. Nici el și nici presa locală nu au explicat motivele care ar putea provoca o nouă criză în aprovizionarea regiunii cu gaze naturale.
Regiunea transnistreană se află în „stare de urgență în economie” din octombrie 2022, când Gazprom a înjumătățit livrările de gaze naturale către R. Moldova. Lipsa gazelor a făcut ca MGRES (Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan, aflată în Transnistria) să nu mai poată furniza energie electrică malului drept, iar majoritatea întreprinderilor mari de pe malul stâng și-au suspendat activitatea.
În decembrie 2022, Chișinăul a ajuns la un acord cu Tiraspolul, potrivit căruia, întregul volum de gaze furnizat R. Moldova de către Gazprom este direcționat malului stâng, care livrează, în schimb, energie electrică ieftină malului drept.
China: Xi obține al treilea mandat de președinte și devine cel mai puternic lider de la Mao
Xi Jinping și-a asigurat vineri un al treilea mandat ca președinte al Chinei, ceea ce îl face unul din cei mai puternici lideri chinezi din ultimele decenii, relatează AFP, în timp ce agenția Reuters comentează că noul mandat vine pe fundalul unui declin economic serios, combinat cu provocări diplomatice cum ar fi degradarea relațiilor cu SUA și invazia Rusiei în Ucraina.
Cei aproape trei mii de membri ai parlamentului, Congresul Național al Poporului, au votat în unanimitate pentru Xi Jinping (69 de ani), într-un scrutin fără contracandidat.
Xi a fost reales și la conducerea Comisiei Militare Centrale, după ce recent a obținut și un nou mandat de cinci ani la conducerea Partidului Comunist.
Terenul pentru acest nou mandat a fost pregătit din 2018 când a fost eliminată limita pentru mandatele prezidențiale.
Președinția este în mare parte o poziție ceremonială, dar Xi și-a asigurat puterea politică reală în octombrie anul trecut, când a fost reconfirmat, pentru încă cinci ani, în funcția de secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist, devenind astfel cel mai puternic lider al Chinei de la Mao Zedong, fondatorul Republicii Populare.
Economia, cea mai mare problemă internă
În plan intern, economia Chinei, a doua cea mai mare din lume, își revine încet după trei ani de politică „zero Covid”, impusă de Xi, care a redus cererea internă dar și exporturile, subminând totodată încrederea consumatorilor și întreprinderilor.
Economia a crescut cu doar 3% anul trecut, cel mai slab rezultat din ultimele decenii. În ședința parlamentului de vineri, guvernul a stabilit un obiectiv de creștere modestă pentru acest an de doar 5%, precizează Reuters.
„În al treilea mandat, Xi va trebui să se concentreze pe relansarea economiei”, a declarat Willy Lam, analist la Fundația americană Jamestown, citat de Reuters.
„Șansele de succes sunt însă reduse, dacă va continua cu ceea ce a făcut până acum: să mărească controlul partidului și al statului asupra sectorului privat și să escaladeze tensiunile cu Occidentul”, în primul rând cu Statele Unite.
„Neutralitate pro-rusă”
Președintele rus Vladimir Putin a fost printre primii lideri străini care l-au felicitat pe Xi pentru al treilea mandat. Cei doi au încheiat un parteneriat „fără limite” între China și Rusia în februarie anul trecut, cu câteva zile înainte ca Rusia să-și lanseze invazia în Ucraina.
Până acum China s-a abținut să condamne invazia rusă din Ucraina sau să se alăture sancțiunilor impuse Rusiei de Occident. Recent, a venit cu un plan în 12 puncte pentru încetarea războiului, primit cu mult scepticism de Ucraina și Occident.
„Declarativ, China sprijină Rusia, o sprijină de multe ori – nu mereu – și diplomatic, dar nu s-a angajat până acum activ în războiul din Ucraina de partea Moscovei”, observa recent și jurnalistul german Felix Lee, ani de zile corespondent la Beijing pentru cotidianul TAZ. De aici, noul termen de „neutralitate pro-rusă”, folosit de mulți analiști pentru a descrie poziție Chinei, mai spune Lee.
