Ştiri
Polonia va trimite Ucrainei tancuri Leopard
Polonia e pregătită să trimită tancuri Leopard Ucrainei ca parte a unei coaliții, a anunțat pe 11 ianuarie președintele polonez Andrzej Duda, după ce s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu cel lituanian Gitanas Nauseda în orașul Liov din vestul Ucrainei.
Kievul cere de multă vreme vehicule militare grele, cum ar fi tancul Leopard 2, de fabricație germană, despre care autoritățile ucrainene spun că e foarte important pentru luptele pe teren din regiunea Donbas.
Varșovia spune că dorește să livreze Kievului tancuri Leopard „în cadrul unei coaliții internaționale”, a declarat Duda la o conferință de presă comună, după convorbirile avute cu șefii de stat din țările din țările care compun așa-numitul Triunghi regional Lublin.
„Am decis să transferăm acest sprijin pentru Ucraina din Polonia. O companie de tancuri Leopard va fi pusă la dispoziție, ca parte a coaliției”, a spus Duda. „E nevoie să obținem aprobarea oficială și să construim o coaliție internațională. Am decis să o înființăm. Primul grup de tancuri Leopard, laolaltă cu alte tipuri de tancuri, vor fi sperăm puse la dispoziție de alte țări foarte curând, pentru întărirea capacității de apărare a Ucrainei”.
Zelenski a salutat acest anunț, dar a spus că așteaptă „o decizie comună” care să implice și alte țări doritoare să trimită tancuri Leopard.
„Un singur stat nu ne poate ajuta”, a mai spus Zelenski, adăugând că „astăzi va exista o decizie pozitivă din partea unul alt stat de a ne trimite tancuri moderne de tip occidental”, fără să numească despre ce țară e vorba.
Cancelarul german Olaf Scholz a spus pe 9 ianuarie că e în continuare convins de necesitatea unor livrări de armamente pentru Ucraina, în coordonare cu ceilalți aliați.
Dar un purtător de cuvânt al guvernului de la Berlin a spus pe 11 ianuarie că nu e la curent cu nici o solicitare din partea aliaților Germaniei privind trimiterea de tancuri de luptă Leopard Ucrainei, potrivit agenției Reuters.
Șefa diplomației germane Annalena Baerbock a promis pe 10 ianuarie la Harkov, în Ucraina, că țara sa va trimite mai mult armament Kievului, fără însă să precizeze ce fel de armament. Săptămâna trecută, Berlinul a promis să trimită vehicule de luptă de infanterie cerute de autoritățile ucrainene.
Vorbind la conferința comună de la Liov pe 11 ianuarie, președintele lituanian Gitanas Nauseda a spus că țara sa va trimite în Ucraina sisteme de apărare antiaeriană și tunuri antiaeriene.
Cei trei șefi de stat au mai discutat la Liov și despre perspectivele de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană și la Alianța Nord-Atlantică.
Triunghiul Lublin a fost creat de miniștrii de externe ucrainean, polonez și lituanian în iulie 2020 pentru coordonarea acțiunilor de apărare a legislației internaționale și a securității.
Cu relatări Reuters și France Presse.
Criză de medicamente antivirale în farmacii
În timp ce R. Moldova se confruntă cu un val de infecții respiratorii și gripă, oamenii găsesc cu greu antivirale în farmacii. Potrivit ministrei Sănătății, Ala Nemerenco, deficitul este cauzat de faptul că R. Moldova nu mai importă astfel de medicamente din Rusia și Ucraina.
Și România urmează să interzică exportul de medicamente pentru șase luni. Ala Nemerenco a spus, la ședința guvernului din 11 ianuarie, că i-a cerut omologului său de la București, Alexandru Rafila, să facă o excepție pentru R. Moldova.
Este vorba atât de medicamentele produse în România, cât și de cele ale companiilor multinaționale care au stocuri regionale peste Prut. Guvernul României controlează exporturile de medicamente. Acestea sunt menținute în stocuri timp de trei luni și, în cazul în care cantitatea este mai mare decât necesarul, atunci permite exportul.
Directorul Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, Dragoș Guțu, a confirmat că unele stocuri de medicamente s-au micșorat. Potrivit lui, în fiecare an, în această perioadă, există o creștere a necesității de medicamente antivirale și antiinflamatorii, iar acest lucru este prevăzut de distribuitori. „Nu vedem, în fond, o problemă acută la ora actuală”, a menționat Dragoș Guțu.
Autoritățile îndeamnă oamenii, în cazul în care nu găsesc un anumit medicament, să cumpere un produs analog de la alte companii, după o consultație cu medicul de familie.
De la începutul anului, numărul cazurilor de infecții respiratorii virale acute scade, iar cel al cazurilor de gripă se menține la un nivel relativ constant de câteva săptămâni. În prima săptămână din ianuarie, un tânăr de 22 de ani a murit din cauza complicațiilor gripei, acesta fiind primul caz de deces din ultimii 2 ani înregistrat în R. Moldova.
Ucraina spune că „trebuie să fie pregătită” la granița cu Belarus; Londra minimalizează posibilitatea unei noi invazii
Forțele ucrainene „trebuie să fie pregătite atât la graniță, cât și în regiuni”, a declarat pe 11 ianuarie președintele ucrainean Volodimir Zelenski, după o vizită în vestul Ucrainei unde a discutat apărarea frontierelor țării sale, în contextul speculațiilor legate de o nouă posibilă ofensivă rusă prin Bielorusia învecinată.
Mai multe oficialități ucrainene militare și politice de rang înalt avertizaseră recent că e posibilă o repetare a invaziei rusești din nord prin Belarus la începutul războiului în februarie, până la urmă fără succes, deși o nouă analiză a ministerului britanic al Apărării minimalizează semnificația trimiterii de avioane și elicoptere de luptă rusești în Belarus, pentru exercițiile militare comune ruso-bieloruse programate luna aceasta acolo.
După o escală la Liov, Zelenski a spus că a discutat cu oficialitățile locale despre „protecția frontierei de stat, situația operațională la granița cu Republica Belarus și măsurile contra-subversive în aceste teritorii”.
„Înțelegem că în afară de declarații puternice, nu vedem nimic puternic acolo, dar trebuie totuși să fim pregătiți atât la graniță, cât și în regiuni”, a afirmat Zelenski, citat de Reuters.
Buletinul informativ emis cotidian de ministerul britanic al Apărări a notat pe 11 ianuarie anunțul legat de exercițiul tactic de zbor comun ruso-belarus în a doua jumătate a luni ianuarie, dar a minimalizat prezența a unor elicoptere militare rusești în apropiere de Minsk.
Abordând temerile persistente legate de o răspândire a conflictului care durează deja de mai mult de 10 luni, Apărarea de la Londra a scris pe pe Twitter că o nouă desfășurare de avioane rusești în țara vecină la nordul Ucrainei, Bielorusia, „e probabil mai degrabă un exercițiu, decât o pregătire pentru o nouă operațiune ofensivă împotriva Ucrainei”.
Ministerul britanic al Apărării notează că mai mulți observatori amatori au remarcat sosirea unor elicopterele militare la baza aeriană Maciulișci de lângă capitala bielorusă Minsk, „unele din ele fiind marcate cu litera „Z”, marcaj folosit de armata rusă în invadarea Ucrainei.
Londra spune că aeronavele rusești din Belarus „sunt implicate în cea mai mare parte în operațiuni de antrenament”, și e „puțin probabil” ca noile elicoptere „să constituie o forță ofensivă credibilă”.
Invazia Rusiei în Ucraina a fost parțial organizată în Bielorusia, țară aliată Moscovei, deși liderul Aliaksandr Lukașenka a încercat să minimizeze rolul regimului său în conflict.
Comandantul apărării Kievului, generalul Oleksi Pavliuk, declara pe 10 ianuarie că armata ucraineană și-a întărit pozițiile defensive la nord de capitala ucraineană și se pregătește pentru o eventuală ofensivă de peste granița cu Belarus din apropiere, a relatat DPA.
Cu relatări ale Serviciului Belarus al RFE/RL, DPA și Reuters
Noile taxe de stat, criticate de opoziție: Statul vrea să se îmbogățească din contul populației sărăcite
Deputatul socialist Adrian Lebedinschi a cerut moratoriu pentru proiectul de lege privind taxele de stat, adoptat în prima lectură de parlament pe 29 decembrie 2022. Revizuirea proiectului a fost solicitată anterior și de Uniunea Avocaților din Moldova și de avocatului poporului.
