„Nimeni nu poate obține o victorie decisivă. Trebuie să ne gândim la o pace negociată în Ucraina”, este în esență argumentul profesorului Charles Kupchan, unul din cei mai cunoscuți analiști americani din tabăra „pragmaticilor moderați”.
„Este adevărat că Ucraina va lansa o contraofensivă, în care ar putea recâștiga o parte din teritoriile pierdute, dar este puțin probabil ca asta să-i aducă victoria finală”, spune Charles Kupchan în interviul cu Europa Liberă. Mult mai probabil, până la sfârșitul anului, vom fi „într-un nou impas” pe câmpul de luptă, și pentru această eventualitate, Washingtonul trebuie să fie pregătit „pentru calea diplomatică”, desigur „numai în consens și după consultări cu Kievul și aliații săi”, mai spune profesorul Kupchan.
Negocierea unei încetări a focului, argumentează Kupchan, este „o alternativă mult mai realistă, decât un război care ar putea dura ani de zile”.
Charles A. Kupchan este profesor de afaceri internaționale la Universitatea Georgetown și membru senior la Consiliul pentru Relații Externe. A făcut parte din Consiliul Național de Securitate sub președinții Barak Obama și Bill Clinton. Cea mai recentă carte a sa este Isolationism: A History of America’s Efforts to Shield Itself from the World (Izolaționism: eforturile SUA de a se proteja de restul lumii).
Idei principale:
- Ofensiva „de primăvară” anunțată de Ucraina nu va duce la victoria finală, motiv pentru care Statele Unite și aliații trebuie să fie pregătiți pentru negocieri.
- Războiul din Ucraina este cel mai periculos moment geopolitic de la „criza rachetelor din Cuba”.
- Rusia a acționat „imoral și criminal” atacând Ucraina, dar președintele Vladimir Putin și Kremlinul mai gândesc „strategic”, cântăresc „consecințele acțiunilor lor”, mai ales când este vorba de supraviețuirea politică a regimului.
- Pragmatic, Rusia nu ar avea nici un interes să escaladeze războiul din Ucraina la o confruntare cu NATO.
- S-ar putea ca până la sfârșitul lui 2023, atât Rusia cât și Ucraina să ajungă în punctul unde ar fi dispuse să negocieze un acord.
- Anul 2024 este un an electoral în Statele Unite și Uniunea Europeană. „Dacă aș fi președintele [ucrainean Volodimir] Zelenski, aș fi îngrijorat de nivelul sprijinului Occidental pe termen lung”.
- „Majoritatea țărilor din lume stau în tribune, și se uită” la confruntarea din Ucraina, evită să ia partea cuiva.
- O țară mică, cum este Moldova, din zona de război, ar trebui să facă toate eforturile pentru a se integra în structurile occidentale, fără „să facă valuri”, fără să provoace, cum a făcut Georgia în 2008.
Europa Liberă : Unii analiști, precum Anne Applebaum sau politicieni precum Ministrul american al Apărării Lloyd Austin susțin că războiul din Ucraina nu se poate încheia decât fie cu o înfrângere totală a președintelui rus Vladimir Putin, fie cu slăbirea Rusiei până la punctul în care să nu poată repeta „ceea ce a făcut în Ucraina.” Respingeți aceste argumente ca „iluzii, nu gândire strategică”.
Între timp, Ucraina pregătește o mare contraofensivă, cu tot sprijinul Occidental și nimeni nu vorbește – cu foarte puține excepții – de negocieri. Pe care le considerați însă singura cale realistă. De ce ?
Charles Kupchan : „Este adevărat, ucrainenii se pregătesc de o mare ofensivă, și sunt hotărâți să recucerească mai multe teritorii ocupate. Cred că vor recupera ceva din regiunile aflate acum sub ocupație rusă. În aceast context, Statele Unite și aliații lor vor face tot ce pot pentru a sprijini și a asigura succesul ofensivei ucrainene.