„Interesul Chinei în acest moment este ca războiul să se încheie cât mai repede, nu numai din motive economice. Războiul subminează poziția de lider a președintelui rus Vladimir Putin , pe termen mediu și lung, iar Beijing-ul se teme de o schimbare de putere la Kremlin care ar putea aduce fie o conducere pro-occidentală, fie una de tip mafiotă, autoritară dar mai corupta decât actualul regim. De aceea nu ar fi în interesul Chinei să înceapă să livreze acum arme Rusiei, ca să prelungească războiul”, așa cum par să implice Statele Unite, mai spune Felix Lee.
La începutul lunii martie, purtătorul de cuvânt al Consiliului SUA pentru Securitate Națională, John Kirby a spus că din informațiile avute la dispoziție, China nu exclude posibilitatea de a vinde armament Rusiei, dar nu pare să o facă încă. La rândul său, directorul CIA, William Burns a spus că „secretarul de stat [american Antony] Blinken și președintele [american Joe Biden] cred că este important să comunice cu claritate care ar fi consecințele unei astfel de decizii”.
Agenția Reuters relata, citând surse diplomatice americane sub anonimat, că Statele Unite au început să se consulte cu aliații cei mai apropiați, între care Germania, privind posibilitatea de a impuse sancțiuni Chinei dacă aceasta decide totuși să livreze arme Rusiei pentru războiul din Ucraina.
Sesiunea anuală a Congresului Național al Poporului se încheie luni. Până atunci vor fi numiți încă o serie de oficiali aprobați de Xi în posturi guvernamentale, inclusiv vicepremieri, un guvernator al băncii centrale și mulți alți miniștri și șefi de departamente. În ultima zi a sesiunii anuale, Xi Jinping va ține un discurs.
Rusia are rezerve pentru încă doi ani de război, susțin serviciile lituaniene. Ucraina cere urgent muniții
Rusia mai are resurse să continue agresiunea militară din Ucraina încă doi ani, susțin serviciile de informații lituaniene.
„Estimăm că resursele de care dispune Rusia astăzi ar fi suficiente pentru a duce un război la aceeași intensitate încă doi ani”, a declarat colonelul Elegijus Paulavicius de la serviciul militar de informații al Lituaniei, țară membră în NATO și Uniunea Europeană. Estimarea se găsește în raportul anual al serviciului.
Sub președinția lui Vladimir Putin, Rusia devine „din ce în ce mai totalitară”, se mai arată în raport. Cu toate acestea, războiul din Ucraina subminează „bazele politice și economice ale regimului”.
Eșecurile pe câmpul de luptă, mobilizări ulterioare și o deteriorare a situației economice ar putea avea consecințe negative asupra stabilității regimului.
„În actualul context social și politic, cea mai probabilă alternativă la regimul lui Putin este un alt regim autoritar, astfel că Rusia va rămâne probabil o amenințare și o sursă de instabilitate în regiune cel puțin pe termen mediu”, se mai arată în raportul anuale, prezentat joi, 9 martie, la o conferință de presă.
Ucraina cere urgent muniție
Ucraina are nevoie „de muniție și iarăși muniție”, declara miercuri ministrul ucrainean al apărării Oleksi Resnikov, invitat la reuniunea de la Stockholm a miniștrilor apărării din țările Uniunii Europene.
Concret, Ucraina cere un milion de proiectile de artilerie.
Coordonatorul politicii externe europene, Josep Borrell a propus statelor membre un „pachet extraordinar de ajutor de un miliard de euro”, pentru că Ucraina „ar putea rămâne fără muniție în câteva săptămâni”.
Conform planului lui Borrell, țările UE ar trebui să aprovizioneze Ucraina din stocurile propriilor armate.
Ar urma să fie compensate însă din fondurile așa-numitei „Facilități europene pentru pace” – program creat în martie 2021 și gândit să finanțeze operațiunile cu implicații militare. Este același fond din care R. Moldova speră să obțină sprijin petru întărirea capacității sale de apărare.
Prin „Facilitatea europeană pentru pace”, care este în afara bugetului UE, țările membre au finanțat până acum livrări de arme către Ucraina în valoare de 3,6 miliarde de euro.
Bugetul de un miliard de euro propus de Borrell nu acoperă decât un sfert din cantitatea de muniție cerută de Ucraina așa că Estonia a cerut la Stockholm ca bugetul să fie mărit la 4 miliarde.
Stocuri goale, probleme logistice
Există însă o problemă și mai mare: stocurile de muniții ale armatelor europene sunt aproape goale, așa că s-a propus ca țările din UE să comande și să cumpere muniții „la comun”, cum s-a făcut și în cazul vaccinurilor anti-Covid.
