Ştiri
Partidul „Bugeacul Nostru” creat la Comrat, de Ziua Independenței R. Moldova
La Comrat, a fost creat un nou partid, „Bugeacul Nostru”, în frunte cu politicianul găgăuz, Valeri Ianioglo, fost bașcan interimar și prim-vicepreședinte al comitetului executiv al Găgăuziei.
Congresul de constituire a noului partid a avut loc sâmbătă, 27 august, de Ziua Independenței R. Moldova, potrivit unui anunț postat de Ianioglo pe Facebook. El a mai scris că a fost aprobat statutul și programul partidului, urmând ca actele să fie depuse pentru înregistrare.
Formarea noului partid în Găgăuzia are loc pe fundalul unui val de proteste antiguvernamentale, dar și în contextul viitoarelor alegeri ale guvernatorului Găgăuziei, în aprilie 2023.
În vârstă de 65 de ani, Ianioglo este absolvent al Școlii speciale a KGB din URSS (de la Minsk) și al Institutul Politehnic din Chişinău, potrivit fișei sale biografice depusă în 2015, când a candidat la funcția de guvernator al Găgăuziei și citată de portalul de monitorizare a alegerilor e-democracy.md
Politicianul găgăuz și-a început cariera în organele KGB din RSS Moldovenească și R. Moldova. A fost bașcan interimar al autonomiei găgăuze, în 2002, și de două ori prim-vicepreședinte al comitetului executiv din Găgăuzia. A ocupat și alte posturi, iar mai recent a fost director al Agenției de Dezvoltare Regională Găgăuzia.
Președintele Serbiei anulează evenimentul EuroPride Belgrad
Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić , a anulat evenimentul internațional EuroPride, care urma să aibă loc la Belgrad în perioada 12-18 septembrie, dar organizatorii evenimentului au promis că acesta va continua conform planului.
La o conferință de presă organizată la 27 august la Belgrad, Vučić a recunoscut că drepturile minorităților sexuale sunt amenințate în Serbia, dar a declarat că guvernul a fost supus unor presiuni intense din partea grupurilor de dreapta și a reprezentanților Bisericii Ortodoxe Sârbe pentru a anula evenimentul. Vučić a lăsat să se întrevadă posibilitatea ca evenimentul să aibă la o altă dată.
EuroPride, care promovează cauza lesbienelor, homosexualilor, bisexualilor, transsexualilor și intersexualilor la nivel paneuropean și este găzduită de un oraș european diferit în fiecare an, include o paradă LGBTQ+. Kristine Garina, președinta Asociației Europene a Organizatorilor Pride, care deține licența EuroPride, a transmis o declarație în care a afirmat că evenimentul nu va fi anulat în ciuda afirmațiilor lui Vučić.
Marko Mihailovic, un activist al Belgrad Pride, a postat pe Twitter că decizia lui Vučić de a anula parada a fost „o încălcare clară a Constituției, precum și a verdictului Curții Constituționale care a declarat neconstituționale interdicțiile de a organiza Pride în 2011, 2012 și 2013.”
Mii de oameni au venit la Teheran pentru funeraliile poetului iranian Ebtehaj
Mii de iranieni au participat la Teheran la o procesiune funerară pentru celebrul poet Houshang Ebtehaj, a cărui viață și operă au traversat multe dintre tulburările politice, culturale și literare din Iran.
Născut în 1928, Ebtehaj, considerat de mulți ca fiind ultimul poet iranian din vechea școală, a murit la 10 august în Germania. Potrivit fiicei sale, Yalda Ebtahaj, cauza morții a fost o insuficiență renală.
Presa locală a relatat că, după ceremonia funerară din fața Vahdat Hall din Teheran, corpul lui Ebtahaj va fi transferat în orașul său natal, Rasht, pentru a fi înmormântat. Pe lângă temele romantice din poeziile lui Ebtehaj, politica socialistă era considerată centrul identității sale.
Ebtehaj a simpatizat cu Partidul Comunist Tudeh din Iran și a fost închis pentru o vreme, după răsturnarea monarhiei din Iran, în 1979. Ebtehaj a fost în cele din urmă eliberat în 1984, după ce faimosul poet iranian Mohammad Hossein Șahryar i-a cerut ayatollahului Ali Hamenei, președintele Iranului de la acea vreme, să-l elibereze. Ebtehaj a trăit în Germania de la sfârșitul anilor 1980.
Hackerii ruși, suspecți în atacul cibernetic care a vizat instituțiile din Muntenegru
Muntenegru suspectează implicarea Rusiei într-un atac cibernetic masiv care a vizat site-urile web și infrastructura guvernamentală, al doilea atac de acest fel asupra țării balcanice în mai puțin de o săptămână.
O sursă de rang înalt din cadrul Agenției Naționale de Securitate (ANB) a declarat pentru Serviciul Balcanic al RFE/RL că atacul cibernetic a vizat „infrastructura vitală a statului” dimineața devreme, pe 26 august, și că serviciile de securitate rusești sunt suspectate de implicare.
Sursa ANB, care a solicitat să-și păstreze anonimatul, a descris atacul cibernetic ca fiind de o amploare „fără precedent” și că a fost pregătit pe o perioadă lungă de timp. Guvernul nu a anunțat amploarea pagubelor, dar ministrul administrației publice, Maras Dukaj, a transmis pe Twitter, la 26 august, că unele servicii au fost temporar deconectate din motive de securitate, dar că datele cetățenilor și ale întreprinderilor sunt în siguranță.
