Război în Ucraina | Macron acuză Rusia că a început „un nou război mondial hibrid”

Ultimele evoluții:​

• Preşedintele francez Emmanuel Macron a acuzat Rusia că „a început un nou tip de război mondial hibrid''. „Ea a decis că informaţia, energia şi alimentele sunt instrumente militare puse în serviciul unui război imperialist continental împotriva Ucrainei''. Pentru Macron, Rusia este „una dintre ultimele puteri imperiale coloniale'' după ce a lansat „un război teritorial'' în Ucraina, relatează AFP.
• „Nici o țară, nici un ministru de externe, nici un președinte de pe lumea asta nu are dreptul să decidă soarta teritoriului Ucrainei, sau soarta ucrainenilor”, a declarat șefa diplomației germane Annalena Baerbock, într-un interviu pentru radio Europa Liberă, acordat marți la Praga, cu ocazia unei vizite la sediul postului nostru de radio.
• La Istanbul, oficialii turci au deschis centrul comun de coordonare pentru exporturile de cereale ucrainene prin porturile de la Marea Neagră și spun că se așteaptă ca transporturile să fie reluate în zilele următoare. Luni, Kiev-ul anunțase că exporturile vor fi reluate treptat prin trei porturi menționate în acordul încheiat recent de Ucraina și Rusia, prin medierea Națiunilor Unite și Turciei.
• Prețul gazului natural pe piața internațională a continuat să crească miecuri, depășind pragul de 214 euro/ Megawatt oră (circa 2.170 dolari pentru o mie de metri cubi) pentru contractele „future” din august, deși cu o zi mai devreme, Uniunea Europeană a decis să-și reducă, în următoarele opt luni, consumul de gaze cu 15 %. Raționalizarea vine ca reacție la o nouă reducere a livrărilor de gaze rusești spre Germania și Europa prin conducta Nord Stream 1, reducere care a început de miercuri 27 iulie.
• Podul strategic Antonivski din regiunea Herson ocupată de ruși a fost lovit din nou de forțele ucrainene în speranța de a perturba principala rută de aprovizionare a armatei ruse.
• Rusia a vizat regiunile ucrainene Odesa și Nikolaev din sudul Mării Negre cu lovituri aeriene la 26 iulie asupra unor clădiri civile și infrastructurii portuare, a declarat armata ucraineană.
• Forțele ruse au continuat să lovească infrastructura civilă din Harkov, al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, și regiunea înconjurătoare din nord-estul țării.

Atacurile aviației ruse au lovit regiunile ucrainene de la Marea Neagră

Rusia a vizat regiunile ucrainene Odesa și Nikolaev din sudul Mării Negre cu lovituri aeriene la 26 iulie asupra unor clădiri civile și infrastructurii portuare, a declarat armata ucraineană.

Clădirile care au fost lovite în regiunea Odesa au fost cuprinse de flăcări, a precizat Comandamentul Operațional Sud al Ucrainei pe Facebook. În regiunea Nikolaev, infrastructura portuară a fost vizată, în pofida acordului pentru reluarea transporturilor de cereale din porturile ucrainene de la Marea Neagră.

Un purtător de cuvânt al forțelor aeriene ucrainene a declarat că bombardiere și avioane de luptă rusești cu rază lungă de acțiune au lansat loviturile din Marea Neagră.

UE critică noua reducere a volumului de gaze livrat de Gazprom țărilor membre

Uniunea Europeană a spus că o nouă micșorare anunțată de Rusia a volumului de gaze livrat țărilor europene este un „pas motivat politic”.

Declarația a fost făcută de Kadri Simson, comisar european pentru energie, înaintea unei reuniuni la Bruxelles a miniștrilor europeni de resort, care discută pe 26 iulie măsuri de urgență pentru reducerea consumului pe timp de vară și stocare a gazelor înaintea sezonului rece.

Cu o zi mai devreme, concernul rus de stat Gazprom a spus că fluxul de gaze către Germania prin conducta Nord Stream 1 va fi redus la 33 de milioane de metri cubi pe zi, începând cu 26 iulie. Acest volum reprezintă jumătate din cel de până acum, care era deja de numai 40% din capacitatea normală. Mai mult, AICI.