Franța, prin comisarul său european pentru piața internă Thierry Breton a propus chiar ca industria de apărare să fie trecută în regimul unei „economii de război”, ceea ce ar accelera producția.
Idee criticată dur de ministrul german al apărării, Boris Pistorius: „Economia de război înseamnă că subordonăm totul producției de arme și muniție”, a subliniat el. Germania și UE „nu sunt în război” cu Rusia.
O decizie finală ar putea fi luată la reuniunea miniștrilor de externe din UE, programată pentru 20 martie la Bruxelles.
Statul oferă gratuit Mitropoliei Basarabiei o clădire istorică din centrul Chișinăului, prin derogare de la lege
Clădirea fostului Seminar Teologic din Chișinău, în care se află actualmente o aripă a Bibliotecii Naționale a R. Moldova, urmează să fie transmisă cu titlu gratuit din proprietatea statului în proprietatea Mitropoliei Basarabiei, fără drept de înstrăinare.
Un proiect de lege în acest sens a fost înregistrat în Parlament de un grup de deputați PAS, printre care și președintele parlamentului, liderul partidului de guvernământ, Igor Grosu.
În nota informativă a proiectului, ei amintesc că proprietățile Mitropoliei Basarabiei au fost confiscate și naționalizate de regimul sovietic, iar transmiterea acestui imobil are drept scop „restabilirea în cea mai mică măsură a echității istorice”.
Deputații PAS propun ca această decizie să fie luată prin derogare de la legea privind ocrotirea monumentelor și de la legea privind deetatizarea proprietății publice. Situat pe strada 31 august 1989, colț cu Mitropolit Bănulescu Bodoni, imobilul respectiv este inclus în registrul monumentelor de arhitectură și istorie, ocrotite de stat.
Președintele Camerei Deputaților din România, Marcel Ciolacu, a salutat inițiativa, spunând că este „un act de reparație istorică și morală” față de Mitropolia Basarabiei, interzisă odată cu instalarea puterii sovietice.
„După 30 de ani de discriminare și inechitate, în sfârșit, se face dreptate pentru Mitropolia Basarabiei, care este singura alternativă pe linie de credință din Republica Moldova la biserica subordonată direct Patriarhiei Moscovei”, a scris Ciolacu într-un mesaj pe Facebook.
El le-a mulțumit deputaților PAS pentru această inițiativă și în special lui Igor Grosu pentru „contribuția importantă în această victorie a românismului și a credinței”.
La începutul anului, Igor Grosu, Marcel Ciolacu și premierul român Nicolae Ciucă au fost împreună la Patriarhia Română. Patriarhul Daniel a spus atunci că vrea ca Mitropoliei Basarabiei să-i fie retrocedate clădirile fostei Facultăți de Teologie Ortodoxă și ale fostului Seminar Teologic din Chișinău și să-i fie dat cu titlu compensatoriu un imobil în schimbul fostului ei sediu, demolat de comuniști, pe locul unde se află acum clădirea Guvernului R. Moldova. Igor Grosu a dat asigurări că se lucrează la „un tratament egal” pentru cele două biserici ortodoxe din R. Moldova.
La sfârșitul anului trecut, tot la inițiativa unor deputați PAS, Parlamentul i-a oferit dreptul Mitropolitului Basarabiei (subordonat canonic Patriarhiei Române) să dețină pașaport diplomatic, la fel ca Mitropolitul Moldovei (subordonat Patriarhiei Moscovei), deși ambii au deja astfel de documente oferite de alte state – România și, respectiv, Rusia, ceea ce este interzis de legislație.
GALERIE FOTO | Ce se găsește în blocul Bibliotecii Naționale pe care statul vrea să-l ofere Mitropoliei Basarabiei
Procurorii au ridicat de la Partidul Șor încă 3,5 milioane de lei, bani destinați protestatarilor
Oamenii legii au reținut trei persoane și au ridicat peste 3,5 milioane de lei, în urma perchezițiilor efectuate joi, 9 martie, în cadrul dosarului privind presupusa finanțare ilegală a Partidului Șor din partea unui grup criminal organizat.
Potrivit unui comunicat al Procuraturii Anticorupție (PA), procurorii împreună cu angajații Centrului Național Anticorupție (CNA) și ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS) au efectuat percheziții în automobilele așa-numiților „curieri” ai Partidului Șor. Aceștia ar fi primit și ar fi transportat ilegal bani către președinții și vicepreședinții de oficii teritoriale care, la rândul lor, ar fi urmat să achite transportul și să plătească persoanele care vin la protestele organizate de partid.
