Parlamentul „se va mișca foarte repede” pentru a-i numi pe cei șase reprezentanți ai societății civile, astfel încât „într-o săptămână-două” Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) să devină funcțional, a anunțat președintele Parlamentului, Igor Grosu, într-un interviu la Europa Liberă.

„O să facem tot posibilul să avem un CSM funcțional cât mai repede. Următoarea ședință este săptămâna viitoare. Dacă totul este gata... Ce trebuie acolo? De ordin tehnic, dosarele să fie expediate la Parlament din partea comisiei care se ocupă cu evaluările candidaților, atunci noi o să ne mișcăm foarte repede”, a spus Grosu.

El s-a arătat dezamăgit de faptul că, la adunarea lor generală, din 17 martie, judecătorii nu și-au ales reprezentanții în CSM și a calificat tergiversarea reformelor din justiției drept o „sabotare a procesului de integrare europeană”.

„Faptul că a fost întreruptă adunarea mă face să gândesc că cei care au decis acest lucru nu văd urgența și necesitatea schimbărilor din justiție. Asta vine în disonanță totală cu ce vad, simt și cer cetățenii, ce vedem și cerem noi, politicienii. Noi n-o să așteptăm până o să se trezească și o să revină cumva domnii și doamnele judecători. O parte din membrii CSM sunt non-judecători și sarcina de a-i vota și desemna revine Parlamentului. Noi o să mergem înainte”, a declarat spicherul.

Convocat luni, 20 martie, în legătură cu ceea ce președinta Maia Sandu a numit „situație excepțională în justiție”, Consiliul Suprem de Securitate a recomandat Parlamentului să facă un nou CSM funcțional în 30 zile și să creeze, în decurs de trei luni, o instanță specializată în dosarele de mare corupție și în cazurile de corupție din sistemul judecătoresc.

În CSM ar urma să intre șase judecători și șase reprezentanți ai societății civile. După ce majoritatea membrilor din actuala componență și-au dat demisia, în consiliu a rămas o singură judecătoare, Nina Cernat de la Curtea de Apel Chișinău. Cererile de demisie ale altor patru magistrați intră în vigoare pe 3 aprilie.

Deputata PAS, Olesea Stamate, președinta comisiei juridice din Parlament, a explicat că pentru ca CSM să fie funcțional ar fi nevoie de două treimi din numărul total al membrilor, ceea ce ar însemna opt din 12.

Deocamdată, comisia pre-vetting a promovat doar trei candidați din partea societății civile: Ion Guzun, Tatiana Ciaglic și Alexandru Postică.

Alegerea unui nou CSM, în urma unei evaluări extraordinare a averilor și intereselor candidaților, este un obiectiv-cheie al președintei Sandu și al guvernării PAS. În acest fel, PAS își propune să curețe justiția de persoane compromise. Reforma justiției este și prima din cele nouă condiții înaintate de Comisia Europeană pentru ca R. Moldova să deschidă negocierile de aderare la Uniunea Europeană.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, susține că Moldovagaz nu a informat Guvernul că a livrat o parte din gazele cumpărate de la concernul rus Gazprom către consumatorii de pe malul drept al Nistrului. „Poziția Guvernului este că gazele naturale pentru malul drept trebuie achiziționate de la Energocom”, a spus el.

Ministrul a explicat, într-o conferință de presă, că Moldovagaz ar trebui să cumpere gaze pentru malul drept de la Energocom ca întreprinderea să aibă suficienți bani pentru a achiziționa gaze naturale mai ieftine de pe piața SPOT.

Potrivit lui Victor Parlicov, prețul gazelor de la Gazprom este aproape echivalent cu cel mediu al celor pe care R. Moldova le are în stocuri, puțin peste 1.000 de dolari pentru o mie de metri cubi.

„Mai sunt rezerve și vom mai cumpăra, pentru a nu rata posibilitatea de a dilua acele stocuri de care dispunem cu gaz mai ieftin”, a mai spus ministrul Energiei.

Moldovagaz a explicat, într-un comunicat emis astăzi, că volumul de gaze naturale consumat în stânga Nistrului s-a redus din cauza temperaturilor mai ridicate din ultima perioadă, dar și pentru că Energocom a procurat mai puțină energie electrică de la Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan.

Gazele contractate se acumulau pe contul de echilibrare operațională (OBA) din punctele de interconectare ale sistemelor de transport de gaze ale Ucrainei și R. Moldova, contrar prevederilor acordului de interconectare semnat de operatori.

„Pentru a nu admite încălcarea condițiilor contractuale cu Gazprom, SA Moldovagaz a preluat gazele naturale nepreluate de SRL Tiraspoltransgaz în decursul a patru zile a câte 500.000 m3/zi”, a precizat Moldovagaz.

Tot astăzi, Moldovagaz și Tiraspoltransgaz au decis, într-o ședință comună, că, începând din 22 martie, volumul de gaze naturale contractat de la Gazprom va fi livrat integral în stânga Nistrului. De asemenea, Moldovagaz va solicita Gazprom să revizuiască volumul de gaze naturale livrat zilnic consumatorilor de pe malul stâng.

Gazele naturale procurate de Moldovagaz din ultimele luni au fost în totalitate livrate pe malul stâng al Nistrului. În schimb, Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan din regiunea transnistreană a acoperit o parte din necesarul de energie electrică pentru consumatorii de pe malul drept al Nistrului.

După ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS), convocată în legătură cu „situația excepțională în justiție”, președinta Maia Sandu a cerut ca un nou Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) să fie funcțional în 30 de zile și să fie creată, în decurs de trei luni, o instanță care ar examina cazurile de corupție mare și cele din sistemul judecătoresc.

Maia Sandu a spus, într-un briefing, că CSS (un organ consultativ) recomandă Parlamentului să numească membrii non-judecători ai CSM dintre candidații care au trecut de pre-vetting, astfel încât din aceștia să fie creat CSM „indiferent de ce decid judecătorii”. Președinta a trasat și un termen-limită: „CSM va trebui să fie funcțional în 30 de zile”.

Reprezentanții societății civile constituie jumătate din cei 12 membri ai CSM, fiind numiți de Parlament. După cum a explicat la scurt timp deputata PAS, Olesea Stamate, președinta Comisiei juridice, cvorumul necesar la CSM este de 2/3 din membrii în exercițiul funcției. Având în vedere că mandatul judecătoarei Nina Cernat, singura care nu și-a dat demisia din CSM, rămâne în vigoare până la alegerea unor noi membri din partea judecătorilor, „CSM va deveni funcțional în momentul numirii de către Parlament a celor șase membri din rândul societății civile”, a scris Stamate pe Facebook.

CSS mai recomandă Parlamentului să pună la punct cadrul legal pentru crearea Curții Anticorupție, care ar trebui să fie funcțională în trei luni și ar trebui să se ocupe de dosarele de corupție mare și de cazurile de corupție din sistemul judecătoresc.

Președinta a criticat felul în care s-a desfășurat Adunarea Judecătorilor din 17 martie, reclamând că ședința a fost întreruptă, deși regulamentul nu o permite, sau că a fost prezidată de persoane aflate în conflict de interese. „Justiția a putrezit și nu se poate vindeca”, a acuzat șefa statului.

„E timpul să aducem în sistemul judecătoresc tineri care au învățat bine, educați, onești, și nu rude ale judecătorilor corupți, promovate nu pe merite, dar pe interese personale și corupte”, a mai spus Maia Sandu.

La adunarea lor din 17 martie, judecătorii urmau să aleagă noi membri pentru CSM, dar au decis să amâne ședința până pe 28 aprilie și au promis să elaboreze o declarație comună despre poziția lor „principială” cu privire la reformele din justiție, elaborate și aplicate de guvernarea PAS.

Doar cinci candidați din rândurile judecătorilor au promovat evaluarea prealabilă sau pre-vetting-ul, prin care averile și interesele judecătorilor sunt verificate de o comisie de experți din afara sistemului de justiție. Alți 18 judecători-candidați au fost descalificați de comisia pre-vetting și au contestat deciziile la Curtea Supremă de Justiție. Instanța s-a pronunțat, deocamdată, în privința a doi dintre ei, lăsând în vigoare hotărârile comisiei pre-vetting.

Curtea Penală Internațională (CPI) a emis un mandat de arest pe numele președintelui Rusiei, Vladimir Putin, pentru deportarea ilegală de copii din Ucraina, ceea ce este o crimă de război.

