Ştiri
720 de infectări noi cu COVID-19 în R.Moldova
Numărul de cazuri noi de infectare cu COVID-19 a crescut din nou vineri, cu 710 – și s-au înregistrat încă opt decese, inclusiv al unui copil de 13 ani, din Soroca. Știrea vine pe fondul eforturilor autorităților de a mări procentajul vaccinaților. Autoritățile din Chișinău au spus vineri că vor trimite echipe de medici prin școli să le ofere profesorilor posibilitatea de a se vaccina anti-COVID-19 chiar la locul de muncă, informează IPN, cu trimitere la decizia luată de Comisia Extraordinară de Sănătate Publică a municipiului Chișinău.
Potrivit primarului general, Ion Ceban, în prezent cam 80% din cadrele didactice din școlile din Chișinău sunt vaccinate, urmând să se discute „insistent” despre această oportunitate cu restul 20%. Potrivit lui, cei care presupun că au contraindicații, la fel, vor discuta cu medicii, iar în acest sens vor fi create comisii speciale. În prima etapă, Primăria va oferi resurse financiare pentru testarea angajaților din școli, la nevoie.
La fel, în cadrul comisiei a fost discutată posibilitatea de a primi donații de teste pentru această categorie, din ajutoare oferite de Guvernul României, de parteneri sau agenți economici. „Nu există temei legal, conform codului muncii, pentru a sancționa într-o formă sau alta angajații care nu se vaccinează sau nu prezintă un test”, a insistat Ion Ceban pe Facebook. Decizia autorităților centrale de a obliga profesorii să se testeze din banii proprii, dacă nu vor să se vaccineze, a fost criticată de sindicatele din educație, dar și de opoziția politică.
Autoritatea rusă pentru mass media a blocat șase furnizori de VPN
Autoritatea rusă pentru mass media a blocat șase furnizori de rețele virtuale proxy (VPN), care pot fi folosite pentru a ocoli restricțiile guvernamentale de pe internet. Măsura, anunțată pe 3 septembrie, vine în vreme ce autoritățile ruse înăspresc controlul internetului, blocând accesul la zeci de site-uri web înainte de alegerile parlamentare din această lună.
Agenția Roskomnadzor a justificat noile restricții spunând că permiterea accesului la conținut blocat „a creat condiții pentru activități ilegale, inclusiv cele legate de distribuția de droguri, pornografia infantilă, extremismul și tendințele suicidare”.
Furnizorii VPN vizați, inclusiv VPN-ul Nord și Express VPN, două servicii utilizate pe scară largă, se numără printre cei mai populari din Rusia, dar sunt și alte câteva companii care oferă servicii similare. În ultimii ani, guvernul rus a intensificat controlul asupra internetului sub pretextul combaterii extremismului și protejării minorilor.
Criticii au denunțat supravegherea oficială a internetului ca o pe o formă de cenzură care urmărește să elimine disidența. Autoritățile au intensificat, de asemenea, reprimarea parlamentarilor și activiștilor din opoziție înaintea alegerilor legislative la nivel național din Rusia, programate pentru 17-19 septembrie. Aproape toți criticii proeminenți ai Kremlinului au interdicție să candideze.
Washingtonul trimite peste o jumătate de milion de doze de vaccin coronavirus Pfizer în Kosovo
Administrația americană trimite peste o jumătate de milion de doze de vaccin coronavirus Pfizer în Kosovo, pe fondul unei creșteri a cazurilor și a deceselor provocate de COVID-19 în această țară balcanică. Într-o declarație trimisă Europei Libere, Casa Albă a spus că Statele Unite vor începe trimiterea celor 503.100 de doze începând cu 3 septembrie.
Statele Unite au trimis luna trecută 35.000 de doze în Kosovo. „Statele Unite sunt decise să ajute eforturile internaționale de vaccinare cu aceeași intensitate pe care am demonstrat-o acasă, și am lucrat din greu pentru a trimite cât mai multe vaccinuri sigure și eficiente în Kosovo cât mai repede posibil", se mai spune în declarația de la Casa Albă.
Profesorii vor avea posibilitatea de a se vaccina anti-COVID-19 chiar la locul de muncă
Autoritățile din Chișinău spun că vor trimite echipe de medici prin școli să le ofere profesorilor posibilitatea de a se vaccina anti-COVID-19 chiar la locul de muncă, informează IPN, cu trimitere la decizia luată de Comisia Extraordinară de Sănătate Publică a municipiului Chișinău.