Marea Britanie spune că Rusia nu a avut ținte militare atunci când a lovit portul Odesa

Marea Britanie spune că nu există „niciun indiciu” că în portul Odesa bombardat de Rusia pe 23 iulie s-ar fi aflat o navă militară ucraineană și o instalație de rachete, contrazicând afirmațiile Kremlinului despre faptul că ar fi avut ținte militare.

Într-un buletin informațional zilnic despre agresiunea rusă în Ucraina, ministerul britanic al apărării a declarat la 26 iulie că „nu există niciun indiciu că astfel de ținte s-ar fi aflat în locul în care au lovit rachetele”.

Atacul rusesc a avut loc la o zi după ce Rusia a semnat un acord cu Ucraina, ONU și Turcia pentru reluarea exportului de cereale ucrainene prin Marea Neagră, inclusiv prin portul Odesa, după luni în care porturile ucrainene au fost blocate de flota militară rusă. Acordul încheiat la Istanbul, pe 22 iulie, a dat speranțe că poate fi evitată o criză alimentară globală.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de grâu, porumb și ulei de floarea soarelui, dar invazia rusească începută la 24 februarie a periclitat exporturile și a dus la scumpirea alimentelor pe plan global.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a spus la 24 iulie că loviturile rusești care au avut loc după încheierea acordului au distrus „infrastructura militară” și o „navă de patrulare” a marinei ucrainene. Mai multe AICI.

Zelenski cere sancțiuni mai dure împotriva Rusiei din cauza „războiului gazelor” declanșat de Gazprom

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a îndemnat Europa să riposteze la „războiul gazelor” al Rusiei prin intensificarea sancțiunilor împotriva Moscovei, după ce Gazprom a anunțat că va reduce livrările zilnice de gaze prin gazoductul Nord Stream 1 la 20% din capacitate în cursul acestei săptămâni.

Zelenski a spus în discursul său video din seara zilei de 25 iulie că Rusia a lansat o nouă amenințare cu gazul la adresa Europei, numind-o „un război deschis al gazului pe care Rusia îl duce împotriva unei Europe unite”.

Gigantul rus de stat Gazprom invocase anterior „starea tehnică” a unei alte turbine de pe gazoduct, spunând că începând cu 27 iulie va întrerupe funcționarea acesteia. Compania a precizat că acest lucru va duce la scăderea debitului la 33 de milioane de metri cubi pe zi - jumătate din cantitatea actuală.

Serghei Lavrov și-a început turneul prin Africa în Egipt

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov i-a asigurat pe liderii egipteni că Rusia se angajează să livreze comenzile de cereale rusești după ce a ajuns la un acord cu Ucraina privind exporturile pe Marea Neagră.

Lavrov spune că „a reafirmat hotărârea exportatorilor de cereale rusești de a-și respecta toate angajamentele" în timpul întâlnirii sale din 24 iulie cu ministrul egiptean de externe, Sameh Shoukry. El a afirmat într-o conferință de presă că el și Shoukry „au discutat parametrii specifici de cooperare" în domeniul exporturilor de cereale și au convenit ca ministerele lor relevante să rămână în contact.

Lavrov se află în Egipt în prima etapă a unei călătorii în Africa. Urmează să viziteze și Etiopia, Uganda și Republica Democratică Congo. Călătoria are ca scop temperarea îngrijorărilor provocate de întreruperea transporturilor de cereale ucrainene produsă după ce Rusia a invadat fără a fi provocată Ucraina, în februarie.

Acordul la care Rusia a ajuns cu Ucraina la 22 iulie are ca scop să permită exporturile de cereale să părăsească Ucraina pentru a contribui la reducerea inflației și a crizei alimentare mondiale provocate de blocadă.