Dakaj a mai scris că aliații Muntenegrului, țară membră a NATO, au fost notificați cu privire la atac.
Organismele de securitate ale statului rus au fost acuzate de implicare în ultimii ani în numeroase atacuri informatice și de hacking care au vizat guverne și întreprinderi occidentale. Rusia a negat orice implicare în atacurile cibernetice. Muntenegru a fost, de asemenea, lovit de un atac cibernetic pe 23 august.
Statele Unite vor înființa un post de ambasador pentru Arctica
Statele Unite ale Americii vor înființa un nou post de ambasador pentru Arctica, în contextul în care NATO a subliniat provocările strategice impuse de activitatea crescută a Rusiei în această regiune.
„Ambasadorul general pentru regiunea arctică va promova politica SUA în Arctica, va colabora cu omologii din țările arctice și non-arctice, precum și cu grupurile indigene”, se spune într-o declarație din 26 august a Departamentului de Stat al SUA.
SUA sunt unul dintre cele opt state riverane ale Arcticii și sunt membre ale Consiliului Arctic, un forum interguvernamental care promovează cooperarea în regiune.
Concurența pentru resursele naturale ale Arcticii s-a intensificat în ultimii ani, Rusia investind masiv în securitatea militară, în eforturi miniere și în extinderea rutelor comerciale. Moscova a încercat, de asemenea, să își extindă zona în regiunea arctică, bazându-se pe afirmațiile sale conform cărora o creastă de sub Oceanul Arctic este o extensie a teritoriului său.
În timpul unei vizite în Arctica canadiană la 26 august, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a lăudat investițiile anunțate recent de Canada în noi sisteme de apărare, pe fondul unei consolidări militare rusești semnificative în regiune. Stoltenberg a remarcat faptul că Rusia a redeschis sute de instalații militare din epoca sovietică în Arctica și a avertizat că Rusia și China se asociază pentru a contesta valorile și interesele NATO în regiune.
Germania confirmă arestarea unui cetățean german în Iran
Ministerul de Externe al Germaniei a confirmat arestarea unui cetățean german în Iran pentru că ar fi făcut fotografii în „zone interzise”. Ministerul a refuzat să ofere mai multe detalii pentru Radio Farda de la RFERL, dar surse au declarat pentru postul de știri că bărbatul în vârstă de 66 de ani se află în închisoare în Iran de mai bine de o lună.
Sursele au adăugat că bărbatul a fost arestat în urmă cu mai bine de 40 de zile și că a petrecut jumătate din timpul petrecut în detenție în regim de izolare. El este în prezent încarcerat în secția generală a închisorii Aran și Bidgol din apropierea orașului Kashan, din centrul Iranului, au precizat acestea.
Bărbatul ar fi vizitat mai multe orașe în timp ce făcea un tur al Iranului pe o motocicletă, inclusiv Teheran și Tabriz. Autoritățile germane au aflat despre arestarea sa abia după ce acesta a pierdut contactul cu familia sa, ceea ce le-a determinat să ceară ajutorul ambasadei germane din Iran.
Ministerul german de Externe a declarat că misiunea sa de la Teheran a avut acces la bărbat, dar nu au putut fi făcute publice mai multe detalii.
Țările occidentale au acuzat în repetate rânduri că Iranul încearcă să profite de țările străine prin luarea de ostatici a cetățenilor cu dublă cetățenie și străini.
În Almatî vor fi reabilitate adăposturile antiaeriene din perioada sovietică
Erbolat Dosaev, âprimarul celui mai mare oraș din Kazahstan, Almatî, afirmă că toate adăposturile antiaeriene din epoca sovietică destinate civililor vor fi restaurate, în contextul în care preocupările în materie de securitate cresc în toate țările din fosta Uniune Sovietică după ce Moscova a lansat invazia neprovocată în curs de desfășurare în Ucraina.
Dosaev a afirmat la 26 august, în cadrul unei întâlniri cu locuitorii din districtul Almalî din Almatî, că adăposturile antiaeriene vor fi restaurate și renovate în următorii trei ani, la cererea personală a președintelui Qasym-Zhomart Toqaev.
Răspunzând la întrebarea unui rezident cu privire la motivele acestei acțiuni, Dosaev a declarat că programul, pe care l-a numit parte a „restaurării siturilor istorice din perioada sovietică", a fost lansat deoarece capitala comercială a națiunii din Asia Centrală, bogată în petrol, este situată într-o zonă nesigură din punct de vedere seismic.
Rapoartele mass-media din Kazahstan au declarat că, din cele aproximativ 300 de adăposturi antiaeriene din Almaty, construite în perioada sovietică, doar aproximativ 100 mai pot fi folosite de civili.
După destrămarea Uniunii Sovietice, în 1991, multe adăposturi antiaeriene au fost transformate în afaceri private, cum ar fi magazine, saloane de înfrumusețare, cazinouri, baruri și restaurante. Conducerea kazahă a încercat să păstreze un echilibru între Rusia, China și Turcia, stat membru NATO, pe fondul temerilor că ambițiile geopolitice ale Moscovei s-ar putea extinde mult dincolo de Ucraina.
Luna trecută, Toqaev a semnat un decret prin care a alocat o sumă suplimentară de 441 de miliarde de tenge (939,5 milioane de dolari) pentru apărare.