„Proiectul de lege privind taxa de stat este o încercare de a compensa incompetența managerială a guvernării în implementarea politicii social-economice și de a crește veniturile bugetare din contul populației sărăcite de PAS”, a declarat Adrian Lebedinschi, într-un briefing susținut la sediul de partid.
Socialistul a menționat că, potrivit notei informative a proiectului, se estimează că noile taxe, dacă vor intra în vigoare, vor aduce în buget aproximativ 52 de milioane de lei. El a adăugat că, din cauza acestor taxe, oamenii vor fi descurajați să se adreseze în instanță și vor căuta să-și facă singuri dreptate.
Deputatul consideră că este nevoie de un nou proiect de lege, care ar ține cont de veniturile populației și care să scutească de plăți categoriile vulnerabile, cum ar fi pensionarii și persoanele cu nevoi speciale.
La începutul lui ianuarie, avocatul poporului Ceslav Panico a cerut deputaților să revadă proiectul de lege. Potrivit lui, propunerile trezesc îngrijorare din perspectiva respectării drepturilor omului. Ombudsamul susține că taxele ar trebui să fie accesibile și să corespundă posibilităților financiare ale fiecărui cetățean.
Și Uniunea Avocaților din Moldova a cerut instituirea unui moratoriu pe adoptarea noii legi privind taxa de stat, pe motiv că aceasta ar încălca grav accesul la justiție.
Proiectul înaintat de trei deputați din partidul de guvernământ (PAS) prevede instituirea unei taxe fixe de 200 de lei pentru toate adresările în instanță, numită „taxa de timbru”, precum și o serie de plăți pentru acțiuni ca citarea martorilor, recuzarea judecătorului, amânarea ședinței sau explicarea deciziei.
Răspunzând criticilor, deputata PAS Olesea Stamate, unul dintre autorii inițiativei, a explicat că noile taxe au menirea să descurajeze practica amânărilor excesive a ședințelor de judecată.
„Probabil, pentru cei cu bani mari, nici taxa cea mai mare (de 3.200 lei pentru amânarea a peste a treia oară a ședinței) nu va constitui o piedică pe care nu o vor putea depăși, însă cu siguranță impunerea unor taxe pentru solicitarea nemotivată a amânărilor repetate vor disciplina participanții la proces”, a scris Stamate pe Facebook.
Mai mulți tătari din Crimeea au fost condamnați la ani grei de închisoare în Rusia
Un tribunal din Rusia a condamnat un alt grup de tătari din Crimeea la pedepse lungi cu închisoarea. Aceștia au fost acuzați de apartenență la un grup islamic interzis, pe fondul represiunii continue a acestuia.
Organizația pentru drepturile omului Solidaritate pentru Crimeea a declarat că Tribunalul Militar al Districtului de Sud al Rusiei din orașul Rostov pe Don, situat în sud-vestul țării, i-a condamnat la 11 ianuarie pe Servet Gaziev, Djemil Gafarov, Alim Karimov, Seiran Murtaza și Erfan Osmanov la câte 13 ani de închisoare, după ce i-a găsit vinovați de apartenență la grupul Hizb ut-Tahrir.
De asemenea, instanța a decis că, după ce își vor ispăși pedepsele, cei cinci bărbați vor fi plasați sub supraveghere de tip eliberare condiționată pentru o perioadă de până la 18 luni.
Toți au pledat nevinovați, spunând că nu consideră că a fi musulmani practicanți este o infracțiune.
Evhen Iaroșenko, activist al grupului pentru drepturile omului Crimea.SOS, a declarat cu o zi înainte că lui Gafarov și Gaziyev, care au afecțiuni medicale grave, le-a fost refuzată asistența medicală în timpul detenției, iar starea lor de sănătate s-a înrăutățit dramatic.
Cei cinci, toți activiști ai grupului Solidaritatea Crimeei, au fost arestați în martie 2019, împreună cu alți 19 tătari din Crimeea, pe care Rusia a anexat-o ilegal de la Ucraina în 2014.
Grupurile rusești pentru apărarea drepturilor omului au afirmat că toți cei 24 de tătari din Crimeea arestați atunci sunt prizonieri politici. Hizb ut-Tahrir este un grup islamic interzis în Rusia, dar nu și în Ucraina.
De când Moscova a cucerit Crimeea, autoritățile ruse au urmărit penal zeci de tătari din Crimeea pentru presupusa apartenență la gruparea islamică.
Mulți tătari s-au împotrivit cu vehemență ocupării peninsulei de către Moscova. Tătarii reprezintă o minoritate considerabilă în regiune.
Exilați din țara lor natală în Asia Centrală de către autoritățile sovietice sub dictatura lui Iosif Stalin în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, mulți tătari din Crimeea sunt foarte suspicioși față de Rusia și față de conducerea Moscovei.
Locuitorii din Chișinău vor plăti mai mult pentru apă și canalizare
Agenția Națională pentru Reglementare Energetică (ANRE) a aprobat miercuri, 11 ianuarie, noi tarife pentru apă și servicii de canalizare furnizate de întreprinderea municipală Apă-Canal Chișinău. Decizia va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.
Pentru consumatorii casnici, un metru cub de apă va costa 11,12 lei, față de 8,65 de lei, cât era în prezent. Tariful pentru canalizare și epurare a apelor uzate se scumpește de la 2 până la 4,18 lei. Astfel, în total, locuitorii capitalei vor plăti 15,3 lei per metru cub pentru apă și canalizare.
Consumatorii non-casnici vor achita 13,29 de lei per metru cub pentru apă și 11,17 lei per metru cub pentru canalizare.
Apă-Canal Chișinău ceruse anterior ANRE să aprobe tarife mai mari, pe motiv că s-a scumpit energia electrică și că are restanțe la plata facturilor față de Premier Energy. Reprezentanta, Galina Bednarscaia, a declarat că noile tarife nu vor face decât să ducă la acumularea datoriilor întreprinderii și la reducerea investițiilor în infrastructură.
Consiliul municipal Chișinău (CMC) a aprobat, pe 25 noiembrie, tarife „provizorii, pentru o durată determinată” până ANRE ar fi urmat să dea un aviz pentru majorarea acestora. ANRE a explicat atunci că decizia CMC este una ilegală din cauza creditelor contractate de Apă-Canal Chișinău de la donatori externi. Primăria Chișinău a decis să preia aceste datorii, însă documentele privind cesionarea acestora nu au fost încă semnate.
RFE/RL deschide un birou în Lituania pentru a transmite știri despre Belarus și Rusia
Radio Free Europe/Radio Liberty și-a inaugurat noul birou din capitala lituaniană pe 10 ianuarie.
Radiodifuzorul finanțat de Congresul SUA a numit acest moment „cel mai recent pas al său într-o strategie cuprinzătoare de combatere a dezinformării rusești omniprezente și de a ajunge la noi audiențe cu știri și informații independente și de încredere”.
Biroul de la Vilnius urmează să găzduiască jurnaliștii exilați din Belarusul vecin după ce oamenii regimului Lukașenko au percheziționat și sigilat biroul RFE/RL din Minsk la mijlocul anului 2021, la aproape un an după ce alegerile prezidențiale controversate, despre care opoziția asediată a spus că au fost fraudate, au declanșat proteste de stradă fără precedent.
Lukașenko a desemnat RFE/RL drept „organizație extremistă”, pedepsind prin lege atât pe cei care colaborau la realizarea relatărilor și articolelor, cât și urmărirea știrilor transmise de RFE/RL.
Radiodifuzorul a menționat în declarația sa privind lansarea biroului din Vilnius că doi dintre jurnaliștii săi, Ihar Losik și AndreI Kuznecik, „sunt în continuare arestați pe nedrept de regimul Lukașenko".
Se așteaptă ca președintele lituanian Gitanas Nauseda, președintele Parlamentului lituanian, Viktorija Cmilyte-Nielsen, liderul opoziției bieloruse în exil Sviatlana Țihanouskaia și ambasadorul american Robert Gilchrist să i alăture președintelui RFE/RL, Jamie Fly, la un eveniment care va marca deschiderea.
Într-o declarație, Fly a mulțumit lui președintelui Nauseda și guvernului lituanian pentru „sprijinul lor ferm față de misiunea RFE/RL”.
„Noul nostru birou din Vilnius este o dovadă a parteneriatului de zeci de ani al RFE/RL cu poporul lituanian”, a declarat Fly. „Acesta ne va permite să oferim publicului nostru din Belarus știri exacte și veridice. Sunt extrem de mândru de jurnaliștii noștri care s-au sacrificat atât de mult pentru a îndeplini această misiune și care au găsit acum un refugiu sigur în Lituania."