Un tată plânge lângă fiul său ucis, după un atac al Rusiei asupra Harkovului

De ce mulți dintre soldații ruși refuză să lupte în războiul din Ucraina

Activiștii ruși pentru drepturile omului spun că sute, posibil mii, de militari se opun ordinului de a pleca pe front în Ucraina, de a continua lupta sau de a rămâne pe câmpul de luptă. Trupele care refuză să lupte dau bătăi de cap comandanților ruși care se străduiesc să reînnoiască unitățile epuizate de pe linia frontului de aproximativ 480 de kilometri, de la est de Harkov în nord-est până la Herson în centrul-sud al Ucrainei. Serviciile de informații occidentale spun că pierderile Rusiei sunt substanțiale. Săptămâna aceasta, un comandant militar britanic de top a declarat pentru BBC că până la 50.000 de soldați ruși au fost uciși sau răniți de la începutul invaziei din 24 februarie. Mai multe detalii, AICI.

Dispărut în misiune: Mama unui soldat rus caută cu disperare răspunsuri

Olena Zelenska le-a vorbit membrilor Congresului american despre dezastrele războiului

Prima doamnă a Ucrainei a solicitat Statelor Unite mai multe arme defensive care pot fi folosite pentru a preveni atacurile aeriene rusești care „ucid copii în cărucioare” și care-i pot proteja pe ucraineni de „atacurile teroriste” rusești.

Olena Zelenska se află într-o vizită la Washington în această săptămână și le-a vorbit membrilor Congresului pe 20 iulie la Capitoliul SUA, exprimând recunoștința Ucrainei pentru ajutorul militar pe care SUA l-a trimis până acum, dar a adăugat că acum are nevoie în mod special de sisteme de arme de apărare aeriană.

Ea a spus că fiecare părinte din Ucraina ar trebui să poată să le poată spune copiilor lor că nu vor mai fi atacuri aeriene atunci când îi bagă în pat seara.

Descrierea sa despre „copii uciși în cărucioare” face referire la un atac aerian rusesc de săptămâna trecută, care a ucis o fetiță de 4 ani al cărei corp a fost găsit lângă un cărucior.

„Save gas for safe winter” - UE se pregătește de o iarnă fără gaz rusesc

«Rusia ne șantajează, Rusia folosește gazul ca pe o armă», au fost cuvintele președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen.

Von der Leyen a anunțat miercuri 20 iulie setul de măsuri propuse guvernelor, “strategia de război” a UE presupusă a permite reducerea consumului de energie și introducerea unor economii începând chiar acum, în timpul verii, pentru a permite trecerea cu succes a iernii, care se anunță rece și aducătoare de privațiuni. Mai multe AICI.

Șeful armatei britanice: Rusia a pierdut 50 000 de soldați în Ucraina

Rusia a pierdut aproximativ 50 de mii de soldați uciși sau răniți în invazia sa în Ucraina și aproape 1700 de tancuri au fost distruse, a declarat șeful forțelor armate britanice.

Amiralul Tony Radakin a declarat pentru BBC, într-un interviu difuzat pe 17 iulie, că orice speculație potrivit căreia pierderile ar putea duce la căderea guvernului președintelui rus Vladimir Putin ar fi doar o „iluzie”. „Cred că unele dintre zvonurile cum că nu se simte bine sau că sigur va fi asasina sau elimina, cred că toate acestea sunt iluzii", a spus el despre Putin.

„Ca profesioniști militari, vedem un regim relativ stabil în Rusia. Președintele Putin a fost capabil să înăbușe orice opoziție. Vedem o ierarhie care este învestită în funcție în președintele Putin și, astfel, nimeni la vârf nu are motivația de a-l contesta pe președintele Putin", a adăugat Radakin. „Iar acest lucru este de rău augur”.

Zelenski i-a demis pe procurorul general și pe șeful Serviciului de Securitate ucrainean

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a concediat pe cel mai înalt procuror al țării și pe șeful serviciului de securitate al statului, într-o remaniere care a pornit de la rapoartele potrivit cărora zeci de persoane din serviciile de securitate lucrează în prezent împotriva intereselor ucrainene pe teritoriul ocupat de Rusia.

Decretele semnate la 17 iulie i-au scos din funcții pe procurorul general Irina Venediktova și pe Ivan Bakanov, șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU). Într-o declarație, Zelenski a declarat, fără a-i menționa pe Venediktova sau Bakanov pe nume, că „acțiunile specifice și orice inacțiune a fiecărui oficial din sectorul de securitate și din agențiile de aplicare a legii vor fi evaluate.”