Pasul făcut de CPI a fost salutat drept „istoric” la Kiev, în timp ce purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe a atras atenția că este o decizie irelevantă, atâta timp cât Rusia nu recunoaște Curtea Penală Internațională.

CPI a precizat într-un comunicat că a emis un mandat de arestare și pe numele Mariei Lvova-Belova. Ea este comisarul prezidențial pentru drepturile copilului, și se consideră că lucrează direct sub conducerea lui Putin. Potrivit oficialilor americani, ea a supravegheat deportarea „a mii” de copii ucraineni în Rusia.

„Maria Lvova-Belova s-a ocupat în mod special de adoptarea forțată a copiilor ucraineni în familiile rusești, de așa-numita „educație patriotică” a copiilor ucraineni, de modificarea legilor pentru ca acestor copii să li se acorde cetățenia rusă în timp record, și de îndepărtarea deliberată a copiilor ucraineni de către forțele rusești de ocupație”, preciza ministerul american de Finanțe pe 15 septembrie, când a trecut-o pe Lvova-Belova pe lista de sancțiuni.

Vladimir Putin și Maria Lvova-Belova sunt suspectați că „au săvârșit actele în mod direct, împreună cu alții și/sau prin alții”, se mai spune în declarație CPI.

În document se mai arată că Putin „nu a reușit să-și exercite controlul în mod corespunzător asupra subordonaților civili și militari care au comis actele sau a permis săvârșirea acestora, și care se aflau sub autoritatea și controlul său efectiv, în conformitate cu responsabilitatea superioară ce-i revine”.

„Există motive rezonabile să credem că fiecare suspect poartă responsabilitatea pentru crima de război de deportare ilegală a populației și cea de transfer ilegal de populație din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă, în prejudiciul copiilor ucraineni”, se mai arată în comunicatul CPI din 17 martie.

Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a numit mandatul „irelevant”, deoarece Rusia nu a ratificat Tratatul de la Roma care stă la baza Curții Penale Internaționale, motiv pentru care nici „nu are vreo obligație” juridică.

„Rusia nu cooperează cu acest organism, așa că orice „fițuică” de arest emisă de Curtea Penală Internațională este pentru noi nulă din punct de vedere juridic”, a mai spus ea.

Probabil că mandatul de arest îi va diminua lui Putin statura în cercurile internaționale, dar nu este clar cum ar putea fi pus în practică.

„Este un moment important în procesul de justiție al Curții... Judecătorii au emis mandate de arestare, execuția depinde acum de cooperarea internațională”, a declarat președintele CPI, judecătorul Piotr Hofmanski.

Deși șansele ca Putin să fie adus în fața justiției sunt extrem de mici, procurorul general ucrainean, Andriy Kostin, a salutat acțiunea CPI drept „istorică”.

„De acum înainte, președintele rus are statutul oficial de suspect în comiterea unei crime internaționale”, a spus el într-un comunicat. „Aceasta este o decizie istorică pentru Ucraina și pentru întregul sistem de drept internațional”.

Organizația internațională pentru drepturile omului, Human Rights Watch (HRW) a documentat deportarea de civili ucraineni și le-a numit „o încălcare gravă a legilor războiului care constituie crime de război și potențiale crime împotriva umanității”. HRW a spus că mandatul împotriva lui Putin este „primul pas pentru a pune capăt impunității de care s-au bucurat cei care au comis atrocități împotriva Ucrainei”.

CPI a explicat că de regulă, mandatele de arest sunt ținute secret, pentru a proteja victimele și martorii și pentru a nu periclita o investigație. În cazul de față însă, faptele incriminate au loc și acum, așa că s-a decis publicarea unei știri despre mandate, în speranța că vor fi percepute ca un avertisment și vor „contribui la prevenirea comiterii de noi infracțiuni”.

Președinta Maia Sandu a convocat pentru luni, 20 martie, Consiliul Suprem de Securitate, după ce Adunarea Generală a Judecătorilor, convocată astăzi, a amânat, până pe 28 aprilie, alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

„Înțeleg că judecătorii au decis, totuși, să blocheze curățarea justiției și să pună în continuare piedici în calea restaurării dreptății în Moldova. Anunț că voi convoca pentru ziua de luni, la ora 14:00, Consiliul Suprem de Securitate în legătură cu situația excepțională din justiție”, a anunțat șefa statului.

Convocată pentru prima dată după mai bine de 3 ani, Adunarea Generală a Judecătorilor urma să aleagă patru membri ai CSM din rândul judecătorilor. Ședința la care au participat 330 din totalul de 425 de magistrați a durat aproximativ cinci ore.

În luările lor de cuvânt, judecătorii au discutat problemele din sistem, cum ar fi volumul mare de lucru sau deficitul de asistenți și grefieri, cauzat de salariile mici ale acestor funcționari.

Magistrații au vorbit și despre propriile salarii. Ei au spus că guvernarea ignoră hotărârea Curții Constituționale de la sfârșitul anului trecut, care prevede că lefurile judecătorilor ar trebui să fie recalculate luând în considerare creșterea inflației.

Au criticat reforma justiției

Câțiva judecători au criticat reformele inițiate de guvernarea PAS, inclusiv evaluarea extraordinară a candidaților la CSM și a judecătorilor Curții Supreme de Justiție (pre-vetting-ul și vetting-ul), pe care o percep drept „umilitoare”.

„Dacă hoții au intrat în casă, nu dai foc la casă ca să scapi de hoți”, a spus Victoria Sanduța de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

Într-un final, la propunerea președintelui ședinței, judecătorului CSJ Anatolie Țurcanu, magistrații au decis că vor elabora o declarație comună în care își vor expune opiniile privind situația din justiție și au întrerupt adunarea până pe data de 28 aprilie.

Magistrații au decis să amâne și alegerea membrilor CSM. Motivul principal, invocat la adunare, ține de contestațiile depuse la CSJ de judecătorii care nu au promovat pre-vetting-ul, ca să li se ofere și lor șansa să candideze, alături de cei cinci magistrați acceptați în concurs: Livia Mitrofan, Maria Frunze, Ioana Chironeț, Vasile Șchiopu și Sergiu Caraman.

Potrivit legii, CSM - organul de autoadministrare al judecătorilor - este compus din șase magistrați, aleși la Adunarea Generală a Judecătorilor, și șase reprezentanți ai societății civile, numiți de Parlament.

Din cei șase jucători, patru trebuie să fie din instanțele de fond, unul - dintr-o Curte de Apel și încă unul - de la CSJ. Toți cei cinci candidați care au trecut pre-vetting-ul activează în instanțele de fond.

Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, parohia preotului Petru Buburuz, va deveni Catedrala Mitropoliei Basarabiei din Chișinău.

Viitoarea catedrală se află în stadiu de finalizare și „reprezintă un simbol indiscutabil al creștinismului românesc de pe cele două maluri ale Prutului”, a scris pe pagina sa de Facebook ambasadorul României în R. Moldova, Cristian-Leon Țurcanu, după ce a vizitat biserica.

Consilierul Mitropoliei Basarabiei, arhidiaconul Maxim Sturza, a confirmat Europei Libere această informație. Potrivit lui, biserica se construiește din 1994 și încă de atunci s-ar fi decis că va a avea statut de catedrală, însă despre asta nu s-a anunțat public până acum.

„Acolo va conduce slujiri Mitropolitul Petru, fix așa cum o face și Mitropolitul Vladimir în Catedrala Mitropoliei Moldovei”, a explicat Sturza.

Mitropolia Basarabiei face parte din Biserica Ortodoxă Română şi are reşedinţa la Chişinău. A fost reactivată în 1992. Timp de 10 ani, nu a fost recunoscută de autoritățile de la Chișinău și a fost înregistrată abia după o decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului.

La sfârșitul anului trecut, Parlamentul de la Chișinău i-a oferit Mitropolitului Basarabiei dreptul de a deține pașaport diplomatic, pentru a-l pune pe picior de egalitate cu Mitropolitul Moldovei, subordonată canonic Patriarhiei Moscovei.

Asta în condițiile în care ambii capi de biserici ortodoxe au deja acte similare, eliberate de alte țări, ceea ce este interzis de lege, fiind și singurii reprezentanți ai unor culte religioase care beneficiază de acest privilegiu.

