Aripa liberală din fracțiunea Partidului Democrat din Camera Reprezentanților a Congresului American și-a retras scrisoarea adresată Casei Albe în care îi cerea președintelui Joe Biden să negocieze direct cu Rusia încetarea războiului din Ucraina.

Reprezentanta așa-numitului „grup progresiv” Pramila Jayapal a explicat că scrisoarea, semnată de 30 de democrați, membri în Camera Reprezentanților, fusese scrisă cu luni în urmă, dar făcută publică pe 24 octombrie, din greșeala unor asistenți.

Jayapal a regretat mai ales faptul că publicarea scrisorii a amplificat declarația liderului minorității republicare din Cameră, Kevin McCarthy, care avertiza că republicanii „nu vor semna un cec în alb Ucrainei”, dacă preiau controlul vreunei camere din Congres după alegerile parțiale din noiembrie.

McCarthy argumenta că americanii, confruntați cu o inflație în creștere și scumpirea vieții, nu vor accepta ca banii publici să fie folosiți fără limite în străinătate.

Comisia Europeană a cerut țărilor și companiilor din Uniunea Europeană să doneze mai mulți bani și echipamente pentru a sprijini sectorul energetic din Ucraina, distrus în proporție de peste 30% de atacurile rusești cu rachete și drone kamikaze.

„Este urgent. Este în joc protecția și bunăstarea a mii și zeci de mii de gospodării, persoane vulnerabile, copii și vârstnici înainte de iarna care vine”, a spus Kadri Simons, comisarul european pentru energie.

Vorbind după o întâlnire a miniștrilor energiei din Uniunea Europeană, organizată în Luxemburg, Simons a spus că atacurile rusești au distrus transformatoare, întrerupătoare și liniile electrice în Ucraina, provocând o criză de aprovizionare.

Kremlinul susține că Ucraina se pregătește să detoneze o așa-numită „bombă murdară”, ca după aceea să dea vina pe Rusia și să creeze un pretext pentru escaladarea războiului.

Ucraina și țările occidentale au respins această afirmație drept „evident falsă”.

Marți, 25 octombrie, John Hudson, jurnalist la Washington Post, a obținut scrisoarea pe care Rusia a trimis-o Consiliului de Securitate ONU cu privire la presupusele planuri ale Ucrainei de a produce „bombele murdare”.

Teoria rușilor, scrie Hudson pe Twitter, „este total fantezistă”. Presupune că ucrainenii vor fabrica o „bombă murdară” cu ajutorul centralelor lor nucleare, o vor detona, după care vor susține că a fost o armă nucleară tactică rusească. Astfel, susține Moscova în scrisoarea adresată Națiunilor Unite, „vor intimida populația, vor mări exodul de refugiați și vor acuza Federația rusă de terorism nuclear”.

Ce este o bombă murdară?

„Bombele murdare” sunt de mult temute ca o potențială armă a teroriștilor, deoarece obiectivul lor principal este să semene panică, frică și confuzie, aruncând în atmosferă praf și fum radioactive, scrie „The Guardian”.

Până acum nu a avut loc nici un atac cu bombă murdară, dar se știe despre două încercări eșuate de a detona un astfel de dispozitiv în Cecenia, în sudul Rusiei, în urmă cu mai bine de două decenii.

Cunoscute tehnic ca dispozitive de dispersie radiologică, bombele murdare sunt arme relativ primitive, imprecise. Sunt mult mai ușor și mai ieftin de construit decât un dispozitiv nuclear și, de asemenea, mult mai puțin periculoase.

Bombele murdare folosesc explozibil convențional, cum ar fi dinamita, plasat alături de material radioactiv, chimic sau biologic, care este eliminat în atmosferă prin forța exploziei. Cantitatea de material radioactiv/chimic/biologic dispersat, deși periculoasă, nu este neapărat letală, mai scrie „The Guardian”.

„Înțeleg că trebuie să lucrez la recâștigarea încrederii, după toate cele întâmplate. Tot ce pot să spun e că nu sunt descurajat. Știu înalta funcție pe care am acceptat-o și sper să mă ridic la nivelul așteptărilor”, a spus noul premier al Marii Britanii Rishi Sunak, după ce Regele Charles al III-lea l-a numit oficial șef al guvernului de la Londra și i-a cerut să formeze noul cabinet, relatează Reuters.

Se așteaptă ca Sunak, unul din cei mai bogați membri ai Parlamentului britanic, să reducă masiv cheltuielile pentru a umple un gol estimat la 40 de miliarde de lire sterline (45 de miliarde de dolari) în finanțele publice britanice creat de încetinirea economiei, creșterea costurilor la împrumuturi și un program de sprijin pe șase luni la plata facturilor pentru energie a consumatorilor casnici.

Cu popularitatea partidului său în cădere liberă, Rishi Sunak se va confrunta cu din ce în ce mai multe apeluri pentru alegeri dacă se îndepărtează prea mult de manifestul politic care a adus la putere Partidul Conservator în 2019, când liderul de atunci al acestei formațiuni politice Boris Johnson a promis că va investi puternic în țara sa, notează Reuters.

