Ştiri
Procuratura Anticorupție cere ca Igor Dodon să fie plasat în arest la domiciliu
Demersul pentru înlocuirea măsurii preventive a fost înaintat joi, 26 ianuarie, către magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ).
În prezent, fostul președinte are interdicție de a părăsi R. Moldova. Doar că la 19 ianuarie, apărătorii lui Igor Dodon au înaintat o cerere prin care au solicitat încuviințarea ca acesta să părăsească Republica Moldova în perioada 28 ianuarie - 5 februarie 2023, pentru a-și însoți fiul în România, la un tratament de reabilitare post COVID-19.
Avocații au anexat atunci un șir de acte ce ar motiva necesitatea deplasării peste hotare. Printre acestea se numără și un extras medical. În ședința de judecată din 19 ianuarie, procurorii au solicitat audierea medicului care a semnat extrasul, însă instanța a respins cererea.
Potrivit procurorilor, medicul, al cărui nume și prenume era indicat în documentul medical, a declarat că nu-i este cunoscut pacientul menționat și că ar fi aplicat ștampila pe extras la rugămintea unei colege. „Medicul audiat a spus că solicitarea a parvenit de la colega sa, care examinează mereu familia Dodon și care se află în relații apropiate cu aceasta”, se arată în comunicatul Procuraturii Anticorupție.
Procurorii au mai precizat că medicul a „menționat că procedurile indicate în extras nu sunt necesare de a fi efectuate peste hotare, acestea fiind disponibile și în Republica Moldova”. Procurorii spun că aceste acțiuni vor fi examinate prin prisma săvârșirii infracțiuni de confecționare, deținere, vânzare sau folosire a documentelor oficiale care acordă drepturi, fiind inițiat un proces penal.
Procurorul care anchetează cazul, Petru Iarmaliuc, nu a răspuns la telefon pentru a spune pe numele cui a fost pornit procesul penal.
Trei ofițeri kazahi, acuzați că i-au torturat pe protestatarii din 2022, au fost arestați
O instanță din Astana a trimis doi ofițeri din cadrul Comitetului de Securitate Națională (CNS) din Kazahstan, colonelul Erkin Amanov și maiorul Khamit Abdighali, precum și, de asemenea, pe Qairat Sartai, din cadrul Serviciului Gărzii de Frontieră, în arest preventiv timp de două luni.
Cei trei sunt acuzați că au torturat persoanele arestate în timpul și după protestele antiguvernamentale în masă la nivel național din ianuarie 2022.
Autoritățile kazahe au declarat că tulburările s-au soldat cu cel puțin 238 de morți, dintre care cel puțin șase persoane au fost torturate până la moarte în timp ce se aflau în custodia poliției.
Cei doi ofițeri CNS au fost arestați în centrul de detenție preventivă din Astana, fiind suspectați că au torturat prizonieri. Rudele victimelor au depus o plângere, a relatat site-ul Informburo .
La 25 ianuarie, tribunalul interdistrictual specializat de anchetă din Astana a emis o decizie de reținere a suspecților - locotenent-colonelul Yerkin Amanov, maiorul Hamit Abdigali și Kairat Sartai, un angajat al serviciului de frontieră al Serviciului Național de Securitate, pentru două luni. S-a raportat că alte informații nu vor fi dezvăluite din cauza confidențialității anchetei.
Rudele prizonierilor, care au fost reținuți în centrul de detenție preventivă din Astana, au declarat că ofițerii NSC i-au torturat pe cei dragi lor timp de un an.
„ În centrul de detenție preventivă [din Astana] există beciuri speciale: toți cei care nu răspund sunt duși în camera de tortură. Au fost torturați timp de nouă luni, au fost obligați să depună mărturie unul împotriva celuilalt, au inventat cazuri. Toate acestea s-au întâmplat în centrul de detenție preventivă din Astana, CNS i-a torturat, Ministerul Afacerilor Interne, inclusiv comitetul și departamentul sistemului de execuție penală, a știut totul, dar a tăcut. Organismul de supraveghere în acest caz - Procuratura din Ust-Kamenogorsk s-a prefăcut că nu știe nimic", a declarat Kuralai Omirbaeva, ruda unuia dintre deținuți.
Potrivit rudelor deținuților, de îndată ce au aflat că cei dragi lor sunt torturați, au început să se plângă tuturor autorităților în februarie 2022.
„Au fost oameni care nu au dormit zile întregi”
La 29 martie 2022, a fost inițiată o cauză penală privind fapta de tortură. Cu toate acestea, potrivit spuselor rudelor, în ciuda expertizei și a prezenței martorilor, vreme de zece luni în acest dosar nu s-a mișcat nimic.
„Cum au fost torturați? I-au bătut cu bastoane de cauciuc și cu pumnii. În martie, au aruncat apă rece pe jos și i-au scos afară cu picioarele goale. Ei (angajații CNS) au o altă metodă: îi obligă să stea nemișcați timp de 20 de ore. Dacă cineva îndrăznește să schițeze o mișcare, îl bat. Au fost oameni care nu au dormit zile întregi. Îi torturau așa ca să semneze documente. Oamenii nici măcar nu știau ce semnează. Unii aveau coaste rupte, călcâie luxate. O persoană a avut timpanul rupt și a trebuit să fie operată", afirmă Kuralai Omirbaeva care adaugă că, pe 17 ianuarie, între orele 10:00 și 17:00, rudele victimelor - aproximativ 50 de persoane - s-au adunat în fața clădirii Procuraturii Generale din Astana, dar nimeni nu a venit să vorbească cu ei.
Avocații și reprezentanții angajaților CSN suspectați de tortură nu au făcut nicio declarație de când au apărut informațiile. Nu este clar dacă suspecții au pledat vinovați pentru acuzațiile aduse. Jurnaliștii RFE/RL nu i-au putut contacta.
Cazurile legate de tortură ajung rareori în instanță în Kazahstan. Activiștii pentru drepturile omului spun că, vreme de ani de zile, infracțiunea de tortură a fost nepedepsită în această.
Plângerile privind tortura au crescut brusc după tulburările sociale din ianuarie din Kazahstan, în urma cărora au murit cel puțin 238 de persoane (cel puțin șase au murit după ce au fost torturate în arest). Câteva mii de persoane au fost arestate în timpul și după incident, iar sute au afirmat că au fost torturate. Cu toate acestea, cele mai multe dintre dosarele de tortură au fost închise.
Ucraina a fost ținta unui val mortal de atacuri cu drone și rachete rusești
Rusia a lansat în dimineața zilei de 26 ianuarie un nou val de atacuri cu rachete asupra Ucrainei, ucigând cel puțin o persoană, la câteva ore după un atac cu drone în timpul nopții.
Noile atacuri cu rachete au avut loc după ce președintele Volodimir Zelenski, vorbind la câteva ore după ce Germania și Statele Unite s-au angajat să furnizeze Kievului tancuri de luptă avansate, le-a cerut aliaților occidentali ai Kievului să livreze rachete cu rază lungă de acțiune și avioane militare pentru a consolida apărarea aeriană a Ucrainei.
Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a anunțat că o persoană a fost ucisă și alte două au fost rănite în atacul asupra capitalei și a îndemnat locuitorii să rămână în adăposturi.
„După ce o rachetă a lovit o clădire nerezidențială din districtul Holosiiv, avem informații despre un mort și doi răniți. Răniții au fost spitalizați”, a spus primarul Kievului.
Serhi Popko, șeful administrației militare de la Kiev, a declarat că mai mult de zece rachete au fost distruse deasupra capitalei de către apărarea aeriană ucraineană.
„Inamicul a lansat mai mult de 15 rachete de croazieră în direcția Kievului. Datorită activității excelente a apărării aeriene, toate țintele aeriene au fost doborâte”, a declarat oficialul armatei ucrainene.
Andri Iermak, șeful administrației prezidențiale ucrainene, a scris pe Telegram că „primele rachete rusești au fost deja doborâte”, fără a preciza unde anume. Autoritățile le-au cerut cetățenilor să nu ignore alarma și să rămână în adăposturi pentru a se feri de pericol.
În regiunea Odesa, informează autoritățile locale, au fost lovite de rachetele rusești două instalații energetice provocând întreruperi de curent. „Există deja informații despre pagubele produse la două instalații critice de infrastructură energetică din Odesa. Nu există răniți. Forțele de apărare aeriană survolează regiunea Odesa”, scrie pe rețelele de socializare șeful administrației militare din regiune, Iuri Kruk.
Regiunea centrală Vinnița a fost, de asemenea, ținta rachetelor rusești, a anunțat Serhi Borzov, șeful administrației militare regionale, adăugând că nu există victime.
Firma de electricitate DTEK a anunțat că efectuează opriri de urgență ale energiei electrice în Kiev și în regiunea din jurul capitalei, precum și în regiunile Odesa și Dnipropetrovsk, din cauza pericolului de atac cu rachete.
Zelenski: Avem nevoie de avioane și rachete
La doar câteva ore după ce Germania și Statele Unite s-au angajat să furnizeze Kievului tancuri de luptă avansate, Volodimir Zelenski le-a cerut aliaților occidentali ai Kievului să livreze rachete cu rază lungă de acțiune și avioane militare pentru a consolida apărarea aeriană a Ucrainei.
În obișnuitul discurs video din seara zilei de 25 ianuarie, Zelenski a spus că este acum necesar „să se meargă mai departe cu furnizarea de avioane pentru Ucraina”.
Pe câmpul de luptă, forțele ucrainene rezistă în continuare atacurilor rusești în est, în principal în Bahmut și Avdiivka, în regiunea Donețk, și la Cervopopiivka, în Luhansk, informează Statul Major General al Forțelor Armate Ucrainene în raportul zilnic din 26 ianuarie.