Mai multe, AICI.

Ucraina spune că Rusia se pregătește pentru următoarea etapă a ofensivei

Rusia se pregătește pentru următoarea etapă a ofensivei sale în Ucraina, a declarat un oficial militar ucrainean, după ce Moscova a instruit trupele să intensifice operațiunile militare.

„Nu este vorba doar de atacuri cu rachete din aer și de pe mare”, a declarat Vadim Skibițki, un purtător de cuvânt al serviciilor de informații militare ucrainene, la 16 iulie. „Putem vedea bombardamente de-a lungul întregii linii de contact, de-a lungul întregii linii de front. Există o utilizare activă a aviației tactice și a elicopterelor de atac. În mod clar, pregătirile sunt acum în curs de desfășurare pentru următoarea etapă a ofensivei."

Ministerul britanic al Apărării a avertizat la 17 iulie că Rusia își întărește pozițiile defensive în toate zonele pe care le ocupă în sudul Ucrainei.

Imagini șocante: Artileria rusă a distrus orașul istoric ucrainean Vinița

Tratamentul aplicat de Rusia ucrainenilor capturați provoacă îngrijorarea OSCE

Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa este profund îngrijorată de presupusele rele tratamente aplicate de autoritățile ruse zecilor de mii de ucraineni deportați cu forța din țara lor și trimiși în așa-numitele „centre de filtrare”, se spune într-un raport care sintetizează cercetările efectuate de trei experți, în perioada 1 aprilie - 25 iunie.

„Există informații care indică faptul că oamenii sunt supuși unor interogatorii dure și percheziții corporale umilitoare în astfel de centre", se arată în raportul de 115 pagini consultat de AFP. Raportul a calificat înființarea unor astfel de centre drept o evoluție „alarmantă”. În raport se mai spune că că cei despre care s-a constatat că au colaborat cu autoritățile ucrainene „deseori dispar, pur și simplu”, iar unii ar fi fost transferați în teritoriile controlate de Rusia, unde sunt reținuți sau chiar executați.

Paramedicul Iulia „Taira” Paevskaia: „Portretul cu Putin atârna în fiecare celulă”

ONU, Rusia, Ucraina și Turcia discută siguranța exporturilor de cereale ucrainene

Delegații militare din Rusia, Ucraina și Turcia se întâlnesc la 13 iulie cu reprezentanți ai ONU pentru a discuta despre exportul în siguranță al cerealelor ucrainene, care a fost perturbat din cauza invaziei Rusiei în Ucraina.

Întâlnirea are loc la Istanbul, a declarat ministrul turc al Apărării, Hulusi Akar, la 12 iulie. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a discutat pe 11 iulie despre exporturile de cereale ucrainene în cadrul unei convorbiri telefonice separate cu președintele rus Vladimir Putin și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Țările occidentale și-au sporit cererile de redeschidere a porturilor pentru a permite transporturile de cereale, în special către țările din Orientul Mijlociu și Africa care depind de cerealele ucrainene pentru a-și hrăni populația.

Separatiștii pro-ruși din Ucraina reinstituie pedeapsa cu moartea

Separatiștii susținuți de Rusia din estul Ucrainei au anulat în 12 iulie moratoriul asupra pedepsei cu moartea, la câteva săptămâni după ce au condamnat la moarte trei străini capturați pe câmpul de luptă.

Denis Pușilin, șeful unui grup separatist susținut de Rusia în regiunea ucraineană Donețk, a semnat un decret care ridică moratoriul asupra pedepsei cu moartea, se arată într-o declarație citată de agenția de presă de stat rusă TASS. Mai multe informații, AICI.

SUA afirmă că Iranul se pregătește să le trimită rușilor drone de luptă

Guvernul american susține că Iranul plănuiește să furnizeze Rusiei „sute” de aparate aeriene fără pilot, inclusiv drone cu capacitate de armament, pentru a fi folosite în războiul din Ucraina.