Economiștii și investitorii au afirmat că desemnarea lui Sunak ca premier va calma piețele, dar au avertizat că el are puține opțiuni într-un moment în care milioane de britanici se luptă cu o criză a costului vieții.

„Voi pune stabilitatea politică și încrederea în centrul agendei acestui guvern, iar asta înseamnă că vor veni decizii grele de luat”, a spus noul premier britanic, după ce a acceptat cererea Regelui Charles de a forma un guvern.

El a promis de asemenea să pună interesul public mai presus de politică, reflectând mânia crescândă a multora din concetățenilor săi în fața crizei aproape permanente care a cuprins Marea Britanie de când votul istoric din 2016 pentru părăsirea Uniunii Europene a declanșat o luptă pentru supraviețuirea acestei țări, mai notează Reuters.

Multimilionar, fost șef al unui fond de investiții și fost ministru de finanțe în guvernarea Boris Johnson, Sunak le-a spus parlamentarilor conservatori pe 24 octombrie că se află în fața unei „crize existențiale” și că trebuie „să se unească, sau să moară”, adăugând că Marea Britanie e pusă în fața unei „profunde provocări economice” și are nevoie de stabilitate și unitate.

În primul său discurs rostit după numirea sa la conducerea guvernului britanic, Rishi Sunak a mai spus între altele că sprijină pe de-a-ntregul Ucraina în războiul declanșat de Rusia.

Marea Britanie, alături de Statele Unite, Uniunea Europeană și mulți alți aliați occidentali, a fost un sprijinitor ferm al Ucrainei după ce trupele ruse au invadat această țară la sfârșitul lui februarie.

Acest sprijin a răcit relațiile cu Kremlinul, care a afirmat pe 25 octombrie că nu vede un motiv să se aștepte la o îmbunătățire a legăturilor cu Londra, curând.

Numele a zeci de ingineri militari ruși de rang înalt responsabili de lansarea rachetelor rusești de înaltă precizie Kalibr, R-500 și Kh-101 asupra Ucrainei, care au afectat rețeaua energetică și au făcut sute de victime civile de la începutul războiului, au fost publicate de site-ul Bellingcat.

În urma unei investigații care a durat șase luni, Bellingcat și partenerii săi The Insider și Der Spiegel au reușit să descopere un grup de zeci de ingineri militari, până acum secret, cu o pregătire educațională și profesională în domeniul programării rachetelor.

Investigația integrală AICI

Cine sunt inginerii militari din spatele loviturilor cu rachete

Potrivit site-ului de investigații Bellingcat, pentru aceste lovituri este vinovat un grup, până acum secret, format din ingineri care și-au petrecut întreaga carieră în armata sau marina rusă și ulterior s-au specializat în inginerie militară.

Alții, majoritatea tineri, au fost recrutați din domenii care nu au legătură cu armata, în principal din domenii legate de IT.

Pentru a-i găsi pe cei responsabili, Bellingcat a cercetat dosarele a mii de absolvenți ai academiilor militare rusești, concentrându-se pe cei care aveau ca specializare ingineria rachetelor și programarea.

Investigația Bellingat a dezvăluit că persoanele din grupul până acum secret au avut sediul în două locații, la sediul Ministerului Apărării din Moscova și la sediul Amiralității din Sankt Petersburg, care este îngropat adânc în vastul „Centru principal de calcul al Statului Major General” al Forțelor Armate ruse, adesea abreviat GVC.

Metadatele telefonice arată că interacțiunea dintre aceste persoane și superiorii lor a crescut cu puțin timp înainte de multe dintre loviturile cu rachete de croazieră rusești de mare precizie, care au ucis sute de persoane și au privat milioane de ucraineni de acces la electricitate și încălzire.

Unii au lucrat, de asemenea, la centrul de comandă militară al Rusiei din Damasc în perioada 2016-2021, perioadă în care Rusia a desfășurat rachete de croazieră în Siria. Alții sunt laureați ai diferitelor distincții militare, inclusiv din partea președintelui rus, Vladimir Putin.

Ce nu spun inginerii militari din grupul secret

Bellingcat a abordat fiecare membru identificat al acestui grup secret, cerându-le să confirme sau să infirme constatările jurnaliștilor de investigație și punându-le o serie de întrebări, inclusiv cine selectează țintele și dacă victimele civile sunt rezultatul unei erori de calcul sau țintesc intenționat civilii.

Un ofițer superior, contactat telefonic de un reporter de la The Insider, a închis imediat ce a aflat cu cine vorbește.

Toți ceilalți ingineri militari, cu excepția a doi dintre ei, fie nu au răspuns la apeluri și mesaje text, fie au negat în mod explicit că lucrează pentru forțele armate ale Rusiei sau au negat că știu măcar ce este „Centrul principal de calcul al Statului Major General”, în ciuda faptului că multora dintre ei li s-au arătat fotografii în care sunt văzuți în uniforme militare cu însemnele GVC.

Unul dintre ingineri nu a negat afilierea la acest grup clandestin, dar a indicat că nu poate răspunde în siguranță la întrebările pe care i le-au adresat jurnaliștii și a mulțumit echipei de investigație pentru că l-a avertizat cu privire la publicarea dezvăluirilor privind grupul de ingineri militari.

