Ştiri
Câțiva din inspectorii AIEA vor rămâne la centrala nucleară Zaporojie
Unii din membrii misiunii Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) vor rămâne în centrala atomică de la Zaporojie, a anunțat șeful AIEA, după vizita făcută acolo.
„Lumea trebuie să știe că AIEA stă la Zaporojie”, a spus Rafael Grossi într-un mesaj video dat publicității de agenția rusă de știri RIA Novosti. El nu a precizat câți membri ai echipei sale vor rămâne acolo și pentru cât timp.
Compania ucraineană Energoatom a spus într-o postare pe Telegram că ar fi vorba de cinci persoane, că inspectorii AIEA au descărcat echipamente pe care le-au adus cu ei și că se așteaptă să rămână acolo până pe 3 septembrie.
Grossi, a precizat Energoatom, a părăsit centrala după vizita inițială împreună cu majoritatea celorlalți membri ai echipei sale și a spus că inspectorii au putut vedea deja ce au vrut să vadă.
Misiunea AIEA a ajuns la centrala nucleară Zaporojie în ciuda tirurilor de artilerie din zonă, care au forțat închiderea unuia din reactoarele ei și au întârziat venirea inspectorilor ONU.
Situația de la cea mai mare centrală atomică din Europa continuă să fie o sursă de mare îngrijorare pe plan mondial din cauza riscului unui dezastru nuclear provocat de conflictul armat din zonă.
Cinci informații despre centrala de la Zaporojie
- Zaporojie este cea mai mare dintre cele patru centrale nucleare ale Ucrainei. Împreună furnizează aproximativ jumătate din energia electrică a țării.
- Invazia rusă în Ucraina, pe 24 februarie, a provocat pentru prima dată un război într-o țară cu un program nuclear atât de extins și stabil (AIEA).
- Cele șase unități ale centralei de la Zaporojie au, în total, o capacitate netă de 5,7 gigawați (AIEA). Prima unitate a fost conectată la rețea în 1984, iar ultima în 1995.
- Centrala are o importanță strategică pentru Rusia, este amplasată la numai 200 km de Crimeea, anexată abuziv în 2014.
- Centrala a fost capturată de forțele ruse în martie 2022. Este însă operată de tehnicieni ucraineni.
Sursă: Reuters
Crucea Roșie internațională: luptele de la Zaporojie trebuie să înceteze imediat
Șeful Crucii Roșii internaționale Robert Mardini spune că luptele dintre ruși și ucraineni din apropierea centralei nucleare de la Zaporojie trebuie oprite imediat, înainte ca un „incident major” să provoace o catastrofă umanitară.
„În cazul unei scurgeri radioactive, va fi dificil, dacă nu chiar imposibil, să se acorde asistență umanitară, și din cauza asta luptele trebuie să se oprească. A sosit deci timpul să nu se mai joace cu focul și să ia măsuri concrete pentru apărarea acestei centrale și a altora asemenea ei în fața oricărei operațiuni militare. Orice calcul greșit ar putea declanșa o devastare pe care o vom regreta decenii la rând”, a spus Mardini la o conferință de presă pe 1 septembrie.
Moscova și Kievul se acuză reciproc de bombardamentele care continuă în zona unde se află cea mai mare centrală atomică din lume, pe care rușii au ocupat-o la puțin timp după ce au invadat Ucraina pe 24 februarie.
Centrala de la Zaporojie e în continuare operată de ingineri și tehnicieni ucraineni, dar sub supravegherea armatei ruse.
Misiunea AIEA a ajuns la centrala nucleară Zaporojie
Echipa trimisă de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a ajuns la centrala nucleară de la Zaporojie, dar tirurile de artilerie din zonă au forțat închiderea unuia din reactoarele centralei și amânarea inspecției pe care urmau să o facă acolo oamenii conduși de șeful AIEA Rafael Grossi.
Energoatom, agenția de stat ucraineană care gestionează centrala atomică, a anunțat într-un mesaj scurt pe Telegram că echipa AIEA ajuns la uzină. iar reporterii prezenți la fața locul au relatat că echipa agenției ONU a sosit într-un convoi cu o masivă prezență militară rusă în apropiere.
Călătoria misiunii AIEA fusese întârziată câteva ore, în timp ce forțele ruse și cele ucrainene s-au acuzat reciproc de lansarea unor atacuri în acolo.
Înainte de plecarea spre Zaporojie, șeful inspectorilor ONU Rafael Grossi a spus că că activitatea militară crescândă de acolo nu va schimba planurile misiunii de a vizita centrala și de a sta de vorbă cu personalul său.
Situația de la cea mai mare centrală atomică din Europa continuă să fie o sursă de mare îngrijorare pe plan mondial din cauza riscului unui dezastru nuclear provocat de continuarea conflictului armat din zonă.
Cinci informații despre centrala de la Zaporojie
- Zaporojie este cea mai mare dintre cele patru centrale nucleare ale Ucrainei. Împreună furnizează aproximativ jumătate din energia electrică a țării.
- Invazia rusă în Ucraina, pe 24 februarie, a provocat pentru prima dată un război într-o țară cu un program nuclear atât de extins și stabil (AIEA).
- Cele șase unități ale centralei de la Zaporojie au, în total, o capacitate netă de 5,7 gigawați (AIEA). Prima unitate a fost conectată la rețea în 1984, iar ultima în 1995.
- Centrala are o importanță strategică pentru Rusia, este amplasată la numai 200 km de Crimeea, anexată abuziv în 2014.
- Centrala a fost capturată de forțele ruse în martie 2022. Este însă operată de tehnicieni ucraineni.
Sursă: Reuters
Președintele Lukoil Ravil Maganov a decedat în condiții încă neelucidate
Lukoil, a doua cea mai mare companie petrolieră privată din Rusia și una din puținele care s-au opus războiului declanșat de Kremlin în Ucraina, a anunțat că președintele consiliului său de administrație a încetat din viață după o „boală serioasă”, contrazicând relatările presei locale că s-ar fi aruncat de la o fereastră a unui spital din Moscova.
Agenția de știri controlată de stat TASS a citat o oficialitate polițienească anonimă cu declarația că Ravil Maganov, de 67 de ani, s-ar fi sinucis aruncându-se de la etajul șase al spitalului unde fusese internat după un atac de cord.