Biroul din Vilnius va găzdui, de asemenea, personalul de la Current Time, o platformă video în limba rusă care funcționează 24 de ore din 24 pentru a contracara „propaganda Kremlinului și alte propagande de stat”, a precizat compania.
Zelenski a revocat cetățenia a patru deputați, printre care și prietenul lui Putin, Medvedciuk
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunțat că a revocat cetățenia a patru parlamentari ucraineni suspectați de trădare, inclusiv a trei membri ai unui partid pro-rus interzis, și a semnalat că vor urma și alte interdicții.
El a declarat, în seara zilei de 10 ianuarie, că a luat această măsură excepțională împotriva lui Andri Derkaci, Taras Kozak, Renat Kuzmin și Viktor Medvedciuk „pe baza materialelor pregătite” de Serviciul ucrainean de securitate și de Serviciul de stat pentru migrație.
Cel puțin trei dintre ei se află în afara țării și toți au fost ținta unor proceduri judiciare pentru trădare de când a început invazia totală și neprovocată a Rusiei la sfârșitul lunii februarie.
„Dacă reprezentanții aleși ai poporului aleg să servească nu poporul Ucrainei, ci criminalii care au venit în Ucraina, atunci acțiunile noastre vor fi cele necesare unei asemenea atitudini”, a declarat Zelenski în discursul său video nocturn către națiune.
El a adăugat că acestea nu sunt „ultimele astfel de decizii” și că sunt pregătire și altele.
Activități subversive împotriva Ucrainei
Derkaci, Kozak, Kuzmin și Medvedciuk au fost aleși în parlamentul ucrainean, Verhovna Rada, pentru partidul de opoziție Platforma--Pentru Viață, care este în prezent interzis în Ucraina.
Derkaci a fost legislator ucrainean timp de peste două decenii, dar anchetatorii cred că a primit peste jumătate de milion de dolari de la agențiile rusești de aplicare a legii și de informații "pentru activități subversive împotriva Ucrainei în perioada 2019-2022". El nu a mai participat la o sesiune parlamentară din februarie.
Medvedciuk are o lungă carieră parlamentară. Se spune că fiica lui ar fi fost botezată de însuși președintele rus Vladimir Putin. Medvedciuk a fost reținut în aprilie și predat Rusiei într-un schimb de prizonieri în septembrie. Kozak a părăsit Ucraina în 2021.
Anchetatorii care fac investigații spun că al patrulea deputat, Kuzmin, "a plasat materiale de propagandă în detrimentul Ucrainei" în mass-media.
Niciunul dintre cei patru nu a reacționat public la anunțul lui Zelenski.
Ministrul american de Finanțe: Plafonarea prețului petrolului are efecte asupra Rusiei
Ministrul american de Finanțe, Janet Yellen, a declarat marți că plafonarea prețului la petrolul rusesc impusă de țările occidentale în decembrie pare să își atingă până acum obiectivele de a menține petrolul rusesc pe piață, limitând în același timp veniturile Rusiei.
„Deși plafonarea prețului la țiței este în vigoare de doar circa o lună, observăm deja progrese în direcția atingerii ambelor obiective, în condițiile în care înalți oficiali ruși au recunoscut că plafonarea prețului a redus veniturile obținute de Rusia din energie”, a declarat Yellen la începutul unei întâlniri cu ministrul canadian de finanțe Chrystia Freeland.
Plafonarea prețului țițeiului a fost impusă la 5 decembrie de țările G7, inclusiv de Statele Unite, Canada și Australia. Plafonarea prevede interzicerea utilizării serviciilor financiare și a asigurărilor maritime precum și a altor servicii furnizate de Occident pentru încărcăturile cu prețuri peste nivelul plafonului de 60 de dolari pe baril.
Marți, țițeiul rusesc de categoria Urals pentru livrare în Europa era cotat la 52,48 dolari, menținând un discount puternic față de țițeiul Brent, de referință, care se tranzacționa la 80,82 dolari.
Yellen a declarat că piețele energetice au rămas bine aprovizionate în urma interdicției Uniunii Europene privind importurile de țiței rusesc, impusă tot pe 5 decembrie.
Moscova însă a amenințat că va interzice livrările de petrol către țările care aplică plafonul de preț începând cu 1 februarie, iar ministerul rus al Energiei a declarat anterior marți că lucrează la măsuri suplimentare pentru a pune în aplicare interdicția privind utilizarea directă sau indirectă a plafonului de preț.
Grupul celor șapte cele mai industrializate țări ale lumii (G7) încearcă, de asemenea, să stabilească două plafoane de preț până la 5 februarie pentru produsele petroliere rafinate rusești, cum ar fi motorina și păcura, un oficial al G7 afirmând însă că acest lucru ar putea fi mai complicat de stabilit decât un plafon de preț al țițeiului.
În R. Moldova a fost înregistrat primul deces din cauza gripei
Un bărbat în vârstă de 22 de ani a murit, săptămâna trecută, din cauza complicațiilor infecției gripale, acesta fiind primul deces din ultimii 2 ani cauzat de virusul gripal din R. Moldova. Tânărul nu suferea și de alte maladii și era nevaccinat, spun autoritățile din sănătate.
În total, în perioada 2-8 ianuarie, au fost înregistrate 12.579 de cazuri de infecții acute ale căilor respiratorii superioare, 488 - de infecții respiratorii acute severe și 210 - de gripă sezonieră.
Autoritățile din Sănătate anunță că în prima săptămână a anului numărul cazurilor de infecții respiratorii virale acute a scăzut, în timp ce cel al cazurilor de gripă se menține la un nivel relativ constant pe parcursul a trei săptămâni. Situația s-a îmbunătățit inclusiv în municipiul Chișinău, unde sunt raportate cele mai multe îmbolnăviri.
Și instituțiile medicale raportează reducerea numărului de internări, săptămâna trecută fiind spitalizate 152 de persoane bolnave de gripă și 318 cu infecții acute ale căilor respiratorii superioare. Cei mai mulți pacienți internați sunt copii.
Pentru a evita infectarea, specialiștii recomandă să:
- evitați aglomerațiile;
- purtați măști de protecție, în special în transportul public și în alte locuri aglomerate;
- respectați distanța, de cel puțin un metru, față de persoanele care tușesc sau strănută;
- aerisiți periodic încăperile;
- respectați igiena mâinilor și eticheta tusei şi strănutului;
- vaccinați-vă împotriva gripei și Covid-19.
La apariția primelor simptome specifice infecțiilor respiratorii - febră, tuse, strănut, dureri de cap, stare de slăbiciune, adresați-vă medicului de familie.
Mai mulți doctori ruși îi cer lui Putin să oprească torturarea disidentului Aleksei Navalnîi
Un grup de medici ruși a publicat o scrisoare deschisă prin care îl îndeamnă pe președintele rus Vladimir Putin „să nu-l mai tortureze” pe politicianul de opoziție Aleksei Navalnîi, aflat acum acum în izolare pentru a zecea oară din luna august încoace.
Scrisoarea, semnată de 39 de medici și publicată de site-ul de știri Meduza pe 10 ianuarie, spune că starea de sănătate a lui Navalnîi se înrăutățește și că refuzul autorităților penitenciare de a-i da acestuia medicamentele necesare îi amenință viața.
„Este evident din punct de vedere medical că Aleksei Navalnîi nu primește asistența de care are nevoire, iar plasarea lui în izolare îi înrăutățește starea de sănătate”, se spune în scrisoare, care adăugă că Navalnîi trebuie examinat de medici din instituții medicale din afara coloniei și e nevoie ca el să fie transferat la un spital obișnuit pentru tratament.
Avocatul lui Navalnîi Vadim Kobzev a spus pe 10 ianuarie că clientul său are nevoie de asistență medicală urgentă, pentru că tușește și are febră.
Navalnîi ispăşeşte două pedepse la închisoare pentru încălcarea eliberării lui condiţionate şi pentru delapidare, și e închis la colonia penitenciară nr. 6 din regiunea Vladimir, la aproximativ 260 de kilometri est de Moscova.
El a fost arestat în ianuarie 2021, când se întoarcea la Moscova din Germania, unde fusese tratat după ce a fost otrăvit când revenea din Siberia în 2020 cu ceea ce laboratoarele europene au identificat ca fiind un agent toxic de fabricație sovietică, cunoscut sub numele de Noviciok.