Recent, un grup de deputați PAS a înaintat în Parlament un proiect de lege care prevede că sediul fostului Seminar Teologic din Chișinău (acum o aripă a Bibliotecii Naționale a R. Moldova) va fi transmis cu titlu gratuit, prin derogare de la lege, din proprietatea statului în cea a Mitropoliei Basarabiei.

Inițiativa a stârnit dezbateri în spațiul public. Oameni de cultură s-au arătat îngrijorați de soarta colecțiilor speciale, inclusiv de carte veche și rară, care se află în blocul doi al bibliotecii. Mitropolia Basarabiei a dat asigurări că nu-i va schimba destinația și că va restaura monumentul de arhitectură și istorie.

La un an de la izbucnirea războiului din Ucraina, provocat de invazia Rusiei, unitatea europeană s-a adâncit și a crescut, evoluție surprinzătoare nu numai pentru Moscova și Washington, dar chiar și pentru UE.

Un nou sondaj al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), publicat joi, 17 martie, arată că opinia publică europeană rămâne unită cu privire la Ucraina și se îndepărtează de dorința să se pună capăt războiului cât mai repede, indiferent de pierderile teritoriale ale Ucrainei.

Trei factori, în opinia autorilor, au înclinat balanța în favoarea Ucrainei și a țelurilor sale: succesele armatei ucrainene pe câmpul de luptă, faptul că dreapta și stânga au găsit un numitor comun când vine vorba de Ucraina și rolul Statelor Unite de catalizator al sprijinului „nelimitat” pentru Ucraina.

Sondajul a fost efectuat în Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România, Spania și Marea Britanie.

În mai 2022, potrivit primului sondaj ECFR pe tema războiului din Ucraina, opinia predominantă era că războiul ar trebui să se încheie cât mai curând posibil. Polonia era singura țară în care oamenii au preferat de la bun început să vadă Rusia învinsă clar pe front și pedepsită pentru invazie.

În această primăvară, idee ca războiul să se încheie cât mai repede, chiar dacă ar costa Ucraina pierderea de teritorii nu mai este atât de populară.

Europenii acceptă un război lung

În medie, numai 29% doresc ca războiul să se încheie cât mai repede indiferent de costuri, în timp ce 38% doresc ca Ucraina să-și recâștige mai întâi întreg teritoriul, chiar dacă asta înseamnă un conflict mai lung.

În mai multe țări – Estonia, Polonia, Danemarca și Marea Britanie – există acum o preferință clară ca Ucraina să-și recâștige întreg teritoriul, chiar dacă înseamnă un război mai lung sau mai mulți ucraineni uciși și strămuți.

În Germania și Franța, numărul celor care ar dori ca războiul să se încheie cât mai curând a scăzut semnificativ.

În Germania, aproape la fel de mulți doresc acum ca Ucraina să-și recâștige tot teritoriul, cât doresc ca războiul să se încheie cât mai curând posibil.

Iar în Franța, opțiunea „război lung” are un ușor avans față de opțiunea de a pune capăt războiului cât mai curând posibil.

Doar în Italia (41%) și în România (37%) mult mai mulți oameni cred că războiul ar trebui să se termine cât mai curând posibil.

„Rezultatele acestui sondaj confirmă teza de anul trecut, cu care contraziceam clișeul jurnalistic că războiul a împărțit UE între un est „belicos” și un vest „împăciuitor”, remarcă autorii sondajului, analiștii Ivan Krastev și Mark Leonard.

În opinia lor bazată pe sondajele repetate, în UE s-au cristalizat cel puțin trei blocuri.

În primul rând, grupul țărilor „belicoase” din nord și est (Estonia, Polonia, Danemarca și Marea Britanie), unde majoritatea oamenilor susțin cu fermitate obiectivele Kievului în război.

A doua categorie este vestul „ambiguu” (Franța, Germania, Spania și Portugalia), unde părerile sunt împărțite cu privire la modul în care ar trebui să se încheie războiul.

A treia grupă este „veriga slabă din sud”, constată autorii sondajului, formată din Italia și România, unde prevalează dorința ca războiul să se încheie cât mai repede, indiferent de costurile pentru Ucraina.

Rusia, de la partener „de nevoie” la adversar

Tot sondajul publicat pe 16 martie arată că în toate țările analizate, opinia predominantă este acum că Rusia este un adversar. Diferențele de percepție rămân însă mari: de la 32% în România la 77% în Estonia.

În urmă cu doi ani, mult mai puțini respondenți (de la cinci la sută în Bulgaria la 38 la sută în Polonia) au perceput Rusia drept adversar, majoritatea o considerau un partener necesar.

Interesantă este și corelația stabilită între percepția despre cât de puternică este Rusia, la un an de război, cât de puternică este Uniunea Europeană și sprijinul pentru o victorie totală a Ucrainei. Autorii sondajului ajung la concluzia că sprijinul „necondiționat” pentru Ucraina este predominant în țările în care opinia publică percepe și UE ca mai coagulată, mai unită, urmare a agresiunii ruse în Ucraina.

În medie, 47% consideră Rusia ca fiind „slabă” sau „mai slabă” acum, față de 32% care o consideră „puternică” sau „mai puternică”. Opiniile au fost împărțite în această privință în Italia, Franța, România, Spania și Portugalia.

Consensul european privind Ucraina ar putea fi însă distrus de presiunile economice care se profilează și potențiala revenire a migrației ca o problemă centrală, avertizează raportul.

În timpul discursului ținut în Parlament, președinta Maia Sandu a promis că guvernarea „va duce la capăt curățarea justiției” și a cerut Parlamentului și Guvernului să creeze Curtea Anticorupție – o instanță specializată care să investigheze cazurile de corupție mare și de corupție în sistemul justiției.

„Corupția la nivel înalt este cel mai mare pericol la adresa Moldovei. Suntem datori și obligați în fața cetățenilor să pedepsim marii corupți și să nu le mai permitem să ne controleze țara. În acești 2 ani, justiția a avut independența să facă dreptate oamenilor, dar nu a făcut-o. Nu mai avem timp să lăsăm corupții din sistem să amâne la nesfârșit propria curățare”, a spus șefa statului, de la tribuna Parlamentului.

Curățarea sistemului de justiție de persoane compromise și lupta contra corupției a fost una dintre principalele promisiuni electorale ale Partidului Acțiune și Solidaritate. Într-un efort de reformare a justiției, guvernarea PAS a inițiat, în premieră, verificarea averilor și integrității judecătorilor și procurorilor, în primul rând, ale celor care candidează în organele de autoadministrare.

Pe fundalul unui lanț de demisii, pe 17 martie, la Chișinău are loc Adunarea Generală a Judecătorilor, care urmează să aleagă patru membri ai Consiliului Superior al Magistraturii din partea breslei.

Președinta Maia Sandu a ținut un discurs neanunțat în plenul Parlamentului, în care a spus că R. Moldova trebuie să devină membră a Uniunii Europene în anul 2030 și a făcut apel către toate forțele politice și către cetățeni „să susțină această cale necondiționat”.

„Acum este șansa noastră reală de a deveni țară membră cu drepturi depline a familiei europene. Avem susținerea statelor UE. Moldovenii au ales calea europeană, dar cât de repede vom ajunge acolo, depinde de noi toți”, a declarat șefa statului de la tribuna Parlamentului.

Chiar dacă a făcut apel la toate forțele politice „să oprească dezbinarea” și „să pună aderarea europeană mai presus de interesele înguste”, președinta a lansat acuzații la adresa partidelor parlamentare de opoziție, referindu-se în special la Partidul Șor, care organizează proteste antiguvernamentale la Chișinău.

„Din păcate, în Parlament sunt și deputați care nu reprezintă oamenii, ci hoții de miliarde. Ei s-au vândut oligarhilor și vor să vândă și Moldova. Gruparea Șor are o misiune clară de la Kremlin și FSB: să aducă războiul în Moldova. Scopul lor e să organizeze destabilizări și să dea jos guvernarea aleasă în mod democratic”, a spus Sandu.

Discursul președintei a fost aplaudat în picioare de deputații din fracțiunea majoritară a Partidului Acțiune și Solidaritate, singura prezentă în sală. Deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor au părăsit ședința în semn de protest față de înlocuirea „limbii moldovenești” cu „româna” în legislație. Partidul Șor boicotează lucrările Parlamentului.

Vizia oficială a președintelui chinez Xi Jingping în Rusia va avea loc pe 20-22 martie, a informat Kremlinul într-un comunicat, confirmat de ministerul de externe de la Beijing.