Maganov lucra pentru Lukoil de la începutul anilor 1990 și se spunea despre el că era loial Kremlinului.
Cu toate acestea, la câteva săptămâni după ce Kremlinul a invadat Ucraina, Lukoil a ieșit în evidență ca una din puținele companii rusești care au condamnat invadarea țării vecine, pe care a numit-o „tragică”, cerând terminarea cât mai rapidă a conflictului armat.
În mai, presa rusă a raportat un alt deces la Lukoil - fostul director general al companiei Aleksandr Subotin a fost găsit mort în beciul unei case în localitatea Mîtiși din apropierea Moscovei, aparent din cauză că a consumat o cantitate de alcool exagerată
HRW: rușii și forțele aliate lor transferă forțat civili ucraineni în Rusia
Human Rights Watch spune că rușii și forțele aliate lor transferă forțat civili ucraineni, inclusiv pe cei care fug din calea luptelor, în Rusia, sau în regiunile ocupate de ruși în Ucraina.
Aceste transferuri sunt o „serioasă încălcare” a legilor conflictelor armate și sunt crime de război, și potențiale crima contra umanității, se spune într-un raport HRW dat publicității pe 1 septembrie.
„Civililor ucraineni nu trebuie să li se impună să fie duși în Rusia”, a declarat Belkis Wille, cercetător principal pe probleme de criză și conflicte în cadrul Human Rights Watch și co-autor al raportului de joi.
Documentul notează și că mii de cetățeni ucraineni au fost deja supuși unui control obligatoriu punitiv și abuziv numit „filtrare”.
De la începerea războiului, Rusia a fost acuzată că a comis în mod consistent crime de război prin bombardarea presupus intenționată a zonelor rezidențiale și a unor elemente de infrastructură civilă, cum ar fi spitale, centre comerciale și locații culturale.
Au existat de asemenea acuzații privind arestări ilegale și dispariții forțate ale unor civili.
Moscova a respins toate aceste acuzații
Guvernul cumpără cărbune pentru a completa rezervele de stat
Executivul cumpără 3.155 de tone de cărbune, alocând din fondul de rezervă pentru aceasta 35,7 milioane de lei. Decizia a fost luată astăzi în cadrul ședinței cabinetului de miniștri.
Într-un comunicat al guvernului se precizează că procurarea cărbunelui are loc în contextul riscurilor privind securitatea aprovizionării R. Moldova cu energie electrică și gaze naturale.
Suma alocată a fost calculată luând în considerare prețul mediu pentru o tonă de cărbune și cheltuielile pentru primirea și depozitarea cărbunelui până la sfârșitul anului curent.
Pentru a preveni și a atenua impactul unei eventuale crize energetice, statul a decis să cumpere circa 15.000 de tone de păcură, precum și să depoziteze în România 10 milioane de metri cubi de gaze naturale.
Plăcuțe neutre pentru mașinile transnistrene, dar nu pentru toate
Biroul politici de reintegrare anunță că mecanismul de înmatriculare a mijloacelor de transport transnistrene cu plăcuțe neutre rămâne funcțional, dar nu va mai fi aplicat autoturismelor înregistrate în stânga Nistrului până la 1 septembrie 2018, data intrării în vigoare a respectivului mecanism.
Printr-o derogare cerută de Tiraspol și acceptată de Chișinău, șoferii mașinilor înmatriculate până în 2018 au putut obține numere neutre până la 1 septembrie 2020, termenul-limită fiind apoi extins cu 2 ani, până la 1 septembrie 2022.
Deși Tiraspolul a solicitat extinderea repetată a acestui termen, Biroul politici de reintegrare precizează, într-un comunicat, că plăcuțele neutre vor fi oferite în continuare doar pentru autoturismele înmatriculate în regiunea transnistreană după data de 1 septembrie 2018, cu excepția celor care sunt antrenate în activități comerciale.
Se mai notează că toți șoferii din stânga Nistrului își pot înmatricula autovehiculele cu numere moldovenești, urmând o procedură simplificată și fără susținerea probelor adiționale, cu obținerea permisului de conducere al R. Moldova.
Biroul politici de reintegrare susține că cererea pentru aceste servicii publice oferite de autoritățile constituționale sporește, dar acuză Tiraspolul că le blochează „sub un pretext fals începând cu 29 decembrie 2021 şi până în prezent”, contrar înțelegerilor convenite anterior.
Chișinăul și Tiraspolul au convenit în septembrie 2018 ca automobilele din regiunea transnistreană să fie înmatriculate cu numere neutre pentru a fi admise în traficul internațional, dar şi pentru ca autoritățile constituționale să poată documenta şi ține evidența acestor mașini. În acest scop, au fost deschise oficii teritoriale ale Agenției Servicii Publice la Tiraspol și la Râbnița și a fost simplificat mecanismul de acordare a acestor plăcuțe.
La 29 decembrie 2021, Tiraspolul a anunțat că suspendă temporar activitatea punctelor de înmatriculare, după ce organele vamale ale R. Moldova au reținut, la postul vamal Căușeni, un lot de plăcuțe de înmatriculare cu simbolică transnistreană nerecunoscută, importate de către o companie din regiune, împreună cu un lot de plăcuțe neutre.
Pe 16 august, la o întâlnire prin videoconferință cu vicepremierul pentru reintegrare Oleg Serebrian, negociatorul-șef din partea Tiraspolului Vitali Ignatiev a cerut repetat returnarea lotului de plăcuțe de înmatriculare transnistrene reținut de vameșii moldoveni, precum și extinderea mecanismului de înmatriculare cu numere neutre.
Partea transnistreană nu a comentat, deocamdată, decizia Chișinăului de a limita mecanismul de acordare a plăcuțelor neutre.
Indemnizații de 1.000 de lei pentru toți copiii de până la 2 ani
Toți copiii cu vârsta de până la 2 ani vor beneficia de o indemnizație lunară de 1.000 de lei, indiferent dacă părinții acestora au sau nu statut de persoană asigurată, potrivit unei modificări legislative aprobate de guvern joi, 1 septembrie.