Potrivit primarului general, Ion Ceban, în prezent cam 80% din cadrele didactice din școlile din Chișinău sunt vaccinate, urmând să se discute „insistent” despre această oportunitate cu restul 20%. Potrivit lui, cei care presupun că au contraindicații, la fel, vor discuta cu medicii, iar în acest sens vor fi create comisii speciale. În prima etapă, Primăria va oferi resurse financiare pentru testarea angajaților din școli, la nevoie.
La fel, în cadrul comisiei a fost discutată posibilitatea de a primi donații de teste pentru această categorie, din ajutoare oferite de Guvernul României, de parteneri sau agenți economici. „Nu există temei legal, conform codului muncii, pentru a sancționa într-o formă sau alta angajații care nu se vaccinează sau nu prezintă un test”, a insistat Ion Ceban pe Facebook.
Decizia autorităților centrale de a obliga profesorii să se testeze din banii proprii, dacă nu vor să se vaccineze, a fost criticată de sindicatele din educație, dar și de opoziția politică.
Uraganul Ida a cauzat decesul a cel puțin 48 de persoane în nord-estul SUA
Inundațiile cauzate de uraganul Ida au ucis cel puțin 48 de persoane în nord-estul Statelor Unite, la câteva zile după ce lovise statul Louisiana, pe coasta Golfului Mexic. Furtuna a provocat ploi torențiale în seara zilei de 1 septembrie și dimineața zilei de 2 septembrie, din Maryland până la New York. Majoritatea victimelor au murit când apele inundațiilor luat pe sus mașinile sau s-au înecat în apartamentele din subsol, inundate.
Numărul deceselor a fost cel mai mare în New Jersey, unde au murit cel puțin 25 de persoane. Guvernatorii din statele New York și New Jersey au cerut locuitorilor să rămână acasă, în timp ce echipajele lucrează pentru a curăța drumurile și a restabili serviciile de transport. Președintele Joe Biden a aprobat declararea stării de urgență în ambele state și a ordonat asistență federală pentru a suplimenta eforturile de reacție la nivel local și de stat. Mai multe tornade au lovit mai multe state, doborând copaci și provocând daune la sute de case.
Aproape 170.000 de oameni au rămas fără energie electrică pe 2 septembrie în patru state din nord-est, cele mai lovite de ploi peste noapte. Serviciul Național de Meteorologie a declarat că în unele zone din nord-est au căzut 15-20 de centimetri de apă în 48 de ore. În unele zone, 7 până la 13 centimetri de ploaie au căzut în numai o oră. În Central Park, la New York, a fost înregistrată o ploaie record de 8 centimetri în timp de o oră.
Distrugerile provocate de furtună vin după ce Ida a lovit Louisiana ca un uragan de categoria 4 la 29 august, provocând inundații masive și distrugeri pe scară largă. Cel puțin 10 persoane au fost omorâte în Louisiana, Mississippi și Alabama. Aproape un milion de gospodării sunt încă lipsite de curent electric în Louisiana, inclusiv la New Orleans.
Problematica autovehiculelor cu numere de înmatriculare „neutre”, discutată la Bender
Reprezentanții politici de la Chișinău și de la Tiraspol au discutat în 3 septembrie, la Bender, problematica autovehiculelor cu numere de înmatriculare „neutre”, a căror obligativitate pentru trecerea frontierei a fost amânată de mai multe ori. În cadrul discuțiilor de vineri – relatează IPN - au fost abordate potențiale mecanisme practice de eficientizare a activității punctelor de înmatriculare din orașele Tiraspol și Râbnița, precum și de sporire a numărului de beneficiari ai acestui serviciu public oferit de autoritățile Republicii Moldova.
Întrevederea negociatorului principal din partea Chișinăului, viceprim-ministrul pentru reintegrare Vlad Kulminski, și reprezentantul politic în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană din partea Tiraspolului, Vitalii Ignatiev, a avut loc la sediul Misiunii OSCE. Știrea vine după ce Ucraina a reconfirmat recent că plăcuțele devin din punctul ei de vedere obligatorii de la 1 septembrie, după ce apăruse o știre falsă că ar fi acceptat o nouă amânare, până la anul.
Subiectul este discutat din 2018, când Chișinăul și Tiraspolul au convenit ca automobilele din regiunea transnistreană să fie înmatriculate cu numere „neutre”. În acest scop au fost deschise oficii teritoriale ale Agenției Servicii Publice a Republicii Moldova, la Tiraspol și Râbnița, și a fost simplificat mecanismul de acordare a acestor plăcuțe. Această cerință trebuia să intre în vigoare pe 15 ianuarie 2021, însă a fost amânată până la 1 septembrie, pe motiv că populația nu a fost suficient informată cu privire la aceste măsuri. Decizia a fost criticată recent de purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, care a spus că ea va avea un impact negativ și asupra zecilor de mii de cetățeni ucraineni care locuiesc în regiunea transnistreană.