Navalnîi a spus că președintele rus Vladimir Putin ar fi ordonat lichidarea lui, o acuzație respinsă de către Kremlin.
După arestarea lui, militantul anticorupție Aleksei Navalnîi a fost condamnat la doi ani și jumătate de închisoare pentru că ar fi încălcat condițiile unei eliberări condiționate anterioare în timp ce era tratat în Germania. Condamnarea inițială este considerată pe scară largă ca un caz fals, motivat politic.
În martie anului trecut, Navalnîi, unul dintre cei mai fermi opozanți ai lui Putin, fusese condamnat separat la nouă ani de închisoare pentru delapidare, într-un proces pe care el și susținătorii lui au spus că a fost motivat politic.
Fiica fostului președinte iranian Rafsanjani a fost condamnată la 5 ani de închisoare
Faezeh Hashemi, fiica fostului președinte iranian Akbar Hasemi Rafsanjani, a fost condamnată la cinci ani de închisoare de un tribunal din Teheran.
Ea riscă și alte acuzații pentru activismul și comentariile sale care au criticat autoritățile pentru reprimarea brutală a protestelor declanșate de moartea lui Mahsa Amini.
Avocata lui Rafsanjani, Neda Shams, a scris pe Twitter la 9 ianuarie că „verdictul nu este definitiv”.
„Clienta mea este încă în închisoare și există și alte capete de acuzare împotriva ei", a adăugat ea.
Shams nu a oferit detalii despre acuzațiile pentru care Rafsanjani a fost condamnată și nici despre cazurile care mai sunt încă în curs de soluționare împotriva ei.
Rafsanjani, fostă deputată și susținătoare a drepturilor femeilor, al cărei tată a fost unul dintre părinții fondatori ai establishmentului clerical, a fost arestată în septembrie, iar agenția de presă Tasnim, controlată de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), a relatat pe 27 septembrie că Hashemi a fost arestată de forțele de securitate în estul Teheranului pentru „incitare la revolte”.
Înainte de arestarea ei, Hashemi a afirmat că autoritățile consideră că protestele legate de moartea lui Amini, în timp ce se afla în custodia poliției pentru o presupusă încălcare a legii hijabului din țară, sunt „revolte” și turbulențe sociale pentru a le putea reprima.
De asemenea, ea a mai spus că revendicările făcute în timpul protestelor - pentru mai multe libertăți și drepturi - diferă de demonstrațiile recente care s-au concentrat asupra deteriorării economiei, zdruncinată de sancțiunile americane.
De atunci, protestele au continuat la nivel național în ceea ce unii analiști spun că este cea mai mare amenințare la adresa guvernului islamic de la Revoluția din 1979.
Autoritățile au răspuns la proteste cu represalii brutale care, după estimările făcute de organizațiile pentru drepturile omului, s-au soldat cu aproape 500 de morți și sute de răniți. Alte mii de persoane au fost arestate, inclusiv mulți protestatari, precum și jurnaliști, avocați, activiști și alții.
Hashemi a fost foarte critică la adresa guvernului în trecut, inclusiv în cadrul aplicației social-media Clubhouse, unde aparițiile sale au atras mii de ascultători. În timpul votului prezidențial din 2020, care l-a adus la putere pe conservatorul Ebrahim Raisi, ea s-a numărat printre cei care au cerut boicotarea alegerilor.
Hashemi a fost arestată și încarcerată de mai multe ori în trecut, inclusiv pentru scurt timp în timpul reprimării în 2009 a protestelor în masă legate de votul prezidențial al cărui rezultat a fost contestat de opoziție care a spus că numărătoarea a fost falsificată.
În 2012, Faezeh Hashemi a primit o pedeapsă de șase luni de închisoare pentru „răspândirea de propagandă împotriva sistemului”.
Aliatul lui Putin, Nikolai Patrușev, spune că Rusia luptă acum împotriva NATO în Ucraina
Unul dintre cei mai apropiați aliați ai președintelui Vladimir Putin a declarat marți că Rusia se luptă acum cu alianța militară NATO condusă de SUA în Ucraina și că Occidentul încearcă să rupă Rusia în bucăți și, în cele din urmă, să o șteargă de pe harta politică a lumii.
„Evenimentele din Ucraina nu sunt o confruntare între Moscova și Kiev - aceasta este o confruntare militară între Rusia și NATO și, mai ales, între Statele Unite și Marea Britanie”, a declarat secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patrușev.
„Planurile occidentalilor sunt de a continua să marginalizeze Rusia și, în cele din urmă, să o șteargă, pur și simplu, de pe harta politică a lumii”, a declarat Patrușev pentru ziarul Argumenti i Fakti.
Patrușev, un fost spion sovietic care îl cunoaște pe Putin din anii 1970, este un reprezentant al liniei dure și este văzut ca fiind unul dintre puținii oameni capabili să îl influențeze pe președintele rus.
Invazia Rusiei din 24 februarie în Ucraina a declanșat unul dintre cele mai sângeroase conflicte europene de după cel de-al Doilea Război Mondial și cea mai mare confruntare între Moscova și Occident de la Criza rachetelor din Cuba din 1962.
Un camarad al lui Putin din vremurile sovietice
Retorica lui antioccidentală nu este surprinzătoare. Patrușev face parte din cercul restrâns de la Kremlin. În anii 1970, a fost agent KGB la Leningrad, coleg al lui Vladimir Putin, devenind în cele din urmă șeful diviziei anticorupție. În FSB, agenția care a succedat KGB-ului a fost numit de Boris Elțîn în 1999 succesorul lui Vladimir Putin la conducerea serviciului. În 2000 primea chiar medalia de aur și titlul de Erou al Federației Ruse.
Conform anchetei publice efectuate în Marea Britanie, după asasinarea lui Alexander Litvinenko, s-a stabilit că operațiunea FSB de înlăturarea a fostului agent FSB refugiat la Londra a fost ordonată și supervizată de Nikolai Patrușev.
A fost numit în 2008 în funcția de secretar al Consiliului de Securitate al Rusiei. Unii consideră că a fost implicat în încercarea eșuată de lovitură de stat din Muntenegru, în 2016. A susținut mereu că „Revoluția portocalie” din Ucraina este opera Statelor Unite.
Este unul dintre cei care au pus umărul la consolidarea relației strategice cu Iranul, China și India. A negat cu tărie, până în ultima zi de pace, că Rusia intenționează să invadeze Ucraina iar după 24 februarie a întreținut relația cu Iranul cu care, după vizita lui, Rusia a încheiat un parteneriat strategic-militar. Este pe lista de lideri ruși sancționați în Statele Unite și în Uniunea Europeană.
Licență olandeză de difuzare pentru canalul de televiziune independent rusesc în exil Dojd
Canalul de televiziune independent de limbă rusă Dojd, care a fost suspendat în Rusia din cauza reportajelor sale despre război și apoi a fost închis de autoritățile letone în decembrie, a primit o licență de emisie în Olanda, potrivit editorului șef, Tihon Dziadko.
Dziadko a anunțat aprobarea pe canalul Telegram Plushev, condus de un important jurnalist rus independent, dar nu a dat detalii.
Comunicatul autorității olandeze pentru mass-media care confirmă acordarea licenței este datat 22 decembrie. Comunicatul spunea simplu: „Autoritatea pentru mass-media acordă permisiunea TVR Studios BV, în calitate de instituție media comercială, de a furniza un serviciu comercial de difuzare a programelor de televiziune prin intermediul unui canal de programe numit TV Rain.”
Dojd - un post independent de televiziune
- Postul independent de televiziune Dojd a început să difuzeze de la Moscova în 2008.
- În 2014, după un sondaj controversat despre asediul de la Leningrad, din timpul celui de al Doilea Război Mondial, majoritatea operatorilor de satelit și cablu au eliminat „Dojd” din oferta lor.
- În 2021, canalul TV Dojd a fost adăugat pe lista „agenților străini”.
- În 2022, la scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina, autoritățile ruse au blocat Dojd TV. Ca multe alte organizații media independente, Dojd și-a întrerupt activitatea în Rusia. O parte din redacție a plecat în exil în Letonia.
- În iunie 2022 s-a anunțat că Dojd TV a primit o licență pentru a difuza în Letonia.
- În decembrie 2022, Letonia a revocat licența.
- După izbucnirea războiului din Ucraina, peste două sute de jurnalişti ruşi şi peste douăzeci de publicaţii s-au mutat în Letonia.