Forțele ucrainene au distrus 24 de drone, dintre care 15 deasupra Kievului, pe care Rusia le-a lansat în atacurile din timpul nopții, a precizat Statul Major General, avertizând asupra pericolului unor noi raiduri aeriene rusești.
„În pofida numeroaselor pierderi suferite, inamicul nu și-a oprit acțiunile ofensive”, a declarat Statul Major General, adăugând că apărătorii ucraineni au respins atacurile și în Liman, Kupiansk, Zaporojie și Herson.”
Armata ucraineană a pierdut Soledar
Rusia și-a „intensificat” ofensiva în apropiere de Bahmut, unde a desfășurat un „număr superior de soldați și arme” în ceea ce a devenit un punct fierbinte în invazia care durează de 11 luni, a declarat ministrul adjunct al Apărării Hanna Maliar la 25 ianuarie, adăugând că „inamicul își intensifică presiunea în sectoarele Bahmut și Vuhledar” ale frontului.
Oficialii ucraineni au recunoscut, de asemenea, pe 25 ianuarie, că au fost nevoiți să cedeze orașul Soledar, centru de exploatare a sării din regiunea Donețk. Mulți experți militari anticipează o ofensivă de primăvară a Rusiei în zonă.
Berlinul și Washingtonul au fost de acord să furnizeze tancurile după luni de dezbateri intense între aliații NATO, în speranța de a ajuta la oprirea ofensivei așteptate a Rusiei.
Zelenski a lăudat angajamentul aliaților de a livra tancuri avansate și i-a îndemnat să furnizeze rapid un număr mare de tancuri, cerând, deopotrivă, rachete și avioane pentru a consolida apărarea țării.
La 25 ianuarie, președintele Joe Biden a declarat că Statele Unite vor trimite 31 de tancuri Abrams, foarte avansate, într-o acțiune despre care a spus că nu reprezintă o amenințare la adresa Rusiei. Vorbind de la Casa Albă, Biden a declarat că tancurile NATO pentru Ucraina vor contribui la „îmbunătățirea capacității lor de manevră în teren deschis”. El a lăudat anunțul similar al Germaniei spunând că este o dovadă că „Germania a făcut cu adevărat un pas înainte”.
Moscova a avertizat că privește furnizarea de tancuri de luptă avansate de către Occident către Ucraina ca pe o provocare periculoasă.
Tribunalul orașului Moscova a decis desființarea Grupului Helsinki din Moscova
Tribunalul orașului Moscova a decis desființarea organizației pentru apărarea omului Helsinki din Moscova (MHG), cea mai veche organizație pentru drepturile omului care funcționează în Rusia.
În cererea de desființare înregistrată la tribunal de Departamentul central al Ministerului de Justiție se susținea că MHG a încălcat legea privind asociațiile publice pentru că a avut activitate și în afara regiunii Moscova. De asemenea, agenția a precizat că statutul organizației nu îndeplinește cerințele actuale ale legii.
Ministerul Justiției considera că este vorba despre încălcări grave și iremediabile din punct de vedere juridic ale statutului organizației. Departamentul a insistat asupra necesității de a desființa MHG și de a-i interzice activitatea pe teritoriul Rusiei.
MHG a fost înființat în URSS, în timpul conducerii lui Leonid Brejnev. Întemeierea sa a fost anunțată pe 12 mai 1976, în cadrul unei conferințe de presă organizate în apartamentul academicianului Andrei Saharov. Din grup au făcut parte Iuri Orlov, Liudmila Alekseeva, Mihail Bernștam, Elena Bonner, Alexander Ginzburg, Petr Grigorenko, Alexander Korciak, Malva Landa, Anatoli Marcenko, Vitali Rubin, Anatoli Șaranski.
Organizația își propune să promoveze respectarea drepturilor omului și construirea democrației în Rusia. „Suntem convinși că Rusia va fi un stat democratic, în care legile sunt respectate, unde persoana, drepturile și demnitatea sa reprezintă cea mai mare valoare”, se spune pe site-ul ei.
Încă de la înființare, MHG a fost supusă unor persecuții și presiuni constante, membrii săi au fost arestați, expulzați din țară și privați de cetățenia sovietică. Organizația și-a redeschis biroul la Moscova în 1989, în timpul perestroikăi.
În decembrie 2021, Tribunalul orașului Moscova a desis închiderea altui grup pentru drepturile omului din Rusia, Societatea Memorial și centrul său pentru drepturile omului.
Decizia a fost confirmată de Curtea Supremă în 2022 și a fost criticată de ONG-uri internaționale, grupuri pentru drepturile omului și laureați ai premiului Nobel.
UE consideră „rușinoasă” condamnarea soției unui jurnalist RFE/RL la închisoare
Uniunea Europeană a condamnat ca fiind „rușinoasă și motivată politic” condamnarea în Belarus a Dariei Losik la doi ani de închisoare. Ea a fost acuzată de facilitarea activităților extremiste. Daria Losik este soția jurnalistului RFE/RL Ihar Losik, și el încarcerat.
Într-o declarație din 25 ianuarie, serviciul diplomatic al UE, SEAE, afirmă că verdictul pronunțat săptămâna trecută de un tribunal din Brest a fost cea mai recentă acțiune nedreaptă „care sprijină represiunea regimului Lukașenko împotriva poporului din Belarus”.
„Daria Losik a fost condamnată la doi ani de închisoare pentru că și-a apărat soțul în interviuri împotriva unor acuzații inventate și pentru că a făcut apel la Lukașenko cu privire la nevinovăția soțului ei”, a declarat acesta.
În cazul ei, judecătorul Mikalai Hriharovici de la Tribunalul regional din Brest a pronunțat verdictul și a dat sentința la 19 ianuarie, la o zi după începerea procesului. Sentința a fost exact ceea ce a cerut procurorul. Parchetul General a spune că acuzația împotriva Daryei Losik a fost formulată în urma unui acordat de aceasta postului de televiziune Belsat, cu sediul în Polonia, etichetat oficial ca fiind o „organizație extremistă” de către autoritățile de la Minsk. În interviu, ea „s-a prezentat ca fiind soția unui prizonier politic”, spune Parchetul General.
Daria Losik a fost reținută în octombrie, după ce poliția i-a percheziționat locuința. Fiica de 4 ani a Dariei și a lui Ihar Losik, Paulina, se află în prezent cu părinții lui Daria. SEAE a precizat că, odată cu verdictul, Paulina Losik „a rămas acum fără părinți”.
Statele Unite au cerut eliberarea imediată și necondiționată a Dariei Losik, în timp ce președintele RFE/RL, Jamie Fly, a cerut, de asemenea, eliberarea imediată a acesteia și a condamnat reținerea ei de către autoritățile belaruse.
Ihar Losik a fost condamnat la 15 ani de închisoare în decembrie anul trecut, în baza unor acuzații care rămân neclare. Soțul liderului opoziției belaruse în exil Sviatlana Țihanovskaia, Siarhei Țihanovski, precum și alți patru bloggeri, politicieni și activiști din opoziție au fost condamnați la perioade lungi de închisoare împreună cu Losik la acea vreme.
Losik și ceilalți inculpați au insistat asupra faptului că dosarul a fost instrumentat împotriva lor și că este o acțiune judecătorească motivată politic.
Belarusul a fost vizat de sancțiuni occidentale după contestatele alegeri prezidențiale din 2020, urmate de proteste de stradă fără precedent și de o represiune pe scară largă ordonată de Aleksandr Lukașenko, represalii care au făcut ca aproape întreaga conducere a opoziției politice să ajungă la închisoare sau să fugă peste graniță.
„Aproape în fiecare zi apar noi exemple în Belarus de sentințe arbitrare și crude în procese politice desfășurate în spatele ușilor închise”, se mai afirmă în declarația SEAE. „Represiunea din partea regimului lui Lukașenko a atins un nivel fără precedent, cu peste 1440 de prizonieri politici, afectându-i acum și pe cei mai vulnerabili - copiii.”
Beneficiarii programului „Prima Casă” vor primi compensații până în iulie
Guvernul a aprobat miercuri, 25 ianuarie, compensarea dobânzilor creditelor ipotecare contractate prin intermediul programului „Prima Casă”, după ce acestea s-au majorat considerabil.
Suma care va fi compensată reprezintă 4 puncte procentuale din valoarea creșterii dobânzii.
Potrivit deciziei, aceste compensații vor fi alocate lunar în perioada ianuarie-iunie. Calculele prezentate de Ministerul Finanțelor arată că dobânda în această perioadă ar urma să fie de 13,37% și, astfel, creditele ar urma să se scumpească, în medie, cu 1.300 de lei, sumă care va fi compensată de stat. Pentru aceste cheltuieli, în bugetul de stat au fost prevăzuți 75 de milioane de lei.
În 2022, Guvernul a alocat resurse suplimentare pentru compensarea a 50% din creșterea dobânzii la creditele obținute prin intermediul programului „Prima Casă”, pentru perioada iulie-decembrie, numărul total al beneficiarilor fiind de peste 8.000.
Dosarul deputaților transfugi a fost clasat după 3 ani de investigații
Procuratura Generală anunță că a clasat dosarul penal împotriva foștilor deputați din Partidul Comuniștilor bănuiți că ar fi primit mită pentru a trece în Partidul Democrat în 2015.
Potrivit unui comunicat emis de procuratură, dosarul a fost construit pe declarațiile făcute în 2016 de ex-deputata comunistă Elena Bondarenco. Procurorii susțin că nu le-au putut confirma prin probe, iar în iulie 2022 Bondarenco, martora principală în dosar, a decedat.