Josep Borrell: o conlucrare „operațională” cu Talibanii nu înseamnă recunoaștere
Uniunea Europeană ar trebui să țină seama de cinci „repere” când cooperează cu Talibanii afgani pentru a furniza ajutor umanitar afganilor, au convenit vineri miniștrii de externe din EU, fără a preciza ce s-ar întâmpla dacă aceste „linii roșii” ar fi trecute.
„Pentru a sprijini populația afgană, va trebui să avem relații cu noul guvern din Afganistan ", a declarat șeful diplomației UE, Josep Borrell, rezumând discuțiile miniștrilor, de vineri, din Slovenia. Pentru a conlucra cu UE, a spus Borrell, Talibanii nu trebuie să permită ca Afganistanul să găzduiască teroriști care ar putea pune la cale atacuri în alte țări, așa cum a făcut-o în trecut.
Gruparea ar mai trebui să respecte drepturile omului, în special ale femeilor; să instituie un guvern incluziv; să permită accesul gratuit al ajutorului umanitar; o conlucrare „operațională” cu Talibanii nu înseamnă recunoaștere, a subliniat Borrell. „Angajamentul nostru va depinde de îndeplinirea acestor condiții", a mai spus el reporterilor.
Stoianoglo contestă la CC noua lege a Procuraturii
Procurorul general Alexandr Stoianoglo, pe care noua putere dominată de PAS încearcă să-l înlăture din funcție, a spus că a sesizat Curtea Constituțională, cerându-i să suspende aplicarea controversatei noi legi a Procuraturii, promulgată de președinta Maia Sandu la 1 septembrie și apărută vineri în Monitorul Oficial.
Într-un comunicat al Procuraturii Generale, citat de IPN, se spune că legea adoptată în regim de urgență la 24 august încalcă procedurile de transparență a deciziilor și ignoră recomandările Comisiei de la Veneția. În comunicat se mai spune că formularea noii legi „riscă să producă efecte care aduc grave atingeri principiilor constituționale privind independența Procuraturii și separația puterilor în stat, subminând independența procurorilor în avantajul factorului politic”. Pe de altă parte, președinta Maia Sandu a apărat noua lege, explicând că ea ar fi necesară ca să se poată „curăți” sistemul. „Noi astăzi nu avem stat de drept, ca să vină societatea civilă și să ne spună că atentăm la independența statului de drept. Noi suntem la etapa la care trebuie să creăm acest stat de drept. Noi îl vom crea și abia atunci vom avea grijă ca acest stat de drept să nu stea la cheremul politicienilor și să nu fie influențat politic”, a spus Maia Sandu, la ProTV.
Patru polițiști de frontieră au fost reținuți împreună cu un transportator la vama Sculeni
Patru polițiști de frontieră au fost reținuți împreună cu un transportator de pasageri și colete la vama Sculeni, după percheziții, vineri, informează IPN. Potrivit poliției, din primăvara anului curent și până acum, polițiștii ar fi pretins și primit sume cuprinse între 50 și 700 de euro de la mai mulți transportatori ilegali de pasageri și colete ca să închidă ochii la trecerea neverificată a coletelor, dar și la încălcarea regulilor de autoizolare impuse din cauza pandemiei de COVID-19. Procuratura precizează că acțiunile de urmărire penală sunt în derulare, iar detalii vor fi oferite pe parcurs.
Talibanii par să se apropie de formarea unui nou guvern în Afganistan
Talibanii par să se apropie de formarea unui nou guvern în Afganistan, în timp ce continuă să lupte împotriva opozanților într-un bastion al opoziției, la nord de Kabul.
Militanții se confruntă cu misiunea transformării dintr-o grupare insurgentă într-o structură de administrație, la ceva mai mult de două săptămâni după preluarea controlului asupra majorității regiunilor țării și la câteva zile după ce Statele Unite și-au retras complet trupele, după o prezență de 20 de ani. Marile puteri așteaptă să vadă cine va fi în guvernul de la Kabul și dacă acțiunile noii administrații vor fi în concordanță cu promisiunile Talibanilor de a fi mai moderați decât în timpul guvernării brutale dintre 1996 și 2001, când a pus în aplicare o formă radicală de drept islamic. Legitimitatea noii administrații în ochii donatorilor și investitorilor internaționali va fi crucială pentru soarta economiei în derivă, într-o țară care luptă împotriva secetei și a urmărilor unui conflict soldat cu moartea a aproximativ 240.000 de afgani.