Astfel, persoanele asigurate social vor primi o indemnizație lunară în valoare de 1.000 de lei până când copiii lor vor atinge vârsta de 2 ani, suplimentar la indemnizația pentru creșterea copilului pe care o ridică în prezent.
În cazul persoanelor neasigurate, indemnizația lunară acordată până la vârsta de 2 ani a copilului se va majora cu 260 de lei, de la 740 la 1.000 de lei.
Pentru implementarea proiectului, în bugetul de stat au fost prevăzute circa 76 milioane de lei. Potrivit estimărilor Casei Naționale de Asigurări Sociale, peste 63.000 de persoane vor beneficia de aceste prestații sociale în acest an.
De asemenea, începând cu 1 septembrie au intrat în vigoare mai multe modificări legislative, care permit părinților să poată beneficia de concediul pentru îngrijirea copilului pentru o perioadă de 12 luni, în care cuantumul indemnizaţiei lunare va constitui 90% din baza de calcul. Anterior, concediul pentru îngrijirea copilului se acorda pentru 36 sau 24 de luni, în care cuantumul indemnizaţiei lunare constituia 30% și respectiv 60% din baza de calcul.
Kremlinul spune că „programul de lucru” nu-i permite lui Putin să participe la funeraliile lui Gorbaciov
Kremlinul afirmă că președintele rus Vladimir Putin nu va putea participa la slujba de înmormântare a lui Mihail Gorbaciov, ultimul lider sovietic, care a murit la începutul acestei săptămâni, din cauza programului său de lucru.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, le-a declarat reporterilor de la Moscova, la 1 septembrie, că, deși Gorbaciov nu va fi onorat cu o înmormântare de stat completă, slujba va avea o gardă de onoare și alte câteva elemente prezente, de obicei, în timpul unei astfel de ceremonii.
El a adăugat că Putin s-a oprit în cursul acestei zile la Spitalul Clinic Central pentru a-și lua rămas bun de la cel căruia i se atribuie meritul de a fi ajutat la încheierea Războiului Rece. La acela spital se află trupul fostului lider sovietic care a murit la vârsta de 91 de ani pe 30 august, în urma unei boli prelungite. „Din nefericire, programul de lucru al președintelui nu îi va permite să facă acest lucru [să participe la slujbă] pe 3 septembrie, de aceea a decis vizita de astăzi", a declarat Peskov.
Fiica lui Gorbaciov, Irina Virganskaia, a declarat că funeraliile tatălui său vor avea loc pe 3 septembrie în Casa Unirii, acolo unde au fost înmormântați toți liderii sovietici, cu excepția lui Nikita Hrușciov. Locul se află nu departe de Kremlin.
Decizia lui Putin de a nu fi prezent la înmormântare evidențiază reacția glacială pe care Kremlinul a avut-o la moartea celui pe care o mare parte a Occidentului l-a lăudat pentru că a inițiat schimbările politice și economice cunoscute sub numele de glasnost (deschidere) și perestroika (restructurare) care au contribuit la declanșarea căderii Zidului Berlinului, la reunificarea Germaniei și, în cele din urmă, la dispariția Uniunii Sovietice.
Putin, care a avut o relație tensionată cu Gorbaciov, a numit prăbușirea Uniunii Sovietice „cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului [XX]”.
Destrămarea URSS și Premiul Nobel pentru Pace. Momente din viața lui Mihail Gorbaciov
Din septembrie, Moldovagaz plătește mai mult pentru gazul rusesc
Moldovagaz va plăti concernului rus de stat Gazprom 1.882,78 de dolari pentru fiecare mie de metri cubi de gaze naturale livrate în septembrie, a anunțat șeful de la Moldovagaz, Vadim Ceban.
Astfel, prețul de achiziție a gazelor se va mări cu 424 de dolari pentru mia de metri cubi de gaze, având în vedere că în luna august acesta era de 1.458,92.
Vadim Ceban a mai anunțat că Moldovagaz se află în proces de consultări cu Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) în privința modificării Regulamentului privind furnizarea gazelor naturale. Furnizorul cere schimbarea principiilor de formare a prețului, după ce, anterior, Moldovagaz a invocat că tariful actual stabilit de ANRE nu acoperă costurile de achiziție și nici cele de transport, distribuție și furnizare a gazelor.
De la 1 octombrie, mai menționează Vadim Ceban, în conformitate cu termenii contractuali dintre Moldovagaz și Gazprom, se va modifica formula de calcul a costului gazelor naturale: 70% din preț se va forma în funcție de costul produselor petroliere (motorina și păcură) și 30% pe baza cotațiilor bursiere.
Misiunea ONU se îndreaptă spre centrala nucleară ucraineană Zaporojie, în ciuda luptelor din zonă
O misiune a agenției nucleare a Națiunilor Unite a pornit din orașul ucrainean Zaporojie spre centrala nucleară din orașul Enerhodar, controlată de Rusia, la 1 septembrie, în ciuda informațiilor despre bombardamentele intense din zonă.
Convoiul care-i transporta pe inspectorii AIEA este nevoit însă să aștepte la un punct de control ucrainean la aproximativ 20 de kilometri de linia frontului, a declarat la 1 septembrie operatorul energetic de stat al Ucrainei, Enerhoatom.
Rafael Grossi, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), a declarat că misiunea este conștientă de „activitatea militară crescută în zonă”, dar că își continuă planul de a vizita instalația și de a se întâlni cu personalul acesteia.
„Suntem conștienți de situația actuală. S-a înregistrat activitate militară, inclusiv în această dimineață, cu câteva minute în urmă... dar nu ne oprim”, a declarat șeful AIEA, Rafael Grossi, reporterilor cu puțin timp înainte ca echipa să plece pentru a trece linia frontului în teritoriul controlat de Rusia.
„Știm că există o zonă gri unde începe ultima linie de apărare ucraineană și prima linie a forțelor de ocupație rusești, unde riscurile sunt semnificative... Cred că trebuie să procedăm în acest sens. Avem o misiune foarte importantă de îndeplinit.”
Trupele rusești „au bombardat Enerhodar cu mortiere și au folosit arme automate și rachete” încă de la primele ore ale dimineții, a declarat primarul Dmytro Orlov pe Telegram. El a publicat, de asemenea, fotografii ale unor clădiri avariate cu fum în spirală - care ar arăta, se pare, urmările atacurilor rusești.