„Vor fi discutate chestiuni de actualitate legate de parteneriatul extins și cooperarea strategică dintre Rusia și China”, se arată în comunicatul Kremlin-ului din 17 martie.

„Este planificat și un schimb de opinii în contextul aprofundării cooperării ruso-chineze pe arena internațională”.

Odată trecut de Congresul Partidului Comunist, care i-a asigurat continuitate la putere, președintele Chinei Xi Jinping își conturează opțiunile strategice de politică externă, oferind asigurări că opțiunea chineză nu este „neo-colonialistă”.

Într-o alocuțiune recentă Xi a mai spus că lumea nu are nevoie de încă un război rece. Remarcile președintelui Chinei s-au constituit într-o respingere a influenței americane, precedând o ofensivă diplomatică care va include curând și o vizită în Rusia, poate chiar săptămâna viitoare.

Se anticipează că Xi va vorbi la telefon și cu președintele Ucrainei Volodimir Zelenski, după ce se deplasează la Moscova – conform unei relatări apărută în Wall Street Journal. Ar fi prima astfel de conversație de la invazia rusă în Ucraina.

Asta vine după ce China a mediat un acord pentru reluarea relațiilor diplomatice între Iran și Arabia Saudită, după o serie de întâlniri secrete la Beijing. Acel anunț a luat prin surprindere administrația Biden și complică încercările de a pedepsi Iranul pentru programul nuclear ca și eforturile vizând poziționarea Israelului față de țări din Golf, după acordurile Abraham mediate de Trump. Luni președintele Biden a spus că anticipează o convorbire telefonică cu omologul său chinez, curând.

Imaginea unei Chine care mediază conflicte internaționale majore este un beneficiu de imagine pentru Xi. Strategia Beijingului este menită să contracareze influența globală a Americii, propunând un model care să satisfacă interesele Chinei.

Președintele Xi spune că sub conducerea sa, țările nu vor trebui să aleagă ceva anume, în bătălia dintre autocrație și democrație. Yun Sun, de la Centrul Stimson din Washington spune că „China înțelege că trebuie să creeze ceva nou. Trebuie să creeze un nou spațiu care să redefinească locul Chinei în lume și ordinea mondială”.

Acuzată că ia partea Rusiei, China susține că e de partea păcii. Beijingul dorește să dovedească că nu depinde de America sau de Occident, ci că e un actor principal pe scena globală. De la înțelegerea iraniano-saudită, presa fidelă regimului comunist arată că Statele Unite ar fi șocate de succesul Beijingului ca forță „pacifistă”.

Călătoria în Rusia ar putea da la iveală, însă, limitele diplomației chineze. Dacă Iranul și Arabia Saudită vorbeau de ani de zile și exista disponibilitate de reconciliere, nu același lucru se poate spune despre Rusia și Ucraina.

„Capacitatea Chinei de a identifica și capitaliza ocazii diplomatice în Orientul Mijlociu nu înseamnă că ar fi gata sau pregătita ca mediator în conflictul ruso-ucrainian” - a spus Amanda Hsiao de la Crisis Group.

10 primari socialiști se alătură „Mișcării pentru popor”, create de Partidul Șor, la o zi după ce deputatul Alexandru Nesterovschi a anunțat că părăsește Partidul Socialiștilor și fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor din Parlament ca să adere la aceeași mișcare, care organizează proteste antiguvernamentale în Chișinău și în alte localități ale țării.

Anunțul a fost făcut de deputata Partidului Șor, Marina Tauber, pe 16 martie. Potrivit ei, este vorba despre primarii unor sate din raioanele Soroca, Cantemir, Comrat, Căușeni, Drochia și Sângerei.

„Mișcarea pentru popor” susține că primarii au decis să i se alăture pentru a cere autorităților să plătească facturile cetățenilor pentru lunile de iarnă, o revendicare relativ nouă a organizatorilor manifestațiilor antiguvernamentale.

Plecarea lui Nesterovschi a fost criticată de foștii săi colegi de partid.

Vicepreședintele parlamentului din partea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Vlad Batrîncea, a spus că „de opt-nouă luni se încearcă mituirea parlamentarilor socialiști”, fără a preciza de către cine anume, iar Nesterovschi „nu a opus rezistență”. Potrivit lui Batrîncea, PSRM i-a oferit șansa de a „reveni în fracțiune și de a spune că nu el a scris scrisoarea de demisie, ci doar a semnat-o”.

Fostul președinte al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a calificat plecarea lui Nesterovschi drept „o trădare a echipei” și a spus că acesta s-ar fi putut alătura protestelor și fără a părăsi partidul sau fracțiunea.

Parlamentul a votat joi, 16 martie, în lectură finală, proiectul de lege prin care sintagmele „limba moldovenească”, „limba de stat”, „limba oficială”, „limba maternă” și „limba noastră” vor fi substituite cu „limba română” în legislația din R. Moldova, inclusiv în Constituție.

Proiectul de lege „privind implementarea considerentelor unor hotărâri ale Curții Constituționale” a fost votat de 58 de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate.

Parlamentari din opoziția socialistă și comunistă au protestat afișând pancarte pe care scria „Poporul este suveran! PAS-ul este tiran!”, „Ion Druță: Limba moldovenească este maica, limba românească este fiica” și „Constituția R. M.: Moldova, moldoveni, moldovenească”.

De cealaltă parte, deputații PAS au aplaudat în picioare adoptarea acestei decizii.

Noile prevederi vor intra în vigoare după publicarea legii în Monitorul Oficial. După aceasta, în decurs de 30 de zile, Agenția Resurse Informaționale Juridice va modifica manual toate actele normative în sistemul „Registrul de stat al actelor juridice” în care apare sintagma „limba moldovenească”, înlocuind-o cu „limba română”.

În debutul ședinței, reprezentanții fracțiunii Blocului Comuniștilor și Socialiștilor Vladimir Voronin și Vladimir Bolea au declarat că modificările sunt ilegale și că le vor ataca la Curtea Constituțională.

Anterior, experții Centrului pentru Resurse Juridice au explicat că această lege nu aduce nicio schimbare din punct de vedere juridic și nu trebuie modificată Constituția prin votul a două treimi din deputați sau prin referendum. Ei au precizat că hotărârea Curții Constituționale cu privire la limba română trebuia să fie aplicată până în martie 2014.

În 2013, fiind sesizată de Partidul Liberal, Înalta Curte a constatat că Declarația de independență a R. Moldova, în care limba de stat este româna, prevalează Constituției din 1994 în care articolul 13 prevede că limba de stat este „moldovenească”.

După Silicon Valley Bank în America, banca elvețiană Credit Suisse intră în criză, dând frisoane lumii financiare că anul 2008 s-ar putea repeta.

Recent, în Statele Unite, două bănci medii dar importante au dat faliment. Prăbușirea băncii Silicon Valley din California, o firmă de care erau dependente multe companii de înaltă tehnologie, a provocat valuri în lumea financiară deși administrația Biden s-a grăbit să declare că depozitele clienților sunt garantate.

O săptămână mai târziu, acțiunile băncii elvețiene Credit Suisse, instituție cu o tradiție de 167 de ani, se prăbușeau.

Cele două crize nu sunt legate direct, dar venind la scurt timp una după cealaltă, au reaprins temerile că finanțele globale s-ar putea afla în pragul unui nou an 2008, scrie Reuters.

Joi, 16 martie, Credit Suisse a anunțat că va împrumuta până la 54 de miliarde de dolari de la Banca Centrală elvețiană pentru a-și menține lichiditatea, dar analiştii financiari spun că ar putea să nu fie suficient.

Cu o zi mai devreme, valoarea acțiunilor Credit Suisse pierduseră mai bine de 30% la bursă, după ce principalul acționar, Banca Națională saudită a anunțat că nu mai creditează banca elvețiană.

Rădăcina problemelor

Situația precară în care se află banca elvețiană se datorează unui șir de scandaluri și greșeli de management, arată analiza Reuters, acumulate în decursul anilor.

Din 2021, acțiunile Credit Suisse pierd la bursă, din cauza prăbușirii unor mari fonduri de investiție.

Au urmat o serie de scandaluri și schimbări rapide în conducerea băncii, care au subminat și mai mult încrederea pieței în managementul instituției financiare.