Agențiile umanitare au avertizat că mulți afgani au mari greutăți să-și hrănească familiile și că milioane de oameni s-ar putea să se confrunte cu foametea. Reuters a citat trei surse spunând că guvernul va fi condus de co-fondatorul Talibanilor și șeful lor politic Mullah Abdul Ghani Baradar, considerat un moderat în cadrul grupării. I se vor alătura în funcții înalte Mullah Mohammad Yaqoob, fiul fondatorului și liderului spiritual al Talibanilor Mullah Mohammad Omar, între timp decedat, și Sher Mohammad Abbass Stanekzai, membru al biroului politic de la Doha al Talibanilor. „Toți liderii de rang înalt au ajuns la Kabul, unde pregătirile sunt în faza finală pentru anunțarea noului guvern", a declarat un membru Taliban sub condiția anonimatului.
Maia Sandu a promulgat legea privind evaluarea procurorului general
Președinta Maia Sandu a promulgat deja legea care instituie mecanismul de evaluare a activității procurorului general și a respins din nou criticile unor reprezentanți ai societății civile că prin această lege ar fi subminată independența Procuraturii.
Într-un interviu la postul de televiziune ProTV, președinta a reluat argumentul prezentat în repetate rânduri, inclusiv recent la Europa Liberă, și anume că în acest moment R. Moldova nu are o justiție independentă, ci una care depinde de interese mafiote. „Noi nu ne dorim o Procuratură dependentă de noi, ci ne dorim o Procuratură care să nu fie dependentă de grupări criminale”, a declarat Maia Sandu. Totodată, ea a dat din nou ca exemplu modul în care fosta ministră a Justiției din România, Monica Macovei, a creat Direcția Națională Anticorupție, model pe care îl va urma și actuala putere PAS de la Chișinău.
„Noi nu suntem la etapa la care să protejăm sistemul, ci la etapa la care trebuie să-l curățăm. În România a venit Ministerul Justiției, și-a asumat ministrul responsabilitatea și a numit procurorii la DNA și de acolo a pornit construcția unei instituții independente”.
După 27 de ani la conducerea Partidului Comuniștilor, Vladimir Voronin anunță că se va retrage
După 27 de an la conducerea Partidului Comunișitilor, Vladimir Voronin - astăzi deputat – a anunțat că se va retrage din fruntea partidului. În cadrul unei recente emisiuni la N4, Voronin a precizat că noul lider va fi ales la Congresul partidului, care va avea loc până la sfârșitul anului.
„A trecut mai mult de un an de când împuternicirile noastre au expirat. Dar în statutul partidului este indicat că în momente de crize, cum este pandemia, comitetul central are voie să prelungească mandatul actual. Asta am și făcut. Deja am discutat primele probleme organizatorice”, a spus Voronin, citat de NewsMaker.md.
Fostul președinte al țării a precizat că nu va accepta un nou mandat de lider al PCRM, însă va continua să sprijine acest partid „toată viața”.
Abdul Baradar, unul din cofondatorii milițiilor Taliban, va conduce noul guvern afgan (Reuters)
Co-fondatorul milițiilor talibanilor și șeful politic, Mullah Abdul Ghani Baradar, care este considerat un moderat în grupul islamist, va conduce noul guvern din Afganistan, potrivit Reuters, trei surse spunând că militanții încă se luptă cu rezistența din munți, de la nord de Kabul.
Sursele au declarat pe 3 septembrie că Mullah Mohammad Yaqoob, fiul liderului spiritual al talibanilor Mullah Mohammad Omar, și Sher Mohammad Abbass Stanekzai, membru al biroului politic de la Doha al talibanilor, vor ocupa funcții guvernamentale superioare.
„Toți liderii de vârf au ajuns la Kabul, unde pregătirile sunt în faza finală pentru a anunța noul guvern", a declarat un membru taliban sub condiția anonimatului.
O altă sursă a spus că liderul taliban Haibatullah Akhunzada se va concentra pe probleme religioase și guvernare în bazele legilor islamului, potrivit Reuters.
Un purtător de cuvânt al talibanilor a declarat pentru AFP că noua administrație nu va fi anunțată înainte de 4 septembrie.
Multe dintre națiunile lumii așteaptă să vadă dacă acțiunile următoarei administrații vor fi în concordanță cu promisiunile talibanilor de a fi mai moderați decât în timpul primei lor guvernări, extrem de brutale, din anii 1996 – 2021, când au pus în aplicare o formă radicală a legilor islamice.
Legitimitatea noii administrații în ochii donatorilor și investitorilor internaționali va fi crucială pentru economie, care este dependentă de ajutorul extern , pe măsură ce țara luptă împotriva secetei și a ravagiilor făcute de un război care a costat viața a aproximativ 240.000 de afgani.