Potrivit denunțului, deputații ar fi transmis și primit sume cuprinse între 200.000 euro și 300.000 euro, în noiembrie-decembrie 2015, ca să părăsească fracțiunea Partidului Comuniștilor și să voteze proiectele de legi înaintate de Partidul Democrat. Niciunul dintre ei nu și-au recunoscut vina.
Dosarul de corupere activă și pasivă a fost pornit în octombrie 2019. În februarie 2022, s-a aflat că procurorii au început să ancheteze activ acest caz. Atunci, procurorii anticorupție au cercetat proprietățile a 13 foști parlamentari, reținând cinci dintre ei. Este vorba de foști deputați comunişti care au creat în 2015 o platformă social-democrată, care a aderat la scurt timp la Partidul Democrat. Printre deputații reținuți se numărau Anatolie Zagarodnîi, Violeta Ivanov, Sergiu Sîrbu, Artur Reșetnikov și Vladimir Vitiuc.
Oamenii legi au precizat că urmărirea penală continuă în partea privind acuzațiile de îmbogățire ilicită împotriva celor 13 ex-deputați.
Comisia Europeană propune creșterea cu 145 de milioane de euro a asistenței macro-financiare pentru Moldova
Executivul Uniunii Europene a propus creșterea actualei asistențe macro-financiare (MFA) pentru Republica Moldova cu 145 de milioane de euro, ceea ce va aduce totalul acestei asistențe la 295 de milioane de euro, se spune într-un comunicat de presă dat publicității de Comisia Europeană la Bruxelles pe 24 ianuarie.
Agenda de reforme și efectele războiului Rusiei în Ucraina
Cu această propunere, se spune în continuarea comunicatului citat, Comisia stă alături de Moldova pe măsură ce țara continuă aplicarea agendei de reforme, și în timp ce se confruntă cu urmările războiului de agresiune dus de Rusia contra Ucrainei, luptând contra crizei energetice și găzduind un mare număr de refugiați ucraineni.
Propunerea de marți urmează anunțului privind un sprijin financiar suplimentar pentru Moldova făcut de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen la Chișinău în noiembrie 2022.
Asistența suplimentară e menită să sprijine pe mai departe Moldova, a cărei economie a fost sever afectată de consecințele invaziei rusești în Ucraina, precum și de o criză de energie semnificativă care continuă din octombrie 2021.
Creșterea asistenței macro-financiare va ajuta țara să acopere parte din nevoile de finanțare suplimentare în 2023, va sprijini stabilitatea macro-economică și va ajuta la continuarea reformelor.
Propunerea de marți, precizează comunicatul Comisiei Europene, însoțește actualul program al Fondului Monetar Internațional.
Slăbiciuni în domenii cheie, între care lupta contra corupției și domnia legii
Cele două două alocări potrivit propunerii de creștere a asistenței macro-financiare vor fi strict condiționate de progresul satisfăcător în ce privește programul Fondului Monetar Internațional și de aplicarea noilor condiții de politică ce urmează să fie stabilite între Moldova și UE și adăugate Memorandumului de înțelegere existent.
Aceste condiții de politică vor avea menirea de a aborda unele din slăbiciunile fundamentale scoase la iveală în anii din urmă în economia moldoveană și în sistemul de guvernanță economică, și în alte domenii cheie, inclusiv buna guvernanță și lupta contra corupției, domnia legii și securitatea energetică.
Condițiile vor fi complementare angajamentelor Moldovei potrivit programului stabilit cu Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială. (…)
Din cele 145 de milioane de euro suplimentare, 45 de milioane vor fi puse la dispoziție prin granturi, iar 100 de milioane vor fi împrumuturi în condiții financiare favorabile.
Suma urmează să fie alocată în două tranșe, plănuite pentru trimestrele trei și patru ale lui 2023, dacă sunt îndeplinite condițiile de politică, se mai spune în comunicatul de presă dat publicității la Bruxelles pe 24 ianuarie.
Procurorul general interimar nu va fi cercetat penal în legătură cu scurgerile de pe „Moldova Leaks”
Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) a decis să nu intenteze un dosar penal împotriva procurorului general interimar, Ion Munteanu, în legătură cu scurgerile din presupusa sa corespondență.
Instituția i-a dat acest răspuns activistului civic Pavel Grigorciuc, care ceruse ca Munteanu să fie adus în fața justiției pentru faptul că, fiind procuror, s-ar fi implicat în activități antreprenoriale, acest lucru fiind interzis de lege.
Grigorciuc a publicat pe pagina sa de Facebook scrisoarea primită de la procurorul Vitalie Chișca, care l-a anunțat că a finalizat procesul penal și a decis că nu există motive pentru a deschise un dosar penal.
Procesul penal a fost pornit după ce Grigorciuc a depus o plângere la Consiliul Superior al Procurorilor, în decembrie 2022. El a cerut ca Munteanu să fie urmărit penal pentru îmbogățire ilegală și și fals în declarația pe venit, pornind de la presupusa conversație a procurorului publicată pe site-ul Moldova Leaks.
Consiliul Superior al Procurorilor i-a cerut procurorului Chișca să investigheze plângerea. Munteanu însuși a solicitat să fie verificate informațiile publicate pe Moldova Leaks. Consiliul a transmis și apelul său lui Chișca.
Activistul civic nu este de acord cu decizia procurorului și intenționează s-o conteste. „Vom continua să luptăm împotriva corupției din procuratură. [...] Vom folosi toate căile legale”, a subliniat Grigorciuc.
Presupusa corespondență din Telegram și de pe poșta electronică a lui Ion Munteanu a fost publicată pe 25 noiembrie 2022. Din materialele apărute pe site-ul Moldova Leaks reieșea că, în 2015, Munteanu a cumpărat un apartament în Brașov, pe care l-a scris pe numele socrilor săi, și se interesa de procurarea unui complex turistic în România. El ar fi vorbit și despre o fabrică de prelucrare a fructelor și despre importul lânii din Uzbekistan în România. Asta în condițiile în care un procuror nu are dreptul să facă afaceri.
Anterior, procurorul general interimar a declarat presei că presupunea că îi vor fi sparte conturile. El a mai spus că „și-a a făcut întotdeauna munca onest”, sugerând, de asemenea, că mesajele ar putea fi trucate.
Studiu: Persoanele LGBT, cel mai marginalizat grup minoritar | Crește distanța socială față de etnicii ruși
O bună parte din cetățenii R. Moldova „dau dovadă de un nivel scăzut de acceptare și toleranță” în privința grupurilor minoritate, se arată în studiul „Prejudecăți și marginalizare în Moldova anului 2022”, publicat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.
Puțini cetățeni ar accepta să aibă în calitate de vecini, prieteni sau membri de familie persoane LGBT, purtători de HIV, foști deținuți, musulmani, persoanele de culoare, de etnie romă sau cu dizabilități intelectuale. „Distanța socială” este în creștere față de măsurările similare din anul 2018. Cu alte cuvinte, nivelul de acceptare a persoanelor din grupurile minoritare în general a scăzut în ultimii ani.
De exemplu, studiul arată că 79% din populația R. Moldova nu ar accepta să aibă un vecin homosexual, iar 60% nu ar accepta o persoană LGBT în calitate de coleg de muncă.
Persoanele din grupurile minoritare etnice, cum ar fi romii, ar putea întâlni o atitudine mai puțin prietenoasă printre vecini sau la locul de muncă, având în vedere că 30% din populație nu ar accepta o persoană de etnie romă în proximitatea lor.
Cercetarea mai arată că persoanele care nu vorbesc limba română sau persoanele de etnie rusă, la fel, se regăsesc printre grupurile pe care o parte din populație nu ar dori să-i aibă ca vecini sau colegi. 7,8% dintre cetățeni nu ar dori să trăiască alături de o persoană care nu știe limba română, iar 8,1% din populație nu ar accepta să muncească alături de un etnic rus.
Comparativ cu ediția aceluiași studiu din 2020, timp de 2 ani, numărul cetățenilor care n-ar accepta să fie vecin cu o persoană de etnie rusă a crescut de trei ori, de la 3,4% până la 9,4%. Și asta în timp ce în ultimi 2 ani numărul celor care n-ar accepta să aibă ca vecin o persoană care nu vorbește limba română a scăzut de la 10,5% la 7,8%.
„Distanța socială”, indice care definește nivelul de acceptare a grupurilor minoritare, la fel, a scăzut față de cei care nu vorbesc limba română, de la 0,9% la 0,8%, pe când în privința etnicilor ruși a crescut, de la 0,3% la 0,8%.
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.033 de persoane cu vârsta de 18 ani și mai mult, în perioada 16-23 noiembrie 2022. Eroarea este de 3%.
Laureații Nobel Muratov și Ressa au cerut Crucii Roșii să intervină în favoarea lui Navalnîi
Laureații Premiului Nobel pentru Pace, Dmitri Muratov și Maria Ressa, au îndemnat Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR) să intervină în favoarea liderului opoziției ruse Aleksei Navalnîi, care a petrecut mai mult de 100 de zile în izolare punitivă din august 2022.
Într-o scrisoare semnată de Muratov și Ressa, publicată de ziarul Novaia gazeta pe 24 ianuarie, cei doi afirmă că „atâta timp cât chinul lui Navalnîi continuă, suntem cu toții complici ai călăilor(...) Faceți cum vă îndeamnă principiul umanitar universal: împiedicați suferința umană.”
De la 1 ianuarie, zeci de legislatori, avocați și medici din Rusia i-au cerut președintelui Vladimir Putin, Procuraturii Generale și Consiliului prezidențial pentru Drepturile Omului să intervină în favoarea lui Navalnîi, a cărui stare de sănătate s-a înrăutățit dramatic după ce a fost plasat în izolator punitiv de numeroase ori din motive despre care el și susținătorii săi spun că sunt îndoielnice.