În 2022, Antonio Horta-Osorio a demisionat din funcția de președinte pentru încălcarea regulilor COVID-19, la doar opt luni după ce fusese angajat tocmai ca să restructureze banca și să o aducă pe linia de plutire. Urmașul lui a venit, șase luni mai târziu, cu un plan de restructurare, care însă nu a câștigat susținerea acționarilor.

În toți acești ani, banca a pierdut clienți dar fuga acestora s-a transformat în exod în toamna lui 2022, când a circulat zvonul neîntemeiat că banca ar fi în pragul falimentului.

Credit Suisse a confirmat luna trecută că în al patrulea trimestru al anului 2022, clienții au retras depozite în valoarea de 118 miliarde de dolari. Banca a încheiat anul cu cea mai mare pierdere anuală de peste 7,5 miliarde de dolari de la criza financiară din 2008.

În decembrie, Credit Suisse a cerut investitorilor o infuzie de capital nou, de 4,3 miliarde de dolari.

Acțiunile Credit Suisse au pierdut în ultimul an 75% din valoare.

Pentru a calma investitorii, Credit Suisse a anunțat – pe lângă creditul pe care-l va lua de la Banca Centrală – că se va concentra mai mult pe marii săi clienți ultra-bogați, reducând în același timp activitatea volatilă de investiții bancare.

Cât de importantă este Credit Suisse?

Banca se numără printre cei mai mari administratori de averi din lume. Mai important, constată Reuters, este una dintre cele 30 de bănci cu importanță sistemică la nivel mondial: falimentul ei s-ar resimți la nivel global. Intră în categoria „too big to fail” (prea importantă, ca să ne permitem un eșec).

Credit Suisse este o bancă locală elvețiană specializată în gestionarea de averi, servicii bancare de investiții și gestionarea de active. Are puțin peste 50.000 de angajați. La sfârșitul anului 2021, gestiona active în valoarea de peste 1,7 trilioane de dolari.

Cu peste 150 de filiale în aproximativ 50 de țări, Credit Suisse este banca privată a unui număr mare de antreprenori, indivizi și companii bogate și ultrabogate, mai arată Reuters.

Peste 30 de organizații neguvernamentale și activiști civici cer autorităților să renunțe la intenția de a oferi Mitropoliei Basarabiei clădirea istorică din centrul Chișinăului care găzduiește un bloc al Bibliotecii Naționale a R. Moldova.

Într-o scrisoare deschisă, publicată de portalul platzforma.md, semnatarii reclamă că inițiativa contravine legislației în vigoare și principiului statului laic, este discriminatorie și privează locuitorii și oaspeții Chișinăului de un bun public.

Ei cer președintei Maiei Sandu, Parlamentului și Guvernului să desfășoare „un proces larg consultativ” și să identifice oportunități de finanțare pentru restaurarea clădirii.

Proiectul care prevede că sediul fostului Seminar Teologic din Chișinău va fi transmis cu titlu gratuit, prin derogare de la lege, din proprietatea statului în cea a Mitropoliei Basarabiei a fost înaintat de un grup de deputați PAS și a stârnit dezbateri în spațiul public.

Autorii inițiativei susțin că în acest fel vor restabili „echitatea istorică” față de Mitropolia Basarabiei, proprietățile căreia au fost confiscate și naționalizate de regimul sovietic. Asta deși R. Moldova nu a trecut, după destrămarea URSS, printr-un proces de retrocedări și statul restituie sau compensează bunurile confiscate doar de la persoanele fizice care au fost supuse represiunilor politice.

Oameni de cultură s-au arătat îngrijorați de soarta colecțiilor speciale, inclusiv de carte veche și rară, care se află în blocul doi al bibliotecii. Mitropolia Basarabiei a dat asigurări că nu-i va schimba destinația și că va restaura monumentul de arhitectură și istorie.

Președinta Maia Sandu a comentat că „relația R. Moldova cu România nu poate fi într-un singur sens”, sugerând că România a finanțat restaurarea mai multor monumente și clădiri istorice din R. Moldova. Ea a promis că autoritățile vor organiza consultări publice, pentru a identifica „soluțiile pentru îngrijorările care au fost formulate”.

Marea Britanie va continua să ajute militar Ucraina, pentru că aceasta ar fi cea mai bună modalitate de a proteja R. Moldova de o potențială invazie a Rusiei, a spus, la Chișinău, ministrul britanic de Externe, James Cleverly.

Guvernul Regatului Unit a anunțat că va oferi finanțare suplimentară de 10 milioane de lire sterline pentru a întări reziliența R. Moldova în fața interferenței maligne a Rusiei. Banii vor fi folosiți pentru reformele economice și de guvernare, inclusiv pentru sectorul energetic.

Întrebat de Europa Liberă dacă Marea Britanie intenționează să ofere și ajutor militar Republicii Moldova, șeful diplomației britanice a răspuns că amenințările directe la adresa R. Moldova s-au redus în ultima perioadă, iar înarmarea Ucrainei rămâne o prioritate a Occidentului.

„Una dintre cele mai bune metode de a ajuta să protejăm fizic R. Moldova este de a asigura că ucrainenii sunt capabili să se apere de atacurile ruse. Dar R. Moldova este expusă amenințărilor hibride, directe și imediate, tocmai de aceea noi acordăm asistență tehnică, ajutăm în domeniul anticorupție, oferim ajutor împotriva atacurilor cibernetice”, a precizat Cleverly.

De asemenea, el a remarcat că Rusia încearcă de mai mulți ani să destabilizeze guvernările pro-europene din R. Moldova.

Aflat într-o vizită oficială la Chișinău, șeful diplomației britanice a amintit că Regatul Unit i-a pus pe lista de sancțiuni pe oligarhii moldoveni Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor care „în mod sistematic furau de la cetățeni” și caută în continuare persoane care merită sancțiuni similare.

În declarațiile pentru presă susținute împreună cu ministrul britanic de Externe, șeful diplomației de la Chișinău, Nicu Popescu, a subliniat că R. Moldova „este în afara oricărui pericol de ordin militar”, dar a vorbit despre încercări de destabilizare și a mulțumit britanicilor pentru că au sancționat anterior „fugari moldoveni”.

„Subliniem faptul că unii din acești fugari încearcă să aducă violența pe străzile noastre, încearcă să destabilizeze R. Moldova și încearcă să o împingă într-o stare foarte periculoasă. Lucrăm împreună cu partenerii noștri pentru a asigura că R. Moldova rămâne într-o stare de calm și pace”, a precizat Popescu.

Anul trecut, predecesoarea lui James Cleverly, Liz Truss, a declarat că Marea Britanie ar fi început discuții cu aliații internaționali cu privire la trimiterea de armament modern în Republica Moldova pentru a o proteja de Rusia.

Deputații Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) au elaborat un proiect de lege prin care cetățenii Republicii Kosovo, nerecunoscute de autoritățile moldovene, vor putea primi vize pentru a intra în R. Moldova.

Motivul principal pentru această decizie ar fi că delegația din Kosovo este așteptată la summit-ul Comunității Politice Europene, care va avea loc pe 1 iunie în R. Moldova.

Potrivit proiectului de lege, deținătorii de pașapoarte kosovare ar putea obține vize electronice, pe termen scurt, pentru a participa la forumurile internaționale organizate de R. Moldova.

Autorii proiectului de lege invocă și alte argumente: „adaptarea legislației la noile realități social-obiective, existente la nivel internațional” și dreptul la libera circulație.

Majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene au recunoscut independența Kosovo, stabilind relații diplomatice și recunoscând, în consecință, actele emise de structurile regiunii.

Statele UE care nu au recunoscut independența Republicii Kosovo și-au ajustat legislația și au instituit un regim de călătorie pentru kosovari și le acceptă documentele.

Având un conflict înghețat și o republică autoproclamată pe teritoriul său - în regiunea transnistreană, R. Moldova nu recunoaște independența Kosovo, considerând-o un precedent periculos.

O hotărâre a Parlamentului de la Chișinău, din 2008, spune că „declararea unilaterală a independenței provinciei, parte componentă a unui stat suveran recunoscut pe arena internațională, este o gravă încălcare a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Serbia”.

În toamna anului 2021, administrația prezidențială rusă a elaborat un document strategic care descrie planul Moscovei pentru a transforma Republica Moldova într-un satelit al său, arată un document intitulat „Obiectivele strategice ale Federației Ruse în Republica Moldova”, primit simultan de mai multe redacții, printre care: Süddeutsche Zeitung, Yahoo News și The Dossier Center.