Ucraina a exportat un milion de tone de cereale de la semnarea acordului mediat de ONU
Ucraina a exportat peste un milion de tone de produse agricole pe cale maritimă în ultima lună, a declarat 26 august, președintele Volodimir Zelenski în timpul obișnuitului său discurs video nocturn adresat națiunii.
„Inițiativa privind exportul de cereale funcționează de aproape o lună și, în acest timp, cele trei porturi maritime ale noastre... au exportat primul milion de tone”, a declarat Zelenski.
Exporturile de cereale prin Marea Neagră fuseseră suspendate în zilele de după invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina, adică din 24 februarie. În iulie, Rusia și Ucraina au ajuns la un acord mediat de ONU pentru reluarea exporturilor.
Zelenski spune că, de la intrarea în vigoare a acordului, 44 de nave au părăsit porturile ucrainene îndreptându-se către porturi din 15 țări străine. „Obiectivul este de a ajunge la un volum de trei milioane de tone pe lună”, a declarat Zelenskiy. „Acest lucru este extrem de important pentru Africa, Asia și Europa”.
La începutul acestei luni, șeful Programului mondial pentru hrană al ONU a avertizat că, chiar și cu reluarea exporturilor Ucrainei, „vorbim despre o criză alimentară globală pentru încă cel puțin 12 luni".
Ungaria aprobă noi reactoare nucleare construite de Rusia
Ungaria a emis o autorizație care va permite construirea a două noi reactoare nucleare de către compania rusă de stat Rosatom.
Autorizația deschide calea pentru extinderea la șase reactoare a centralei nucleare cu patru reactoare din orașul Paks, situat în sudul țării. Se estimează că proiectul va costa aproximativ 12,4 miliarde de dolari și va dubla capacitatea centralei.
Ministrul de externe, Szijjártó Péter, a declarat pe Facebook, la 26 august, că noile reactoare ar putea intra în funcțiune până în 2030 și ar proteja Ungaria de "oscilațiile sălbatice ale prețurilor la energie".
Premierul Viktor Orban a menținut legături strânse între Ungaria, membră a UE, și Moscova, în pofida sancțiunilor punitive ale Uniunii Europene împotriva Rusiei, după invazia neprovocată a acesteia în Ucraina în februarie. Uniunea Europeană, care se confruntă cu prețuri-record la electricitate și gaze naturale, a introdus recent un plan care încurajează membrii blocului să renunțe la dependența de energia rusească. Rosatom nu a fost vizat de sancțiunile punitive occidentale împotriva Rusiei, în ciuda apelurilor lansate de activiștii și ONG-urile ucrainene de a include gigantul energiei nucleare pe lista neagră.
În luna mai, Finlanda, membră a UE, a anulat un proiect de centrală nucleară care ar fi utilizat tehnologie rusă, din cauza invaziei Ucrainei. Iar în martie, compania energetică cehă CEZ a lansat o licitație pentru o nouă centrală nucleară la care Rosatom și China General Nuclear nu au fost autorizate să participe.
Rusia blochează un document-cheie ONU, invocând abordarea politică a situației de la Zaporojie
Rusia a blocat adoptarea documentului final care sintetiza o lună de evaluare a Tratatului de neproliferare nucleară al ONU, plângându-se că unele părți ale proiectului au „o natură politică evidentă”. Președintele conferinței, argentinianul Gustavo Zlauvinen, a declarat la sfârșitul zilei de 26 august că conferința „nu a fost în măsură să ajungă la un acord după ce Rusia a contestat textul”.
Proiectul critica ocuparea de către Rusia a centralei nucleare Zaporojie, cea mai mare din Europa, la începutul perioadei de după invazia neprovocată a Moscovei în Ucraina în februarie. Măsura a stârnit îngrijorări la nivel mondial cu privire la un posibil dezastru nuclear.
Cei 191 de semnatari ai tratatului vechi de 50 de ani, care are ca scop prevenirea răspândirii armelor nucleare și promovarea dezarmării complete, trebuie să revizuiască pactul la fiecare cinci ani. Actuala revizuire a fost amânată în 2020 din cauza pandemiei COVID-19. Proiectul de declarație face referire la Zaporojie de patru ori și își exprimă „îngrijorarea gravă pentru activitățile militare” din apropierea centralei. De asemenea, deplânge incapacitatea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică de a asigura securitatea acolo și de a preveni posibila deturnare a materialelor nucleare.
Ambasadorul Franței, Yann Hwang, a citit o declarație în numele a 56 de țări și al Uniunii Europene, deplângând „periculoasa retorică nucleară a Rusiei, acțiunile și declarațiile provocatoare privind creșterea nivelului de alertă nucleară”.
Cei 120 de membri ai Mișcării Nealiniate și-au exprimat, de asemenea, dezamăgirea, calificând documentul conferinței drept „de cea mai mare importanță”.
Forțele azere au preluat un oraș strategic care leagă Armenia de Nagorno-Karabah
Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a declarat că forțele armate ale țării sale au preluat controlul asupra orașului-cheie Lacin, care leagă regiunea separatistă Nagorno-Karabah de Armenia. Orașul se afla sub controlul forțelor ruse de menținere a păcii din noiembrie 2020.
Aliev a scris pe Twitter pe 26 august că forțele armate azere controlează acum și satele Zabux și Sus din districtul Lacin. Armenia a pierdut controlul asupra unor zone din regiunea separatistă și asupra a șapte districte adiacente, inclusiv Lacin, ca parte a armistițiului mediat de Rusia, după ce în 2020 a izbucnit un război de șase săptămâni pentru Nagorno-Karabah, soldat cu peste 6500 de morți.