Au fost reținute trei persoane în automobilele cărora au fost găsite pungi și plicuri în care se aflau 50.000 de euro (circa un milion de lei) și 2,5 milioane de lei, precum și liste cu datele de contact ale persoanelor care ar fi urmat să primească acești bani.
„Una dintre persoanele implicate în recepționarea și transportarea banilor, față de care Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana), la data 20 februarie 2023, a aplicat măsura preventivă alternativă arestului (eliberarea provizorie sub control judiciar), a fost repetat fixată în activitatea de recepționare și transportarea banilor”, se arată în comunicatul PA.
Procurorii mai anunță că dosarul finanțării ilegale a Partidului Șor va fi trimis curând în judecată, având în vedere că urmărirea penală se află la etapa finală. Pornirea dosarului penal pe faptul finanțării ilegale a Partidului Șor a fost anunțată la sfârșitul lunii iulie, 2022. De atunci autoritățile au efectuat mai multe percheziții, în urma cărora au confiscat zeci de milioane de lei și au reținut mai multe persoane, investigate în dosar.
Liderul Partidului Șor, Ilan Șor, a recunoscut anterior că trimite bani pentru organizarea protestelor, acuzând autoritățile că ar fi pornit un dosar motivat politic.
Polonia reduce ajutoarele pentru refugiații ucraineni
Refugiații ucraineni din Polonia vor trebui să-și acopere jumătate din costurile de cazare începând cu luna martie, planuri despre care Comisia Europeană spune că nu a fost informată, relatează publicația online Euractiv.pl.
De la 1 martie, refugiații ucraineni care stau în Polonia mai mult de 4 luni (120 de zile) și locuiesc în cămine puse la dispoziție de stat trebuie să-și acopere jumătate din costurile de cazare dar nu mai mult de 40 de zloți (8,50 EUR) pe zi.
Sunt exceptate grupurile vulnerabile, inclusiv copiii, pensionarii, femeile însărcinate, părinții singuri, părinții cu copii sub 12 ani și persoanele aflate într-o situație financiară deosebit de dificilă.
Din mai, refugiații vor trebui să acopere 75% din costurile de cazare, dacă stau în Polonia mai mult de 6 luni (180 de zile). Și în acest caz, contribuția este plafonată însă la maxim 60 de zloți (12,73 EUR) pe zi.
Polonia a primit aproximativ 500.000 de refugiați ucraineni de la începutul invaziei ruse în februarie 2022.
Banii europeni nu sunt suficienți
În acest moment, în Polonia mai sunt circa 80 de mii de refugiați iar guvernul de la Varșovia susține că nu-i mai poate ajuta cum a făcut-o până acum, din lipsa de bani.
Pe lângă cazare, refugiații mai primesc o serie de alte ajutoare de la stat: transport public gratuit, asistență medicală, și multe din beneficiile sociale de care au partea și cetățenii polonezi, cum este alocația lunară pentru creșterea copiilor de 500 de zloți (107 EUR). Acestea beneficii nu vor fi reduse.
Potrivit ultimelor date OCDE, Polonia a cheltuit în 2022, aproximativ 8,36 miliarde de euro pentru refugiații ucraineni, fiind țara cu cele mai mari cheltuieli la acest capitol.
Polonia a primit 123 de milioane de euro prin Fondului pentru azil, migrație și integrare (AMIF) și alte 200 de milioane de euro din fondul global „Stand Up for Ukraine”, a precizat Comisia Europeană.
Ministrul polonez de Interne, Mariusz Kamiński a declarat că evident aceste ajutoare nu au acoperit „nici pe departe” cheltuielile dar demonstrează faptul că Uniunea Europeană apreciază eforturile Poloniei, când vine vorba de găzduirea refugiaților ucraineni.
Pe lângă costuri, guvernul de la Varșovia a mai invocat un argument pentru reducerea ajutorului pentru refugiați, și anume că o asistență financiară pe termen nelimitat i-ar descuraja pe acești să încerce să se reîncadreze pe piața muncii.
„Nimeni nu vrea (...) să priveze pe cineva de un acoperiș deasupra capului. Aceste reglementări au un caracter motivațional”, a declarat Paweł Szefernaker, ministru adjunct de interne, responsabil cu problema refugiaților, citat de Agenția de presă poloneză (PAP).