Unul dintre obiectivele stabilite de dezvoltatorii documentului este de a forța Moldova să se alăture Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) și să-și extindă participarea la Uniunea Economică Euroasiatică (EAEU).

Obiectivele Rusiei în Moldova sunt: militar-politice, comercial-economice și umanitare și defalcate pe gradul de urgență - până în 2022, 2025 și 2030.

Obiectivele pe termen scurt includ neutralizarea oricăror acțiuni ale guvernului republicii care vizează eliminarea prezenței militare ruse în Transnistria, crearea unei rețele de organizații neguvernamentale care promovează dezvoltarea relațiilor ruso-moldovenești, precum și deschiderea Consulatului General al Rusiei în capitala Găgăuziei, Comrat.

Până în 2025, Administrația Prezidențială și-a propus să creeze sentimente pro-ruse în rândul elitei moldovenești, extinzând numărul mișcărilor politice prietenoase cu Rusia.

În paralel, Moscova trebuie să împiedice „romanizarea” Moldovei și să asigure păstrarea învățământului din țară în limba rusă.

În fine, până în 2030, documentul prevede extinderea participării Republicii Moldova la Uniunea Economică Eurasiatică, crearea unor grupuri stabile de influență rusă în republică și soluționarea conflictului transnistrean pe baza statutului special al Transnistriei.

Un alt obiectiv pe termen lung a fost stabilirea limbii ruse ca limbă oficială în Moldova, în special prin asigurarea prezenței presei rusești în țară.

Strategia acoperă 9 ani, în care Rusia ar trebui să lupte activ împotriva influenței NATO, a UE, a SUA, a Turciei și Ucrainei asupra Moldovei, reiese din document.

Unul din instrumentele de influență economică prin care Moldova poate fi făcută dependentă de Moscova sunt importurile rusești de gaze.

Autori ai documentului ar fi Andrei Vavilov și Dmitri Kozak, apropiați ai Kremlinului.

Potrivit aceleiași surse, Vavilov a lucrat aproximativ 10 ani în FSB, iar în 2007 s-a mutat la Fundația Russkiy Mir, înființată în același an de Vladimir Putin pentru a răspândi limba și cultura rusă în străinătate.

În 2022, fondul a intrat sub sancțiunile UE ca instrument de influență a Rusiei în străinătate, iar în 2011, Vavilov s-a mutat la Administrația Prezidențială, continuând să lucreze ca expert la fundație unde finanțează proiecte.

Un alt autor al strategiei ar fi Viktor Lisenko, adjunctul șefului departamentului prezidențial pentru relațiile interregionale și culturale cu țările străine, care este direct subordonat lui Kozak și care menține legătura cu generalul FSB Dmitri Miliutin, care supraveghează direcția moldovenească din partea serviciilor speciale.

La începutul lunii februarie, la o ședință a Consiliului European, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a spus că serviciile secrete ucrainene au interceptat „un plan detaliat al Rusiei de destabilizare a situației din Moldova” pentru a instala un guvern marionetă la Chișinău.

La rândul său, președintele R. Moldova, Maia Sandu, a confirmat că a primit într-adevăr informații despre provocări iminente de la Kiev.

„Acesta este un plan pe termen scurt cu acțiuni care implică oameni cu pregătire militară în haine civile, care vor ataca clădiri guvernamentale și vor lua ostatici”, a spus ea.

Pe 11 martie, purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al SUA, John Kirby, a raportat că serviciile de informații americane consideră că indivizii legați de serviciile de securitate ruse intenționează să provoace o revoltă împotriva guvernului moldovenesc pentru a instala o administrație prorusă în țară.

Potrivit lui Kirby, SUA au dovezi că Rusia lucrează pentru a slăbi guvernul Republicii Moldova.

Câțiva senatori republicani au respins declarații ale guvernatorului din Florida, Ron DeSantis care a criticat sprijinul american pentru Ucraina, împotriva agresiunii ruse. Dat fiind faptul că DeSantis este un posibil candidat cu șanse la președinție, această situație ilustrează diviziunile care există în partid cu privire la această chestiune.

Cei mai mulți politicieni aleși republicani, la nivel federal, sprijină Ucraina. DeSantis a declarat la rețeaua de televiziune FOX, aliniindu-se cu fostul președinte Trump că nu este în interesul vital de securitate al Statelor Unite să se amestece și mai mult în ceea ce a numit o „dispută teritorială între Ucraina și Rusia”.

Acest răspuns a fost la un chestionar, lansat de realizatorul de televiziune Tucker Carlson pentru toți candidații prezidențiali potențiali din Partidul Republican. Trump a spus și el că a înfrunta Rusia în Ucraina nu este în interesul vital de securitate al Americii. În replică, senatorul republican de Texas, John Cornyn s-a declarat „deranjat” de poziția lui DeSantis.

„Cred că este un om deștept. Vreau să aflu mai mult despre ce a spus și sper că nu crede că va trebui să îmbrățișeze această linie a lui Tucker Carlson pentru a câștiga preliminariile” – a spus senatorul. Apoi Cornyn a repetat pe Twitter un comentariu care-i aparține lui Jay Nordlinger de la National Review care a scris „DeSantis dă dovadă că nu înțelege o chestiune crucială”. Tot pe mediile de socializare senatorul Lindsey Graham a scris „pentru cei care cred că invazia barbară și neprovocată a Rusiei în Ucraina nu este o prioritate pentru America – nu înțelegeți multe”.

El a continuat „cei care și-au făcut un calcul greșit cu privire la intențiile lui Hitler au deschis calea unui război mai amplu și au pierdut ocazii multiple să-l oprească la timp. Acum nu este momentul să repetăm greșelile trecutului”. Senatorul Marco Rubio a declarat într-un program de radio conservator „nu este vorba despre o dispută teritorială așa cum nu ar fi o dispută teritorială dacă America decide că vrea să invadeze Canada sau să preia Bahamas”.

Indiferent de provocări, Statele Unite vor continua să fie alături de Republica Moldova, a declarat la Chișinău, înaltul oficial american Dereck J. Hogan, la începutul reuniunii Dialogului Strategic SUA-R. Moldova.

Adjunctul principal al asistentului secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene și eurasiatice și o delegație americană discută cu autoritățile moldovene consolidarea statului de drept și buna guvernare, securitatea, probleme de economie și diplomație publică.

În declarațiile de presă susținute alături de ministrul de Externe, Nicu Popescu, înainte de reuniune, Dereck Hogan a spus că Statele Unite abia așteaptă să continue colaborarea cu guvernarea de la Chișinău.

Anterior ambasador al Statelor Unite la Chișinău, Dereck Hogan, a remarcat schimbările „istorice” care s-au petrecut în Republica Moldova în ultimii doi ani.

„Am fost martorii unei dorințe incredibile a R. Moldova de a se integra în Uniunea Europeană. Când cetățenii moldoveni au ales calea către Uniunea Europeană și și-au exprimat angajamentul de a combate corupția, am fost alături de ei. Când Rusia a început războiul împotriva Ucrainei, noi am fost alături de R. Moldova”, a spus Hogan, reamintind sprijinul financiar al Washingtonului pentru Republica Moldova în contextul războiului, dar și al crizei energetice.

Nicu Popescu a spus, la rândul său, că sprijinul și prietenia Statelor Unite ajută autoritățile să păstreze pacea, stabilitatea și reziliența în Republica Moldova.

„Relațiile dintre statele noastre nu au fost niciodată mai puternice. În cadrul dialogului de astăzi, există patru categorii de subiecte importante: lucrăm împreună pentru consolidarea statului de drept, securitatea și apărarea noastră, cooperarea comercial-economică și diplomație publică”, a precizat șeful diplomației moldovene.

Dialogul strategic dintre Statele Unite și Republica Moldova a fost reluat în aprilie 2022. Înainte de reuniunea de la Chișinău, a avut loc una similară în România, condusă de Dereck Hogan.

La București, Hogan a spus jurnaliștilor că Statele Unite vor continua să facă schimb de informații cu guvernul de la Chișinău și să-i ofere sprijin, inclusiv financiar, pentru a contracara o „tactică a destabilizării” pe care Rusia ar folosi-o în Republica Moldova.

O dronă americană care s-a ridicat la sol din România s-a prăbușit marți după ce s-a ciocnit cu un avion rusesc deasupra Mării Negre. Pentagonul a dat vina pe Rusia, în timp ce Moscova neagă orice coliziune.