Un alt inginer militar a oferit, sub rezerva anonimatului, anumite informații contextuale despre modul în care grupul a fost însărcinat cu programarea manuală a traiectoriilor de zbor ale rachetelor de croazieră de înaltă precizie ale Rusiei, precum și câteva fotografii ale comandantului lor, locotenent-colonelul Igor Bagnyuk.

Importanța dezvăluirilor Bellingcat

Investigația a fost condusă de jurnalistul bulgar Christo Grozev, care a jucat un rol-cheie în demascarea FSB, serviciul secret rus care a încercat să îl asasineze pe politicianul rus de opoziție Alexei Navalnîi în 2020.

O investigație Bellingcat a jucat, de asemenea, un rol important în găsirea celor vinovați de doborârea zborului MH17 al companiei civile Malaysia Airlines deasupra regiunii Donețk ocupate de Rusia în 2014, recunoscută ca o crimă de război împotriva civililor pentru care Tribunalul Districtual de la Haga va da o sentință definitivă în noiembrie 2022.

Rusia a adăugat în octombrie 2021 în registrul său de „agenți străini” site-ul de investigații Bellingcat, fiind cel mai mare coșmar al președintelui rus Vladimir Putin.

„Precizia” rachetelor rusești nu e chiar precisă

Rachetele de înaltă precizie au fost adesea folosite împotriva unor ținte civile în Ucraina, cum ar fi atacul asupra orașului Vinița din iulie, la sute de kilometri de linia frontului, care a ucis 28 de persoane, inclusiv o fetiță de patru ani.

La 10 octombrie, Rusia a lovit cu rachete cele mai mari orașe din Ucraina, ucigând cel puțin 20 de persoane și rănind peste 100, potrivit serviciului național de urgență din Ucraina.

Rusia s-a lăudat cu precizia chirurgicală a rachetelor sale de croazieră și a afirmat că atacurile din 10 octombrie au vizat centrele de comandă militare și de securitate ale Ucrainei și rețeaua energetică națională.

Cu toate acestea, dovezile din surse deschise arată că mai multe rachete au lovit ținte civile, avariind clădiri rezidențiale, grădinițe și locuri de joacă.

Articol reluat de la Europa Liberă România.

Comisia pentru Situații Excepționale a aprobat marți, 25 octombrie, mai multe măsuri pentru reducerea consumului de energie electrică și pentru evitarea întreruperilor de curent pe durata situației de alertă pe piața energetică.

Printre acestea se numără:

• Interzicerea activităților de mining de active cripto, inclusiv importul de echipamente pentru minarea criptovalutei, indiferent de reședința agentului economic importator;
• Recomandă evitarea folosirii ascensoarelor în blocuri de locuit și alte clădiri, în intervalele 07:00-11:00 și 18:00-23:00;

Administratorii clădirilor publice și comerciale

• Să reducă la minim încălzirea încăperilor: cel mult 19° C în timpul orelor de muncă și 15° C în afara orelor de muncă;
• Să reducă iluminatul interior cu cel puțin 30% și să-l deconecteze în încăperile neocupate;
• Să deconecteze havuzurile, vitrinele, iluminatul decorativ, arhitectural și publicitar (interior și exterior);
• Să suspende scările rulante și escalatoarele în intervalele 07:00-11:00 și 18:00-23:00, cu excepția celor pentru transportarea mărfurilor și greutăților.

Autoritățile publice centrale și locale

• Să ia măsuri relevante pentru reducerea consumului de energie electrică, în special în orele de vârf (07:00-11:00 și 18:00-23:00), dar care să nu afecteze siguranța și sănătatea cetățenilor sau funcționarea serviciilor esențiale;
• Să înlocuiască lămpile incandescente cu becuri de tip LED;
• Să întrerupă iluminatul stradal pe timp de zi în intervalul 07:00-18:00;
• Să semnaleze eventualele încălcări poliției.

Furnizorii și distribuitorii de energie electrică

Să transmită Ministerului infrastructurii și dezvoltării regionale datele cu privire la consumul lunar de energie al instituțiilor publice comparativ cu ultimii 3 ani.

Dispoziția CSE intră în vigoare pe 25 octombrie și este obligatorie.

Lista medicamentelor compensate urmează să fie completată cu un nou preparat destinat persoanelor cu diabet zaharat de tip II și insuficiență cardiacă, anunță Ministerul Sănătății.

Medicamentul dapagliflozinum va fi compensat în proporție de 50% din fondurile de asigurare obligatorie de asistență medicală. Acesta aparține unei clase noi de preparate care conțin inhibitori specifici, utilizați în tratamentul diabetului zaharat.

De preparat vor beneficia circa 10.000 de pacienți cu boli cronice, pentru compensarea căruia din fondurile de asigurare obligatorie urmează să fie alocate anual 40 de milioane de lei.

Totodată, alte 11 denumiri comune internaționale urmează să fie introduse în lista preparatelor compensate. Este vorba de cinci preparate pentru tratamentul diferitor tipuri de cancer și șase pentru tratamentul unor boli precum schizofrenia, epilepsia, astmul bronșic, bronhopneumopatia cronică obstructivă, angina pectorală și hipertensiune arterială.