Jake Sullivan, consilier american pe probleme de securitate națională, le-a declarat reporterilor pe 11 iulie că Washingtonul are informații care arată că Iranul se pregătește să antreneze forțele rusești pentru a folosi dronele.

Comentariile vin în contextul în care există rapoarte potrivit cărora armata rusă se luptă să își mențină arsenalul de armament după ce a suferit pierderi semnificative împotriva forțelor ucrainene de la invazia din 24 februarie.

„Guvernul iranian se pregătește să furnizeze Rusiei până la câteva sute de UAV-uri [vehicule aeriene fără pilot], inclusiv UAV-uri capabile să transporte arme, într-un calendar accelerat", a declarat Sullivan reporterilor adăugând că, după informațiile disponibile, Iranul se pregătește să antreneze forțele rusești pentru a utiliza această tehnică de luptă. Nu este clar dacă Teheranul a furnizat deja Rusiei vreunul dintre sistemele fără pilot la bord, spune oficialul american.

„Îi învață pe copii să urască”. Cum sunt „rusificate” școlile din zonele ocupate ale Ucrainei

Părinții și profesorii din zonele ocupate de Rusia în sudul Ucrainei spun că autoritățile de ocupație folosesc șantajul pentru a-i obliga să coopereze cu școlile pro-moscovite, care sunt în curs de înființare pentru anul școlar viitor, transmite Radio Europa Liberă / Radio Libertatea.

Potrivit surselor serviciului ucrainean al RFE/RL, autoritățile de ocupație le spun părinților că își pot pierde drepturile părintești, dacă nu obțin pașapoarte rusești și nu-și trimit copiii la școlile desemnate. Un amplu reportaj, AICI.

Ucraina condamnă decretul prin care ucrainenilor li se acordă cetățenia rusă în mod accelerat

Ucraina a condamnat un nou decret semnat de președintele rus Vladimir Putin care permite ucrainenilor din toate zonele țării să obțină cetățenia rusă.

Decretul „este o altă atingere adusă suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, incompatibilă cu normele și principiile dreptului internațional”, a declarat Ministerul ucrainean de Externe într-o declarație din 11 iulie. Acordarea de pașapoarte cetățenilor ucraineni, afirmă ministerul, este „nulă din punct de vedere juridic și nu va avea consecințe juridice pentru Ucraina”.

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a declarat că decretul privind pașapoartele este un exemplu al „apetitului prădător” al lui Putin și a cerut partenerilor Ucrainei să sporească asistența militară și să introducă noi sancțiuni economice împotriva Rusiei. Decretul spune că toți cetățenii ucraineni și persoanele fără cetățenie care locuiesc în Ucraina pot obține pașapoarte rusești prin aceeași procedură simplificată pe care Moscova a introdus-o în 2019 pentru rezidenții din regiunile Donețk și Luhansk, controlate parțial de separatiștii susținuți de Rusia din 2014.

Începând cu 25 mai anul acesta, această prevedere se aplică și rezidenților din două regiuni ucrainene, Herson și Zaporojie, ocupate parțial în timpul invaziei neprovocate în curs de desfășurare lansate de Moscova în februarie. Acum, decretul se aplică pe întreg teritoriul Ucrainei.

Fostul cancelar al Germaniei Gerhard Schroeder nu se disociază de Putin

Fostul cancelar german Gerhard Schroeder a declarat că dorește să mențină contactul cu președintele rus Vladimir Putin, în ciuda presiunilor pentru ca acesta să rupă relația de prietenie din cauza războiului purtat de Moscova în Ucraina.

Schroeder a declarat pentru ziarul Frankfurter Allgemeine Zeitung, în comentariul publicate pe 10 iulie, că nu va renunța la „oportunitățile de discuții cu președintele Putin”. Schroeder, un social-democrat, a fost cancelar al Germaniei între 1998 și 2005 și, după ce a părăsit funcția, a fost numit președinte al consiliului de administrație al gigantului petrolier rus de stat Rosneft. El a demisionat din funcția de la Rosneft în luna mai și a respins propunerea de a face parte din consiliul de administrație al Gazprom care îi fusese făcută înainte de invazia Rusiei în Ucraina. Mai multe AICI.