Baradar, unul dintre fondatorii talibanilor în 1994, a petrecut opt ani în închisoare în Pakistan după ce se relatase că ar fi fost arestat la Karachi în 2010, într-o operațiune coordonată a agențiilor de informații americană și pakistaneză. A fost eliberat, la cererea Statelor Unite.
În februarie 2020, el fost unul din negociatorii acordului de la Doha cu Statele Unite, care a pus capăt, după 20 de ani, operațiunii internaționale din Afganistan, condusă de America.
Criza politică din România amână numirea unor procurori cheie în lupta cu corupția
În România, criza politică din alianța de guvernare PNL – USR Plus, ar putea amâna din nou numirea unor procurori cheie în structurile angajate în lupta cu corupția, conduse oricum prin interimat de 11 luni.
Joi, imediat după numirea în funcția de Ministru interimar a Justiției, liberalul Lucian Bode a anunțat că oprește procedura de numire a unor procurori în funcții de conducere la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Parchetul general, concurs lansat de Stelian Ion, fostul ministru al Justiției din partea USR PLUS.
Demis miercuri de premierul liberal, Florin Cîțu, fostul Ministru al Justiției, Stelian Ion declarase că „miza nevăzută” a demiterii sale era tocmai concursul pe care îl lansase pentru aceste posturi, fără o discuție în prealabil cu președintele Klaus Iohannis.
Citește și: A doua criză a coaliției, provocată de premierul Cîțu
Calamitățile naturale se țin lanț în SUA: după uraganul Ida, ploi torențiale
Inundațiile fulgerătoare provocate de rămășițele uraganului Ida au ucis cel puțin 41 de persoane în nord-estul SUA, la câteva zile după ce uraganul lovise statul Louisiana, pe coasta Golfului SUA. Furtuna a adus ploi torențiale în seara zilei de 1 septembrie și dimineața zilei de 2 septembrie, din statul Maryland și până la New York.
Majoritatea oamenilor au murit înecați în mașinile lor sau în subsolurile caselor. Cel puțin 23 de persoane au murit în New Jersey și alte 12 la New York. Guvernatorii din New York și New Jersey, care au declarat situații de urgență în statele lor, au îndemnat locuitorii să rămână acasă, în timp ce echipajele lucrau pentru a curăța drumurile și a restabili serviciile de transport. Un număr de tornade au fost raportate în mai multe state, sute de case au fost avariate.
Devastarea provocată de furtună vine după ce uraganul Ida a lovit statul Louisiana pe 29 august ca un uragan de categoria 4, provocând inundații în masă și distrugeri pe scară largă. Cel puțin 10 persoane au murit în Louisiana, Mississippi și Alabama.
Președintele Biden critică decizia Curții Supreme SUA de a nu interveni în apărarea drepturilor femeilor
Președintele american Joe Biden a declarat că decizia Curții Supreme a Statelor Unite de a nu bloca, temporar, noua lege din Texas care interzice majoritatea avorturilor după șase săptămâni „este un atac fără precedent la dresa drepturilor constituționale ale femeilor”.
Într-o declarație făcută pe 2 septembrie, ziua când a intrat în vigoare legea din Texas, Biden a spus că îndeamnă guvernul federal să vadă cum ar putea „asigura că femeile din Texas au totuși acces la avorturi sigure și legale”.
Interdicția de a avorta după săptămâna a șasea nu va fi pusă în practică de autoritățile statului. Legea în schimb împuternicește orice ce cetățean privat din Texas sau aiurea să dea în judecată medicii, clinicile și pe angajații acestora, chiar membri de familie sau un simplu șofer de taxi, bănuiți că ar fi ajutat o femeie să întrerupă o sarcină. Mai mult, cetățenii sunt ademeniți cu un premiu de 10 mii de dolari pentru fiecare astfel de denunț, dacă plângerea în tribunal are câștig de cauză.
Printr-o decizie importantă din 1973, Curtea Supremă americană a stabilit dreptul constituțional al femeilor la avort. În această toamnă însă, Curtea Supremă va analiza un caz separat de cel din Texas care ar putea anula decizia din 1973, privind astfel femeile de dreptul de a decide liber asupra propriului corp.
În acest moment, Curtea Constituțională este dominată de aripa conservatoarea, după ce fostul președinte Trump a avut posibilitatea să numească 3 din cei 9 judecători ai Curții.
Rusia refuză să prelungească misiunea OSCE la două punte de graniță cu Ucraina
Rusia a refuzat să prelungească mandatul observatorilor internaționali pentru a monitoriza două puncte de trecere a frontierei cu Ucraina, a declarat un oficial american. Courtney Austrian, responsabil cu afaceri la Misiunea SUA de pe lângă Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), a declarat pe 2 septembrie că Washington-ul „regretă profund faptul că Rusia a decis să facă notă separată și să nu sprijine extinderea misiunii și finanțarea acesteia după luna septembrie”.