Comisia Europeană nu a fost informată
Comisia Europeană a declarat că nu a fost informată în avans de guvernul polonez dar cunoștea planurile acestuia.
„Comisia monitorizează îndeaproape situația din Polonia și este în contact cu autoritățile poloneze pentru a se asigura că este respectată Directiva privind protecția temporară a persoanelor strămutate” a precizat pentru Euractiv.pl un purtător de cuvânt al Comisiei.
Totodată a asigurat că vor exista resurse financiare suplimentare pentru statele care găzduiesc temporar refugiați din Ucraina.
Flenchea: Presupusul atac terorist de la Tiraspol - „o bombă informațională, într-un context de securitate dificil”
Autoritățile de la Chișinău nu dețin informații despre organizarea unui presupus atentat asupra liderului de la Tiraspol, Vladimir Krasnoselski, dar observă în ultimele săptămâni o intensificare a ceea ce numesc un „război informațional” care vizează și regiunea transnistreană.
Într-un interviu la Europa Liberă, șeful Delegației R. Moldova în Comisia Unificată de Control, Alexandru Flenchea, a spus că nu știe ce s-a întâmplat sau ar fi urmat să se întâmple la Tiraspol, dar că „asemenea situații trebuie prevenite pentru că vin într-un context de securitate foarte dificil”.
„Vedem o escaladare informațională continuă în ultimele trei-patru săptămâni, care vizează țara noastră nemijlocit și asemenea informație, asemenea bombă informațională vine exact pe fundalul acestei escaladări continue. Singura modalitate de a preveni astfel de situații este un contact strâns între Chișinău și Tiraspol pe dimensiunea de securitate”, a declarat Flenchea.
Flenchea a explicat că războiul Rusiei în Ucraina „are și o puternică componentă de război informațional, unde se operează cu dezinformări, pentru a induce în eroare inamicul”. „Același lucru îl face și Ucraina. Trebuie să înțelegem că acest război informațional vizează mai multe țări”, a declarat șeful delegației moldovene în interviul de la Europa Liberă Moldova.
În timpul unei vizite în nordul țării, premierul Dorin Recean a declarat presei locale că Guvernul nu are confirmări privind presupusul atac terorist, dar a dat asigurări că „nu există pericole de escaladare care să vină din acea zonă”.
Tiraspolul a anunțat joi, 9 martie, că ar fi prevenit un atac terorist împotriva mai multor „oficiali” din republica nerecunoscută, care ar fi fost pregătit la indicația Serviciului de Securitate al Ucrainei. Autoritățile de la Kiev au dezmințit informațiile calificându-le drept „o provocare regizată de Moscova, care a ocupat și controlează Transnistria”.
Anterior, Ministerul Apărării al Federației Ruse a declarat că Ucraina ar pregăti o provocare armată împotriva Transnistriei, sub pretextul unei pseudo-ofensive a trupelor ruse în regiunea transnistreană. Chișinăul a negat această informație și a făcut apel la calm.
R. Moldova va putea exporta în UE, în premieră, carne procesată de pasăre și ouă
R. Moldova a obținut dreptul de a exporta în Uniunea Europeană carne procesată de pasăre și ouă. Acest lucru a devenit posibil după ce joi, 9 martie, au intrat în vigoare modificările la două regulamente ale Comisiei Europene din martie 2021.
Potrivit unui comunicat al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), acest proces a fost „unul complex și de durată” în care au avut loc schimburi de informații și consultări tehnice, misiuni de audit atât în regim online și cu prezență fizică și cu prezența fizică a experților europeni în R. Moldova.
ANSA va decide care sunt companiile din sectorul avicol eligibile pentru exportul în UE.
„Decizia Comisiei Europene este una foarte importantă și va contribui la realizarea unui obiectiv național prioritar – diversificarea piețelor de desfacere pentru producătorii avicoli din R. Moldova. În același timp, decizia Comisiei Europene demonstrează că sistemul național de control oficial, implementat de ANSA, este recunoscut de Uniunea Europeană”, susțin autoritățile.
În R. Moldova există 43 de unități și aproximativ 227.000 de gospodării individuale de creștere a păsărilor. Numărul total al păsărilor crescute în cadrul acestora este de 6 milioane. De asemenea, activează 24 de abatoare pentru sacrificarea păsărilor, iar cantitatea totală de carne de pasăre este de 45.000 de tone. Anual, sunt colectate circa 253 de milioane de ouă la cele 12 centre care funcționează în R. Moldova.