Vladimir Putin spune că Rusia abia a început operațiunea militară în Ucraina

Președintele rus Vladimir Putin a avertizat că Rusia abia și-a început acțiunea militară în Ucraina și a provocat țările occidentale care sprijină Kievul să încerce să învingă Rusia pe câmpul de luptă.

Vorbind pe 7 iulie la o întâlnire cu liderii Parlamentului moscovit, Putin i-a acuzat pe aliații occidentali ai Ucrainei că alimentează ostilitățile, acuzând că „Occidentul vrea să lupte cu noi până la ultimul ucrainean”. El a calificat acest lucru drept o tragedie pentru poporul ucrainean, dar a adăugat că se pare că aceasta este direcția în care se îndreaptă lucrurile. El a avertizat că toată lumea ar trebui să înțeleagă că Rusia „nu a început nimic serios încă” în Ucraina.

Finlanda ia măsuri pentru securizarea graniței cu Rusia

La 7 iulie, Finlanda a trecut la fortificarea frontierei sale cu Rusia. Parlamentarii au autorizat bariere și au permis închiderea întregii frontiere de 1.300 de kilometri în circumstanțe excepționale.

Votul parlamentului finlandez are loc în contextul în care țara a accelerat procedurile de aderarea la NATO, abandonând decenii de neutralitate ca răspuns la invazia rusă în Ucraina. Legea , care a trecut cu o majoritate covârșitoare, dă guvernului autorizația de a construi garduri sau alte bariere în apropierea granițelor finlandeze. De asemenea, stabilește că toate cererile de azil vor fi procesate la punctele de trecere a frontierei desemnate, cum ar fi aeroporturile. Mai multe amînunte AICI.

ONU: De la invadarea Ucrainei, inflația a împins peste 71 de milioane de oameni în sărăcie

Creșterea prețurilor la alimente și energie a împins în sărăcie peste 71 de milioane de oameni din întreaga lume de la sfârșitul lunii februarie, când Rusia a lansat războiul împotriva Ucrainei, a declarat o agenție a Națiunilor Unite.

Raportul întocmit de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, publicat la 7 iulie, avertizează, de asemenea, asupra pericolului de tulburări sociale în unele regiuni din cauza tulburărilor economice

Achim Steiner, reprezentantul agenției, a declarat că o analiză a 159 de țări în curs de dezvoltare a arătat că creșterea bruscă a prețurilor la produsele de bază din acest an a lovit părți din Africa Subsahariană, Balcani, Asia și din alte părți. Mai multe amănunte AICI.

Serghei Lavrov: Rusia va răspunde cu aceeași monedă Bulgariei după expulzările diplomatice

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova va răspunde cu aceeași monedă la expulzarea de către Bulgaria a 70 de diplomați ruși.

Ambasadorul Rusiei în Bulgaria, Eleonora Mitrofanova, a declarat săptămâna trecută că va cere Moscovei să își închidă ambasada de la Sofia din cauza expulzărilor. Bulgaria a susținut la 28 iunie că îi expulzează pe diplomații ruși pentru că au lucrat împotriva intereselor Sofiei. Aceștia au primit termen până la 3 iulie pentru a părăsi țara.

Acest incident diplomatic, care tensionează grav legăturile diplomatice între cele două țări, a implict cel mai mare număr de diplomați ruși expulzați vreodată din Bulgaria, țară membră a Uniunii Europene și a NATO. Bulgaria a susținut cu tărie sancțiunile occidentale împotriva Moscovei din cauza invaziei Rusiei în Ucraina.

Oficial rus: „Armata noastră din Transnistria poate respinge orice lovitură”

„Contingentul rusesc din Transnistria este capabil să respingă orice lovitură și președinta Maia Sandu știe asta”, a declarat vicepreședintele Comisiei pentru afaceri CSI și pentru integrare eurasiatică din Duma de Stat, Viktor Vodolațki, arătându-se convins, totodată, că Ucraina nu va ataca Transnistria.