Austrian a mai declarat că misiunea OSCE și-a îndeplinit mandatul de a furniza „rapoarte imparțială” despre trecerile de frontieră la două puncte, în efortul de a restabili un anumit nivel de încredere între Rusia și Ucraina.
Ea a spus că decizia Kremlin-ului de a pune capăt mandatului „se înscrie într-un șir de promisiuni nerespectate, ceea ce arată că Rusia pur si simplu nu este interesată de menținerea unor relații bune cu vecinii”.
Rusia nu a comentat declarațiile.
Moscova este acuzată că din 2014, sprijină activ, inclusiv cu trupe și armament, milițiile secesioniste din estul Ucrainei. Războiul mocnit dintre separatiști și armata ucraineană a făcut până acum peste 13.200 de victime și a devastat economia Ucrainei.
Milițiile Taliban declară că mizează pe sprijinul economic al Chinei
Talibanii în Kabul
În Afganistan, milițiile Taliban au declarat se vor baza pe sprijinul economic al Chinei care menține relații diplomatice cu țara lor, după retragerea forțelor internaționale conduse de Statele Unite. Purtătorul de cuvânt al talibanilor, Zabihullah Mujahid, a declarat ziarului italian La Repubblica pe 2 septembrie că China este „partenerul principal” al noii conduceri de la Kabul pentru a opri un colaps economic și a reconstrui țara. Talibanii s-au angajat să fie mai moderați de când au răsturnat guvernul sprijinit de Occident, pe 15 august, promițând că vor proteja unele drepturi ale omului și se vor abține de la represalii împotriva vechilor dușmani.
Statele Unite și aliații lor și-au închis misiunile diplomatice și au condiționat recunoașterea regimului de la Kabul – și implicit orice ajutor economic pentru guvern – de măsura în care talibanii respectă drepturile omului și în general, regulile scenei politice internaționale.
Pe de altă parte, este puțin prorobabil ca Beijing-ul să condiționeze ajutorul și legăturile politice de problemele legate de drepturile omului.
„China este partenerul nostru principal și reprezintă o oportunitate fundamentală și extraordinară pentru noi, deoarece este gata să investească și să sprijine reconstrucția țării", a declarat Mujahid pentru La Repubblica.
Mujahid a declarat că talibanii sunt interesați de „Inițiativa Centurii și Drumurilor”, planul global de dezvoltare a resurselor și infrastructurii conceput de China pentru a strânge legăturile economice și politice între zeci de țări. „Deținem mine bogate de cupru, care, datorită chinezilor, vor fi modernizate. În cele din urmă, China reprezintă cheia noastră pentru piețele din întreaga lume "a mai spus Mujahid.
Ministrul Educației apără decizia CNESP, din care face parte, de a cere teste COVID angajaților din educație
La o zi după începerea anului școlar și pe fundalul creșterii evidente a numărului de noi infectări cu Covid, Ministrul Educației, Anatol Topală a declarat că cel puțin până la 1 octombrie rămâne în vigoarea decizia autorităților sanitare centrale care cere angajaților din educație, nevaccinați sau fără imunitate naturală, se facă un test Covid, pe banii lor, odată la 14 zile. Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică a decis pe 23 august că pentru funcționarea fără restricții a școlilor este nevoie ca până la 1 octombrie, 95% din angajații din educație să fie vaccinați sau imuni natural, după boală.
„Este decizia Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică și noi, cei din sectorul educațional, trebuie s-o respectăm. Prin urmare, nu sunt alte modificări și această instrucțiune, și această prevedere trebuie respectate” a argumentat Topală într-un interviu cu Europa Liberă. Ministrul Educație face și el parte din această Comisie.
Tot în interviul cu Europa Liberă, Topală a arătat că nu se va renunța nici la regula ca între elevi să fie asigurată o distanță de minim un metro, ceea ce a obligat un număr mic de școli, mai puțin de 80, să recurgă parțial la învățământul online. „Prioritatea noastră este să asigurăm condiții ca să nu fie pusă în pericol sănătatea copiilor și a cadrelor didactice” a mai spus Topală. „(…)ne-am dorit ca tocmai să creăm condiții în care să putem aduce cât mai mulți elevi cu prezență fizică în școli.”
Între timp crește numărul de noi cazuri de contaminare cu noul coronavirus: joi s-au raportat 787 de cazuri noi. Numărul persoanelor spitalizate în ultimele săptămâni a crescut, fiind actualmente de 1 015, inclusiv 81 de pacienți în stare extrem de gravă, potrivit ministerului Sănătății. Încă cinci bolnavi de COVID-19 au decedat, ridicând numărul total de la începutul pandemiei la 6 411.