„De la ora cinci dimineața, atacurile constante cu mortiere asupra orașului nu s-au oprit... Știu de mai multe clădiri civile care au fost lovite. Există victime! Numărul lor este încă în curs de stabilit", a declarat el.
Oleksandr Staruh, șeful regiunii Zaporojie, a raportat separat că trupele rusești au bombardat „traseul prestabilit al misiunii AIEA din [orașul] Zaporojie până la centrala nucleară Zaporojie”. „Echipa avansată a ONU nu poate continua să se deplaseze din motive de securitate”, a scris Staruh pe Telegram.
La rândul său, Ministerul rus al Apărării a acuzat forțele ucrainene că au încercat să captureze centrala electrică la începutul zilei de 1 septembrie. Ministerul a declarat că „au fost luate măsuri” pentru a distruge trupele adverse, inclusiv utilizarea aviației militare.
Agenția rusă de știri TASS l-a citat pe Aleksandr Volga, un oficial instalat de ruși în Enerhodar, care a declarat că orașul a rămas fără energie electrică la 1 septembrie. Volga a declarat că nu era lumină în Enerhodar, dar nu exista niciun motiv pentru care vizita planificată a inspectorilor AIEA la centrala nucleară să nu poată avea loc.
Experții AIEA urmau să evalueze pagubele fizice ale centralei, să determine funcționalitatea sistemelor de siguranță și securitate, să evalueze condițiile personalului și să efectueze activități urgente de garanții, a precizat agenția.
Statele Unite au declarat că „închiderea controlată” a centralei de la Zaporojie este „cea mai sigură opțiune” și au îndemnat Moscova să accepte o zonă demilitarizată în jurul sitului, reluând un apel anterior al secretarului general al ONU, Antonio Guterres.
Amnesty acuză Iranul și Turcia că trag în afganii care încearcă să ajungă în siguranță
Amnesty International a acuzat forțele iraniene și turcești că i-au respins „în mod repetat” pe afganii care au încercat să treacă granițele și au deschis focul asupra bărbaților, femeilor și copiilor care încercau să ajungă în siguranță.
Într-un nou raport publicat la 31 august, organizația pentru drepturile omului cu sediul la Londra a declarat că afganii care reușesc să intre în Iran sau Turcia sunt reținuți și supuși la tortură și alte rele tratamente înainte de a fi returnați cu forța în Afganistan, în ciuda situației precare a drepturilor omului din această țară.
Amnesty a declarat că a documentat uciderea a 11 afgani de către forțele de securitate iraniene și a trei afgani de către forțele de securitate turcești. Grupul de apărare a drepturilor omului a declarat că niciunul dintre cei uciși nu a reprezentat o „amenințare iminentă de moarte sau de rănire gravă” pentru forțele de securitate sau pentru alte persoane, situații în care s-ar fi putut recurge în mod legitim la utilizarea armelor de foc în conformitate cu legislația și standardele internaționale.
Amnesty International a solicitat autorităților turce și iraniene să pună capăt imediat acțiunilor represive și deportării afganilor, să înceteze torturarea lor și să asigure trecerea în siguranță și accesul la procedurile de azil pentru toți afganii care caută protecție.
SUA confiscă un avion de 45 de milioane de dolari al companiei Lukoil
Departamentul de Justiție a anunțat la 31 august că Statele Unite au obținut un mandat de la o instanță districtuală pentru a confisca un avion Boeing în valoare de 45 de milioane de dolari deținut de gigantul rus Lukoil din domeniul petrolului și gazelor naturale, pe baza încălcării sancțiunilor care datează de la invazia parțială a Ucrainei de către Rusia în 2014.
Este invocată „cauza probabilă... bazată pe încălcări ale legii federale", adăugând că avionul „a zburat în și din Rusia, încălcând sancțiunile impuse de Departamentul Comerțului împotriva Rusiei". Se crede că avionul Boeing 737-7EM cu seria „VP-CLR” se află în Rusia, a adăugat Departamentul de Justiție.
Lukoil, oficial PJSC Lukoil, cu sediul central la Moscova, este cea mai mare companie nonstatală din Rusia, conform veniturilor. Compania se află sub incidența sancțiunilor americane din 2014, ca urmare a măsurilor adoptate, după ce Rusia a invadat Ucraina, a anexat Crimeea și a susținut separatiștii înarmați în alte părți din estul Ucrainei.
Departamentul de Justiție a invocat zborul avionului Lukoil spre Texas în martie 2019 cu un „oligarh rus” la bord, pe care l-a identificat ca fiind directorul general al Lukoil, Vagit Alekperov, despre care se crede că controlează Lukoil și care este considerat unul dintre cei mai bogați oameni din Rusia.
Statele Unite, Uniunea Europeană și alte țări și-au sporit tot mai mult sancțiunile financiare, turistice, diplomatice și de altă natură împotriva Rusiei după ce președintele Vladimir Putin a ordonat intrarea a zeci de mii de soldați ruși în Ucraina la 24 februarie.
Chișinăul răspunde lui Lavrov: În Transnistria sunt încălcate drepturile vorbitorilor de română, nu de rusă
Drepturile etnicilor ruși din regiunea transnistreană nu sunt încălcate în niciun fel, în schimb vorbitorii de limba română sunt tratați drept străini și le sunt îngrădite drepturi și libertăți fundamentale.
Este reacția Biroului politici de reintegrare la declarația ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, precum că Rusia „va face totul” pentru a apăra interesele populației rusofone din R. Moldova, inclusiv din Transnistria și Găgăuzia.
Într-un răspuns pentru Realitatea, Biroul spune că vorbitorii de rusă din raioanele de est se bucură de drepturi în domeniul public, educațional, media ș.a. Chiar și în negocierile dintre Chișinău și Tiraspol limba de comunicare și de purtare a corespondenței este rusa.