Crucea Roșie face un pas înapoi
Navalnîi și avocatul său, Vadim Kobzev, au declarat în ultimele săptămâni că politicianul de opoziție are o tuse puternică și febră, dar administrația penitenciarului nu permite ca medicamentele să îi fie transmise.
Apelul lui Muratov și al lui Ressa, care au fost co-câștigători ai premiului Nobel în 2021, ar putea să nu își atingă ținta, potrivit Novaia gazeta, având în vedere că oficialii CICR susțin că organizația „nu are mandat pentru astfel de acțiuni”.
„Ne dăm seama că Comitetul Internațional al Crucii Roșii se poate confrunta cu dificultăți legate de autoritatea sa și, prin urmare, ne adresăm tuturor organizațiilor neguvernamentale care ar putea ajuta la rezolvarea acestei probleme", a scris Novaia gazeta.
În august, Navalnîi era pe punctul să moară după ce a fost otrăvit, operațiune pe care o pune pe seama agenților de securitate ruși care au acționat la ordinul lui Putin. El a fost arestat pe 17 ianuarie 2021, la sosirea din Germania, unde a fost tratat pentru otrăvire. Ulterior, a primit o pedeapsă de 2 ani și jumătate de închisoare pentru că a încălcat termenii unei eliberări condiționate anterioare în timpul convalescenței sale în străinătate. Kremlinul a negat orice implicare în otrăvirea lui Navalny.
Condamnarea inițială este considerată pe scară largă ca fiind un caz inventat și motivat politic. În luna martie a anului trecut, Navalny a fost condamnat la o pedeapsă separată de nouă ani de închisoare pentru acuzații de ultraj și deturnare de fonduri prin fraudă, pe care el și susținătorii săi le-au respins în mod repetat ca fiind motivate politic.
Câți bani s-au adunat în 2022 pentru sprijinul refugiaților ucraineni din R. Moldova
Pe parcursul anului 2022, pe contul deschis de Ministerul Finanțelor au fost colectate, din donații, circa 217 de milioane de lei sau circa 10,5 milioane de euro.
Partea leului din aceste fonduri, mai exact 199,7 milioane de lei sau circa 9,7 milioane de euro, a venit de la partenerii externi ai Republicii Moldova, arată răspunsul oferit de minister la o solicitare a Europei Libere.
Pe linie guvernamentală, au ajuns donații de la guvernele Suediei, Lituaniei, Elveției, Estoniei și Slovaciei.
Suplimentar, de la partenerii externi de dezvoltare au fost încasate contribuții în valoare de circa 290 de milioane de dolari prin intermediului oficiului Organizației Națiunilor Unite în R. Moldova.
Aceste fonduri au fost gestionate de Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați și de alte agenții ale ONU. Printre principalii parteneri care au alocat contribuții în beneficiul refugiaților pe această linie se numără Uniunea Europeană și guvernele SUA, Italiei, Suediei, Norvegiei și Japoniei.
De la începutul războiului, peste 750.000 de persoane din Ucraina au intrat în R. Moldova. Circa 102.000 de persoane rămân în continuare pe teritoriul R. Moldova. Peste 11.000 au solicitat azil autorităților moldovene.
Mai mulți demnitari ucraineni au fost concediați ori și-au dat demisia
Mai mulți demnitari ucraineni au demisionat sau au fost concediați pe 24 ianuarie, în timp ce președintele Volodimir Zelenski s-a angajat să eradicheze corupția din administrație, în contextul unui scandal de corupție de mare amploare care amenință să erodeze sprijinul occidental, până în prezent statornic, pentru conducerea de la Kiev.
Aceste remanieri au avut loc în timp ce cel puțin trei civili au fost uciși pe fondul unor lupte grele și continue în estul țării, unde forțele ucrainene se confruntă „non-stop” cu bombardamente rusești.
La începutul zilei de 24 ianuarie, adjunctul șefului administrației prezidențiale, Kirilo Timoșenko, a anunțat că i-a prezentat demisia lui Zelenski.
„Îi mulțumesc președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, pentru încrederea și oportunitatea de a face fapte bune în fiecare zi și în fiecare minut”, a scris Timoșenko pe mesageria Telegram, adăugând: „Mulțumesc forțelor armate pentru că au salvat și apărat țara noastră”.
La scurt timp după anunțul lui Timoșenko, ministrul adjunct al Apărării din Ucraina, Viaceslav Șapovalov, responsabil cu aprovizionarea trupelor cu alimente și echipamente, a demisionat și el, invocând „acuzații de corupție” din partea presei.
Într-o declarație de pe site-ul Ministerului Apărării se arată că demisia lui Viaceslav Șapovalov a fost „o faptă demnă de luat în seamă” care va contribui la păstrarea încrederii în minister.
De asemenea, la 24 ianuarie, procurorul general adjunct al Ucrainei, Oleksi Simonenko, a fost demis după ce Procuratura Generală a spus că s-a făcut o remaniere a oficialilor de rang înalt. Declarația prin care era anunța demiterea lui Simonenko nu oferă niciun motiv pentru această decizie, dar precizează că hotărârea a fost luată „conform propriei sale dorințe”.
Plecările celor trei oficiali au avut loc după ce Zelenski a anunțat în seara zilei de 23 ianuarie că va face schimbări de personal, în urma celui mai mediatizat scandal de corupție care a cuprins Ucraina de la invazia Rusiei.
„Există deja decizii de schimbări de personal - unele vor fi anunțate astăzi, altele mâine - în ceea ce privește funcționarii de la diferite niveluri din ministere și alte structuri ale guvernului central, precum și din regiuni și din cadrul forțelor de ordine", a declarat Zelenski în discursul său nocturn.
Scandalul de corupție a izbucnit la 22 ianuarie, când Ministerul Apărării a fost acuzat de un ziar de investigație că a plătit prea mult furnizorii pentru hrana trupelor. Furnizorul a declarat că de vină a fost o greșeală tehnică și că nu s-au dat bani în plus. Ministerul a declarat că acuzațiile sunt nefondate.
În aceeași zi, adjunctul ministrului ucrainean al infrastructurii a fost reținut de către autoritățile anti-corupție, fiind suspectat că a primit o mită de 400.000 de dolari pentru importul de generatoare în septembrie, acuzație pe care ministrul o neagă.
Scandalul are loc în timp ce aliații europeni se ceartă în legătură cu acordarea de tancuri Leopard 2 de fabricație germană Ucrainei, de care Kievul spune că are nevoie pentru a străpunge liniile rusești și a recuceri teritoriile. Inițial, Germania s-a arătat reticentă fie pentru a furniza ea însăși astfel de tancuri Kievului, fie pentru a permite țărilor terțe care au tancuri Leopard să le trimită Ucrainei.
Dar Berlinul a fost supus unor presiuni intense din partea Ucrainei și a mai multor aliați din NATO pentru a-și schimba poziția și a permite exportul de tancuri Leopard.
A fost suspendată activitatea companiei care deține silozurile cu cereale din Portul Giurgiulești
Inspectoratul pentru Protecția Mediului a decis ca, începând de marți, 24 ianuarie, activitatea companiei Danube Oil Company, ale cărei silozuri cu cereale au luat foc de câteva ori, să fie suspendată până vor fi remediate încălcările depistate. Pompierii încă se află la fața locului pentru a lichida ultimul incendiul.
Potrivit unui comunicat al guvernului, „agentul economic activa în lipsa avizului expertizei ecologice a obiectului, a autorizației de mediu pentru emisia de poluanți în atmosferă și în condițiile în care nu erau stabilite normative ale emisiilor admisibile”.
În același timp, Agenția Supraveghere Tehnică (AST) a dispus ca silozurile să fie demolate și a acordat un termen de 60 de zile pentru înlăturarea încălcărilor.
„Potrivit responsabililor de la AST, soluția de proiect adoptată pentru depozitarea șrotului de la procesarea semințelor de floarea-soarelui nu a fost adecvată, conform pașaportului tehnic, silozurile cu bază conică fiind concepute pentru stocarea materialelor nelipicioase și neagresive. Exploatarea neconformă a acestora a afectat rezistența, stabilitatea și siguranța la foc”, susțin autoritățile responsabile.
Danube Oil Company nu avea un contract de deservire tehnică a instalațiilor împotriva incendiilor, mai multe registre de evidență a reparațiilor tehnicii, expertiza obiectelor industriale periculoase etc. De asemenea, silozurile au fost instalate fără a respecta prevederile Codului Transportului și în lipsa condițiilor tehnice pentru amplasare coordonate de către Portul Internațional Liber Giurgiulești și întreprinderea Calea Ferată din Moldova.
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a anunțat miercuri, 24 ianuarie, că pompierii și salvatorii încă întreprind acțiuni pentru a lichida incendiul de la rezervorul cu șrot de semințe de floarea-soarelui care a izbucnit pe 20 ianuarie, acesta fiind al doilea caz înregistrat în Portul Giurgiulești.
După incendiul din 16 ianuarie, Agenția de Mediu a anunțat că în zonă se menține un nivel înalt de poluare cu fenol, normele sanitare fiind depășite de la 1,2 până la 3,3 ori.
Inspectoratul pentru Protecția Mediului urmează să estimeze care este prejudiciul cauzat de incendii. Procuratura Generală urmează să examineze acest caz după recepționarea materialelor primite de la inspectorat. De asemenea, autoritățile anunță că vor fi verificate toate silozurile din țară.
Erdoğan către Suedia: Să nu vă așteptați la sprijin pentru NATO după protestul de la Stockholm
Suedia nu ar trebui să se aștepte la sprijinul Turciei pentru aderarea la NATO după protestul din apropierea ambasadei turce din Stockholm din weekend, manifestație în timpul căreia a fost ars un exemplar al Coranului, a declarat luni președintele Recep Tayyip Erdoğan citat de Reuters.