Prima vizită în regiunea transnistreană a noului vicepremier pentru reintegrare: pe agendă, plăcuțele neutre
Pe fundalul disputei privind plăcuțele neutre pentru autovehiculele din regiunea transnistreană, noul ministru al reintegrării, Vladislav Kulminski face astăzi prima sa vizită oficială la biroul OSCE din Tighina/ Bender. Se va întâlni cu reprezentantul regimului de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, la sediul misiunii OSCE, a precizat joi Kulminski, în cadrul unei emisiuni de la postul Publika TV.
Din 1 septembrie Ucraina interzice accesul autovehiculelor din regiunea transnistreană care nu au plăcuțe cu numere de înmatriculare neutre, deși Chișinăul a cerut amânarea punerii în aplicare a acestui termen, până în ianuarie anul viitor, deoarece doar 5% din mașinile aflate în raioanele de est ar fi trecut prin procedura de reînregistrare.
Joi seară, Kulminski a declarat că așteaptă decizia finală din partea Kievului privind scutirea temporară a transportatorilor din regiunea transnistreană de obligația de a trece frontiera doar cu plăcuțele neutre. Ceea ce lasă de înțeles că Ucraina ar fi dispusă la un compromis.
Subiectul este discutat din 2018, când Chișinăul și Tiraspolul au convenit ca automobilele din regiunea transnistreană să fie înmatriculate cu numere „neutre”. În acest scop au fost deschise oficii teritoriale ale Agenției Servicii Publice a Republicii Moldova, la Tiraspol și Râbnița, și a fost simplificat mecanismul de acordare a acestor plăcuțe.
Această cerință trebuia să intre în vigoare pe 15 ianuarie 2021, însă a fost amânată până la 1 septembrie, pe motiv că populația nu a fost suficient informată cu privire la aceste măsuri.
Ministrul francez Jean-Yves Le Drian: R. Moldova este o sursă de „știri bune, care merită salutate”
Ministrul francez pentru Europa și afaceri externe Jean-Yves Le Drian a declarat la Chișinău că R. Moldova este o sursă de „știri bune, care merită salutate”, într-o perioadă în care agenda internațională este dominată de tulburări și crize grave, în frunte cu cea din Afganistan.
Faptul că în R. Moldova „se întrezăresc perspective bune pentru întărirea democrației și statului de drept” reprezintă o noutate „excelentă” pentru Franța și pentru toate cele 27 de țări membre ale blocului comunitar, a spus Le Drian la o conferință de presă comună cu omologul său moldovean, Nicu Popescu.
Fiind primul ministru de externe francez care vizitează Chișinăul din 2014, el și-a exprimat sprijinul pentru programul „ambițios” de reforme democratice și anticorupție al președintei Maia Sandu, urmând să aibă o întrevedere cu aceasta, dar și cu prim-ministra Natalia Gavrilița.
Nicu Popescu a anunțat că R. Moldova și Uniunea Europeană pregătesc „o nouă agendă de asociere” care va conține un set de „pași concreți” de aprofundare a cooperării. Popescu a spus că Chișinău își dorește o cooperare mai „profundă și mai extinsă” cu UE, inclusiv în domeniul protecției mediului, digitalizării, reformării serviciului public și securității.
Polonia a declarat stare de urgență pe unele segmente ale graniței cu Belarus
Președintele Poloniei, Andrzej Duda, a declarat stare de urgență pe unele segmente ale graniței cu Republica Belarus asaltată de un val de imigranți, despre care Varșovia și alte capitale europene spun că ar fi dirijat de la Minsk, de către regimul lui Alexandr Lukașenka. Starea de urgență pe 30 de zile acționează în unele zone din regiunile Podlaskie și Lubelskie. Autoritățile guvernamentale spun că starea de urgență va avea un efect minim asupra populației locale, dar va restricționa deplasarea persoanelor străine într-un coridor de 3 kilometri de la graniță.
Săptămâna trecută, Polonia a început construcția un gard de sârmă ghimpată la frontieră pentru a preveni intrarea imigranților ilegali provenind în principal din Afganistan și Irak. Polonia și Uniunea Europeană acuză regimul de la Minsk de încurajarea deliberată a imigranților ilegali să plece în Polonia, Lituania și Letonia pentru a le pedepsi pentru sancțiunile europene impuse lui Lukașenka din cauza reprimării protestelor pro-democrație din Belarus.