„În același timp, constatăm o limitare intenționată în regiunea transnistreană a drepturilor vorbitorilor de limbă română și a cetățenilor R. Moldova ce posedă acte de model național, care sunt calificați drept străini și le sunt interzise exercitarea drepturilor și libertăților fundamentale: libertatea de exprimare, libera circulație, educație în limba maternă, nediscriminarea pe criterii etnice și de naționalitate”, punctează Biroul pentru reintegrare.
Serghei Lavrov a acuzat autoritățile moldovene că nu merg la dialog cu Transnistria, „mizând, probabil, pe o variantă nediplomatică de soluționare a conflictului”.
„Conducerea Moldovei ar proceda corect dacă ar înceta să mai facă jocurile geopolitice impuse de Occident și s-ar gândi la interesele oamenilor care trăiesc cot la cot. Vom insista anume pe o astfel de abordare”, a adăugat șeful diplomației ruse la o întâlnire cu copiii.
În replică, Biroul pentru politici de reintegrare a reiterat că soluția conflictului transnistrean căutată de Chișinău „exclusiv pe căi pașnice și politice” se va baza pe suveranitatea și integritatea R. Moldova.
Ministerul iranian al Educației revizuiește sute de manuale școlare la ordinul liderului suprem
Peste 200 de manuale școlare din Iran sunt în curs de revizuire pentru a se asigura că acestea răspund preocupărilor exprimate de liderul suprem, ayatollahul Ali Hamenei.
Ministrul educației, Youssef Nouri, a declarat pe 31 august că manualele respective au fost tipărite pentru noul an universitar, dar că vor fi făcute modificări pe baza recentelor comentarii făcute de Hamenei. Manualele vor fi introduse de la clasa I până la clasa a XII, în următorul an școlar, a adăugat el. Nouri nu a spus care sunt modificările suferite de manuale.
Hamenei declarase anterior că unele cursuri științifice din universități provoacă neîncredere în învățăturile divine și islamice. Manualele școlare au fost schimbate de mai multe ori de la revoluția iraniană din 1979 de când a fost fondată republica islamică pentru a include discursuri religioase și a promova valorile revoluționare, islamice în rândul tinerilor.
Oficialii au sugerat că modificările raportate fac parte dintr-un efort de a alinia manualele la politicile educaționale ale conducerii clericale, inclusiv la un Document de reformă fundamentală a educației din 2011. În luna mai,Hamenei a cerut eliminarea temelor și subiectelor „inutile” din manualele școlare în timpul unei întâlniri cu un grup de profesori.
Șeful Crucii Roșii avertizează: Militarii „se joacă cu focul” la centrala nucleară din Zaporojie
Robert Mardini, șeful Comitetului Internațional al Crucii Roșii, a avertizat că luptele dintre forțele ruse și ucrainene din jurul centralei nucleare Zaporojie trebuie să fie oprite imediat înainte ca un „incident de proporții” să provoace o catastrofă umanitară.
„În cazul unei scurgeri nucleare, va fi dificil, dacă nu imposibil, să se ofere asistență umanitară... și de aceea luptele trebuie să înceteze”, a declarat Mardini într-o conferință de presă la 1 septembrie, în timpul unei vizite în Ucraina.
„Prin urmare, este timpul să nu ne mai jucăm cu focul și, în schimb, să luăm măsuri concrete pentru a proteja această instalație, și altele asemănătoare, de orice operațiune militară... Cea mai mică eroare de calcul ar putea declanșa un dezastru pe care-l vom regreta timp de decenii", a adăugat el.
Moscova și Kievul se acuză reciproc pentru bombardamentele din jurul celei mai mari centrale nucleare din Europa, al cărei control a fost preluat de trupele rusești la scurt timp după invadarea Ucrainei, la sfârșitul lunii februarie. Inginerilor ucraineni li s-a permis să continue să opereze centrala, sub supraveghere rusă.
Experții ai Agenției Internaționale pentru Energie Atomică erau pe cale să viziteze centrala la începutul zilei de 1 septembrie, în ciuda bombardamentelor în curs. Misiunea urmează să evalueze pagubele fizice suferite de centrală, să determine cât de funcționale sunt sistemele de siguranță și securitate, să evalueze condițiile personalului și să efectueze activități urgente de control de securitate.
„Se poate ajunge la un incident de mari proporții... și puține se mai pot face pentru consecințele”, a declarat Mardini.
Experții FBI vor investiga un atac cibernetic masiv în Muntenegru
O echipă de experți cibernetici ai FBI, care se va deplasa rapid în Muntenegru pentru a investiga un atac masiv și coordonat asupra guvernului și serviciilor acestei națiuni din Balcani.
La 26 august, o sursă de rang înalt din cadrul Agenției Naționale de Securitate (ANB) a declarat pentru Serviciul Balcanic al RFE/RL că „infrastructura critică a statului” a fost vizată în atacul cibernetic de la primele ore ale dimineții și că serviciile de securitate rusești sunt suspectate de implicare. Sursa ANB, care a dorit să-și păstreze anonimatul, a descris atacul cibernetic ca fiind de o amploare „fără precedent” și a spus că a fost pregătit pe o perioadă lungă de timp.
Organismele de securitate ale statului rus au fost acuzate de implicare în ultimii ani în numeroase atacuri cibernetice care au vizat guverne și întreprinderi occidentale. Experții au avertizat cu privire la pericolele sporite ale unor astfel de atacuri în urma invaziei neprovocate a Rusiei în Ucraina în februarie, care a determinat țările occidentale să impună sancțiuni punitive împotriva Moscovei.Rusia a negat orice implicare în atacurile cibernetice.
Termen prelungit: Fermierii din Dubăsari vor avea acces la terenurile lor până la sfârșitul anului
Termenul pentru accesul fermierilor moldoveni din Dubăsari la terenurile lor agricole aflate după traseul Camenca-Tiraspol a fost prelungit până pe 31 decembrie 2022, anunță, pentru Europa Liberă, Biroul politici pentru reintegrare.
Decizia a fost luată „urmare a dialogului desfășurat la nivelul reprezentanților politici în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană”.
În ajun, Chișinăul a cerut Tiraspolului să renunțe la termenul-limită pe care partea transnistreană l-a impus unilateral la finele anului trecut și care a expirat pe 31 august, așa încât fermierii să aibă acces „nelimitat, necondiționat și durabil” la terenurile lor agricole aflate la est de traseul controlat de forțele transnistrene, să poată efectua lucrările sezoniere și transporta echipamentele agricole și roada.