Declarația oficialului rus vine după ce liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a avertizat că Ucraina va reacționa „cu o lovitură” la orice „palmă” dată din direcția regiunii transnistrene. Mai mult, AICI.

Investigație „Scheme”: Rusia folosește singura sa bancă scutită de sancțiuni pentru plata militarilor trimiși în Ucraina

Gazprombank este singura mare bancă rusă care a evitat sancțiunile occidentale. Prin această bancă, țările europene plătesc pentru gazul și petrolul rusesc. Dar ministerul rus al apărării folosește banca pentru a plăti militarii ruși care luptă în Ucraina.

Dezvăluirea a fost făcută de jurnaliștii Europei Libere din Ucraina, autorii programului de investigații de investigații „Scheme” (Схеми – producătoarea executivă a proiectului, Nataliya Sedletska, va vorbi o conferință organizată de Europa Liberă la Chișinău pe 11-12 iulie). Mai multe AICI.

Lukașenka pretinde că Belarus a interceptat rachete lansate de Ucraina

Liderul autoritar belarus Alexandr Lukașenka a afirmat, fără a furniza însă dovezi, că bazele antiaeriene al țării sale au interceptat în urmă cu câteva zile rachete lansate de Ucraina către amplasamente militare belaruse.

„Suntem provocați”, a declarat Lukașenko, citat de agenția de știri de stat Belta la 2 iulie: „Trebuie să vă spun că în urmă cu aproximativ trei zile, poate mai mult, au încercat să lovească obiective militare din Belarus din Ucraina. Slavă Domnului, sistemele noastre antiaeriene Pantsir au interceptat toate rachetele lansate de forțele ucrainene”, a spus el.

Odesa își pregătește labirintul de catacombe pentru a se adăposti de rachetele rusești

Atacul de la Kremenciuk: camerele de supraveghere video vs.ministerul rus al Apărării

Zelenski: Trebuie făcut totul pentru a preveni destabilizarea în regiunea transnistreană

Ucraina și Moldova ar trebui să-și mărească semnificativ cooperarea în probleme umanitare, economice, energetice și de securitate, pentru a contracara agresiunea Rusiei, a declarat la Kiev președintele Volodimir Zelenski, după discuția cu președinta Maia Sandu, aflată în prima sa vizită în Ucraina de la izbucnirea războiului.

La o conferință de presă comună, președintele Zelenski a mai declarat că cele două țări ar trebui să deschidă noi rute de tranzit pentru a-și mări exporturile. „Și vom face asta, îmbunătățind punctele de control dintre cele două țări” a mai spus Zelenski, citat de agenția Interfax Ucraina. Mai multe AICI.

G7: plafonarea prețului pentru petrolul rusesc, o măsură dorită de Occident, dar periculoasă

Duminică, 26 iunie, începe în Germania, summitul G7 al principalelor puteri economice din lume. Agenda reuniunii este dominată de două subiecte: noi sancțiuni împotriva Rusia și reconstrucția Ucrainei. După ce Rusia a invadat Ucraina, pe 24 februarie, Statele Unite și Uniunea Europeană au impus o serie de sancțiuni gândite în mare parte să limiteze sau chiar să împiedice Kremlinul să finanțeze războiul cu banii obținuți din vânzările de țiței și gaze naturale. Detalii în plus, AICI.

De ce au subestimat serviciile de informații americane slăbiciunile armatei ruse

Numeroase oficialități americane au presupus că incursiunea rusă în Ucraina se va solda cu o victorie rapidă. Acum, când conflictul a intrat în cea de-a patra lună, Washingtonul își revizuiește anticipările, arătând că cele inițiale dovedesc cât este de dificil să evaluezi capabilitățile unei alte armate. Serviciile de informații s-au înșelat însă și cu privire la capabilitățile armatei afgane, despre care Statele Unite credeau că poate face față talibanilor și că va rezista luni, dacă nu ani de zile. Mai multe AICI.

Autoritățile germane investighează sute de posibile crime de război comise de Rusia în Ucraina

Autoritățile germane investighează sute de posibile crime de război comise de personalul rus în Ucraina, a declarat un oficial de rang înalt al poliției.