Cele 11 medicamente vor fi incluse în lista celor compensate după ce Compania Națională de Asigurări în Medicină va negocia cu operatorii economici prețurile de producător.

Iranul afirmă că a arestat 10 persoane care ar fi lucrat pentru Israel ca „agenți legați de Mossad” în provincia Azerbaidjanul de Vest.

Autoritățile judiciare ale Republicii Islamice au anunțat arestările la 24 octombrie, fără a oferi însă detalii, inclusiv cine sunt persoanele sau ziua în care au fost reținute. Sistemul judiciar iranian a precizat că patru dintre cele 10 persoane au fost acuzate de „corupție pe pământ”, o acuzație care atrage pedeapsa cu moartea.

„Sub îndrumarea directă a ofițerilor de spionaj ai Mossad, [membrii grupului] identificau forțele care cooperau cu departamentele de securitate ale țării și intenționau să facă publice informațiile personale ale acestora prin răpire, amenințare și bătaie”, a precizat sistemul judiciar.

Israelul nu a negat și nici nu a confirmat raportul, ceea ce este în conformitate cu practica sa standard în astfel de chestiuni. În august, Iranul a afirmat că a identificat o rețea de agenți Mossad care operează în țară și că a neutralizat toate elementele operaționale ale acesteia.

Rachetele rusești și dronele de fabricație iraniană au distrus mai mult de o treime din sectorul energetic al Ucrainei, a declarat președintele Volodimir Zelenski în cadrul unei conferințe privind reconstrucția Ucrainei la 25 octombrie.

„Rusia distruge totul pentru ca nouă să ne fie mai greu să trecem iarna”, a declarat Zelenski prin legătură video la conferința de la Berlin, la care au participat cancelarul german Olaf Scholz, șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen și alți politicieni și oficiali de rang înalt. Adresându-se adunării, Von der Leyen a declarat că atacurile asupra infrastructurii civile ucrainene reprezintă „acte de terorism pur” și a calificat amploarea distrugerilor din Ucraina drept „uluitoare”, Banca Mondială estimând pagubele la 350 de miliarde de euro.

Von der Leyen a declarat că trebuie lansată o platformă de coordonare pentru reconstrucția Ucrainei „cât mai curând, de preferință înainte de sfârșitul anului sau la începutul anului viitor". Scholz a declarat în cadrul conferinței că atacurile Rusiei cu drone sunt un semn al disperării Moscovei.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) se pregătește să trimită inspectori la două situri nucleare ucrainene, ca reacție la cererea Ucrainei de a efectua o inspecție ca urmare a afirmațiilor Rusiei potrivit cărora Ucraina ar putea folosi o așa-numită „bombă murdară”(dirty bomb, armă de distrugere în masă care combină material radioactiv cu explozibili convenționali).

Ucraina și aliații săi au respins categoric afirmațiile Rusiei potrivit cărora Kievul dezvoltă o „bombă murdară” pe care vrea s-o folosească împotriva forțelor Moscovei, iar ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a invitat AIEA „să trimită urgent experți la instalațiile pașnice din Ucraina despre care Rusia pretinde în mod mincinos că ar fabrica o bombă murdară”. Kuleba a declarat că Ucraina a fost întotdeauna transparentă și că nu are „nimic de ascuns”.

Ca răspuns la solicitarea lui Kuleba, AIEA a afirmat într-o declarație din 24 octombrie că se pregătește să trimită inspectori la două situri ucrainene. Șeful AIEA, Rafael Grossi, a confirmat în declarația sa că ambele instalații se află sub incidența garanțiilor AIEA și au fost inspectate în mod regulat de experții AIEA.

Afirmațiile Rusiei potrivit cărora Kievul plănuiește să desfășoare o „bombă murdară” - un focos convențional prevăzut cu materiale radioactive, biologice sau chimice - au fost făcute în cadrul unei serii de convorbiri între ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, și omologii săi din mai multe țări NATO.

Președintele Qasym-Zhomart Toqaev a aprobat o doctrină militară actualizată pentru Kazahstan, despre care oficialii spun că reflectă condițiile moderne care au un impact asupra amenințărilor militare și asupra securității națiunii din Asia Centrală.

Ministerul Apărării, care a anunțat aprobarea pe 24 octombrie, susține că noua doctrină „prevede dezvoltarea forțelor pentru operațiuni speciale pentru a crește potențialul de luptă al forțelor armate și pentru a extinde interacțiunea acestora cu unitățile cu destinație specială ale altor organisme de stat”.

Doctrina afirmă că Kazahstanul nu consideră niciun alt stat ca fiindu-i adversar. Toqaev, care candidează pentru a fi reales luna viitoare, a vorbit pentru prima dată despre reformularea doctrinei militare în septembrie 2021, spunând că aceasta trebuie actualizată pentru a ajuta forțele armate reorganizate să se adapteze la noile condiții, inclusiv la atacurile cibernetice lansate de forțe externe.