Cu toate acestea, nu cred că această contraofensivă va aduce o victorie a Ucrainei. Vor fi zile bune și zile rele, rușii și-au întărit pozițiile defensive, mai ales în sud. Ucraina duce lipsă de muniții și oameni, apărarea antiaeriană este slăbită (spun și ultimele documente secrete ale Pentagonului, publicate în internet). Cred că în pofida unor progrese, după câteva luni, vom fi din nou în impas. De aceea, Statele Unite ar trebui să aibă și o strategie diplomatică, pe care să o discute cu aliații și cu Kievul și să fie pregătite să o pună în practică, în momentul când apare blocajul pe front.
Mi se pare o alternativă mult mai de bun simț, decât un război care să dureze ani de zile, să ucidă și mai mulți oameni, să distrugă infrastructura de bază a Ucrainei, și la nivel mondial să producă o criză continuă de energie și alimente.”
Europa Liberă : Vreun semnal că cineva, în administrația de la Washington, se gândește la așa ceva?
Charles Kupchan : „Nu știu pentru că nu am informații din interiorul administrației, nu știu ce se discută în spatele ușilor închise. Dar cred că administrația Biden ar trebui să discute cu Kievul și această alternativă. Ar trebui să poarte această discuție.”
Europa Liberă : Anul trecut, într-o analiză pentru Politico ați scris că războiul din Ucraina este cel mai periculos moment geopolitic de la criza rachetelor din Cuba. Evaluarea este valabilă și astăzi?
Charles Kupchan: „Da, chiar cred că momentul actual ar putea fi mai periculos. Criza rachetelor din Cuba a avut loc în timpul unui Război Rece, acum suntem într-un război fierbinte, se trage cu rachete, oameni mor. Am avut chiar câteva incidente care au mărit pericolul unei escaladări. Unul a fost când resturi de rachete au căzut pe teritoriul Poloniei. S-a dovedit că era o rachetă ucraineană, dar au fost momente de mare tensiune când s-a speculat că Rusia ar fi lovit teritoriul Poloniei, a unei țări NATO.
Cu câteva săptămâni în urmă, avioane de luptă rusești au forțat prăbușirea [în Marea Neagră] a unei drone americane [de supraveghere], spus mai clar, avioane ruseși au intrat într-o acțiune ostilă cu o instalație militară americană, și asta este foarte periculos. De aceea trebuie să fim mereu conștienți că există pericolul ca acest conflict să se extindă.
Până acum ambele părți au reușit să evite o escaladare. Nu văd de ce Rusia ar vrea să escaladeze conflictul, cu greu se descurcă cu Ucraina, la ce le-ar mai trebui un conflict cu NATO ? Nu cred că războiul din Ucraina se va transforma într-un război între Rusia și NATO, în al Treilea Război Mondial, dar pericolul există și nu-l putem ignora.”
Europa Liberă: Raționamentul dumneavoastră pleacă de la premiza că Rusia acționează rațional, dar sunt mulți observatori și politicieni care v-ar contrazice. Nu a fost nimic rațional, de exemplu, în lansarea invaziei în Ucraina, de aceea a și venit ca o surpriză. De ce ar fi acum mai rațională, și ar evita escaladarea ?
Charles Kupchan : „Ceea ce a făcut Rusia în Ucraina este total imoral, ilegal și irațional, dar nu cred că Vladimir Putin și Kremlinul sunt total divorțați de realitate, cred că mai acționează rațional, că se gândesc la efectele războiului, la modul cum se va termina și mai ales la supraviețuirea politică a acestui regim.
Putin este mereu preocupat de supraviețuirea sa politică. În consecință, nu cred că se gândesc serios la utilizarea armei nucleare. Iar când vine vorba de încetarea luptelor, prin negocieri, cred că rușii ar avea multe motive să fie serioși.
Ținând cont de costurile războiului pentru Rusia, de numărul mare de militari morți, de lipsa de progrese pe front, în Donbas - și asta în pofida faptului că au trimis zeci de mii de trupe noi în ultimele luni - ținând deci cont de toate aceste aspecte, nu este imposibil ca la sfârșitul lui 2023, Rusia și Ucraina să ajungă în punctul în care să fie dispuse să negocieze o încetare a luptelor.”