Protestele de sâmbătă de la Stockholm împotriva Turciei și a candidaturii Suediei de a adera la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) au sporit tensiunile cu Turcia, de al cărei sprijin are nevoie Suedia pentru a obține intrarea în alianța militară.
„Cei care permit astfel de blasfemii în fața ambasadei noastre nu se mai pot aștepta la sprijinul nostru pentru aderarea lor la NATO”, a declarat Erdoğan după o ședință de guvern. „Dacă îi iubiți atât de mult pe membrii organizațiilor teroriste și pe dușmanii islamului și îi protejați, atunci vă sfătuim să le solicitați sprijinul pentru securitatea țărilor voastre”, a mai spus el.
Ministrul suedez de externe, Tobias Billstrom, a refuzat să comenteze remarcile lui Erdogan, transmițând o declarație scrisă pentru Reuters, în care afirmă că vrea să înțeleagă exact sensul declarației. El a adăugat că „Suedia va respecta acordul care există între Suedia, Finlanda și Turcia cu privire la apartenența noastră la NATO".
Suedia și Finlanda au solicitat anul trecut să adere la NATO după invazia Rusiei în Ucraina, dar toate cele 30 de state membre trebuie să le aprobe cererea. Ankara declarase mai înainte că Suedia, în special, trebuie să adopte mai întâi o poziție mai clară împotriva a ceea ce Turcia consideră a fi teroriști, în principal militanți kurzi și un grup pe care îl consideră vinovat de o tentativă de lovitură de stat în Turcia în 2016.
Legal, dar imoral
Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, a declarat că Finlanda și Suedia sunt pregătite să se alăture alianței, dar a refuzat să comenteze dacă Washingtonul crede că comentariile lui Erdogan au însemnat o închidere definitivă a ușii pentru acestea. „Până la urmă, aceasta este o decizie și un consens la care Finlanda și Suedia vor trebui să ajungă împreună cu Turcia", a declarat Price.
Price le-a mai spus reporterilor că arderea cărților considerate sfinte de mulți este un act profund lipsit de respect, adăugând că Statele Unite sunt conștiente că cei care s-ar putea afla în spatele a ceea ce a avut loc în Suedia ar putea încerca în mod intenționat să slăbească unitatea trans-atlantică și chiar în rândul aliaților europeni ai Washingtonului. „Avem o vorbă în această țară - ceva poate fi legal, dar imoral. Cred că, în acest caz, ceea ce am văzut în contextul Suediei intră în această categorie", a declarat Price.
Coranul a fost ars de Rasmus Paludan, liderul partidului politic danez de extremă dreapta Stram Kurs. Paludan, care are și cetățenie suedeză, a organizat în trecut o serie de demonstrații în care a ars Coranul.
Mai multe țări arabe, printre care Arabia Saudită, Iordania și Kuweit, au denunțat evenimentul. Turcia l-a convocat deja pe ambasadorul Suediei și a anulat o vizită planificată a ministrului suedez al apărării la Ankara.
Ambiții geopolitice
De fapt, Erdoğan nu și-a schimbat mesajul, ci doar tonul declarației de acum o săptămână când spunea, într-un interviu, că dacă cele două țări „nu ne predau teroriștii, nu putem trece aprobarea cererii de aderare la NATO prin parlament”. „Ca să treacă de parlament, în primul rând trebuie să ne predați mai mult de 100, în jur de 130 dintre acești teroriști", a adăugat președintele Turciei.
Turcia este în plin efort de a câștiga o importanță mai mare în NATO și în bazinul Mării Negre, după ce a negociat un acord pentru exportul maritim de cereale și îngrășăminte din Ucraina și Rusia și a încercat să medieze, fără succes vizibil, un dialog între cele două țări în conflict.
De asemenea, în ultima vreme Turcia s-a apropiat de Rusia, Erdogan întâlnindu-se sau vorbind la telefon cu Putin de mai multe ori în ultimul an. Cei doi au discutat printre altele despre posibilitatea creării în Turcia a unui „centru pentru gaze.”
La finalul anului trecut, șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, scria într-o scrisoare adresată Parlamentului UE că aprofundarea legăturilor economice dintre Turcia și Rusia reprezintă „un motiv de mare îngrijorare”, la fel ca și refuzul Ankarei de a se alătura "măsurilor restrictive ale UE împotriva Rusiei."
Procuratura Generală a Rusiei: Fundația americană Andrei Saharov este o „organizație indezirabilă”
Procuratura Generală a Rusiei a declarat „indezirabilă” organizația non-guvernamentală americană Fundația Andrei Saharov, potrivit site-ului departamentului.
Conform Procuraturii Generale, motivul pentru care fondul a ajuns în registrul „organizațiilor indezirabile” este că „activitatea sa reprezintă o amenințare la adresa fundamentelor ordinii constituționale și a securității Federației Ruse”.
Fundația Andrei Saharov, o organizație americană non-profit înființată în 1989, are ca scop „conservarea moștenirii fizicianului sovietic și activistului pentru drepturile omului Andrei Saharov”.
Organizația este asociată cu Fundația rusă Saharov și Centrul Saharov, organizațiile lituaniană și din Boston pentru studierea moștenirii lui Saharov, precum și cu Centrul Saharov din Berlin.
În Rusia, este interzisă organizarea și activitatea organizațiilor „indezirabile". Acest lucru poate avea ca rezultat atât urmăriri administrative, cât și penale. În prezent, pe lista „indezirabililor” se află aproximativ 70 de organizații, inclusiv publicațiile „Proekt”, „Important Stories”, Asociația internațională a jurnaliștilor de investigație OCCRP, Fundația Heinrich Böll.
În ultimul an, autoritățile ruse au reglementat drastic organizațiile nonguvernamental, publicațiile, paginile online, posturile de radio și de televiziune, jurnaliștii, activiștii și politicienii care se împotriveau deciziilor autoritare ale Kremlinului.
Legile referitoare la „agenții străini” și organizațiile „ostile” și „indezirabile” au fost înăsprite, ducând la interzicerea, excluderea și chiar încarcerarea celor care aveau opinii diferite față de cele ale Kremlinului, mai ales în contextul invaziei neprovocate și în desfășurare pe care Rusia a declașat-o în Ucraina.
Statele Baltice și Rusia își reduc relațiile diplomatice
Statele membre NATO și UE Estonia și Letonia le-au cerut ambasadorilor ruși să plece, după ce Moscova a anunțat că își reduce relațiile diplomatice cu Estonia, pe care a acuzat-o de „rusofobie totală”, relatează agenția Reuters.
Estonia, Letonia și vecina lor baltică Lituania fac parte din grupul aliaților NATO care cer ferm ca Germania să pună la dispoziție tancuri de luptă Leopard pentru a mări capacitatea de luptă a Ucrainei în bătălia contra invaziei rusești.
Ministerul rus de Externe a anunțat că i-a cerut ambasadorului eston să părăsească Rusia luna viitoare, urmând ca ambele țări să fie reprezentate în capitalele lor la nivel de însărcinat cu afaceri, în loc de ambasador.
Estonia a răspuns cu aceeași monedă, cerând ambasadorului rus să plece din această țară până pe 7 februarie, a spus ministrul eston de externe Urmas Reinsalu.
„Vom continua să sprijinim Ucraina pentru că Rusia plănuiește atacuri pe scară largă, și vom cere și altor țări care gândesc ca noi să-și sporească asistența pentru Ucraina”, a spus Reinsalu într-o declarație oficială.
În solidaritate cu Estonia, Letonia a cerut ambasadorului rus la Riga să plece din această țară până pe 27 februarie, potrivit unui mesaj postat pe Twitter de șeful diplomației letone Edgars Rinkevics. Ambele țări au spus că-și reduc relațiile cu Rusia la nivel de însărcinat cu afaceri.
Lituania îi ceruse ambasadorului rus să plece de la Vilnius și-a redus relațiile cu Rusia în aprilie 2022, după ce autoritățile ucrainene au acuzat armata rusă de masacrul comis la Bucea.
Moscova a spus luni că decizia luată luni în legătură cu Estonia a fost un răspuns la hotărârea guvernului eston de a micșora ambasada rusă de la Talin.
„În anii din urmă, conducerea estonă a distrus cu bună știință întreaga gamă a relațiilor cu Rusia. Rusofobie totală, cultivarea ostilității față de țara noastră au fost ridicate de Talin la nivel de stat”, se spune într-o declarație a autorităților de la Moscova.
Comentând reducerea relațiilor diplomatice dintre Rusia și Estonia, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe Maria Zaharova a spus că „regimul estonian a primit ce a meritat”.
Estonia a cerut Rusiei pe 11 ianuarie să reducă numărul diplomaților ruși de la ambasada sa de la Talin la opt, echivalentul numărului de diplomați estonieni de la Moscova.
Cele trei state baltice s-au alăturat săptămâna trecută statelor occidentale care trimit pe cont propriu armament Ucrainei, relatează Reuters.
Traducere și adaptare de Lucian Ștefănescu.
Cât de realist este ca R. Moldova să primească sistemele antiaeriene cerute de la Occident? Ce spune ministrul Apărării
Ministrul Apărării confirmă că R. Moldova discută cu partenerii externi posibilitatea de a primi sisteme de apărare antiaeriană, însă, potrivit lui, autoritățile înțeleg că „prioritatea pentru asigurare cu armament letal, mai ales de apărare antiaeriană”, este îndreptată acum spre Ucraina.