- Serviciul de Securitate de Stat din Letonia și-a exprimat îngrijorarea cu privire la relocarea masivă a presei ruse, care ar putea amenința securitatea spațiului informațional leton și ar putea prezenta riscuri asociate cu activitatea serviciilor de informații rusești.
Sursă: Radio Svoboda, 2022
Dojd TV s-a confruntat cu obstacole neașteptate de la suspendarea sa de către autoritățile ruse în martie din cauza modului în care a prezentat invazia din Ucraina, Moscova cenzurând fără milă materialele de presă , inclusiv prin pedepse pentru criticile aduse conducerii sale sau pentru faptul că a spus că „operațiunea militară specială”, conform retoricii Kremlinului, este de fapt, război.
După relocarea sa în țările baltice, autoritatea pentru mass-media electronică din Letonia a revocat luna trecută licența de emisie a Dojd.
Șeful Consiliului național leton pentru mass-media electronică (NEPLP), Ivars Abolins, a declarat la 6 decembrie că întreruperea a fost impusă „în legătură cu amenințarea la adresa securității naționale și a ordinii publice”.
La 2 decembrie, Dojd fusese amendat cu 10 000 de euro pentru că a folosit o hartă a Rusiei pe care era reprezentată și Crimeea, anexată de Moscova în 2014, și a numit forțele armate rusești care invadează Ucraina armata noastră.
În aceeași zi, serviciul de securitate de stat din Letonia a declarat că a lansat o anchetă în legătură cu declarațiile „care ridică suspiciuni cu privire la asistența oferită de acest canal de televiziune soldaților forțelor de ocupație rusești din Ucraina”.
Ulterior, peste 60 de instituții media și jurnaliști independenți care emit și scriu în limba rusă, dintre care multe cu sediul în Letonia, și-au exprimat sprijinul pentru Dojd.
Site-ul de știri Meduza, cu sediul în Letonia, a publicat scrisoarea de susținere, afirmând că „aceste încălcări care reprezintă o amenințare la adresa securității naționale nu sunt convingătoare” și că poziția canalului de televiziune împotriva războiului Rusiei în Ucraina este „evidentă”, deoarece critică politicile președintelui rus Vladimir Putin.
În scrisoare se spune că „importanța Dojd în contracararea propagandei de stat rusești este colosală”, adăugând: „În spatele pretextului referitor la securitatea națională se ascunde ceea ce este, de fapt, o lovitură grea pentru libertatea de exprimare și, în cele din urmă, și pentru securitatea europeană”.
Dojd a declarat anterior, prin intermediul Twitter, că această măsură este „nedreaptă și absurdă” și a promis că va continua să opereze pe canalul său YouTube.
SUA cer din nou redeschiderea coridorului Lacin către Armenia, blocat de Azerbaidjan
Ambasada SUA din Erevan și-a adăugat vocea apelurilor pentru redeschiderea imediată a legăturii terestre a Nagorno-Karabahului cu Armenia, blocată de Azerbaidjan în ultima lună.
Așa-numitul coridor Lacin permite ca proviziile din Armenia să ajungă la cei 120 de mii de etnici armeni din enclava muntoasă și este supravegheat de forțele de menținere a păcii rusești de la sfârșitul anului 2020.
Într-o declarație scrisă pentru serviciul armean al RFE/RL, ambasada SUA a reiterat avertismentele anterioare ale Departamentului de Stat al SUA, potrivit cărora blocada azeră „dă înapoi procesul de pace și subminează încrederea internațională”. Ambasada americană a mai spus că Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) încearcă să răspundă „nevoilor persoanelor strămutate în Armenia”, fără a oferi detalii.
Protestatarii azerbaidjeni susținuți de guvernul de la Baku spun că sunt ecologiști și au blocat din 12 decembrie o secțiune a singurului drum care leagă Karabahul de Armenia. Ei cer ca autoritățile de la Baku să primească autorizația de a inspecta exploatările „ilegale” de minereuri efectuate în minele din Nagorno-Karabah. Unii activiști au cerut, de asemenea, înlocuirea forțelor de menținere a păcii rusești cu o forță internațională.
Autoritățile de la Erevan și Stepanakert au respins aceste solicitări, considerându-le o încălcare gravă a acordului negociat de Rusia în noiembrie 2020, care a suspendat luptele intense care au ținut mai bine de o lună, cea mai recentă confruntare din războiul dintre Armenia și Azerbaidjan, vechi de zeci de ani, pentru teritoriul azer din Nagorno-Karabah și districtele din jur.
Nagorno-Karabah
Nagorno-Karabah și șapte raioane adiacente din Azerbaidjan au fost cucerite de separatiștii sprijiniți de Armenia în cursul războiului din 1988 – 1994, primul conflict separatist din fostul spațiu sovietic. Cel puțin 30 de mii de persoane au murit și sute de mii de persoane au fost obligate să se refugieze.
Rusia a mediat un acord de încetare a luptelor în 1994 (ulterior s-a implicat inclusiv cu trupe militare de menținere a păcii, dislocate în zonă). De atunci, regiunea separatistă este controlată de forțele etnicilor armeni, dar Azerbaidjanul susține că în regiune se află și forțe armene.
Proclamația de independență a regiunii nu este recunoscută internațional.
Acea încetare a focului a dus la desfășurarea în zonă a aproximativ 2.000 de militari ruși din trupele pentru menținerea păcii și la monitorizarea comună a situației împreună cu Turcia, aliatul de lungă durată al Azerbaidjanului.
Invocând blocada continuă, ministrul armean de externe Ararat Mirzoian a refuzat să se întâlnească cu ministrul azer de externe Jeihun Bairamov pe 23 decembrie pentru discuții care urmau să fie găzduite de ministrul rus de externe Serghei Lavrov.
La 29 decembrie, Kremlinul și-a exprimat „îngrijorarea” față de creșterea tensiunilor, dar a declarat că discuțiile cu părțile armeană și azeră vor continua. Ministerul rus al Apărării a declarat că este cel care conduce discuțiile privind reluarea traficului complet de-a lungul coridorului Lacin.
Michael Carpenter, ambasadorul SUA la sediul OSCE din Viena, a scris pe Twitter la sfârșitul săptămânii trecute că blocarea culoarului „creează o situație umanitară gravă”.
El a mulțumit Comitetului Internațional al Crucii Roșii pentru oferirea unui „ajutor esențial”, dar a îndemnat Azerbaidjanul și Rusia „să restabilească imediat accesul”.
Membrii Polului Național-Democrat (PND), un bloc extraparlamentar alcătuit din mai multe grupări marginale care pretind a fi o forță politică pro-occidentală în Armenia, susțin că forțele Rusiei de menținere a păcii din Nagorno-Karabah sunt în complicitate cu Azerbaidjanul și Turcia pentru a menține blocat singurul drum care leagă regiunea de Armenia.
Activiștii PND au cerut ca forțele rusești de menținere a păcii să fie înlocuite cu o forță internațională și au îndemnat Armenia să părăsească Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), bloc militar de apărare condus de Rusia și format din șase foste națiuni sovietice, inclusiv Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan și Tadjikistan.
Aproximativ 30 de mii de persoane au murit în războiul de la începutul anilor 1990, confruntare care a adus regiunea separatistă și șapte districte adiacente din Azerbaidjanul propriu-zis sub controlul etnicilor armeni.
Azerbaidjanul a recâștigat toate districtele adiacente și a confiscat o parte din teritoriul Nagorno-Karabah propriu-zis în timpul războiului din 2020, în care au fost ucise aproape 7000 de persoane de ambele părți.
La nivel internațional Nagorno-Karabah este considerat ca făcând parte din Azerbaidjan.
A început procesul uzbecului suspect în atentatul de pe pista de biciclete din New York
Luni a început procesul lui Sayfullo Saipov, imigrant uzbek, acuzat că a folosit un camion închiriat pentru a ucide opt persoane după ce a intrat cu viteză pe o pistă de biciclete din New York în 2017.
Bărbatul a vorbit cu mândrie și zâmbind despre măcel și a cerut să i se dea voie să atârne steagul unei grupări militante islamice în camera sa de spital, a declarat luni procurorul, în prima zi a primului procesul federal în care se cere condamnarea cu moartea de la preluarea mandatului de către președintele Joe Biden.
În ziua de Halloween 2017, camioneta închiriată de Sayfullo Saipov a intrat pe pista de biciclete pe malul râului Hudson cu o viteză de peste 100 km/h, călcând bicicliști și pietoni și lăsând în urmă morți și răniți.