Europa Liberă: Dacă războiul nu se încheie la sfârșitul anului, intrăm în 2024, an electoral în Statele Unite, cu alegeri prezidențiale și parțiale pentru Congres. Uniunea Europeană, pe de altă parte va avea alegeri pentru Parlamentul European și se va crea o nouă Comisie Europeană. În aceste condiții, cum credeți că va evolua sprijinul pentru Ucraina, va rămâne la nivelul actual, care este foarte ridicat?
Charles Kupchan : „Este o întrebare centrală. Dacă aș fi președintele [ucrainean Volodimir] Zelenski, mi-aș face gînduri despre sprijinul Occidental pe lungă durată. Până acum, sprijinul occidental a fost foarte generos. Guvernele, de pe ambele maluri ale Atlanticului, au dat dovadă de multă determinare. Acum șase luni, nu aș fi crezut că sprijinul financiar și militar va fi atât de constant, și la un nivel mereu ridicat. Dar - și este un „dar” important - chiar și în aceste condiții, Occidentul are probleme să livreze Ucrainei tot ajutorul de care are nevoie ca să continue războiul eficient.
Cele mai recente achiziții de arme ale Ucrainei (13-15 mai, 2023)
Între 13-15 mai, președintele ucrainean Volodimir Zeleski a făcut un turneu fulger „de cumpărături” militare în Italia, Franța, Germania și Marea Britanie :
Ce a obținut ?
- Marea Britanie a promis alte sute de rachete pentru apărarea aeriană, precum și drone de atac cu o rază de acțiune de peste 200 de kilometri.
- Franța a declarat că va furniza Ucrainei zeci de tancuri ușoare și vehicule blindate, împreună cu sisteme de apărare aeriană nespecificate.
- Germania a anunțat alte echipamente în valoare de 2,7 miliarde de euro, inclusiv tancuri, sisteme antiaeriene și muniție.
Ce nu a obținut (încă)?
- O „coaliție internațională a donatorilor de avioane de luptă” – mai precis avioane americane F-16.
- În discuție ar intra Statele Unite, Polonia, Grecia, Danemarca, Slovacia, Belgia, Olanda, Turcia.
- Petru moment, NATO ezită, la fel și Statele Unite, pentru a nu transforma războiul într-o confruntare directă între Rusia și Alianța Nord-Atlantică.
(sursă : AP)
Sunt probleme cu livrările de muniție, din documentele secrete ale Pentagonului am aflat că apărarea antiaeriană a Ucrainei este slăbită. La toate acestea, se adaugă factorul politic.
Este evident că președintelui Biden îi va fi mai greu să obțină tot ce vrea de la Congres. Camera Reprezentanților este controlată de republicani și președintele Camerei a spus deja că, citez, „nu va mai scrie cecuri în alb pentru Ucraina”. Sprijinul opiniei publice scade dramatic, mai ales printre alegătorii republicani, iar acest subiect [ajutorul pentru Ucraina] va fi unul central în campania electorală. Principalul contracandidat al lui Donald Trump la nominalizarea partidului [pentru a fi candidatul în alegerile prezidențiale], Ron DeSantis [guvernatorul statului Florida], se situează mai degrabă în tabăra izolaționistă.
Evoluții similare au loc și în Europa occidentală, și acolo scade entuziasmul în rândul opiniei publice. Recent, președintele francez Emmanuel Macron a apelat la președintele Chinei, să facă presiuni la Kremlin pentru o soluție diplomatică.
Acum, Ucraina se pregătește de o contraofensivă cu tot sprijinul Occidentului, dar asta nu înseamnă că lucrurile vor fi la fel în șase luni.”
Europa Liberă: Ca urmare a războiului din Ucraina, intrăm în faza unui nou Război Rece, cu democrațiile liberale de o parte, și autocrații ca Rusia și China de cealaltă parte, sau se îndreptăm mai degrabă spre o lume multipolară (cum se pare că și-ar dori și Rusia)?