Aproximativ 2000 de soldați ruși au fost desfășurați pentru a monitoriza situația. Acordul de pace semnat de Erevan, Baku și Moscova pentru a pune capăt războiului din 2020 prevedea că coridorul Lacin, cu o lățime de cinci kilometri, inclusiv orașul Lacin, va rămâne sub control rusesc de menținere a păcii până la construirea unei noi rute care să lege Armenia de Nagorno-Karabah.
La începutul acestei luni, Baku a preluat cu forța controlul asupra mai multor înălțimi strategice din apropierea regiunii disputate, iar Aliev a afirmat într-o declarație publică că persoanele care s-au „stabilit ilegal” în Lacin, Zabux și Sus trebuie să plece. El a adăugat că familiile azerilor care au fost forțate să părăsească teritoriul în urmă cu 30 de ani se vor întoarce.
Emmanuel Macron despre acordul nuclear cu Teheranul: „Mingea este în terenul Iranului”
Președintele francez Emmanuel Macron spune că Iranul este cel care trebuie să decidă acum dacă pactul nuclear încheiat în 2015 poate fi reactivat, în contextul în care există semne că ar fi posibil să se ajungă la un acord.
Vorbind cu reporterii în timpul unei călătorii în Algeria la 26 august, Macron a refuzat să speculeze cu privire la șansele de a se ajunge la un acord, dar a declarat că un acord bazat pe termenii prezentați de UE ar fi „mai bun decât niciun acord”. „Acum mingea este în terenul Iranului", a spus Macron.
După ce UE a trimis textul propus atât Teheranului, cât și Washingtonului, la sfârșitul lunii iulie, Iranul a răspuns cu mai multe comentarii săptămâna trecută. Washingtonul a răspuns în mod oficial la comentariile Teheranului privind proiectul de text în urmă cu două zile, iar oficialii iranieni au declarat că analizează acum răspunsul SUA.
Washingtonul s-a declarat încurajat de faptul că Iranul pare să renunțe la unele dintre cererile sale, cum ar fi ridicarea denumirii de terorism pentru Corpul Gardienilor Revoluției din Iran (IRGC), dar a adăugat că există încă probleme nerezolvate care trebuie rezolvate.
Iranul a semnat Planul comun de acțiune cuprinzător (JCPOA) în 2015 cu SUA, Franța, Germania, Marea Britanie, Rusia, China și UE. În cadrul acestui acord, Iranul a fost de acord să limiteze procesul de îmbogățire a uraniului sub supravegherea inspectorilor ONU, în schimbul ridicării majorității sancțiunilor economice. În 2018, Washingtonul s-a retras unilateral din pactul nuclear sub conducerea președintelui de atunci, Donald Trump, reintroducând sancțiuni drastice.
Iranul a reacționat prin revenirea treptată asupra obligațiilor asumate în cadrul acordului, cum ar fi îmbogățirea uraniului.
Rusia suspendă eliberarea de pașapoarte biometrice
Ministerul rus de Externe a suspendat eliberarea pașapoartelor străine biometrice din „motive tehnice”, după cum justifică ministerul într-o declarație din 26 august.
Instituția nu a oferit un motiv pentru această decizie, dar anterior Rusia a încetat să mai emită documente interne biometrice din cauza unui deficit de cipuri necesare din cauza sancțiunilor impuse împotriva țării în urma invaziei neprovocate a Ucrainei vecine din februarie.
În iunie, banca de economii Sberbank, controlată de stat, a anunțat că „recodifică” cipurile vechi pentru a le folosi la cardurile bancare nou emise.
Parlamentul ceh aprobă cererile Suediei și Finlandei de aderare la NATO
Camera inferioară a parlamentului ceh a aprobat cererile Finlandei și Suediei de aderare la NATO.
În urma unui vot desfășurat dimineața devreme, la 27 august, Camera Deputaților a decis aproape în unanimitate în favoarea acestor cereri, care reprezintă cea mai importantă extindere a alianței transatlantice din ultimii ani.
Senatul ceh aprobase cererile celor două țări la începutul acestei luni.
Președintele Milos Zeman a dat de înțeles că va semna extinderea, ceea ce va face din Republica Cehă cel de-al 24-lea membru NATO care aprobă extinderea. Toți cei 30 de membri trebuie să urmeze acești pași, înainte ca cererile să-și poată continua cursul.
Finlanda și Suedia nu au dorit să adere la NATO vreme de zeci de ani, dar au fost impulsionate să o după invazia masivă și neprovocată a Rusiei în Ucraina, în februarie.
Kievul confirmă: Ambele reactoare nucleare de la Zaporojie au fost reconectate la rețea
Compania nucleară de stat din Ucraina, Enerhoatom, a declarat că ambele reactoare funcționale de la centrala nucleară Zaporojie, ocupată de Rusia, au fost reconectate la rețeaua electrică.
Cele două reactoare fuseseră debranșate pentru prima dată în istoria centralei la 25 august, în urma unui incendiu provocat de ceea ce Kievul a declarat că a fost un bombardament rusesc.