Retragerea occidentală din Afganistan, discutată de miniștrii apărării din UE
Miniștrii apărării din Uniunea Europeană s-au întâlnit în Slovenia pe 2 septembrie pentru a lua în discuție consecințele retragerii occidentale din Afganistan, dar și crearea unei forțe de reacție rapidă de 5 000 de militari, care să poată fi dislocată în zone de criză din întreaga lume.
Uniunea Europeană a urmărit neputincioasă scenele haotice ale retragerii Statelor Unite din Afganistan, fără să poată participa la operațiunea de evacuare. Generalul Claudio Graziano care conduce Comitetului militar al UE compus din miniștrii apărării din țările membre a spus că blocul comunitar trebuie să-și construiască o politică de apărare comună mai puternică. „Dacă se mai întârzie, va fi prea târziu”, a spus Graziano.
Șeful politicii externe și de securitate europene, Josep Borrell, a declarat că o forță de reacție rapidă trebuie să facă parte din eforturile UE de a-și dezvolta politica de apărare comună. „Uneori există evenimente care catalizează istoria, care duc la depășirea impasului și cred că Afganistanul este unul dintre aceste cazuri”, a spus Borell.
Qatarul colaborează cu talibanii din Afganistan pentru redeschiderea aeroportului din Kabul
Ministrul de externe al Qatarului a declarat că țara sa colaborează cu talibanii din Afganistan pentru a redeschide aeroportul din Kabul „cât mai curând posibil”. Dar deocamdată nu există „nicio indicație clară” despre momentul în care aeroportul își va relua operațiunile normale, a precizat Mohammad bin Abdulrahman al-Thani în timpul unei conferințe de presă comune cu omologul său britanic Dominic Raab, în capitala Qatarului, Doha, pe 2 septembrie.
Cei doi s-au întâlnit pe fundalul eforturilor internaționale pentru reluarea activității aeroportului din Kabul așa încât străinii și afganii îngrijorați de preluarea puterii în Afganistan de către talibani să poată să plece din țară. „Sperăm că în următoarele zile vom auzi vești bune”, a mai spus ministrul de Externe din Qatar. Televiziunea Al-Jazeera citează un oficial al aviației civile afgane spunând că zborurile interne de pe aeroportul din Kabul vor fi reluate pe 3 septembrie, dar că reînceperea zborurilor internaționale va „lua timp”.
Statele Unite și aliații lor au reușit să evacueze peste 123 000 de străini și afgani din Kabul între 14 și 31 august, când s-a încheiat și retragerea forțelor americane din Afganistan după o prezență militară de două decenii. Dar nu au reușit să evacueze toți străinii și afganii care au lucrat pentru forțele internaționale.
PG a trimis în judecată dosarul ce o vizează pe procuroarea Adriana Bețișor
Procuratura Generală a anunțat trimiterea în judecată a Adrianei Bețișor, fosta șefă adjunctă a Procuraturii Anticorupție, care este bănuită că ar fi luat 50 de mii de euro mită pentru a-l ajuta să scape de închisoare pe un bărbat condamnat în primă instanță.
Fosta procuroară a fost cercetată în stare de libertate și se declară nevinovată, afirmândîntr-o declarație pentru Ziarul de Gardă că dosarul împotriva ei este o „făcătură” și un act de „răzbunare”.
Cunoscută pentru instrumentarea unor cazuri de rezonanță ca cel în care a fost condamnat la închisoare pentru corupție fostul premier Vlad Filat, fosta procuroară a demisionat în 2019. Într-un comunicat al procuraturii se spune că, în cazul propriului dosar, lui Bețișor i-au fost înaintate trei capete de acuzare: corupere pasivă în proporții deosebit de mari, abuz de serviciu și amestec în înfăptuirea justiției.
Fosta procuroară ar fi luat mita la un restaurant din Chișinău de la concubina inculpatului, pe care l-a ajutat...
În schimbul banilor, Bețișor și-ar fi retras, la Curtea de Apel Chișinău, acuzațiile formulate în prima instanță pe baza cărora bărbatul a fost găsit vinovat pentru tentativă de delapidare a averii străine și spălare de bani, ambele săvârșite în proporții deosebit de mari, se mai spune în comunicatul procuraturii.
Bețișor a declarat Ziarului de Gardă că dosarul său ar fi „o răzbunare curată, sprijinita și încurajată de însuși procurorul general” Aleksandr Stoianoglo și că s-ar baza pe declarații ale „unui personaj” din anturajul controversatului om de afaceri fugar Veaceslav Platon, care ar încerca să scape de propriile dosare. Trimiterea dosarului lui Bețișor în judecată are loc în timp ce președinta Maia Sandu și partidul de guvernământ PAS încearcă să obțină înlocuirea procurorului general, pe care îl consideră o piedică în lupta anticorupție.