Doctrina militară este adoptată la nouă luni după ce Toqaev a invitat forțele de menținere a păcii din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) condusă de Rusia pentru a ajuta la stabilizarea țării după un val fără precedent de tulburări declanșate în această țară bogată în zăcăminte de petrol de creșterea prețului la combustibil.

Miniștrii energiei din Uniunea Europeană se întâlnesc la Luxemburg pe 25 octombrie pentru a discuta despre plafonarea prețului la gaze naturale la nivelul întregului bloc și pentru a stabili ce vor face în continuare, deși este posibil să mai treacă câteva săptămâni până la luarea unei decizii finale.

Cei 27 de membri ai blocului european au căutat modalități de a reduce prețurile ridicate la energie, după ce Moscova a redus livrările de gaz în urma invaziei neprovocate a Ucrainei, ceea ce a dus la o creștere record a prețurilor la energie în luna august.

Se așteaptă ca miniștrii reuniți la Luxemburg să dezbată principiile de funcționare a unei limitări a prețului gazelor în UE, precum și posibilele dezavantaje.

Prețul gazelor a scăzut în ultimele zile, pe fondul vremii blânde și al faptului că țările și-au umplut rezervoarele de stocare.

Cu toate acestea, unii oficiali europeni au declarat că este în continuare necesar un plafon pentru a se proteja împotriva unor potențiale creșteri bruște ale prețurilor, în contextul în care Europa se îndreaptă spre iarnă.

Președintele german Frank-Walter Steinmeier a sosit la Kiev într-o vizită-surpriză în dimineața zilei de 25 octombrie, a declarat purtătorul său de cuvânt.

Steinmeier, care a ajuns în capitala ucraineană cu trenul, urmează să se întâlnească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski mai târziu în cursul zilei.

Este prima vizită a lui Steinmeier de când Rusia a început invazia Ucrainei la 24 februarie, dar este a treia încercare a președintelui german de a se deplasa la Kiev.

Săptămâna trecută, Steinmeier și-a amânat în ultimul moment o călătorie planificată în Ucraina, din motive de securitate. Președintele german plănuise, de asemenea, să viziteze Kievul împreună cu președinții Lituaniei, Poloniei, Letoniei și Estoniei la mijlocul lunii aprilie, dar i s-a spus să nu vină.

Kievul luase această decizie pe fondul unor critici susținute la adresa legăturilor lui Steinmeier cu Moscova și a eșecului său în perioada în care a fost ministru de externe de a ține cont de avertismentele vecinilor din Europa de Est ai Germaniei cu privire la amenințarea agresiunii rusești.

De asemenea, Steinmeier a provocat indignare la Kiev în zilele care au urmat invaziei rusești, oferind doar 5000 de căști ca ajutor militar. Steinmeier a susținut anterior o politică de „detensionare” față de Rusia, dar a recunoscut în urma invaziei Moscovei că această politică a fost o greșeală. De atunci, Germania a început să ofere Ucrainei consistente ajutoare militare.

Statele Unite iau în considerare posibilitatea de a trimite Ucrainei sisteme mai vechi de apărare aeriană HAWK pentru a o ajuta să doboare atacurile rusești cu drone și rachete de croazieră, potrivit a doi oficiali americani.

Interceptorul de rachete sol-aer cu rază medie de acțiune HAWK ar fi o îmbunătățire a sistemelor de rachete Stinger - un sistem de apărare aeriană mai mic și cu rază de acțiune mai scurtă - pe care Statele Unite le-au furnizat deja Ucrainei.

Echipamentul HAWK se bazează pe o tehnologie din epoca Vietnamului, dar a fost modernizat de mai multe ori. Sistemul HAWK este predecesorul sistemului de apărare antirachetă PATRIOT, fabricat de Raytheon Technologies, pe care însă SUA nu îl vor trimite în Ucraina, au declarat pentru Reuters oficialii americani sub rezerva anonimatului.

Președintele american Joe Biden s-a angajat în fața președintelui ucrainean Volodimir Zelenski că Washingtonul va furniza Ucrainei sisteme aeriene avansate după raidurile succesive și devastatoare cu rachete ale Rusiei asupra unor obiective civile și de infrastructură ucrainene la începutul acestei luni. De la începutul invaziei neprovocate a Rusiei în Ucraina, la 24 februarie, Statele Unite au trimis Kievului asistență de securitate în valoare de aproximativ 17,6 miliarde de dolari.

Papa Francisc și președintele francez Emmanuel Macron s-au întâlnit la Vatican pentru a discuta despre situația din Ucraina și alte chestiuni internaționale.

Vaticanul a precizat într-o declarație după întâlnirea din 24 octombrie că cei doi, care au avut a treia lor întâlnire privată, „s-au concentrat asupra chestiunilor de natură internațională, pornind de la conflictul din Ucraina, acordând o atenție specială situației umanitare”. În declarație se mai spune că, în timpul discuțiilor, „o atenție deosebită a fost acordată regiunii Caucazului, Orientului Mijlociu și Africii”.

Macron s-a aflat la Roma pentru un summit interconfesional pe tema păcii, organizat de asociația catolică Sant'Egidio. El s-a întâlnit anterior cu Papa Francisc la Vatican în iunie 2018 și cu mai puțin de un an în urmă, în noiembrie 2021.