„Centrala nucleară din Zaporojie, în ciuda numeroaselor provocări ale ocupanților, continuă să funcționeze", a declarat Enerhoatom, anunțând că cel de-al doilea reactor a fost repus în funcțiune pe 26 august. Anterior, Enerhoatom a precizat că nu au existat probleme cu utilajele centralei sau cu sistemele de siguranță ale acesteia, deoarece energia electrică pentru nevoile proprii ale centralei a fost furnizată de sistemul de electricitate din Ucraina.
La 25 august, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că un dezastru de radiații nucleare a fost evitat la limită după ce bombardamentele rusești din zonă au provocat întreruperea vreme de câteva ore a curentului electric către Zaporojie, cea mai mare centrală nucleară din Europa. Rusia a negat responsabilitatea, iar oficialii instalați de Moscova în regiunea Zaporojie au dat vina pentru incendiu și pentru întreruperea ulterioară a curentului pe forțele armate ucrainene.
Deconectarea centralei de la rețea a reprezentat un potențial pericol, deoarece dacă sistemele de alimentare de rezervă s-ar fi defectat, s-ar fi putut pierdere lichidul de răcire ceea ce ar fi dus la topirea combustibilului din miezul reactorului.
Centrala are șase reactoare de concepție sovietică, însă doar două au rămas în funcțiune de când Rusia a invadat Ucraina în februarie.
Ucraina va extinde evacuarea obligatorie a civililor de pe linia frontului
Ucraine vrea să mărească numărul districtelor de pe linia frontului unde evacuarea civililor e obligatorie, din cauză că acele zone ar putea fi ocupate și vor avea probleme cu încălzirea la iarnă, a anunțat vineri vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk.
Campania de evacuare obligatorie a civililor din regiunea estică Donețk a fost lansată de guvernul ucrainean în iulie, pentru că districtele și orașele din estul industrializat al Ucrainei controlate de Kiev se află sub bombardamentul continuu al trupelor rusești și al separatiștilor pro-ruși.
„Dacă rămân acolo, oamenii vor avea de suferit, în special copiii”, a spus Irina Vereșciuk la televiziunea națională, anunțânf extinderea campaniei de evacuare, precizând că evacuarea femeilor cu copii și a bătrânilor va fi o prioritate în câteva districte din regiunea estică Harkov, și cele sudice Zaporojie și Nicolaev.
Polonia și Slovacia au inaugurat o conductă de interconectare a rețelelor lor de gaz
Polonia și Slovacia au inaugurat o conductă de interconectare a rețelelor lor de gaz care le-ar putea întări securitatea energetică, după ce Războiul Rusiei în Ucraina a generat o criză energetică în Europa.
Rusia a diminuat sau a oprit livrările de gaz spre mai multe țări europene în ultimele luni, gazul rusesc către Polonia fiind tăiat complet, iar cel către Slovacia diminuat la 40 % din volumul convenit.
Conducta conectoare îi va permite Slovaciei să primească prin Polonia gaze naturale din Norvegia, a anunțat premierul slovac Eduard Heger la o conferință comună cu omologul său polonez Mateusz Morawiecki, la inaugurarea conductei în localitatea poloneză Strachocina din apropiere de granița cu Slovacia.
„Această legătură ne dă un nou sentiment al securității și un nou sentiment al libertății, pentru că nu vom mai fi dependenți de gazul rusesc”, a spus Heger.
Mazowicki s-a folosit de ocazie pentru a critica din nou conducta Nord Stream dintre Germania și Rusia.
„E o conductă a păcii, spre deosebire de cele construieă de Germania și Rusia cu ajutorul altor țări, Nord Stream I și II, care sunt conducte ale războiului”
Președinția UE va organiza tratative urgente privind criza energetică
Premierul Cehiei Petr Fiala a anunțat vineri pe Twitter că președinția Uniunii Europene, deținută acum de Cehia, „va organiza o reuniune a miniștrilor comunitari ai energiei care să discute măsuri de urgență pentru problemele din domeniul energetic”.
Aprobată de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, reuniunea va avea loc într-un moment când cele 27 de state membre ale Uniunii încearcă să scape de dependența de petrolul și gazele din Rusia, pe fundalul crizei energetice declanșată de invazia rusă în Ucraina.
Reducerea livrărilor și anxietatea legată de viitor au dus la o creștere masivă a prețurilor la energie în toată Europa.
Ministrul ceh al industriei și comerțului Jozef Sikela a spus că e nevoie „cât mai curând posibil” de o reuniune a Consiliul energiei din UE.
„Suntem într-un război al energiei cu Rusia care duce pagube întregii Uniuni Europene”, a scris Sikela pe Twitter.
Avioanele Su-24 din Belarus au fost adaptate pentru a fi dotate cu arme nucleare
Liderul autoritar al Bielorusiei Aleksandr Lukașenko spune că avioanele militare Su-24 ale țării sale au fost adaptate pentru a fi dotate cu arme nucleare. Lukașenko a spus presei pe 26 august că a discutat această măsură cu omologul său rus Vladimir Putin, care a fost de acord.
Președintele belarus nu a adus nici o dovadă în sprijinul afirmațiilor sale. Bielorusia nu are arme nucleare, și și-a scos din uz flotila sa de avioane Su-24 acum zece ani, deși aceste aparate de luptă por fi recondiționate și date din nou în folosință.
La întâlnirea pe care au Lukașenko și Putin au avut-o pe 25 august la St Petersburg, liderul de la Kremlin a spus că Moscova va livra Bielorusiei în câteva luni sisteme de rachete Iskander-M cu rază de 500 de kilometri.