Această cursă nebunească s-a încheiat când camioneta s-a izbit de un autobuz școlar, la câteva străzi de World Trade Center. Saipov a fost împușcat de un ofițer de poliție care a declarat că Saipov a ieșit din rămășițele camionetei și a îndreptat spre el arme cu alice și de paintball care păreau arme mortale.
După ce a fost împușcat de polițist, Saipov a fost arestat la fața locului, pe bulevardul West Side.
Saipov, care are 34 de ani, a pledat nevinovat la acuzațiile de terorism. În declarația de deschidere a juriului, avocatul apărării David Patton nu a negat faptele clientului dar a declarat că clientul său a vrut să ucidă. „Nu a fost un accident. A făcut-o intenționat”, a spus Patton, explicând că Saipov a devenit consumator fervent al materialelor audio și video teroriste și membru al rețelelor de socializare teroriste și era convins că un act terorist era obligația sa religioasă. „Chiar și în acest moment, el încă mai crede asta”, a spus Patton.
„Se auzeau țipete de peste tot”
Pe de altă parte, avocatul susține că procurorii au greșit când au susținut că Saipov a acționat pentru a fi admis într-un grup terorist și că jurații ar trebui să urmărească dovezile pentru a vedea că procurorii se înșeală. Saipov se aștepta să moară în acea zi ca un martir pentru a răzbuna moartea musulmanilor din întreaga lume, a spus Patton.
În timp ce Saipov se juca cu un dispozitiv electronic la masa apărării, procurorul adjunct Alexander Li a descris scena macabră pe care Saipov a lăsat-o în urmă, inclusiv cei opt morți și alte mai mult de 10 persoane rănite grav. Li a descris urmările atacului, în care biciclete distruse au fost împrăștiate de-a lungul pistei foarte circulate.
„Bicicliștii zăceau inconștienți sau morți. Supraviețuitorii se clătinau, răniți și amețiți, căutându-și familia și prietenii. Se auzeau țipete de peste tot”, a spus el. Printre cei morți se afla o mamă din Belgia în vizită cu familia sa, cinci argentinieni prieteni și doi americani.
Li a declarat că Saipov a sperat să ucidă și alte persoane conducând cu mașina pe podul Brooklyn, „unde ar fi putut zdrobi și mai mulți oameni”. Coliziunea cu autobuzul școlar a făcut ca un copil să capete leziuni cerebrale grave. Saipov a ieșit din camionul său cu armele în mână, strigând în arabă, „Allahu akbar”, adică „Dumnezeu este mare”.
Procesul are loc după un proces de selecție a juraților care a durat șase luni și a avut ca scop eliminarea persoanelor care nu pot fi imparțiale.
Judecătorul Vernon S. Broderick le-a spus că, dacă Saipov va fi condamnat, va avea loc o „fază separată” a procesului, în care juraților li se va cere să decidă dacă Saipov ar trebui să petreacă viața în închisoare sau să fie executat. Cu excepția cazului în care aceștia ar alege în unanimitate moartea, sentința ar fi închisoare pe viață, a spus Broderick.
Avocații lui Saipov au declarat că procesul de condamnare la moarte a fost irevocabil viciat de fostul președinte Donald Trump, atunci când acesta a scris pe Twitter cu majuscule la o zi după atac că Saipov „TREBUIE SĂ PRIMEASCĂ PEDEAPSA CAPITALĂ!”
Neurolog american: Bolile grave ale lui Saakașvili sunt un obstacol în calea executării pedepsei
Emmanuel Lakhani, neurolog american, doctor în medicină a fost audiat online de instanța de judecată în legătură cu amânarea executării sentinței sau a eliberării fostului președinte Mihail Saakașvili.
Răspunzând unei întrebări a avocatului, neurologul a afirmat că bolile lui Saakașvili reprezintă un obstacol în calea executării pedepsei.
„În calitate de neurolog, consider că aceste boli grave sunt un obstacol în calea executării pedepsei”, a declarat neurologul. De asemenea, el a spus că fostul președinte este bolnav de „pierderea tranzitorie a cunoștinței, convulsii, demență de tip nespecificat, schimbări rapide de temperatură și tensiune, tulburări semnificative de stres post-traumatic, polifarmacie (utilizare multiplă de medicamente prescrise), epuizare musculară semnificativă".
Cel de-al treilea președinte al Georgiei, Mihail Saakașvili, nu a participat la ședința de judecată din 9 ianuarie. Tribunalul din Tbilisi analizează apelul avocaților lui Miail Saakașvili privind amânarea sentinței sau scutirea de pedeapsă.
În același timp cu ședința, mai mulți susținători ai lui Mikheil Saakașvili au organizat o acțiune la tribunalul orașului Tbilisi.
Din 12 mai 2022, Saakașvili se află internat în spital. După cum remarcă membrii familiei și avocații, starea de sănătate a fostului președinte se deteriorează și este necesar să fie dus în străinătate pentru tratament.
Saakașvili s-a întors în Georgia cu câteva zile înainte de alegerile din 2021. El a fost arestat de poliție pe 1 octombrie. În prima zi de arest, Mihail Saakașvili a declanșat greva foamei, pe care a încetat-o după ce a fost transferat la clinica din Gori. Potrivit rudelor și avocaților săi, el nu a putut beneficia acolo de o reabilitare medicală adecvată.
„Lupii de Noapte” au fost prezenți la celebrarea Zilei Republicii Srpska
Membri locali ai clubului de motocicliști pro-Kremlin Lupii de Noapte din Rusia, cunoscuți pentru legăturile lor strânse cu președintele rus Vladimir Putin, au participat pe 9 ianuarie la o paradă la Sarajevo care a marcat Ziua Republicii Srpska.
La paradă au luat parte aproximativ 20 de membri ai clubului motociclist rusesc, care s-au alăturat celor aproximativ 2.000 de persoane, inclusiv polițiști și reprezentanți ai unor organizații studențești din Republica Srpska.
Liderul evenimentului a spus că membrii sîrbi ai clubului de motocicliști rusesc au fost premiați de mai multe ori în Rusia, și i-a numit promotori ai creștinismului ortodox care sprijină Republica Srpska pentru ca „să fie puternică și veșnică precum Mama Rusia”.
Membri ruși ai Lupilor Nopții au vizitat deseori în ultimii ani Republica Srpska, unde au reprezentanți locali. Au fost prezenți la diverse sărbători religioase și laice și au luat parte la celebrările anterioare legate de Ziua Republicii Srpska.
Ministrul bosniac al Securității Selmo Cikotic a avertizat cu privire la posibila prezență a unor membri ai grupărilor radicale și extremiste la parada de luni de la Sarajevo.
Cikotic a declarat Europei Libere pe 9 ianuarie că potrivit datelor deținute de serviciile de informații bosniace, e posibil ca la celebrarea de luni să fi luat parte și membri ai grupului mercenar rus Vagner și reprezentanți ai Mișcării cetnicilor sârbi Ravne Gore. Dar Europa Liberă nu a putut confirma prezența nici unui membru al acestor două grupuri la comemorarea din 9 ianuarie.
Cu toate acestea, la paradă au putut fi văzuți mai mulți tineri purtând steaguri despre care au spus că îi reprezintă pe separatiștii susținuți de Rusia în regiunea Donețk din Ucraina.
9 ianuarie este sărbătorită ca Ziua Republicii Srpska în entitatea bosniacă, deși Curtea Constituțională a Bosniei-Herțegovina a declarat de două ori această sărbătoare contrară Constiuției acestei țări.
Ziua marchează declarația de independență a regiunii din 9 ianuarie 1992, declarație care a declanșat războiul bosniac din 1992-1995.
Praga urlă la „Lupii Nopții”
Milorad Dodik, președintele Republicii Srpska, a declarat în timpul evenimentelor din estul orașului Saraievo că este „mai ales mândru” de oamenii care sunt pregătiți să apere Republica Srpska.
„Nu facem asta din ciudă, ci pentru a arăta că suntem gata să luptăm pentru libertatea noastră”, a spus Dodik.
Republika Srpkska, locuită de sîrbi bosniaci, e una din entitățile ce compun Bosnia-Herțegovina și deține 49% din teritoriul aceste țări, în conformitate cu prevederile Acordului de pace de la Dayton. Cealaltă entitate a Bosniei Herțegovina este Federația croato-musulmană, care deține 51% din teritoriul țării.