Solicitarea a fost formulată pe 29 august la o întâlnire prin videoconferință a grupurilor de experți din domeniul agriculturii de pe cele două maluri ale Nistrului. Chișinăul a anunțat atunci că solicitarea sa a fost întâmpinată cu „receptivitate”.
Tiraspolul nu a confirmat, deocamdată, prelungirea termenului de aplicare al Deciziei protocolare privind accesul fermierilor din raionul Dubăsari la terenurile agricole amplasate după traseul Tiraspol-Camenca.
Problema accesului fermierilor la terenurile agricole din zona de securitate a apărut în 1998
Accesul fermierilor din mai multe sate din raionul Dubăsari rămase sub controlul Chișinăului (Doroțcaia, Pohrebea, Coșnița, Pârâta, Cocieri, Molovata Nouă) la terenuri agricole aflate după traseul Camenca-Tiraspol este o problemă recurentă în relația R. Moldova cu regiunea sa secesionistă.
Problema a apărut în 1998, când administrația transnistreană a instalat puncte de control la trecerile peste traseu, îngreunând accesul proprietarilor la terenurile lor. În 2004, terenurile au fost sechestrate de administrația secesionistă, iar în 2006, fostul lider separatist Igor Smirnov a semnat o dispoziție care prevedea ca proprietarii de pământuri să obțină, la solicitare, un certificat, valabil un an, în baza căruia să poată ajunge la terenuri și să le lucreze.
Ani de negocieri
Acest mecanism a fost stopat în decembrie 2013 la inițiativa Tiraspolului care insista ca fermierii să arendeze aceste terenuri invocând că ele ar fi proprietatea nerecunoscutei „rmn”, întrucât în regiunea transnistreană nu funcționează dreptul la proprietate privată asupra terenurilor. Marea majoritate a proprietarilor și arendașilor au refuzat să se conformeze.
După îndelungate negocieri, în august 2018 guvernul R. Moldova a anunțat că „a soluționat” pe 20 de ani problema terenurilor agricole în baza unui protocol semnat, de Chișinău și Tiraspol, în noiembrie 2017, protocol ce prevedea restabilirea, în anumite condiții, a mecanismului din 2006. Majoritatea proprietarilor și-au recăpătat pământurile, obținând de la administrația secesionistă „certificate de acces” pe un termen de 20 de ani.
În decembrie 2021, Tiraspolul a notificat însă Chișinăul că limitează până în data de 30 iunie 2022 aplicarea prevederile Protocolului privind accesul fermierilor din raionul Dubăsari la terenurile lor agricole.
Tiraspolul și-a motivat decizia prin refuzul Chișinăului de a îndeplini un punct din înțelegerea protocolară care prevede închiderea dosarelor penale ce au fost deschise anterior pe malul drept al Nistrului pe numele celor care au împiedicat în trecut accesul proprietarilor la terenurile lor. Pe 30 iunie, la cererea Chișinăului și cu implicarea președinției în exercițiu a OSCE, Tiraspolul a prelungit termenul-limită de aplicare a protocolului până la 31 august.
Condamnări la CEDO
Amintim că în iulie 2018 Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a condamnat Federația Rusă în dosarul terenurilor agricole disputate în stânga Nistrului.
CEDO a constatat că fermierilor din Dubăsari le-a fost încălcat dreptul de proprietate şi de folosință asupra cotelor de teren şi a obligat Rusia să achite prejudicii de 2,5 milioane de euro reclamanților. Rusia, care își declină responsabilitatea, nu a executat decizia CEDO.
Raport HRW: Moscova „transferă forțat” ucraineni în Rusia
Human Rights Watch afirmă că forțele rusești și cele aliate Rusiei au "transferat cu forța" civili ucraineni, inclusiv pe cei care fugeau din calea luptelor, în Federația Rusă sau în zonele din Ucraina ocupate de Rusia.
Organizația pentru drepturile omului susține într-un raport de 71 de pagini, publicat la 1 septembrie, că aceste transferuri reprezintă o „încălcare gravă” a legilor războiului, conscrime de război și potențiale crime împotriva umanității.
„Civilii ucraineni nu ar trebui să nu fie lăsați fără altă opțiune decât aceea de a se refugia în Rusia", a declarat Belkis Wille, cercetător senior în domeniul crizelor și conflictelor la Human Rights Watch și coautor al raportului. El a precizat că mii de cetățeni ucraineni au fost, de asemenea, supuși unei forme de control de securitate obligatoriu, punitiv și abuziv, numit „filtrare”. „Nimeni nu ar trebui să fie obligat să se supună unui proces de filtrare abuziv pentru a ajunge în siguranță", a adăugat Wille.
Rusia și-a lansat invazia neprovocată a Ucrainei la 24 februarie. De atunci, a preluat controlul asupra unor zone mari din sud, în timp ce și-a adâncit și mai mult poziția în est, unde separatiștii susținuți de Rusia luptă împotriva trupelor ucrainene din 2014.
De la izbucnirea războiului, Rusia a fost acuzată că a comis în mod constant crime de război pentru că ar fi bombarda zone rezidențiale și infrastructuri civile, precum spitale, centre comerciale și spații culturale. Au existat, de asemenea, mai multe acuzații potrivit cărora Rusia ar fi comis acte de tortură, detenții ilegale și dispariții forțate de civili. Moscova a negat toate aceste acuzații.
Human Rights Watch a declarat că a intervievat 54 de persoane care au plecat în Rusia, au trecut prin filtrare, au avut membri de familie sau prieteni care au fost transferați în Rusia sau care au sprijinit ucrainenii care au încercat să părăsească Rusia. Cei mai mulți au fugit din zona portuară sudică Mariupol, în timp ce mai mulți au fost transferați din regiunea Harkov.
Grupul a intervievat, de asemenea, zeci de civili din zona Mariupol care au reușit să scape din zona de război către teritoriul controlat de Ucraina fără a trece prin filtrare.
Numărul total al civililor ucraineni transferați în Rusia rămâne neclar, dar Human Rights Watch a declarat că mulți dintre ei au fost strămutați și transportați „într-o manieră și într-un context care le transformă în niște transferuri forțate ilegale.