Belarus nu participă direct la războiul declanșat de Rusia în Ucraina, dar a oferit sprijin logistic invaziei care a început pe 24 februarie, permițând trupelor rusești să intre în Ucraina trecând granița bielorusă.
Protest în fața Delegației UE la Chișinău: „Free Marina, Jos Maia!”
Partidul Șor și Partidul Comuniștilor au protestat vineri, 26 august, în fața sediului Delegației UE de la Chișinău cerând diplomaților să reacționeze la ceea ce ei consideră „abuzurile puterii PAS față de opoziție și cetățeni”. Într-un răspuns oferit jurnaliștilor de la Newsmaker.md, reprezentanții Delegației spun că monitorizează „evoluțiile legate de anchetele penale în cazurile de rezonanță din Republica Moldova”.
„Opoziția este suprimată și batjocorită, lipsită de orice drepturi, oponenții politici sunt bombardați cu dosare penale, iar liderii cei mai vocali ai opoziției sunt ținuți după gratii fără niciun fel de argumente juridice”, a declarat deputata PCRM Diana Caraman.
Protestatarii au mai cerut eliberarea Marinei Tauber din arest preventiv, sugerând că dosarele ar fi fost intentate la comanda președintei Maia Sandu și partidul de guvernământ PAS.
Membrii și simpatizanții formațiunilor au spus că statele Uniunii Europene trebuie să reacționeze la dosarele penale în care sunt vizați mai mulți politicieni de opoziție.
Reprezentanții Delegației au declarat că procuratura urmează să prezinte probe pe parcursul derulării anchetelor, fără interferențe externe. „În același timp, nimeni nu ar trebui să fie mai presus de lege”, se mai precizează în răspunsul oferit pentru newsmaker.md.
Marina Tauber a fost lipsită de imunitate parlamentară și reținută pe 21 iulie, iar pe 23 iulie a fost plasată în arest preventiv în Penitenciarul nr. 13. Ea este acuzată de falsificarea raportului financiar al Partidului „Șor” și de acceptarea cu bună știință a finanțării formațiunii de către un grup criminal organizat.
Liderul Partidului Șor, Ilan Șor, a fugit din țară în 2019. Este cercetat și el în dosarele „furtului miliardului”, fiind unul dintre principalii suspecți.
Unul din cele două reactoare active de la Zaporojie a fost reconectat la rețeaua electrică a Ucrainei
Compania nucleară de stat din Ucraina Energoatom a anunțat că unul din cele două reactoare active de la Zaporjie a fost reconectat la rețeaua electrică a Ucrainei, după ce ambele reactoare fuseseră decuplate pe 25 august, din cauza incendiilor provocate de bombardamente despre care se spune că au fost lansate de armata rusă, fapt care a generat temeri privind un posibil dezastru nuclear.
Cinci informații despre centrala de la Zaporojie
- Zaporojie este cea mai mare dintre cele patru centrale nucleare ale Ucrainei. Împreună furnizează aproximativ jumătate din energia electrică a țării.
- Invazia rusă în Ucraina, pe 24 februarie, a provocat pentru prima dată un război într-o țară cu un program nuclear atât de extins și stabil (AIEA).
- Cele șase unități ale centralei de la Zaporojie au, în total, o capacitate netă de 5,7 gigawați (AIEA). Prima unitate a fost conectată la rețea în 1984, iar ultima în 1995.
- Centrala are o importanță strategică pentru Rusia, este amplasată la numai 200 km de Crimeea, anexată abuziv în 2014.
- Centrala a fost capturată de forțele ruse în martie 2022. Este însă operată de tehnicieni ucraineni.
Sursă: Reuters
Ceva mai devreme Energoatom preciza că nu există deocamdată probleme cu utilajele centralei și nici cu sistemele sale de siguranță.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că joi a fost evitat un dezastru nuclear, după ce generatoarele diesel de siguranță au fost puse imediat în funcțiune pentru alimentarea sistemelor de răcire ale centralei.
Deconectarea de la rețeaua de electricitate națională e foarte riscantă, pentru că o defecțiune la sistemele alternative de alimentare cu curent poate opri răcirea reactoarelor și topirea combustibilului nuclear.
„Rusia a pus Ucraina și pe toți europenii la un pas de un dezastru radioactiv”, a spus șeful Zelenski.
Imagini din satelit obținute pe 24 august de echipa de investigații a secției ucrainene de la Europa Liberă arată coloane de fum deasupra centralei de la Zaporojie.
Comunitatea internațională a avertizat de mai multe ori cu privire la riscul unei catastrofe și a continuat să ceară Rusiei și Ucrainei să nu pună în pericol securitatea celei mai mari centrale nucleare din Europa.
Armata rusă a ocupat centrala cam la două săptămâni după lansarea invaziei din februarie, dar a permis inginerilor ucraineni să conducă în continuare operațiunile la centrala de la Zaporjie, al cărui prim reactor a intrat în funcțiune în 1985. Doar două din cele șase reactoare de la Zaporojie funcționau până la pana de curent de pe 25 august.
Un apropiat al lui Putin cere anchetarea unei jurnaliste care a scris despre recrutarea deținuților
Omul de afaceri rus Evgheni Prigojin, cunoscut ca apropiat al președintelui Vladimir Putin, a cerut Comitetului de Investigații să verifice un raport al ziarului Fontanka despre recrutarea deținuților din penitenciare pentru a lupta în războiul lansat împotriva Ucrainei.