Acordul semnat în 1995 la Dayton a pus capăt conflictului bosniac declanșat în 1992 la destrămarea Iugoslaviei.
Statele Unite: e posibil ca Iranul să „contribuie” la crimele de război comise în Ucraina
Administrația Biden a declarat luni că vânzarea de către Teheran a dronelor sale letale către Rusia pentru invazia din Ucraina ar putea însemna că Iranul „contribuie la crime de război pe scară largă”, relatează Associated Press.
Jake Sullivan, consilierul pentru Securitate Națională de la Casa Albă, a lansat această acuzație împotriva Iranului luni, în timp ce a vorbit cu reporterii care îl însoțeau pe președintele Joe Biden într-o călătorie în Mexic.
Deși nu a semnalat o schimbare de politică, acuzația a marcat una dintre cele mai dure afirmații ale Statelor Unite împotriva Iranului de când regimul de la Teheran a început să furnizeze arme Rusiei arme pentru a sprijini războiul său de aproape un an dinn Ucraina.
Acuzația americană a venit în timp ce Statele Unite și partenerii lor europeni încearcă să ostracizeze în continuare ambele țări în fa opiniei publice internaționale, pentru că nu reușesc să oprească de oprirea ransferurilor de arme pe care se bazează din ce în ce mai mult Rusia.
Sullivan a mai spus că Iranul a ales „să meargă pe calea în care armele lor sunt folosite pentru a ucide civili în Ucraina și pentru a arunca orașele în frig și întuneric, ceea ce din punctul nostru de vedere pune Iranul într-o poziție în care ar putea fi posibil să contribuie la crime de război pe scară largă”.
Sullivan s-a referit și sancțiunile europene și americane lansate contra Iranului, după ce Washingtonl dezvăluit anul trecut vânzările de armament iranian către Rusia, ca exemple ale modului în care sancțiunile încearcă „să facă aceste tranzacții mai dificile”.
Dar consilierul pentru Securitate Națională de la Casa Albă a recunoscut că „modul în care [Iranul și Rusia] le realizează efectiv face ca interzicerea fizică [a tranzacțiilor] să fie dificilă”.
Iranul condamnă la moarte încă trei protestatari, în ciuda criticilor internaționale
Agenția de presă Mizan a ministerului justiției din Iran a anunțat condamnarea la moarte a încă trei protestatari antiguvernamentali sub acuzația de „război împotriva lui Dumnezeu”, sfidând criticile internaționale tot mai mari cu privire la represiunea acerbă împotriva manifestanților, relatează Reuters.
Sâmbătă, autoritățile iraniene au executat prin spânzurare alte două persoane, în încercarea de a pune capăt masivelor demonstrații de protest, a căror intensitate a scăzut considerabil, după execuțiile care au avut loc la doar câteva săptămâni după arestarea protestatarilor.
Potrivit agenției de presă Mizan, Saleh Mirhashemi, Majid Kazemi și Saeid Yaghoubi, care fuseseră condamnați pentru uciderea unor membri ai organizației paramilitare Basij, în timpul protestelor antiguvernamentale din orașul Isfahan, din centrul Iranului, pot ataca prin recurs sentințele pronunțate contra lor.
Milițiile paramilitare Basij, afiliate Gărzilor Revoluționare din Iran, s-au aflat în fruntea reprimării demonstrațiilor violente declanșate de moartea studentei iraniene de origine kurdă de 22 de ani Mahsa Amini în arestul poliției de moravuri din Iran, pe 16 septembrie.
Condamnări internaționale
Papa Francisc a condamnat luni Iranul pentru că folosește pedeapsa cu moartea împotriva demonstranților care cer respectarea drepturilor femeilor din Iran.
„Dreptul la viață este și el amenințat în acele locuri unde continuă să fie impusă pedeapsa cu moartea, cum e cazul în aceste zile în Iran, în urma recentelor demonstrații care cer un respect mai mare pentru demnitatea femeilor”, a spus șeful Bisericii Catolice.
Una dintre cele mai serioasee amenințări la adresa regimului teocratic din Iran de la Revoluția Islamică din din 1979, protestele declanșate în toamna lui 2022 sunt sprijinite de iranienii din toate categoriile sociale care contestă legitimitatea Republicii Islamice și cer înlăturarea de la putere a conducătorilor săi.
Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Hamenei, a semnalat luni că regimul iranian nu intenționează să renunțe la poziția sa intransigentă, afirmând într-un discurs televizat că cei care „au incendiat locurile publice au comis fără îndoială o trădare”. Conform legii islamice a Iranului, trădarea se pedepsește cu moartea.
Activiștii pentru drepturile omului spun că execuțiile, arestările și sentințele aspre contra protestatarilor sunt o încercare de a-i intimida și înfricoșa suficient pe demonstranți pentru a pune capăt tulburărilor.
Dar în ciuda faptului că regimul islamic își întărește represiunea, proteste la scară mică au loc în continuare la Teheran, Isfahan și în alte câteva orașe.
Cel puțin patru persoane au fost executate prin spânzurare de la începutul demonstrațiilor, inclusiv doi protestatari sâmbătă pentru presupusa ucidere al un membru al milițiilor Basij.
Amnesty International (AI) declara luna trecută că autoritățile iraniene au cerut pedeapsa cu moartea pentru cel puțin 26 de persoane în ceea ce AI a numit „procese înscenate menite să-i intimideze pe protestatari”.
În Iran, tot mai multe fotografii arată femei care renunță la vălul islamic
Activiștii pentru drepturile omului au făcut cunoscut pe rețelele de socializare că alți doi protestatari, Mohammad Ghobadlou, de 22 de ani, și Mohammad Boroughani, de 18 ani, au fost transferați în celule de izolare înainte de a fi executați în închisoarea Rajai Shahr din orașul Karaj.
Mai multe înregistrări video publicate pe social media, dar care nu au putut fi verificate de Reuters, au arătat oameni adunându-se duminică seara în fața închisorii și scandând lozinci contra lui Hamenei.
Uniunea Europeană, Statele Unite și alte țări occidentale au condamnat Iranul pentru folosirea pedeapsei cu moartea împotriva demonstranților.
Republica Islamică, care a dat vina pentru tulburări pe dușmanii săi străini, inclusiv pe Statele Unite, vede în reprimarea protestelor un mod de a apăra suveranitatea națională a Iranului, relatează Reuters.
Verișoara Maiei Sandu și-a dat demisia de la Guvern
Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Anastasia Taburceanu, și-a depus demisia, a anunțat luni, 9 ianuarie, prim-ministra Natalia Gavrilița, întrebată de jurnaliști dacă vor urma și alte demisii după cea a ministrului Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spătari.
Potrivit șefei guvernului, Taburceanu pleacă din funcție din motive personale. În același context, prim-ministra a spus că, pentru persoanele care dețin funcții cu o responsabilitate înaltă, este complicat să fie departe de familie, „mai ales într-o perioadă de criză, când trebuie să stai foarte mult în afara orelor de serviciu”.
Comunicatoarea a precizat ulterior pentru presă că va pleca peste hotare, acolo unde se află soțul său.
Anastasia Taburceanu a fost numită purtătoare de cuvânt a Nataliei Gavrilița în august 2021, la scurt timp după învestirea cabinetului de miniștri. Numirea ei a fost criticată de opoziție și de unii membri ai societății civile, pe motiv că este verișoara președintei Maia Sandu și că ar fi fost avantajată la angajare.
Taburceanu a explicat atunci că a primit propunerea de la Natalia Gavrilița. Într-o declarație oferită pentru Ziarul de Gardă, ea a precizat că legislația nu prevede desfășurarea unui concurs pentru această funcție și că nu ar exista niciun conflicte de interese la mijloc.
Nici Maia Sandu nu a văzut un conflict de interese în numirea verișoarei sale drepte purtătoare de cuvânt în guvernul format de partidul pe care l-a condus anterior – Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS).
Într-un interviu pentru Europa Liberă, Maia Sandu a spus că verișoara ei chiar „s-a sacrificat”, acceptând postul de la guvern, unde a mers la un salariu mai mic „pentru că a fost rugată de doamna prim-ministru s-o ajute în cabinet”.
Anastasia Taburceanu are o experiență de peste 10 ani în domeniul comunicării și a lucrat anterior la Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și la USAID Moldova.
Rudele unui fost ofițer FSB care a părăsit Rusia, interogate în Daghestan
Rudele unui fost ofițer FSB care a emigrat din Rusia au fost reținute din nou în Daghestan.