Potrivit oficialului, capacitățile de apărare ale R. Moldova, inclusiv aeriană, au fost identificate ca fiind „critice” cu mult timp înainte de invazia rusească în Ucraina și de atunci au început aceste discuții cu partenerii externi.
„Nu este simplu ca o țară să spună: «Doresc asta» sau «Vreau aceea» și cineva să-i dea. În primul rând, ar trebui făcut asta în baza unor analize, a unor înțelegeri internaționale, în baza unor principii democratice și transparente. Cum putem noi să mergem la cineva și să spunem: «Dați-ne»? În bază la ce? Pentru ce? Noi am spus că suntem o țară neutră, înseamnă că nu suntem parte a unor blocuri, a unor alianțe. Nimeni nu ne este dator. Înseamnă că noi singuri trebuie să ne dezvoltăm sistemul național de apărare. Ceea ce spune cineva - că trebuie să cerem și ni se va da - nu este așa”, a declarat ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, într-un interviu pentru Europa Liberă.
Dacă anterior autoritățile moldovene vorbeau doar despre necesitatea de a moderniza Armata Națională (dotată în mare parte cu echipamente moștenite din perioada sovietică), săptămâna trecută președinta Maia Sandu a cerut Occidentului sisteme de monitorizare antiaeriană, care sunt arme neletale, precum și sisteme antiaeriene de apărare (rachete și artilerie antiaeriană), considerate arme letale.
„Schimbarea mediului de securitate a dictat revizuirea necesităților în sectorul de apărare. S-au schimbat narativele de securitate. A fost demonstrat clar că o țară are niște planuri de cotropire, de ocupare și nu-i pasă de principiile dreptului internațional. Aceasta încă odată a arătat sfidarea dreptului internațional”, a explicat Anatolie Nosatîi schimbarea de poziție a puterii de la Chișinău.
Războiul din Ucraina le-a demonstrat autorităților moldovene că statutul de neutralitate și discuțiile despre demilitarizarea Republicii Moldova „nu mai sunt actuale”, a mai spus ministrul. El s-a referit inclusiv la trupele rusești care staționează ilegal în regiunea transnistreană de peste 30 de ani.
„Staționarea nelegală a forțelor ruse pe teritoriul nostru național clar demonstrează că toate narativele acestea de neutralitate au fost impuse și stabilite pentru rezolvarea problemelor care erau la timpul cela. Ulterior, conducerea statului de nenumărate ori s-a expus privind retragerea acestor forțe, dar, cu regret, le avem aici și asta ne arată că neutralitatea este doar declarativă”, a punctat ministrul Apărării.
Până acum, R. Moldova a primit de la partenerii săi externi doar tehnică neletală, cum ar fi echipamente medicale, de protecție, de logistică sau IT. Pe 12 ianuarie, în țară au ajuns primele trei transportatoare blindate de tip „Piranha” din cele 19 donate de Germania.
Polonia ar putea oferi tancuri Leopard Ucrainei chiar și fără aprobarea Germaniei
Polonia a declarat pe 23 ianuarie că ar putea livra Ucrainei tancuri Leopard 2, ca parte a unei coaliții de țări, chiar și fără aprobarea Berlinului pentru reexportarea tancului de fabricație germană.
Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki, a cărui țară face presiuni pentru ca aliații care au tancuri Leopard să le trimită în Ucraina, a declarat că acordul de la Berlin este de „importanță secundară”, deoarece Varșovia este mai interesată să construiască un consens în această problemă.
„Vom cere permisiunea, dar aceasta este o problemă de importanță secundară. Chiar dacă nu am obține această aprobare... vom transfera tancurile împreună cu alte ajutoare în Ucraina”, a declarat Morawiecki reporterilor. „Condiția pentru noi în acest moment ar fi să constituim măcar o mică coaliție de țări”.
Letonia, Estonia și Lituania au făcut, de asemenea, un apel comun către Germania să ia o decizie și să trimită tancuri Leopard în Ucraina, presând Berlinul să ajute mai mult și mai repede Kievul.
Oficialii de la Berlin au fost reticenți până acum în furnizarea acestor tancuri Kievului sau în a permite unor țări terțe care au tancuri Leopard să le trimită în Ucraina. Se pare că Germania a condiționat trimiterea tancurilor de decizia Washingtonului de a trimite, la rândul său, tancuri Abrams în Ucraina.
Cu toate acestea, ministrul german de externe Annalena Baerbock a spus pe 22 ianuarie că Berlinul ar fi gata să autorizeze Polonia să trimită Leoparzi în Ucraina. „Dacă ni se va cere, nu ne vom opune”, a afirmat Baerbock într-un interviu televizat. Pe 23 ianuarie, Baerbock a refuzat să comenteze din nou problema tancurilor, spunând doar că aliații Ucrainei ar trebui să încerce să facă tot posibilul să se asigure că Ucraina va câștiga războiul împotriva Rusiei.
„Este important ca noi, comunitatea internațională, să facem tot ce ne stă în putință pentru a apăra Ucraina, astfel încât Ucraina fie victorioasă și să-și câștige din nou dreptul de a trăi în pace și libertate”, a spus Baerbock înaintea unei reuniuni a miniștrilor de externe ai UE.
Într-un interviu acordat pe 22 ianuarie postului public german ARD, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că, deși un număr limitat de tancuri de fabricație germană nu ar înclina balanța în favoarea Ucrainei pe câmpul de luptă, ar fi un puternic stimul moral pentru trupele sale.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat pe 23 ianuarie că disensiunile dintre aliați cu privire la furnizarea de tancuri la Kiev au dovedit că există tensiuni în cadrul alianței militare NATO și că poporul ucrainean este cel care „va plăti pentru așa-zisul sprijin” dacă vestul livrează tancurile.
Borrell: UE nu poate cataloga Gărzile iraniene drept grup terorist înainte de o decizie a instanței
Uniunea Europeană nu poate cataloga Gărzile Revoluționare ale Iranului ca fiind o entitate teroristă până când o instanță a UE nu stabilește că acestea sunt, a declarat luni șeful politicii externe a Uniunii Europene.
Cu toate acestea, miniștrii de externe ai UE sunt pregătiți să adauge 37 de nume pe lista de persoane și entități care fac obiectul unor sancțiuni comunitare din cauza încălcării drepturilor omului în Iran, au declarat săptămâna trecută doi diplomați europeni pentru Reuters.
Parlamentul European a cerut UE să includă Gărzile Revoluționare pe lista entităților teroriste, acuzându-le de reprimarea protestelor interne și de furnizarea de drone către Rusia.
„Este ceva ce nu poate fi decis fără o instanță, mai întâi o decizie a instanței. Nu putem spune Vă considerăm un terorist pentru că nu ne place de voi”, a declarat Josep Borrell reporterilor la sosirea sa la reuniunea miniștrilor de externe de la Bruxelles.
El a adăugat că o instanță juridică a unui membru al UE trebuie să emită o condamnare juridică concretă înainte ca UE în ansamblu să poată acționa.
IRGC a fost înființat la scurt timp după Revoluția islamică din 1979 pentru a proteja sistemul de conducere clerical șiit și pentru a oferi o contrapondere la forțele armate regulate.
Corpul Gardienilor Revoluției are un efectiv militar estimat la 125 000 de oameni, cu unități militare, navale și aeriene. De asemenea, acesta comandă miliția religioasă Basij, o forță paramilitară voluntară loială sistemului clerical, care este adesea folosită pentru a reprima protestele antiguvernamentale.
Relațiile dintre statele membre ale UE și Teheran s-au deteriorat pe măsură ce eforturile de relansare a discuțiilor nucleare s-au blocat. De asemenea, Teheranul a reținut mai mulți cetățeni europeni, iar blocul comunitar a devenit din ce în ce mai critic față de continuarea represiunii violente a protestatarilor și față de transferul de drone iraniene către Rusia.
Armata ucraineană respinge noi atacuri rusești în Donbas
Trupele ucrainene au rezistat unui nou val de atacuri rusești în estul țării, au afirmat capii armatei pe 23 ianuarie. Președintele Volodimir Zelenski și-a reînnoit apelul către Germania de a trimite Ucrainei tancuri Leopard, pe fondul unor indicii că Berlinul ar fi gata să dea dovadă de mai multă flexibilitate în această privință.
Forțele rusești au încercat să avanseze în trei direcții în ultimele 24 de ore, dar au fost respinse, informează Statul Major General al armatei ucrainene în jurnalul de front din 23 ianuarie, adăugând că orașul Bahmut din Donețk, unde au loc lupte grele de luni de zile, a rămas principala țintă a ofensivei Moscovei în estul Ucrainei.
Ofensive nereușite, dar repetate
Statul Major General a precizat că inamicul a desfășurat „ofensive nereușite” în direcțiile Zaporojie, Avdiivka și Liman, în timp ce forțele ucrainene din Kupyansk, Novopavlovsk și Herson „se apără”.
În total, armata ucraineană a respins pe 22 ianuarie, atacurile rusești în 11 locuri din zonele din regiunile estice Donețk și Luhansk, adică în Donbas, a precizat Statul Major General. Nu au fost înregistrate victime. Informațiile nu au putut fi verificate din surse independente de RFE/RL.
Kievul a făcut apel la partenerii săi occidentali să furnizeze mai mult armament greu, inclusiv tancuri moderne, în special Leopards de producție germană, în timp ce Rusia pare să se pregătească pentru operațiuni pe scară largă dincolo de regiunea ucraineană Donbas.
Însă Berlinul a fost reticent până acum nu doar să furnizeze Kievului direct aceste tancuri, ci și să permită țărilor terțe care au tancuri Leopard să le trimită Ucrainei.