Compania Konkord, deținută de Prigojin, a declarat la 26 august că omul de afaceri, despre care se crede că conduce grupul paramilitar privat Wagner din Rusia, a cerut anchetatorilor să îi verifice pe autoarea reportajului, Ksenia Klocikova, și pe redactorul-șef al publicației Fontanka, Aleksandr Gorșkov, calificând textul despre recrutarea de către Wagner a deținuților din închisorile rusești drept „fals” și menit „să creeze o imagine negativă” a Rusiei și a liderilor săi.
Nici jurnalistul, nici ziarul nu au comentat despre posibilitatea inițierii acestei anchete.
În reportaj se relatează despre o mamă - a cărei identitate nu este dezvăluită din motive de siguranță - care încearcă să își găsească fiul, dispărut din închisoarea în care efectua o pedeapsă de doi ani pentru furt de mașini. În cele din urmă, a dat de urma fiului în regiunea Luhansk din estul Ucrainei, controlată de Rusia.
Confruntându-se cu pierderi grele într-un război al cărui sfârșit poate fi la câteva luni sau ani distanță, guvernul președintelui rus Vladimir Putin și armata au luat numeroase măsuri pentru a susține recrutarea, fără a ordona, cel puțin pentru moment, o mobilizare generală care ar putea fi riscantă din punct de vedere politic. La 25 august, Putin a semnat un decret pentru a crește dimensiunea forțelor armate de la 1.902.000 la 2.039.758 de persoane.
Grupul Wagner nu a recunoscut până acum că a recrutat luptători printre pușcăriași, dar organizațiile pentru drepturile omului spun că au informații despre sute de cazuri în care deținuții ar fi fost atrași să lupte în Ucraina.
Luna trecută, organizația pentru drepturile omului Gulagu.net, care monitorizează tratamentul deținuților din penitenciarele rusești, a informat că sute de bărbați dintr-o închisoare din regiunea Adighea, în Caucazul de Nord, s-ar fi înrolat în războiul Rusiei împotriva Ucrainei, după o rundă de recrutare agresivă care a inclus promisiuni de reducere a pedepselor și o remunerație atrăgătoare.
La începutul acestei luni, , Olga Romanova, fondatoarea organizației „Rusia din spatele gratiilor” dedicată apărării drepturilor omului a declarat că programul nu se limitează la condamnați. Ea a spus că și suspecții din centrele de arest preventiv, unde se află cei care urmează să fie judecați, sunt recrutați pentru forțele armate.
La 26 august, ziarul online Meduza a informat că un deținut în vârstă de 44 de ani, Evgheni Ieriomenko, a fost înmormântat în regiunea nord-vestică Karelia. Mama și prietena lui Ieriomenko au declarat pentru Meduza că bărbatul, care ispășea o pedeapsă de 10 ani de închisoare pentru extorcare de fonduri și mai avea opt ani până la terminarea pedepsei, a fost recrutat în armata rusă în iunie și ucis în regiunea ucraineană Donețk, în iulie.
Autoritățile ucrainene au afirmat că Rusia a pierdut peste 46 200 de soldați și ofițeri de când a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei, la 24 februarie, în timp ce agențiile de informații occidentale au estimat că s-au înregistrat, cel mai probabil, peste 20 de mii de victime. Ministerul rus al Apărării a publicat ultima dată cifrele privind victimele la sfârșitul lunii martie, contabilizând 1351 de militari morți în lupte.
Comandantul-șef al Ucrainei, Valeri Zalujni, a declarat la începutul acestei săptămâni că aproape 9000 de soldați ucraineni au fost uciși de când Rusia a lansat invazia în Ucraina, în urmă cu șase luni.
Rusia a emis mandat de arestare pentru o persoană reținută în Albania sub acuzația de spionaj
Un tribunal din Moscova a emis un mandat de arestare pe numele Svetlanei Valerievna Timofeieva, ale cărei date personale coincid în totalitate cu cele ale unei femei reținute în Albania sub acuzația de spionaj.
De asemenea, Tribunalul districtual Meșcianski a anunțat pe 26 august că a adăugat-o pe Timofeieva pe lista de urmăriți internaționali. Autoritățile ruse o acuză de obținerea ilegală de informații secrete. Numele complet și data nașterii - 19 martie 1989 - menționate de tribunal în ceea ce o privește pe Timofeieva sunt aceleași cu cele ale fotografei Svetlana Timofeieva, cunoscută și sub numele de Lana Sator, care a fost arestată împreună cu doi bărbați în urmă cu câteva zile în Albania.
Timofeieva este cunoscută ca fotograf și face poze cu uzine și fabrici funcționale și abandonate pe care le postează pe contul de Instagram, care are peste 250 de mii de abonați. Timofeieva și alți doi bărbați (unul dintre ei, cetățean rus, Mihail Zorin, altul, ucrainean, Fedir Mihailov) au fost reținuți pe 20 august în incinta unei foste fabrici de armament din Albania, țară membră a NATO și susținătoare a Ucrainei în apărarea acesteia împotriva invaziei rusești.
Uzina militară Gramsh, inaugurată în 1962, producea puști AK-47 și alte tipuri de arme. Producția a încetat după căderea comunismului, în 1990.