La sfârșitul lunii iulie, agenția de presă de stat TASS a raportat că peste 2,8 milioane de ucraineni au ajuns în Federația Rusă din Ucraina, inclusiv 448 000 de copii.
„Trimiterea oamenilor mai departe în zonele ocupate de Rusia și mai departe în Rusia fără consimțământ trebuie să înceteze imediat", a declarat Wille. „Autoritățile ruse și organizațiile internaționale ar trebui să facă tot ce le stă în putință pentru a-i ajuta pe cei duși în Rusia împotriva voinței lor și care doresc să se întoarcă acasă să poată face acest lucru în siguranță."
Mai mult de 50 000 de cazuri de variola maimuței la nivel mondial
Experții mondiali în domeniul sănătății au avertizat că numărul cazurilor de variolă a maimuței din întreaga lume a depășit 50.000 în acest an, dar au precizat, de asemenea, că epidemiile din unele părți ale Europei și Americii au încetinit.
Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) se înregistrează până în prezent 50.496 de cazuri și 16 decese care pot fi atribuite febrei și altor simptome provocate de acest virus. La 31 august, șeful OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a îndemnat la „voință politică și angajament” la nivel internațional pentru a frâna răspândirea acestei boli virale, care se transmite prin contactul apropiat cu persoane sau animale infectate sau cu materiale contaminate. El a declarat că, în timp ce lumea trăiește cu COVID-19, „nu trebuie să trăim și cu variola maimuței”.
În cele două Americi s-au înregistrat mai mult de jumătate din cazurile confirmate la nivel mondial, iar în unele țări numărul cazurilor este încă în creștere. Dar cazurile din Canada și din națiunile europene, inclusiv Germania și Olanda, au încetinit, a spus Tedros. „Aceste semne confirmă ceea ce am spus în mod constant încă de la început: că, luând măsurile potrivite, putem opri răspândirea virusului", a declarat Tedros într-o conferință de presă.
Variola maimuței a fost mult timp endemică în Africa, dar o creștere a infecțiilor în alte părți a determinat OMS să emită cel mai înalt nivel de alarmă cu privire la această boală la 24 iulie. Aceasta este acum o urgență de sănătate publică de interes internațional, alături de COVID-19.
Inspectorii ONU au ajuns la Zaporojie pentru inspecția centralei nucleare
O echipă de inspectori de securitate nucleară ai ONU a sosit în orașul Zaporojie, din sudul Ucrainei, devastat de război, înaintea unei misiuni urgente la centrala nucleară din apropiere, pe fondul îngrijorării internaționale cu privire la potențialul de dezastru al instalației ocupate de Rusia.
Rafael Grossi, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), cel care conduce misiunea, a dat deja semne de speranță pentru o misiune mai lungă decât cea preconizată de rușii care controlează zona, situată la aproximativ 450 de kilometri sud-est de Kiev.
Directorul general al AIEA a declarat că inspectorii vor ajunge probabil la complexul nuclear la 1 septembrie, iar inspecția inițială ar trebui să dureze „câteva zile”, dar speră să stabilească o misiune permanentă în Ucraina pentru a monitoriza cea mai mare centrală nucleară din Europa. El a declarat: „Avem o sarcină foarte importantă de îndeplinit acolo: să evaluăm situația reală de acolo, să ajutăm la stabilizarea situației atât cât putem”.
Dar oficialii numiți de ruși în regiune au spus că AIEA „trebuie să verifice activitatea centralei într-o singură zi”și, doar dacă e necesar, să extindă perioada, dar nu mai mult de opt zile. Pe de altă parte, Mihail Ulianov, reprezentantul Rusiei la organizațiile internaționale de la Viena, a salutat posibilitatea ca experții AIEA să poată rămâne la centrală în mod permanent. Grossi a subliniat complexitatea operațiunii de inspecție într-o zonă de război și necesitatea unor „garanții explicite nu numai din partea rușilor, ci și din partea Republicii Ucraina”. El a precizat că echipa „va prezenta un raport după misiune”.
Rusia începe exerciții militare de amploare cu China, India și alte țări
Rusia a început exerciții militare de amploare în estul țării, la care participă forțe din China - o dovadă a legăturilor tot mai strânse în domeniul apărării dintre Moscova și Beijing, pe fondul tensiunilor cu Occidentul din cauza războiului din Ucraina.
Exercițiul Vostok 2022 are loc în diferite zone din Orientul Îndepărtat al Rusiei și din Marea Japoniei și implică peste 50 000 de soldați, peste 5000 de unități de armament, inclusiv 140 de avioane și 60 de nave de război, a precizat Ministerul rus al Apărării.
Exercițiul, care se va încheia pe 7 septembrie, implică, de asemenea, trupe din India, Laos, Mongolia, Nicaragua, Siria și mai multe foste țări sovietice.
India continuă să-și sublinieze neutralitatea față de războiul Rusiei din Ucraina, afirmând că menține relații bune atât cu Occidentul, cât și cu Moscova.
China a refuzat să critice în mod clar războiul Rusiei din Ucraina, acuzând Statele Unite și NATO că au provocat Moscova și a condamnat sancțiunile occidentale impuse Moscovei.
Rusia, la rândul său, a sprijinit puternic China în contextul tensiunilor cu Statele Unite care au urmat unei vizite recente în Taiwan a președintelui Camerei Reprezentanților din SUA, Nancy Pelosi.
Președintele rus Vladimir Putin a făcut recent o paralelă între sprijinul acordat de SUA Ucrainei și călătoria lui Pelosi în Taiwan, acuzând că ambele fac parte din presupusele eforturi americane de a favoriza instabilitatea globală.
Rusia impune sancțiuni împotriva a 55 de oficiali canadieni
Rusia a impus sancțiuni împotriva a încă 55 de oficiali militari și politici canadieni, interzicându-le intrarea în țară, pe fondul tensiunilor continue legate de invazia neprovocată a Moscovei în Ucraina.