Cu toate acestea, ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a declarat că impasul se apropie de o concluzie, afirmând că Berlinul ar fi gata să autorizeze Polonia să trimită Leopards în Ucraina. „Dacă ni se va cere, nu ne vom împotrivi”, a spus Baerbock într-un interviu acordat televiziunii LCI după o reuniune la nivel înalt franco-germană la Paris.
Un impuls pentru starea de spirit a armatei ucrainene
Zelenski, într-un interviu acordat pe 22 ianuarie postului public german de radio și televiziune ARD, a declarat că, deși un număr limitat de tancuri de producție germană nu ar înclina balanța în favoarea Ucrainei pe câmpul de luptă, ar fi un impuls puternic pentru moralul trupelor sale. „Când armata rusă, care are o mie de tancuri, este împotriva noastră, nicio altă țară nu rezolvă problema hotărând să ne dea 10, 20 sau 50 de tancuri”, a declarat Zelenski, adăugând: „Dar ar face un lucru foarte important - i-ar motiva pe soldații noștri să lupte pentru valorile lor. Pentru că un astfel de gest ar arăta că întreaga lume este alături de ei”.
Pe de altă parte, Zelenski a criticat faptul că Germania a condiționat livrarea tancurilor spunând că o va face doar dacă Statele Unite fac același lucru. „Nu poți face asta... Aceasta nu este o problemă între Germania și America, o competiție de ambiții”, a declarat Zelenski. „Bineînțeles, mai pot discuta încă șase luni, să arate cât de influenți sunt. Dar oamenii mor aici în fiecare zi... Pur și simplu... dacă puteți da tancuri Leopard, atunci dați-ni-le!”, a mai spus Zelenski pentru ARD.
Michael McCaul, republican din Congresul SUA, afirmase mai înainte că Statele Unite ar trebui să accepte să trimită tancuri Abrams, așa cum a cerut Germania, pentru a ieși din impas și a „elibera” tancurile Leopard. Congresmanul american a spus că fie și trimiterea unui număr simbolic ar fi suficientă pentru a-i determina pe aliații europeni să le urmeze exemplul.
Letonia, Estonia și Lituania au făcut, de asemenea, un apel comun către Germania să-și asume responsabilitate și să trimită tancuri Leopard în Ucraina, supunând Berlinul unei presiuni tot mai intense pentru a accelera ajutorul militar pentru Kiev.
Germania nu va împiedica Polonia să trimită tancuri Leopard în Ucraina
Germania este pregătită să autorizeze Polonia să trimită tancuri Leopard de fabricație germană în Ucraina, a declarat pe 22 ianuarie ministrul de externe Annalena Baerbock, după ce premierul polonez Mateusz Morawiecki a atacat Berlinul din cauza refuzului său de a accepta să permită membrilor NATO să trimită tancurile dacă Statele Unite nu trimit tancurile de luptă Abrams.
Germania s-a confruntat cu critici și presiuni tot mai mari din partea țărilor europene din cauza faptului că s-a opus să trimită tancurile pentru a ajuta Kievul să lupte împotriva invaziei rusești.
„Dacă suntem întrebați, atunci nu ne vom opune", a declarat Baerbock pentru televiziunea LCI după o reuniune la nivel înalt franco-germană la Paris. „Știm cât de importante sunt aceste tancuri și de aceea discutăm acest lucru acum cu partenerii noștri. Trebuie să ne asigurăm că viețile oamenilor sunt salvate și că teritoriul Ucrainei este eliberat.”
Tancuri pentru a face față ofensivei pregătite de ruși
Morawiecki afirmase mai înainte pentru agenția PAP că atitudinea Germaniei este „inacceptabilă”, adăugând că oameni nevinovați mor în fiecare zi în timp ce aliații Ucrainei dezbat trimiterea tancurilor.
Germania s-a confruntat, de asemenea, cu presiuni din partea statelor baltice Letonia, Estonia și Lituania, care au făcut un apel comun către Germania pe 21 ianuarie, îndemnând-o să își asume răspunderea și să trimită aceste tancuri de mare putere în Ucraina.
Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, nu a confirmat deocamdată declarația lui Baerbock, dar a declarat că sa va lua în curând o decizie privind tancurile, iar cancelarul german Olaf Scholz a declarat că toate livrările de arme către Ucraina de până acum au avut loc în strânsă coordonare cu partenerii occidentali. „Vom face acest lucru și în viitor”, a spus el.
Între timp, un important deputat american a declarat că susține trimiterea chiar și a unui număr simbolic de tancuri de luptă M1 Abrams pentru a ieși din impas.
„Germania nu va trimite un singur tanc... până când nu le vom da asigurări că vom trimite tancurile noastre Abrams”, a declarat reprezentantul american Michael McCaul (republican din Texas), la CNN. „Dacă facem acest lucru public, asta ar permite trimiterea mai multor tancuri Leopard, deoarece există alte 10 națiuni care așteaptă ca Germania să semneze pentru tancurile pe care le-a dat".
Mark Cancian, analist militar la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, a fost de acord că Statele Unite ar putea dona un număr mic de M1 Abrams pentru a debloca aprobarea Germaniei pentru Leopard.
Într-o astfel de situație, Ucraina ar putea primi potențial între 100 și 150 de Leopard-uri de la aliații din NATO pe parcursul mai multor luni, a spus el, menționând că numărul de tancuri Leopard produse a fost de aproximativ 2.000.
Cancian a declarat pentru RFE/RL că numărul de livrări de tancuri către Ucraina care se discută în prezent - 14 de la britanici și 15 de la Polonia - nu este suficient pentru a avea un impact important.
„Dimensiunea ajutorului este importantă”, a spus el. „Cred că un pachet de la 100, 150 [de unități] va începe să aibă un impact important pe câmpul de luptă. Nu va schimba prea mult raportul de forțe, dar veți observa că forțele lor armate devin mai eficiente".
Amenințări cu „catastrofa globală”
McCaul, care este președintele Comisiei pentru afaceri externe din Camera Reprezentanților SUA, a declarat că decizia Rusiei de a-l numi pe generalul Valeri Gherasimov la conducerea campaniei din Ucraina înseamnă că Rusia „va începe o ofensivă majoră pe flancul estic în Donbas”, iar tancurile pot ajuta la oprirea acesteia.
McCaul a subliniat că nu e necesar ca SUA să trimită foarte multe tancuri Abrams. „Tot ce trebuie să facem este să dezlănțuim ceea ce are Germania și celelalte 10 țări din NATO. NATO trebuie să împartă povara. Țările NATO împart povara", a spus el.
El a adăugat că un acord pentru trimiterea acestora ar însemna, de asemenea, trimiterea și unui supliment de rachete tactice care pot ajunge în Crimeea și elimina dronele iraniene. Întrebat dacă furnizarea de tancuri de luptă Ucrainei ar putea provoca o escaladare a războiului, McCaul a înlăturat îngrijorările, spunând că SUA și alți aliați ucraineni au mai auzit avertismentele rusești.
Șeful Dumei de Stat a Rusiei a amenințat pe 22 ianuarie că noul pachet de arme trimise Kievului ar putea ridica războiul din Ucraina la un nou nivel care ar putea duce la o „catastrofă globală”.
Viaceslav Volodin scria pe Telegram că „dacă Washingtonul și țările NATO livrează arme care vor fi folosite pentru a lovi orașe civile și vor încerca să pună stăpânire pe teritoriile noastre...acest lucru va duce la măsuri de represalii folosind arme mai puternice".
Comentariile șefului Camerei inferioare a Parlamentului rus au fost interpretate de mulți ca însemnând amenințarea cu arme nucleare. Volodin s-a adăugat astfel listei oficialilor ruși de rang înalt care amenință cu o escaladare semnificativă a războiului neprovocat pe care Kremlinul l-a lansat împotriva Ucrainei în urmă cu 11 luni.
Ajutorul american va continua
Cel mai recent pachet de echipamente militare anunțat de Grupul de contact pentru apărare din Ucraina include sisteme de apărare aeriană, transportoare Humvee, muniție pentru artilerie și rachete pentru sistemele de rachete avansate de mare mobilitate (HIMAR). Pachetul este suficient pentru ca forțele de la Kiev să înregistreze progrese în apărarea teritoriului ucrainean și să le ajute să recupereze teritoriul ocupat de Rusia, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul de brigadă american Patrick Ryder, după ce ajutorul a fost anunțat în timpul unei reuniuni a Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei.
Michael McCaul a declarat că există suficient sprijin atât din partea republicanilor, cât și a democraților din Congres pentru a continua să aprobe un astfel de ajutor militar, iar Cancian a spus că acesta este „cel mai important” lucru pentru Ucraina, alături de sprijinul aliaților din NATO.
„Privind pe termen lung, acest lucru este mult mai important decât orice element anume din pachetul de ajutor. Ucraina nu poate supraviețui sau câștiga dacă valoarea ajutorului scade substanțial sau dacă este întrerupt."
Șeful Dumei de Stat a Rusiei amenință cu represalii nucleare în Ucraina
Șeful Dumei de Stat a Rusiei a declarat că noile livrările de armament promise de țările occidentale pentru Kiev ar putea intensifica războiul din Ucraina la un nou nivel care ar putea duce la o „catastrofă globală”.
Viaceslav Volodin scrie pe canalul său Telegram pe 22 ianuarie că „dacă Washingtonul și țările NATO furnizează arme care vor fi folosite pentru a lovi orașe și pentru a încerca să pună stăpânire pe teritoriile noastre ... acest lucru va duce la măsuri de represalii folosind arme mai puternice”.
Afirmațiile șefului camerei inferioare a parlamentului rus le-au părut multora legate de posibilitatea folosirii armelor nuclear, șeful Dumei alăturându-se celorlalți oficiali ruși care au amenințat recent cu o escaladare semnificativă a războiului neprovocat pe care Kremlinul l-a lansat împotriva Ucrainei în urmă cu 11 luni.