Treizeci de membri ai grupului democrat al Camerei Reprezentanților din SUA l-au îndemnat pe președintele Joe Biden să „continue diplomația directă" pentru a căuta o soluție negociată pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

Cei 30 de parlamentari care au semnat o scrisoare datată 24 octombrie susținând continuarea discuțiilor pentru a pune capăt războiului sunt membri ai Partidului Democrat al lui Biden.

În scrisoare se spune că nu își fac iluzii cu privire la dificultățile pe care le implică angajarea dialogului cu Rusia, având în vedere invazia „scandaloasă și ilegală” a acesteia în Ucraina și decizia sa de a face anexări ilegale suplimentare ale teritoriului ucrainean. „Cu toate acestea, dacă există o modalitate de a pune capăt războiului, păstrând în același timp o Ucraină liberă și independentă, este responsabilitatea Americii să urmeze toate căile diplomatice pentru a sprijini o astfel de soluție care să fie acceptabilă pentru poporul ucrainean”, se arată în scrisoare, care-l îndeamnă pe Biden „să asocieze sprijinul militar și economic pe care Statele Unite l-au oferit Ucrainei cu un impuls diplomatic proactiv” care să dubleze eforturile pentru a căuta un cadru realist pentru o încetare a focului.

„Alternativa la diplomație este războiul prelungit, atât cu certitudinile aferente, cât și cu riscurile catastrofale și greu de anticipat”, au spus ei.

Ucraina a început urmărirea penală a fostului guvernator al Băncii Centrale, Kirilo Șevcenko, alături de doi angajați de rang înalt ai creditorului Ukrgasbank, fiind suspectați de deturnarea a peste 5,42 milioane de dolari.

Șevcenko a demisionat pe neașteptate în 4 octombrie, invocând probleme de sănătate. Însă, două zile mai târziu, Șevcenko a declarat că a fost identificat ca suspect într-o investigație privind „activități ilegale” la Ukrgasbank pe care a condus-o înainte de a primit funcția la Banca Centrală.

Șevcenko a negat orice ilegalitate. El a fost numit la conducerea Băncii Centrale în iulie 2020, în timpul pandemiei de coronavirus ȘI A PROMIS să mențină independența băncii și să coopereze cu Fondul Monetar Internațional.

Kievul a acuzat Rusia că a întârziat peste 165 de nave de marfă care se îndreptau spre porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru a fi încărcate cu cereale în cadrul unui acord negociat de Națiunile Unite și Turcia.

Inspectorii ruși „au prelungit în mod semnificativ inspecția navelor”, a afirmat Ministerul ucrainean de Externe într-o declarație din 24 octombrie. „Ca urmare, peste 165 de nave au fost blocate într-o coadă în apropierea strâmtorii Bosfor, iar acest număr continuă să crească zilnic”.

Navele care transportă cereale și alte produse alimentare către și dinspre porturile ucrainene trebuie să fie inspectate de echipe organizate de Centrul comun de coordonare cvadripartită (JCC), un grup înființat în cadrul acordului negociat de ONU-Turcia cu Ucraina și Rusia, care a fost semnat în iulie pe fondul îngrijorărilor că blocarea exporturilor de cereale ucrainene contribuie la o criză alimentară globală.

Ministerul ucrainean de Externe a declarat că are motive să creadă că întârzierile au fost motivate politic și că amenință din nou securitatea alimentară pentru milioane de oameni.

Rusia a amenințat anterior că se va retrage din acord. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova a cerut date privind exporturile de cereale ucrainene, iar „corecțiile” necesare pentru deblocarea transporturilor vor depinde de primirea de către Rusia a acestor informații.

La începutul lunii septembrie, președintele rus Vladimir Putin critica modul în care se fac exporturile de cereale din Ucraina în cadrul acordului negociat de ONU, considerând că acestea nu ajung în țările mai sărace așa cum era prevăzut și a avertizat că actuala criză alimentară s-ar putea intensifica, transformându-se într-o „catastrofă umanitară”.

El afirma la Forumul economic de la Vladivostok, fără a prezenta dovezi, că „aproape toate cerealele exportate din Ucraina sunt trimise nu către cele mai sărace țări în curs de dezvoltare, ci către țările UE”. El a adăugat că „cu această abordare, amploarea problemelor alimentare din lume nu va face decât să crească.”

La sfârșitul lunii iulie s-a deschis la Istanbul un centru comun de coordonare pentru exporturile de cereale ucrainene prin porturile de la Marea Neagră. La centrul de coordonare al exporturilor sunt reprezentanți ai Rusiei și Ucrainei, ai Națiunilor Unite și ai Turciei.

Principala sarcină a centrului este monitorizarea trecerii în siguranță a navelor cu cereale ucrainene pe rutele maritime prestabilite, prin apele minate de ucraineni dar și de armata rusă. Centrul coordonează și inspectarea navelor de către echipe mixte, pentru a exclude contrabanda cu arme din și spre Ucraina.

Atleta rusă Natalia Antiuh a fost deposedată de medalia de aur la 400 de metri garduri primită la Olimpiada de la Londra din 2012 pentru dopaj, conform unei decizii emise la 24 octombrie de către Unitatea de integritate în atletism (AIU).