Trimisul special SUA: Serbia și Kosovo trebuie să se angajeze să nu recurgă la violență
Trimisul special al SUA pentru Balcanii de Vest, Gabriel Escobar, aflat într-o vizită în regiune, a promis sprijinul Washingtonului pentru eforturile Uniunii Europene (UE) de a rezolva o dispută în curs de desfășurare între Kosovo și Serbia și a îndemnat ambele părți să se abțină de la violențe.
Tensiunile dintre Kosovo și Serbia au reapărut la sfârșitul lunii trecute din cauza unei schimbări anunțate de mult timp în politica de frontieră, conform căreia documentele de identitate și plăcuțele de înmatriculare ale vehiculelor sârbești nu ar mai fi fost valabile pe teritoriul Kosovo.
Etnicii sârbi, mai ales cei care locuiesc în nordul Kosovo, au reacționat cu furie, ridicând baraje rutiere și trăgând cu armele în aer și în direcția ofițerilor de poliție din Kosovo. Nimeni nu a fost rănit.
Prim-ministrul kosovar Albin Kurti a amânat punerea în aplicare a măsurii până la 1 septembrie, după aparente presiuni din partea Occidentului.
Cele două părți au dus un război sângeros la sfârșitul anilor 1990, iar Kosovo și-a declarat, în cele din urmă, independența față de Serbia în 2008. Belgradul - la fel ca Rusia, China și cinci state membre ale UE - nu a recunoscut independența fostei sale provincii și acuză Pristina că încalcă drepturile minorității sârbe, care reprezintă 5 % din populația de 1,8 milioane de locuitori din Kosovo, formată în proporție de 90 % din albanezi.
În ultimii ani, UE a mediat negocierile dintre Kosovo și Serbia în vederea normalizării relațiilor, încercând să dea un impuls eforturilor acestora de a adera la Uniunea Europeană.
Escobar și trimisul UE, Miroslav Lajcak, s-au întâlnit cu președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, la Belgrad, pe 25 august, după ce au purtat discuții în Kosovo cu Kurti și cu liderii etnicilor sârbi, ca parte a eforturilor de soluționare a problemei disputate.
„Vrem ca ambele părți să se angajeze că nu vor exista violențe", a declarat Escobar la o conferință de presă pe 26 august la Ambasada SUA din Belgrad. Escobar a declarat că discuțiile au fost dificile, „dar am văzut voința de a găsi o soluție, voința de a construi încrederea în acest proces”.
La rândul său, Lajcak a descris discuțiile ca fiind „dificile, dar responsabile”.
Președintele sârb Aleksandar Vučić a recunoscut, în cadrul unei conferințe de presă la Belgrad, la 26 august, că s-au făcut puține progrese în privința unor chestiuni-cheie, cum ar fi înregistrarea plăcuțelor de înmatriculare, dar a declarat că încă speră că se va putea ajunge la „un compromis” în cadrul discuțiilor următoare, deși nu mai a fost încă programată oficial vreuna.
Serbia este candidată la aderarea la UE, dar Bruxelles-ul a avertizat că trebuie să își îmbunătățească relațiile cu Kosovo înainte ca cererea sa să fie luată în considerare.
Forțele de menținere a păcii ale NATO și-au intensificat prezența în nordul Kosovo ca răspuns la creșterea tensiunilor.
Letonia a demolat, în Riga, un monument sovietic dedicat Armatei Roșii
Letonia a dărâmat un impunător monument din epoca sovietică, situat în centrul orașului Riga. Obeliscul marca victoria Armatei Roșii asupra Germaniei naziste.
Este cea mai recentă demolare a unui astfel de monument în Europa de Est pe fondul ostilității crescânde față de Rusia și a invaziei acesteia în Ucraina.
Muncitorii au dărâmat obeliscul de 80 de metri înălțime pe 25 august. Monumentul s-a prăbușit într-un lac din apropiere, stârnind aplauzele și uralele spectatorilor.
Ridicat în 1985, monumentul a fost dedicat victoriei sovietice asupra Germaniei naziste, care a ocupat statele baltice în Al Doilea Război Mondial. Dar pentru mulți letoni, acesta obelisc era o amintire dureroasă a deceniilor de ocupație opresivă a Uniunii Sovietice, care s-a încheiat în 1991, când Letonia și-a declarat independența.
Parlamentul leton a votat pentru aprobarea demolării monumentului din Parcul Victoriei în luna mai, la aproximativ trei luni după ce Rusia a invadat Ucraina, readucând în memoria întregii Europe Centrale și de Est amintirea sângeroaselor și represivelor regimuri comuniste impuse de sovietici. Etnicii ruși reprezintă aproximativ 25 la sută din populația Letoniei.
Deocamdată Moscova nu a avut nicio reacție la demolarea monumentului. În trecut, oficialii ruși au reacționat cu furie la orice sugestie de demolare a acestuia sau a altor monumente similare. În 2007, atunci când Estonia a îndepărtat un monument similar din centrul Tallinnului din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, orașul a fost zguduit de revolte violente, iar țara a suferit un atac cibernetic masiv care a fost ulterior pus pe seama hackerilor ruși.
Cu o zi mai devreme, pe 24 august, muncitorii din orașul Brzeg, din sud-vestul Poloniei, au început demolarea unui memorial de război sovietic, al 24-lea monument demolat în Polonia din martie. Săptămâna trecută, guvernul Estoniei a început, de asemenea, să îndepărteze un monument sovietic din Al Doilea Război Mondial dintr-un oraș aflat în apropierea graniței cu Rusia.