Două avioane rusești de vânătoare Su-27 au făcut ceea ce armata americană a descris ca fiind o interceptare „nesăbuită” a dronei MQ-9 „Reaper” în spațiul aerian internațional, înainte ca unul dintre ele să se ciocnească de ea intenționat pentru a o forța să se prăbușească în mare.

Unul din avioanele rusești de vânătoare s-a ciocnit de o dronă americană de supraveghere deasupra Mării Negre, forțând SUA să-și doboare drona, transmite BBC.

„De fapt, acest act nesigur și neprofesionist al rușilor aproape că a provocat prăbușirea ambelor aeronave”, a declarat într-un comunicat generalul forțelor aeriene americane James Hecker, care supraveghează forțele aeriene americane în regiune.

Un înalt oficial militar american a declarat pentru New York Times că MQ-9 a decolat de la baza sa din România (cel mai probabil Câmpia Turzii) marți dimineață pentru o misiune de recunoaștere programată în mod regulat, care durează de obicei între nouă și zece ore.

Atac negat de ruși. Interceptare a unei convorbiri rusești

Elicea dronei a fost avariată iar apoi a fost doborâtă chiar de americani deasupra Mării Negre, la vest de Crimeea, a declarat un oficial american al apărării pentru Fox News. După incident, avionul Su-27 rusesc s-a îndreptat spre Crimeea și a aterizat acolo după acest incident, spune oficialul. Nu se știe dacă a existat vreo avarie a avionului Su-27.

În schimb, Ministerul rus al Apărării a negat că aeronavele sale ar fi intrat în contact cu vehiculul aerian fără pilot (UAV), despre care a spus că s-a prăbușit după „manevre bruște”.

„Piloții ruși nu au folosit armele de la bordul aeronavei, nu au intrat în contact cu vehiculul aerian fără pilot și s-au întors în siguranță pe aerodromul lor de origine”, se arată în comunicatul citat de Reuters.

Rusia nu a recuperat drona, iar avionul a fost probabil avariat, a declarat secretarul de presă al Pentagonului, general de brigadă Patrick Ryder, la insistențele jurnaliștilor.

Cu toate acestea, o interceptare a unei convorbiri a armatei ruse arată că aceasta ar fi reușit recuperarea unei părți din epava dronei MQ-9 de pe fundul Mării Negre.

Momentul atacului

Drona MQ-9 Reaper și două avioane SU-27 Flanker operau peste apele internaționale deasupra Mării Negre, când unul dintre avioanele rusești a zburat intenționat în fața dronei fără pilot și a aruncat combustibil în fața ei, potrivit unui oficial american, citat de CNN.

Unul dintre avioane a deteriorat apoi elicea dronei Reaper, care este montată pe spatele dronei, a spus oficialul. Avariile aduse elicei au forțat SUA să-și doboare drona Reaper în apele internaționale din Marea Neagră.

Forțele aeriene americane au emis o declarație în care acuză aeronava rusească de acțiuni nesăbuite.

„La aproximativ 7:03 AM (CET), una dintre aeronavele rusești Su-27 a lovit elicea MQ-9, determinând forțele americane să doboare MQ-9 în apele internaționale. De câteva ori înainte de coliziune, Su-27-urile au aruncat combustibil și au zburat în fața lui MQ-9 într-o manieră nesăbuită, nesănătoasă din punct de vedere ecologic și neprofesională. Acest incident demonstrează lipsă de competență, pe lângă faptul că este riscant și neprofesionist”, a declarat generalul american James B.Hecker, comandantul Forțelor Aeriene din Europa și Africa.

Aeronava MQ-9 desfășura „operațiuni de rutină în spațiul aerian internațional când a fost interceptată și lovită de o aeronavă rusească, ceea ce a dus la prăbușirea și pierderea completă a MQ-9”, a declarat șeful forțelor aeriene americane din regiune.

„De fapt, acest act riscant și neprofesionist al rușilor aproape că a provocat prăbușirea ambelor aeronave”, a completat el.

„Aeronavele americane și aliate vor continua să opereze în spațiul aerian internațional și facem apel la ruși să se comporte profesionist și responsabil”, a adăugat Hecker.

Acest incident urmează un „tipar de acțiuni periculoase ale piloților ruși în timp ce interacționează cu aeronavele americane și aliate peste spațiul aerian internațional, inclusiv deasupra Mării Negre. Aceste acțiuni agresive ale echipajului rusesc sunt periculoase și ar putea duce la calcule greșite și la escaladare neintenționată”, spun forțele aeriene americane.

Casa Albă: „Nu este ceva neobișnuit”, doar „neprofesionist și nesăbuit”

Președintele american Joe Biden a fost informat cu privire la incident de consilierul pentru securitate națională de la Casa Albă, Jake Sullivan, marți dimineață, potrivit purtătorului de cuvânt al Casei Albe, John Kirby.

Și Kirby a spus că „nu este neobișnuit” ca aeronavele rusești să intercepteze aeronave americane deasupra Mării Negre și a spus că au existat și alte interceptări de acest fel în ultimele săptămâni.

Kirby spune, însă, că episodul de marți a fost unic prin cât de „nesigure, neprofesioniste și nesăbuite” au fost acțiunile rusești.

El a adăugat că incidentul reprezintă o „încălcare sfidătoare a legilor internaționale”.

Avioanele rusești și americane au operat deasupra Mării Negre în timpul războiului din Ucraina, dar aceasta este prima interacțiune de acest tip cunoscută, o escaladare potențial periculoasă într-un moment critic al luptei.

SUA operează drone Reaper deasupra Mării Negre încă de dinainte de începutul războiului, folosind dronele spion pentru a monitoriza zona.

Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA a declarat că ambasadorul Rusiei în SUA va fi convonat pentru „interceptarea nesigură” a dronei americane de un avion rusesc deasupra Mării Negre.

Este de așteptat ca Anatoly Antonov, ambasadorul Rusiei în SUA din 2017, să se întâlnească cu înalți oficiali americani în această după-amiază, ora SUA.

Articol preluat de pe pagina Europa Liberă România.

Uniunea Europeană ar putea aloca încă 40 de milioane de euro pentru armata Republicii Moldova, pe fondul dezvăluirilor despre eforturile Rusiei de a răsturna guvernul pro-occidental Chișinău, transmite EUobserver cu referire la un memorandum intern al UE.

Cea mai mare parte a banilor, potrivit sursei, va fi cheltuită pe un „radar mobil de supraveghere cu rază lungă de acțiune la sol” pentru a ajuta R. Moldova să își controleze spațiul aerian.

Restul banilor va fi cheltuit pentru vehicule tactice ușoare de mare mobilitate și pick-up-uri, stivuitoare, autobuze și camioane, echipamente de comunicare și anti-hacking.

Banii urmează să provină din programul Facilității Europene pentru Pace (European Peace Facility), un fond comun de 8 miliarde de euro creat de țările UE, din care cea mai mare parte este destinată pentru Ucraina.

Achizițiile moldovenești vor fi gestionate de sucursala de achiziții militare a Estoniei - Centrul estonian pentru investiții în domeniul apărării.

R. Moldova intenționează, de asemenea, să cumpere „un sistem radar de supraveghere, aeriană în completarea radarului propus în cadrul măsurilor de asistență a UE”, a mai adăugat EUobserver.

Pe 6 martie, președintele Parlamentului și liderul partidului de guvernământ (PAS), Igor Grosu, a declarat într-un interviu că autoritățile moldovenești au solicitat UE sisteme de apărare antiaeriană, prin intermediul programului Facilității Europene pentru Pace.

„Autoritățile europene și-au exprimat disponibilitatea”, a spus Grosu, adăugând că „decizia este încă în curs de analiză”.

De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, mai multe rachete au survolat spațiul aerian al R. Moldova și fragmente de rachete au căzut în câteva localități din nordul țării, la granița cu Ucraina.

Un avion de luptă rus s-a ciocnit, pe 14 martie, cu o dronă militară americană de supraveghere „MQ-9 Reaper” deasupra Mării Negre, într-un incident calificat de armata americană drept un „act nesăbuit și neprofesionist al rușilor”.

Avionul rusesc a lovit elicea dronei, motiv pentru care americanii au fost nevoiți să o prăbușească în Marea Neagră, în apele internaționale, a precizat generalul James Hecker, comandantul Forțelor Aeriene americane în Europa.