Antiuh, acum în vârstă de 41 de ani, a câștigat aurul la Olimpiada de la Londra din august 2012, învingând-o pe Lashinda Demus din Statele Unite, care va fi trecută la aur, dacă Comitetul Internațional Olimpic (CIO) va da curs hotărârii AIU. Antiuh a fost descalificată pentru „utilizarea unei substanțe/metode interzise”, a precizat AIU, adăugând că acest lucru anulează rezultatele ei din 15 iulie 2012 până la 29 iunie 2013.

Hotărârea, care poate fi atacată, s-a bazat pe dovezi istorice recuperate dintr-o bază de date a unui laborator de testare din Moscova. Antiuh execută, în prezent, o interdicție de patru ani, care durează până în 2025, într-un caz anterior judecat de Tribunalul sau Arbitrajul pentru Sport (TAS), care a privat-o de rezultatele sale din 2013 până în 2015.

Demus a terminat la 0,07 secunde în urma lui Antiuh în proba care a avut loc la 8 august 2012. Trecerea la aur ar face-o pe Demus, în vârstă de 39 de ani, campioană olimpică pentru prima dată.

Un general rus a reluat pe 24 octombrie acuzația că Ucraina ar pregăti un atac cu o „bombă murdară”, acuzație formulată inițial duminică de ministrul rus al apărării Serghei Șoigu, într-o serie de conversații telefonice cu omologii săi din Statele Unite, Marea Britanie, Turcia și Franța.

„Potrivit informațiilor de care le deținem, două organizații din Ucraina au primit ordin să construiască o așa-numită ‘bombă murdară’, iar operațiunea se află în etapa finală”, a spus luni generalul Igor Kirilov.

Tot pe 24 octombrie, șeful Statului Major al armatei ruse Valeri Gherasimov a stat de vorbă la telefon cu omologul său britanic Tony Radakin, care a respins acuzațiile Rusiei că Ucraina ar plănui acțiuni care să escaladeze conflictul.

Ucraina a calificat drept absurde aceste acuzații, iar ministrul ucrainean de Externe a invitat experți ai Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) să inspecteze instalațiile nucleare ucrainene ca să se convingă că Ucraina nu are nimic de ascuns.

Marea Britanie, Franța și Statele Unite au dat publicității o declarație comună în care resping acuzațiile Moscovei.

„Țările noastre au făcut clar că respingacuzațiile transparent false ale Rusiei că Ucraina se pregătește să utilizeze o bombă murdară pe teritoriul ei”, se spune în declarația dată publicității de Departamentul de stat american.

Președinta Maia Sandu a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Securitate luni seară, pentru a discuta criza energetică.

Între timp, ministrul Infrastructurii Andrei Spînu a avertizat că „riscul de deconectări masive există în continuare” pentru că Energocom nu a reușit să procure electricitate suficientă, din surse alternative, nici pentru ziua de marti. „Vom avea iarăși un deficit” a scris Spînu pe Facebook.

Din 13 octombrie, 30% din necesarul de electricitate pentru malul drept sunt furnizate de România, după ce Ucraina a stopat exporturile de curent, din cauza infrastructurii distruse de atacurile rusești.

Vicepremierul Andrei Spânu a mai precizat că deficitul este acoperit în baza contractului de avarie semnat între Moldelectrica și România, costul energiei fiind între 190 și 348 euro/MWh.

În timpul ședinței Consiliului Suprem de Securitate, Marina Tauber, vicepreședinta Partidului Șor aflată sub control judiciar, a condus un nou protest antiguvernamental în fața Președinției, la care au participat sute de persoane, cu lumânări.

Scurtă istorie a unei crize

Vineri, 21 octombrie, compania Moldelectrica a anunțat stare de alertă pe piața energiei electrice din R. Moldova. În paralel, furnizorul Energocom a comunicat tot vineri că există un deficit de electricitate pe piață, care nu este acoperit de livările suplimentare din România.

Și tot vinerea trecută, la Tiraspol, liderul regiunii separatiste, Vadim Krasnoselski, a anunțat că, începând de luni, 24 octombrie, Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan va livra malului drept al Nistrului numai 27% (în loc de 70%) din volumul de electricitate necesar, deoarece s-au redus livrările de gaze din Rusia.

Krasnoselski a mai spus că în noiembrie cantitatea de energie electrică pentru malul drept ar putea fi de cel mult 23%, dacă va fi menținut același volum de gaze rusești pentru regiunea transnistreană.

Șeful Statului Major al Apărării britanice, la cererea Ministerului rus al Apărării, a avut o convorbire cu omologul său de la Moscova, în care a respins acuzațiile Rusiei că Ucraina ar planifica acțiuni care ar putea duce la o „escaladare” necontrolată a războiului.

Într-un mesaj pe Twitter al Ministerului Apărării de la Londra se arată că Sir Tony Radakin i-a reamintit omologului său rus, generalul Valeri Gerasimov de sprijinul de neclintit al Marii Britanii pentru Ucraina. Cei doi lideri militari au fost însă de acord că este important de ținut o linie deschisă de comunicare între Rusia și Marea Britanie, pentru a se evita riscurile oricărei neînțelegeri și pentru a facilita reducerea tensiunilor.