Ministerul rus de Externe a declarat pe 31 august că măsura a fost luată ca răspuns la ultimele sancțiuni impuse de Canada împotriva cetățenilor ruși și la cele impuse de Ottawa, despre care ministerul afirmă că sunt „rusofobe”. De asemenea, în declarație se spunea că trei organizații neguvernamentale din Canada - Congresul Ucraineano-Canadian, Institutul Macdonald-Laurier și Federația Națională Ucraineană din Canada - au fost adăugate în registrul Ministerului Justiției privind „organizațiile indezirabile”.
Săptămâna trecută, Canada a impus sancțiuni împotriva a încă 62 de cetățeni ruși și a unei companii din domeniul apărării. De când Rusia și-a lansat agresiunea la scară largă împotriva Ucrainei la sfârșitul lunii februarie, Canada și-a închis spațiul aerian pentru avioanele rusești, a interzis navelor rusești să folosească porturile și apele interne canadiene, a interzis vânzarea de articole de lux către Rusia și a interzis băncilor canadiene să efectueze tranzacții cu Banca Centrală a Rusiei.
În prezent, pe lista de sancțiuni a Canadei se află 1500 de cetățeni și companii rusești, inclusiv președintele Vladimir Putin și ministrul de externe, Serghei Lavrov. De partea cealaltă, pe lista de sancțiuni a Rusiei se află 818 cetățeni canadieni, inclusiv premierul canadian Justin Trudeau, membri ai guvernului său și politicieni.
Condoleanțe pentru ultimul lider sovietic, Mihail Gorbaciov, mort la 91 de ani
Lideri și politicieni din întreaga lume și-au exprimat condoleanțele la moartea ultimului lider sovietic, Mihail Gorbaciov, la vârsta de 91 de ani. Gorbaciov a murit târziu, la 30 august, „după o boală gravă și prelungită”, a anunțat Spitalul Clinic Central din Moscova. Reformele lui Gorbaciov au contribuit la încheierea Războiului Rece și la eliberarea Europei de Est de comunism, dar au dus și la prăbușirea Uniunii Sovietice.
Unele persoane din Rusia și din alte părți au apelat la rețelele de socializare pentru a-l critica, acuzându-l că a făcut din Rusia o putere de mâna a doua, un resentiment care a dus, probabil, la ascensiunea lui Vladimir Putin.
Gorbaciov a fost „un om de stat unic în felul său, care a schimbat cursul istoriei” și „a făcut mai mult decât oricine pentru a pune capăt în mod pașnic Războiului Rece”, a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres. Cancelarul german Olaf Scholz a salutat rolul lui Gorbaciov în reunificarea Germaniei, dar a deplâns faptul că încercarea sa de a stabili o democrație durabilă în Rusia a „eșuat”. Președintele american Joe Biden l-a numit pe Gorbaciov „un lider rar... cu imaginația de a vedea că un viitor diferit era posibil și cu curajul de a-și risca întreaga carieră pentru a-l realiza”. Biden a spus că „rezultatul a fost o lume mai sigură și o mai mare libertate pentru milioane de oameni”.
Kremlinul l-a numit pe Mihail Gorbaciov, ultimul lider al Uniunii Sovietice, „un politician extraordinar”, adăugând că „romantismul” cu care a privit stabilirea unor legături puternice cu Occidentul „nu a reușit să se adeverească”. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, vorbind la un eveniment educațional la Moscova pe 31 august, a declarat că Gorbaciov va rămâne în memoria tuturor, atât în țară, cât și în străinătate, pentru statura sa ca om de stat. „Mulți discută despre rolul pe care l-a jucat [în istorie], dar este clar că a fost extraordinar, o persoană unică”, a spus Peskov, adăugând că moartea liderului sovietic care a pus capăt Războiului Rece este „o pierdere reală pentru noi toți”. „Gorbaciov a impulsionat sfârșitul Războiului Rece și a vrut sincer să creadă că acesta se va încheia și că va urma o perioadă romantică permanentă de legături între o nouă Uniune Sovietică și Occidentul colectiv. Acest romantism nu a reușit să capete consistență. Nu a urmat nicio perioadă romantică, nicio lună de miere”, a adăugat Peskov, acuzând Occidentul că nu a reușit să promoveze relația preconizată de Gorbaciov.
Peskov a precizat că președintele Vladimir Putin a trimis „o telegramă de condoleanțe rudelor și celor dragi lui Mihail Gorbaciov”. Putin încă nu a vorbit public despre moartea lui Gorbaciov.
Un raport ONU denunță abuzurile „grave” comise de chinezi în Xinjiang
Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, a criticat Beijingul pentru „încălcări grave ale drepturilor omului” și posibile „crime împotriva umanității” într-o regiune din vestul țării, unde conducerea Chinei este acuzată de racolări în masă și alte rele tratamente aplicate uigurilor și altor minorități.
Raportul lui Bachelet sugerează că detenția discriminatorie a grupurilor musulmane din provincia Xinjiang ar putea constitui crime împotriva umanității și solicită Chinei să „ia rapid măsuri” pentru a-i elibera pe toți deținuții aflați în așa-numitele centre de pregătire, închisori sau centre de detenție. Raportul vorbește despre „un model discriminatoriu” și despre tortura frecventă din Xinjiang spunând că aceste informații sunt „credibile” și afirmă că situația necesită o atenție internațională „urgentă”.
Tratamentul aplicat de oficialii chinezi uigurilor și altor minorități din provincia Xinjiang, unde peste un milion de uiguri au fost deportați cu forța într-o rețea de tabere de detenție, a fost catalogat drept genocid de către Statele Unite și condamnat cu asprime de zeci de alte țări, inclusiv în cadrul Organizației Națiunilor Unite.
31 august a fost ultima zi de mandat a lui Bachelet, iar aceasta a promis cu luni în urmă că va publica concluziile călătoriei sale în regiunea Xinjiang din luna mai, înainte de a păsări postul. Ambasadorul chinez Zhang Jun a declarat în dimineața zilei că Beijingul nu a văzut raportul, dar că se opune „cu fermitate” publicării documentului și că și-a exprimat opoziția „foarte clar” față de Bachelet.
Bachelet a declarat recent că a fost supusă unei „presiuni enorme” în ceea ce privește raportul, despre care oficialii ONU și diplomații occidentali spun că era gata, în mare măsură, de luni de zile.