Drona americană MQ-9 era într-o misiune de rutină de supraveghere în spațiul aerian internațional când a fost interceptată și lovită de un avion rusesc Su-27, se mai arată în declarația generalului Hecker.

Coliziunea a dus la pierderea completă a dronei MQ-9, a precizat Hecker.

Hecker a spus că în incident au fost implicate două avioane rusești Su-27 care au efectuat o „interceptare nesigură și neprofesionistă” a dronei americane, folosită de forțele aeriene pentru supraveghere și strângere de informații.

Unul dintre avioanele Su-27 a lovit elicea dronei, care a trebuit scufundată, a mai spus Hecker. Incidentul a avut loc marți dimineată. Nu este clar dacă armata americană încearcă acum să recupereze drona, scrie NYT.

Înainte de coliziune, avioanele Su-27 au stropit drona cu carburanți și au zburat prin fața ei „într-o manieră nesăbuită, nesănătoasă din punct de vedere ecologic și neprofesionistă”, a mai spus generalul american.

Incidente ruso-americane, la înaltă altitudine, nu sunt neobișnuite

Hecker a adăugat că avioanele americane și aliate „vor continua să opereze în spațiul aerian internațional” deasupra Mării Negre, ceea ce fac oricum de la izbucnirea războiului din Ucraina, provocat de invazia Rusiei. Totodată, le-a cerut rușilor „să se comporte profesionist și să respecte normele de siguranță”.

Purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, John Kirby, a declarat că drona nu reprezenta nicio amenințare și că opera în spațiul aerian internațional.

Departamentul de Stat va informa autoritățile ruse despre preocupările Washington-ului, provocate de acest incident.

„Președintele [Joe Biden] a fost informat”, a mai spus Kirby.

Nu este neobișnuit ca avioanele rusești să intercepteze avioane și drone aparținând altor state, a precizat Kirby într-o discuție cu presa. „Incidente ruso-americane, la înaltă altitudine, nu sunt neobișnuite”.

A fost însă prima dată când o interceptare de acest gen a dus la prăbușirea unei drone americane în Marea Neagră, a precizat Kirby.

„Zburăm în mod constant peste acel spațiu aerian, de mai bine de un an și vom continua să o facem”, a adăugat Kirby.

Varianta Moscovei

Ministerul rus al Apărării a oferit o altă variantă, și anume că după ce avioanele sale de luptă au decolat pentru a identifica drona, aceasta a început să facă o serie de manevre bruște, a intrat în picaj necontrolat și s-a prăbușit în mare.

„Avioanele rusești nu au folosit armele de la bord, nu au intrat în contact cu drona neidentificată și s-au întors în siguranță la baza de unde decolaseră”, a spus ministerul rus al Apărării, în comunicatul publicat pe Telegram.

Drona zbura în apropierea Peninsulei Crimeea, îndreptându-se spre granița Federației Ruse, cu transponder-ul de identificare închis, mai declară ministerul Apărării de la Moscova, ceea ce contravine instrucțiunilor emise de Rusia pentru spațiul aerian care acoperă zona operațiunilor sale militare din Ucraina.

Baza dronei era în România (NYT)

Un purtător de cuvânt al Pentagonului, generalul Patrick Ryder, a declarat pe de altă parte că tot incidentul a fost filmat, iar dacă armata americană va decide că poate publica imaginile, acestea vor confirma varianta Statelor Unite.

Un înalt oficial militar american, citat de NYT, a precizat că drona americană a decolat de la baza sa din România, marți dimineață, pentru o misiune normală de recunoaștere, care durează între nouă și zece ore.

Dronele de tip „Reapers” pot transporta rachete Hellfire, dar cea implicată în incidentul de marți 14 martie nu era înarmată, a mai spus oficialul militar american. Totodată a precizat că efectua o misiune de recunoștere la aproximativ 120 de kilometri sud-vest de peninsula Crimeea, anexată abuziv de Rusia, când cele două avioane rusești au interceptat-o.

Ambasadorul Rusiei convocat la Departamentul de stat

Statele Unite l-au convocat pe ambasadorul Rusiei pentru a-i înmâna o notă de protest împotriva incidentului care a dus la prăbușirea dronei deasupra Mării Negre, a anunțat Departamentul de Stat pe 14 martie.

„Suntem în contact direct cu rușii, la nivel înalt, pentru a le comunica obiecțiile noastre puternice față de această interceptare nesigură și neprofesionistă, care a provocat pierderea dronei americane ”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de stat, Ned Price reporterilor.

Versiunile referitoare la presupusul atac terorist prezentate de Tiraspol „nu sunt probate în modul stabilit de lege, poartă un caracter speculativ și nu reflectă investigații”, au declarat Europei Libere reprezentanții Biroului politici de reintegrare.

Chișinăul a solicitat Tiraspolului, prin canalul de corespondență al reprezentanților politici, să prezinte informații detaliate despre presupusul atac terorist dejucat și să transmită persoanele reținute „sub răspunderea organelor naționale de drept, în vederea desfășurării investigațiilor în conformitate cu prevederile legislației în vigoare”, anunță Biroul.

Solicitarea Chișinăului nu a fost însă satisfăcută. „Respectiv, persistă suspiciuni privind veridicitatea versiunilor prezentate de Tiraspol în spațiul public”, comentează reprezentanții Biroului politici de reintegrare.

Pe 9 martie, așa-numitul minister al securității de stat al Transnistriei (MGB) a anunțat că ar fi prevenit un „atac terorist” împotriva mai multor „oficiali” din republica nerecunoscută, care ar fi fost pregătit la indicația Serviciului de Securitate al Ucrainei.

Autoritățile de la Kiev au respins acuzațiile, calificându-le drept o provocare regizată de Moscova, care „a ocupat și controlează” Transnistria. Chișinăul a declarat că nu deține astfel de informații.

Mai multe drumuri din țară, inclusiv din Chișinău, au fost blocate minute în șir, în cadrul unui protest organizat de simpatizanţii Partidului Șor, în frunte cu vicepreședinta formațiunii, Marina Tauber.

În așa mod, Partidul Șor și-a propus să convingă guvernarea să plătească facturile cetățenilor pentru perioada rece a anului.

„Să blocăm temporar drumurile. În așa mod să atragem atenția guvernului că noi nu ne vom opri și nu vom ceda până facturile nu vor fi achitate. Așa că mergem înainte...”, a declarat Marina Tauber în fața câtorva zeci de oameni, înainte de a bloca bulevardul Dacia din Chișinău.

Potrivit Poliției, au fost blocate mai multe trasee și străzi din șase raioane. Oamenii legii au amintit că au anunțat că încălcările participanților la proteste vor fi documentate, în contextul în care „au fost încălcate grav prevederile Comisiei pentru Situații Excepționale”.

Soldatul ucrainean Alexandr Mațievschii, executat de soldații ruși, este cetățean moldovean, anunță Ministerul de Externe de la Chișinău. Diplomația R. Moldova condamnă cu vehemență uciderea lui și spune că această faptă poate fi calificată drept „crimă de război și încălcare flagrantă a dreptului internațional umanitar”.

Ministerul de Externe a transmis condoleanțe familiei și prietenilor lui Alexandr Mațievschii și și-a exprimat solidaritatea cu poporul ucrainean. De asemenea, autoritățile de la Chișinău au reafirmat poziția R. Moldova, prin care condamnă războiul brutal al Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Soldatul ucrainean Alexandr Mațievschii lupta împotriva forțelor rusești, împreună cu alți patru camarazi, în apropiere de orașul Soledar, potrivit datelor din decembrie ale Direcției Forței de Apărare Militară „Nord” a Forțele Armate ale Ucrainei.

Nu se cunosc detalii despre cum acesta a ajuns prizonier de război, însă, de curând, a apărut în mediul online un videoclip care arată cum soldații rușii au ucis un luptător ucrainean, ale cărui ultime cuvinte au fost: „Glorie Ucrainei!”. În imagini, militarul ucrainean stă lângă o groapă proaspăt săpată, nu este înarmat și nu poartă vestă antiglonț.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a oferit lui Mațievschii post-mortem titlul de „Erou al Ucrainei”.

Presa din R. Moldova s-a scris că Alexandr Mațievschii s-ar fi născut la Chișinău, unde mama sa a fost detașată și lucra în calitate de tehnolog la o fabrică de încălțăminte.