Duminică a avut loc o discuție telefonică între miniștrii Apărării din Rusia și Marea Britanie, urmată de o conversație între miniștrii de externe din Franța, Marea Britanie și Statele Unite.

Rusia nu abandonează orașul strategic Herson din sudul Ucrainei, ci se pregătește să-l apere, susținte Kiril Budanov, șeful serviciului de informații al armatei ucrainene.

Într-un interviu pentru Ukrainska Pravda preluat de agențiile de știri internaționale, Budanov a spus că Rusia aduce noi unități militare în Herson, iar declarațiile despre „evacuarea treptată” a locuitorilor, amenințați de o contraofensivă ucraineană, sunt numai „dezinformare și manipulare”.

Herson a fost cucerit de ruși în prima fază a invaziei din Ucraina, lansată pe 24 februarie.

În opinia lui Budanov, Moscova se teme că trupele ucrainene ar putea relua controlul asupra barajul de la Kahovka, în amonte de Herson, ceea ce ar însemna că trupele sale din Herson vor fi încercuite și rupte de căile de aprovizionare.

Budanov a adăugat: „ [Rușii] înțeleg că dacă preluăm controlul asupra barajului Kahovka, singura cale terestră de transport care mai funcționează, vor trebui să se decidă rapid. Fie părăsesc foarte, foarte repede orașul, fie riscă să ajungă în aceeași situație în care se aflau mai devreme unitățile noastre din Mariupol.”

Pe de altă parte, un fost șef al armatei britanice a spus că Rusia se confruntă cu o „înfrângere inevitabilă” la Herson.

Locuitorii din regiunea ocupată de ruși au fost încurajați să plece, toți bărbații care aleg însă să rămână, fiind acum „îndemnați” să se alăture unei miliții nou-formate.

Generalul Lord Dannatt a susținut că trupele lui Vladimir Putin încearcă să salveze aparențele, pentru ca înfrângerea lor să pară „mai puțin haotică”. Într-o intervenție la un post de televiziune britanic, Dannatt a mai sugerat că Rusia lovește acum infrastructura energetică a Ucrainei, pentru a „amîna” o înfrângere pe câmpul de luptă.

Rishi Sunak, fostul ministru de finanțe în guvernul lui Boris Johnson, este următorul premier al Marii Britanii, după ce singura sa contracandidată la conducerea Partidului Conservator de guvernare, Penny Mordaunt, s-a retras din cursă. Oficial, Sunak va prelua marți conducerea guvernului, precizează BBC.

Funcția de premier este preluată automat de liderul partidului de guvernământ, iar prin alegerea lui Sunak din primul tur, s-a evitat atât o prelungire a crizei politice provocată de demisia lui Liz Truss după numai 45 de zile la conducerea guvernului, cât și organizarea de alegeri generale anticipate, cerute de opoziția laburistă (de stânga).

În acest moment, relatează BBC, sondajele de opinie nu dau nici o șansă conservatorilor de a se menține la putere în cazul unor alegeri generale, încrederea alegătorilor fiind subminată atât de scandaluri repetate din timpul guvernării Johnson, cât și de reforma financiară eșuată a fostei prim-ministre Liz Truss.

La sfârșitul săptămânii trecute se specula că Boris Johnson ar intenționa să candideze din nou la conducerea partidului conservator, mizând mai ales pe popularitatea de care se bucură printre membri de rând ai partidului, dar fostul premier a declarat duminică seară că „nu este momentul potrivit”.

La 42 de ani, Rishi Sunak este cel mai tânăr premier britanic din peste mai bine de 100 de ani. Cu numai șapte săptămâni în urmă, Sunak pierduse cursa la conducerea Partidului Conservator în fața lui Liz Truss.

Într-o convorbire telefonică pe 23 octombrie cu omologul său ucrainean Dmitro Kuleba, secretarul de Stat american Antony Blinken a sprijinul acordat de Statele Unite Kievului în lupta sa contra forțelor ruse invadatoare, și a respins acuzațiile Rusiei că Ucraina ar pregăti un atac cu o bombă radioactivă (dirty bomb) pe propriul ei teritoriu.

Blinken i-a spus lui Kuleba că Statele Unite resping acuzațiile transparent false ale ministrului rus al Apărării Serghei Șoigu că Ucraina pregătește un atac cu o bombă radioactivă pe teritoriul său, și că lumea își va da seama de orice încercare a Rusiei de a folosi aceste acuzații ca pretext pentru o escaladare [a războiului], se spune într-un comunicat al Departamentului de stat.

Șoigou a făcut aceste acuzații, fără să prezinte nici un fel de dovadă care să le susțină, într-o serie de convorbiri telefonice avute cu omologii săi din Turcia, Marea Britanie și Franța pe 23 octombrie, .

O bombă radioactivă (dirty bomb) este construită dintr-un amestec de dinamită sau alte materiale explozive și pulbere sau granule radioactive, sau agenți chimici de nivel militar. Când dinamita explodează, materialul radioactiv/chimic este răspândit în zona înconjurătoare.