Holger Muench, șeful poliției federale BKA, a declarat pentru ziarul Welt am Sonntag într-un articol publicat la 18 iunie că „până în prezent, am deschis sute de dosare privind posibile crime de război.” Muench a declarat că anchetele nu îi vizează doar pe cei suspectați de comiterea directă a crimelor de război, ci și pe oficialii politici sau militari care ar fi putut să le ordone. „Este partea cea mai dificilă a anchetei noastre, o complicată muncă de puzzle", a declarat Muench pentru ziar.

„Scopul nostru clar este de a-i identifica pe cei responsabili de atrocități, de a dovedi acțiunile lor prin intermediul investigațiilor noastre și de a-i aduce în fața justiției", inclusiv în Germania. Autoritățile germane sunt ajutate de serviciul de informații externe al țării, folosind dovezi precum conversațiile radio înregistrate ale soldaților ruși.

Un militar originar din Ucraina bombardează de pe mare țara sa natală

Căpitanul fregatei ruse „Amiral Makarov”, Grigori Breev, nava care bombardează Ucraina cu rachete de croazieră „Kalibr”, este originar din satul Babcinți, regiunea Vinița. Anterior, a făcut parte din Marina Ucraineană, însă, după anexarea Crimeii, a încălcat jurământul militar și a trecut de partea Rusiei. Iată ce spun despre Breev locuitorii satului său natal, care erau mândri de el cândva.

Muzeul echipamentelor militare rusești distruse în Ucraina

Blindate arse, arme distruse și rămășițele unui avion de luptă sunt printre obiectele Armatei Rusiei expuse acum la Muzeul Național de Istorie Militară din Ucraina.

De ce sprijină Occidentul cu arme Ucraina? Opinii de la Moscova

De la „cred că Occidentul face ceea ce trebuie” la „ei urăsc Rusia”, locuitori din Moscova au explicat pentru redacția de limba rusă a Europei Libere - Radio Svoboda (RFE/RL) de ce cred că Occidentul furnizează arme Ucrainei.

HRW îndeamnă Rusia să investigheze uciderea civililor în Ucraina

Human Rights Watch (HRW) a îndemnat Rusia să investigheze trei incidente în timpul cărora forțele ruse au deschis focul asupra unor vehicule civile în Ucraina, după începutul invaziei militare, ucigând șase persoane și rănind trei.

Într-unul dintre incidente, un bărbat a fost scos dintr-un vehicul și executat sumar, a declarat HRW, într-un comunicat, pe 30 aprilie.

Cele trei incidente au avut loc între 28 februarie și 3 martie, a precizat HRW. Două dintre ele au avut loc în Hostomel, un oraș situat la aproximativ 20 de kilometri nord-vest de Kiev, în timp ce al treilea incident a avut loc în Nova Basan, un sat din regiunea Cernihov, la 70 kilometri est de capitală. Mai multe, AICI.

Ce beneficii tactice poate aduce Rusiei destabilizarea Transnistriei

Expertul în securitate internațională și studii strategice de la București, Claudiu Degeratu, a explicat într-un interviu acordat Europei Libere ce beneficii ar aduce Rusiei în războiul său contra Ucrainei crearea unui „conflict pozițional” în regiunea transnistreană.

O posibilă implicare a enclavei separatiste în războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a fost readusă în discuție de câteva incidente în stânga Nistrului pe 25-27 aprilie.

Mai multe amănunte AICI.​

Violuri comise de militari ruși, dezvăluite în Ucraina

Locuitorii orașelor ucrainene eliberate acuză militarii ruși nu numai de jafuri și prădare, ci și de violare a civililor. Procuratura Generală a Ucrainei a început să investigheze primul caz de acest fel, iar activiștii pentru drepturile omului și voluntarii adună dovezi pentru altele.

Moscova și „operațiunile ei militare”

În ultimele aproape opt decenii, fosta Uniune Sovietică (URSS), iar apoi și moștenitoarea sa, Federația Rusă, au fost implicate în multe conflicte militare. De fiecare dată denumirea oficială a agresiunii a fost alta decât cea occidentală, așa cum se poate vedea în tabelul de mai jos.