Transnistria anunță că ar fi dejucat un atac terorist pus la cale de Ucraina. Kievul dezminte
Așa-numitul minister al securității de stat al Transnistriei (MGB) anunță că ar fi prevenit atac terorist împotriva mai multor „oficiali” din republica nerecunoscută, care ar fi fost pregătit la indicația Serviciului de Securitate al Ucrainei.
Actualizare 14:10 Autoritățile de la Kiev au dezmințit informațiile lansate de Tiraspol. Într-un comunicat plasat pe pagina sa de Facebook, Serviciului de Securitate al Ucrainei numește declarațiile reprezentanților din regiunea transnistreană o provocare regizată de Moscova, care „a ocupat și controlează” Transnistria.
MGB susține că ar fi reținut mai mulți suspecți și ar fi pornit dosare penale privind „pregătirea unui act terorist” și „pregătirea omorului a două sau mai multe persoane, în legătură cu activitatea lor oficială, săvârșită de un grup de persoane, într-un mod periculos”.
Așa-numitul procuror al regiunii, Anatoli Gurețki, a spus pentru postul TV Pervîi Pridenstrovski că atacul ar fi urmat să se producă într-un loc aglomerat, în centrul orașului Tiraspol, și că ar fi avut drept scop nu doar „lichidarea primelor persoane din stat, dar și un număr mare de victime”.
Pe canalul său de Telegram, televiziunea a postat imagini din timpul interogatoriului unuia dintre suspecți. Acesta ar fi un bărbat originar din Tiraspol, stabilit în Odesa, cu antecedente penale, care s-ar fi înrolat, în februarie 2022, în forțele de apărare teritorială din Ucraina, iar apoi – în Serviciul de Securitate. „Acolo a fost învățat să folosească explozibil și a primit indicații să urmărească și apoi să lichideze conducerea republicii”, afirmă Pervîi Pridenstrovski.
El ar fi povestit că i-ar fi filat pe liderii transnistreni cu ajutorul unei camere montate în tetiera unei mașini.
Citând surse anonime, agenția de presă rusească RIA Novosti scrie că presupusa tentativă de asasinat ar fi avut loc pe 6 martie și l-ar fi vizat pe liderul separatist, Vladimir Krasnoselski.
Chișinăul verifică informațiile
Biroul politici de reintegrare a declarat că „autoritățile naționale competente investighează informația despre un presupus atentat terorist în regiunea transnistreană a R. Moldova și că organele competente vor reveni cu detalii”.
La sfârșitul lui februarie, Ministerul Apărării al Federației Ruse a declarat că Ucraina ar pregăti o provocare armată împotriva Transnistriei, sub pretextul unei pseudo-ofensive a trupelor ruse în regiunea transnistreană.
Chișinăul a negat această informație și a făcut apel la calm.
CSE va raporta în Parlament despre deciziile luate în perioada stării de urgență
După expirarea perioadei stării de urgență, Comisia Situații Excepționale (CSE) va trebui să prezinte în Parlament un raport despre activitățile și măsurile adoptate. Un proiect de lege în acest sens a fost înregistrat de deputatul PAS Lilian Carp.
Potrivit lui, acest lucru va aduce mai multă transparență în procesul de luare a deciziilor CSE și control parlamentar asupra legalității acestor decizii.
„Comisia va trebui să-și argumenteze deciziile luate în perioada stării de urgență pentru a demonstra că acestea au fost necesare și legale, iar deputații să poată adresa întrebări pentru a vedea dacă a fost nevoie de acele pârghii suplimentare obținute de CSE în perioada stării de urgență”, a explicat Carp.
Republica Moldova se află, practic, de 3 ani în stare de urgență din cauza pandemiei, a crizei energetice și a războiului din Ucraina.
Pe durata stării de urgență, Parlamentul cedează o parte din putere CSE, în frunte cu șeful Guvernului. Comisia poate lua un șir de măsuri privind regimul de intrare și ieșire din țară, regimul de circulație pe teritoriul țării, raționalizarea consumului de gaze naturale etc.
Opoziția acuză că, sub paravanul stării de urgență, guvernarea PAS ar adopta decizii ilegale, fără a le supune dezbaterilor și ocolind Parlamentul, ales de popor.