Charles Kupchan: „Răspunsul este da și da. Pe de o parte, ne îndreptăm spre o confruntare între un bloc democratic, condus de Statele Unite și aliații săi, și un bloc autocrat, condus de Rusia și China. Beijingul s-a apropiat mult de Moscova, și nu m-ar mira să sprijine Rusia și militar, dacă ofensiva ucraineană va reuși, pentru că președintele Xi Jinping nu vrea ca Putin să piardă. Ar vrea ca războiul să se încheie, dar nu ca Putin să fie învins pentru că miza lui este pe supraviețuirea politică a președintelui rus.
Deci, ne îndreptăm spre o confruntare între două blocuri, numai că Estul, de data aceasta, nu va mai fi URSS și țările satelit, va fi Rusia și China, un bloc care se întinde din Europa până la coastele vestice ale Pacificului.
Cu toate acestea, nu cred că ne întoarcem la o lume bipolară pentru că marea majoritate a țărilor din lume nu vor să aleagă o parte, în războiul din Ucraina, preferă să stea în tribune și să aștepte. Iar printre aceste țări se numără forțe emergente importante, ca India, Brazilia, Nigeria, Indonezia. Așa că ne îndreptăm mai degrabă spre o lume multipolară, cu două blocuri mari care se confruntă și multe alte puteri regionale care aleg să fie „nealiniate”.
O precizare importantă: nu cred că este inevitabil un nou război rece cu China. Relația Occidentului cu Rusia, din cauza războiului din Ucraina, nu se va normaliza cât este Putin la putere. Dar în cazul Chinei, nu se știe cum vor evolua relațiile.”
Europa Liberă: Și între toate aceste blocuri și mari puteri regionale, este o țară mică, precum R. Moldova, la granița cu Ucraina, neutră prin constituție și fără nici o apărare credibilă. Ce strategie ar trebui să aleagă?
Charles Kupchan: „Pentru țările care au ghinionul să fie în proximitatea Rusiei, cred că războiul din Ucraina este un moment crucial: a scos clar în evidență intențiile expansioniste ale Rusiei, dar și dorința de neclintit acum a unor țări precum Ucraina și Moldova de a se integra în structurile occidentale.
Nu cred că NATO se va extinde, pentru a primi Ucraina, Moldova sau Georgia. Pentru asta nu există consens între țările membre.
Țelul țărilor din ceea ce numim „zona gri” ar trebui să fie să se integreze total în structurile occidentale, chiar dacă nu devin membre cu numele, să-și extindă cât se poate cooperarea cu NATO, și prin Parteneriatul pentru Pace, să tindă spre admiterea în UE. Integrarea in UE va dura cu siguranță mult timp, dar este „casa naturală” pentru țări ca Moldova, care vor să devină democrații liberale stabile dar au un vecin care nu este interesat să le vadă devenind democrații liberale stabile.
Și încă un gând pentru țări ca Moldova: să fie discrete, în timp ce-și fac serios temele de acasă pentru a deveni membri deplini ai structurilor occidentale.
Este greșeala pe care a făcut-o [președintele georgian Mihail] Saakashvili în 2008, dacă nu l-ar fi provocat pe Putin poate că țara ar fi astăzi într-o poziție mult mai bună. Aș putea spune același lucru despre Ucraina: poate ar fi putut evita dezastrul războiului dacă s-ar fi integrat „pe tăcute” în structurile occidentale devenind un membru de facto al NATO, fără a pune acest lucru în constituție, fără a lua și alte decizii care poate au exacerbat tensiunile cu Rusia.
Dar ca să ne întoarcem la începutul discuției: cred că Rusia a pierdut definitiv Ucraina, Putin a început un război care a provocat atâta aversiune în ucraineni încât acum este de neimaginat ca Ucraina să revină în zona de influență a Rusiei. Așa că pentru moment trebuie să ne întrebăm care sunt modalitățile și mecanismele pentru a ancora Ucraina, Moldova, Georgia în Occident. Știm unde vor să ajungă, știm în ce direcție vor să meargă, trebuie numai să găsim modalitatea de a asigura că acest lucru se întâmplă.”