Organele de cercetare i-au luat la interogatoriu pe tatăl și pe frații, precum și pe soacra lui Emran Navruzbekov, fost angajat al unității de contrainformații a departamentului FSB din republică. Acesta a fugit în Europa și a demascat public acțiunile criminale ale departamentului.
„Soacra mea a fost dusă la poliție și i-au cerut să-și facă biografia în amănunt, au reținut-o timp de câteva ore, i-au luat telefonul pentru verificare. A fost interogată de un agent al Departamentului de Investigații Penale al Ministerului Afacerilor Interne, pe masă era un întreg dosar despre mine - soacra mea a văzut o fotografie cu mine și cu soția mea în dosare", le-a spus Navruzbekov editorilor de la Kavkaz.Realii.
El a adăugat că toate rudele au fost interogate de Departamentul de Investigații pentru a afla cu care dintre rudele rămase în Daghestan comunică Navruzbekov. El spune că toate acestea fac parte dintr-o strategie de intimidare precizând că locuiește într-o țară occidentală și se află sub protecția serviciilor speciale ale acesteia, familia nu poate influența nicicum relatările sale despre perioada de serviciu în FSB.
Anterior, Emran Navruzbekov a acordat un interviu site-ului Kavkaz.Realii, vorbind despre fuga sa din țară și despre faptul că liderii plănuiau să se folosească de aceasta pentru a pune presiune asupra activiștilor nord-caucazieni din Turcia. El a confirmat, de asemenea, că sub masca emigranților pot acționa agenți și angajați activi ai FSB și a povestit cum sunt fabricate cazurile de „terorism” în Daghestan.
Activiștii pentru drepturile omului au declarat pentru site-ul Kavkaz.Realii că nu au acces la majoritatea cazurilor penale „teroriste”, astfel că le este imposibil să evalueze veridicitatea acuzațiilor. În puținele cazuri în care informațiile devin disponibile, avocații descoperă adesea încălcări ale drepturilor omului și falsificări semnificative. Avocații și activiștii pentru drepturile omului din Federația Rusă remarcă faptul că, adesea, cei care sunt trecuți drept militanți declară în instanță că au depus mărturie sub tortură în timpul anchetei preliminare.
În Mahacikala, la 25 și 26 septembrie , au avut loc acțiuni spontane împotriva mobilizării pentru războiul împotriva Ucrainei, protestele au fost însoțite de ciocniri cu poliția. Au fost întocmite 259 de protocoale împotriva participanților la mitinguri și au fost inițiate aproximativ 30 de dosare penale. Unii deținuți susțin că au fost torturați de către poliție pentru a da declarații.
Papa Francisc cere Iranului să renunțe la condamnarea la moarte a protestatarilor
Papa Francisc a rupt luni tăcerea cu privire la protestele naționale care cutremură Iranul, condamnând faptul că autoritățile iraniene recurg la pedeapsa cu moartea și părând să susțină mitingurile pentru că ele sunt manifestații „care cer un mai mare respect pentru demnitatea femeilor".
Papa Francisc a făcut aceste comentarii în cadrul discursului anual adresat ambasadorilor acreditați la Vatican, un discurs de politică externă pe care papa îl ține la începutul fiecărui an, în care prezintă domeniile de cea mai mare preocupare pentru Sfântul Scaun.
În criticile sale, papa Francisc a legat împotrivirea Vaticanului față de avort de opoziția față de pedeapsa cu moartea, spunând că ambele reprezintă o încălcare a dreptului fundamental la viață.
Papa Francisc a schimbat învățătura Bisericii cu privire la pedeapsa cu moartea, stabilind că aceasta este „inadmisibilă” în orice circumstanțe. „Dreptul la viață este, de asemenea, amenințat în acele locuri în care pedeapsa cu moartea continuă să fie impusă, așa cum se întâmplă în aceste zile în Iran, în urma demonstrațiilor recente care cer un mai mare respect pentru demnitatea femeilor", a spus papa. „Pedeapsa cu moartea nu poate fi folosită pentru o pretinsă justiție de stat, deoarece nu constituie un factor de descurajare și nici nu face dreptate victimelor, ci doar alimentează setea de răzbunare."
Comentariile sale reprezintă prima sa luare de poziție față de protestele care au izbucnit în Iran la mijlocul lunii septembrie din cauza morții lui Mahsa Amini. Femeia în vârstă de 22 de ani a murit după ce a fost arestată de poliția iraniană a moralității pentru că ar fi încălcat codul vestimentar strict al Republicii Islamice. Femeile au jucat un rol principal în proteste, multe dintre ele îndepărtând în mod public hijabul, vălul islamic obligatoriu.
Alertă epidemiologică de gripă în Chișinău
Spitalele de copii din Chișinău continuă să fie supraaglomerate. Săptămâna trecută, în capitală au fost înregistrate 163 de cazuri de gripă dintre care 97 la copii, iar numărul acestora ar putea să mai crească până la sfârșitul lunii ianuarie, spun autoritățile municipale din sănătate.
„Cu siguranță, suntem în alertă epidemiologică. Am avut o perioadă de repaus de sărbători și am observat o mică diminuare a numărului de cazuri de infecții respiratorii, cu toate că situația rămâne foarte îngrijorătoare”, a declarat, la ședința săptămânală a primăriei, șeful Direcției municipale asistență medicală și socială, Boris Gîlca.
El a precizat că din cei 110 copii internați la Spitalul Clinic Municipal de Boli Contagioase 67 au fost diagnosticați cu gripă, iar la Spitalul Clinic Municipal de Copii Nr. 1 sunt internați 125 de copii. Autoritățile au dispus crearea a noi locuri în spitale pentru internarea copiilor.
Totodată, autoritățile susțin că numărul real al persoanelor bolnave ar fi mult mai mare, dar nu toți se adresează la medic pentru a confirma diagnosticul de gripă.
În acest moment, 99,3% din dozele de vaccin antigripal disponibile în municipiul Chișinău au fost utilizate, spun autoritățile.
China organizează exerciții militare pe scară largă vizând Taiwanul
Armata chineză a desfășurat exerciții de luptă pe scară largă începând de duminică, trimițând avioane de război și nave de marină spre Taiwan, au anunțat atât ministerul chinez, cât și cel taiwanez al apărării, conform agenției Associated Press.
Exercițiile coincid cu vizita unui grup de parlamentari germani care au aterizat în Taiwan luni dimineață. În fruntea delegației se află Marie-Agnes Strack-Zimmermann, care conduce Comisia de apărare a Parlamentului german.
Parlamentarii germani se vor întâlni cu președintele taiwanez Tsai Ing-wen, precum și cu șeful Consiliului de Securitate Națională din Taiwan și cu Consiliul pentru Afaceri Continentale, care se ocupă de problemele legate de China.
În ultimii ani, China și-a intensificat presiunile asupra armatei din Taiwan, trimițând aproape zilnic avioane de război sau nave de marină spre insula autoguvernată. China revendică suveranitatea asupra insulei, care s-a desprins de autoritatea Chinei comuniste în 1949, după un război civil.
Exercițiile de duminică au continuat și luni, a declarat Ministerul Apărării de la Tai Pei, avioanele de război și navele marinei chineze monitorizând sistemele de rachete ale Taiwanului.
Acțiunile Chinei „au perturbat grav pacea și stabilitatea în strâmtoarea Taiwan și în apele înconjurătoare”, a declarat ministerul.
În decursul a 24 de ore, între orele 6 dimineața de duminică și 6 dimineața de luni, Armata Populară de Eliberare a Chinei a survolt cu 57 de avioane de război și a navigat cu patru nave în apele care despart China de Taiwan, a declarat luni dimineața Ministerul Apărării Naționale din Taiwan, într-un comunicat. Douăzeci și opt dintre aceste avioane au traversat linia mediană a Strâmtorii Taiwan, graniță neoficială pe care ambele părți o menținuseră anterior.
China a anunțat exercițiile în jurul orei 23.00 duminică, spunând că „obiectivul principal a fost să exerseze atacuri terestre și atacuri pe mare”, potrivit unei declarații a lui Shi Yi, un purtător de cuvânt al Comandamentului Armatei de Est al APL.
La sfârșitul lunii decembrie, China a trimis un număr record de 71 de avioane și 7 nave spre Taiwan, cel mai mare exercițiu de asemenea amploare din 2022.
Taiwanul va organiza exerciții militare anuale de două zile începând de miercuri. Exercițiul efectuat înainte de sărbătorile de Anul Nou Lunar are ca scop prezentarea capacităților sale de apărare.