Comentariile vin, de asemenea, după ce reprezentanții a 54 de țări s-au reunit săptămâna trecută în Germania pentru a coordona un ajutor militar suplimentar pentru Ucraina. Membrii Grupului de contact pentru Ucraina au anunțat pe 20 ianuarie un nou pachet ajutoare militare - inclusiv sisteme de apărare aeriană, rachete și blindate mecanizate - cu scopul de a ajuta Ucraina să ducă până la capăt contraofensiva pentru a alunga forțele rusești de pe teritoriul ucrainean.
În septembrie, Rusia a anexat patru teritorii ucrainene -- regiunile estice Donețk și Luhansk, precum și regiunile sudice Zaporojie și Herson - în urma a ceea ce unor referendumuri pe care mulți le-au considerat falsificate.
Anexarea teritoriilor ucrainene, la șapte luni de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, a fost condamnată de ONU și a fost recunoscută doar de Siria și Coreea de Nord, țări membre ale ONU și aliate ale Rusiei.
Anterior, în 2014, Rusia a anexat ilegal peninsula ucraineană Crimeea după ce forțele rusești au ocupat teritoriul și i-au sprijinit pe separatiștii din regiunile ucrainene Donețk și Luhansk care luptă împotriva Kievului. Ucraina a promis că își va recuceri tot teritoriul ocupat de forțele rusești și afirmă că a renunța la teritorii în favoarea Rusiei nu este negociabilă în cadrul viitoarelor discuții de pace.
Viaceslav Volodin a pus pe seama Washingtonului și a Bruxelles-ului sarcina de a preveni o escaladare a războiului din Ucraina, forțele rusești fiind condamnate la nivel internațional pentru presupuse crime de război și pentru că au atacat ținte civile și infrastructura energetică în încercarea de a reduce hotărârea ucrainenilor de a lupta și a rezista invaziei.
„Membrii Congresului [american], deputații din Bundestag, Adunarea Națională a Franței și alte parlamente europene trebuie să își dea seama de responsabilitatea lor față de umanitate”, a scris Volodin. „Prin deciziile lor, Washingtonul și Bruxelles-ul conduc lumea spre un război teribil: spre o acțiune militară complet diferită de cea de astăzi.”
Alte voci, aceleași amenințări
Kremlinul își prezentă invazia neprovocată din Ucraina ca fiind necesară pentru a elimina o amenințare existențială la adresa Rusiei. În paralel, politicienii ruși spun că „operațiunea militară specială” din Ucraina a evoluat într-un război indirect cu Statele Unite și statele europene. Sugestia că NATO sau alte țări occidentale reprezintă o astfel de amenințare a fost respinsă categoric de capitalele occidentale.
La 19 ianuarie, fostul președinte Dmitri Medvedev, a avertizat la rândul său NATO că înfrângerea Rusiei în Ucraina ar putea declanșa un război nuclear. „O putere nucleară care pierde într-un război convențional poate provoca izbucnirea unui război nuclear”, a scris Medvedev, un aliat șovin al președintelui rus Vladimir Putin, pe Telegram. „Puterile nucleare nu au pierdut conflicte majore de care depinde soarta lor”.
În aceeași zi, ambasadorul rus în Statele Unite, Anatoli Antonov, a declarat că Rusia va riposta dacă armele occidentale vor fi folosite pentru a viza Crimeea ocupată de Rusia, afirmând că „este pur și simplu imposibil să învingi Rusia”.
Între timp, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat, înaintea reuniunii țărilor donatoare ucrainene din Germania, că perspectiva unor livrări suplimentare de arme „va însemna aducerea conflictului la un nivel complet nou, ceea ce, desigur, nu va fi de bun augur din punctul de vedere al securității globale și paneuropene”.
Bombardament aviatic rusesc la Bahmut
Armata ucraineană a declarat că forțele rusești folosesc din ce în ce mai mult atacurile aeriene în timp ce își continuă înaintarea spre orașul strategic Bahmut din regiunea Donbas, în estul Ucrainei.
În întreaga țară, la 21 ianuarie au fost raportate 27 de atacuri aeriene, un atac cu rachete și 55 de bombardamente, potrivit Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Utilizarea dronelor kamikaze și a rachetelor aeriene rămâne o amenințare în toate zonele din Ucraina, informează armata ucraineană în ordinul de zi din 22 ianuarie.
În apropiere de Bahmut, care a fost în centrul unor lupte grele timp de săptămâni, forțele rusești „sporesc intensitatea utilizării aviației”, dar „se apără” în alte zone din Ucraina, a declarat armata ucraineană la 22 ianuarie.
„Așa arată nebunia”: Rusia își intensifică asaltul la Bahmut, Ucraina ține piept
Tancurile se lasă așteptate
La mai mult de 11 luni de la invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina, luptele se concentrează în jurul orașului Bahmut, în nord-estul Ucrainei, în apropiere de orașul Krminna, și în sudul regiunii Zaporojie, unde ambele părți au masat forțe importante.
Kievul a cerut partenerilor săi occidentali să furnizeze mai mult armament, inclusiv tancuri grele, în timp ce Rusia pare să se pregătească pentru operațiuni pe scară largă dincolo de regiunea ucraineană Donbas.
Reuters a citat un oficial de rang înalt al administrației Biden care declaratla 20 ianuarie că oficialii americani ar fi îndemnat Kievul să amâne lansarea unei ofensive majore împotriva forțelor rusești până când forțele ucrainene vor fi instruite cu cele mai recente arme americane destinate Ucrainei.
Marea Britanie este pregătită să înceapă antrenarea trupelor ucrainene înainte de a trimite un transport de tancuri de luptă Challenger 2, dar alți aliați NATO încă dezbat furnizarea de tancuri de luptă moderne occidentale.
Oficialul american citat de Reuters a declarat că Washingtonul nu este încă pregătit să furnizeze Ucrainei niciunul dintre foarte apreciatele sale tancuri Abrams.
Grupul de contact pentru apărarea Ucrainei al aliaților occidentali ai Kievului s-a reunit la 20 ianuarie la baza aeriană americană Ramstein din Germania, unde miniștrii apărării și alți reprezentanți ai 54 de țări s-au adunat pentru discuții menite să coordoneze ajutorul militar pe care îl trimit Ucrainei.
Oficialii militari americani au sugerat că ultima promisiune de armament a țării este gata de utilizare și oferă suficientă putere de foc pentru ca Ucraina să se apere.
Aceasta include sisteme de apărare aeriană, transportoare Humvee, muniție pentru artilerie și rachete pentru sistemul de rachete de artilerie de mare mobilitate (HIMARS).
Previziuni sumbre
Pe baza reformelor militare anunțate recent, Moscova se pregătește, de asemenea, pentru o amenințare militară convențională extinsă în afara teatrului de război ucrainean, potrivit serviciilor secrete britanice.
Serviciul britanic de informații pentru apărare a făcut această evaluare în ianuarie, comentând anunțul ministrului rus al apărării, Serghei Șoigu, din această săptămână, potrivit căruia reformele vor adăuga 1,5 milioane de oameni în armată în termen de trei ani și vor restabili două districte militare în Rusia.
Planurile „sunt un semn că liderii ruși evaluează foarte probabil că o amenințare militară convențională sporită va dura mulți ani după actualul război din Ucraina", a declarat serviciul britanic de informații. Cu toate acestea, a adăugat acesta, „este foarte probabil ca Rusia să depună eforturi pentru a recruta personalul și a găsi echipamentele necesare expansiunii programate”.
Zelenski: Încă mai sunt obstacole în calea exporturilor de cereale pe Marea Neagră
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a solicitat eliminarea obstacolelor care, potrivit acestuia, continuă să perturbe exporturile de produse alimentare din porturile țării sale de la Marea Neagră.
Vorbindu-le, pe 21 ianuarie, reprezentanților la Conferința internațională a miniștrilor agriculturii care are loc la Berlin, Zelenski i-a îndemnat, de asemenea, să sprijine în continuare Inițiativa privind cerealele din Marea Neagră - programul care, timp de aproape șase luni, a permis exporturile de cereale și alte produse alimentare prin principalele porturi ucrainene de la mare.
O inițiativă cu probleme
La sfârșitul lunii iulie, anul trecut, ONU și Turcia mediau o înțelegere între Ucraina și Rusia pentru a permite transportul cerealelor și furajelor pe Marea Neagră, întrucât războiul punea în pericol siguranța navelor comerciale și, implicit, una dintre cele mai importante rute de transport cerealier către țările cu probleme. Primul transport de cereale ucrainene a părăsit portul Odesa în dimineața zilei de 1 august, după mai bine de jumătate de an în care fluxul de transporturi către țările dependente de cerealele ucrainene fusese întrerupt.
Chiar și așa, cu o circulație moderată, din pricina recoltelor compromise de război, și a neîncetatelor neînțelegeri pe tema acordului, un raport ONU din septembrie avertiza că războiul din Ucraina este factor determinant al foametei în lume.
Seceta din Cornul Africii, unde penuria de alimente a fost agravată de obstacolele în calea importului de cereale ucrainene din cauza invaziei Rusiei din februarie, a fost indicată ca factor care a dus oamenii în „pragul foametei”.
Siria, în Orientul Mijlociu, și țările din America Latină Guatemala, Honduras și Haiti se numără, de asemenea, printre cele 19 „puncte fierbinți ale foametei”. În total, se așteaptă ca un număr record de aproximativ 970.000 de persoane să se confrunte cu o "foamete catastrofală" în întreaga lume dacă nu se iau măsuri, se spunea în raportul ONU.
Rusia a avertizat nu odată că nu va accepta reînnoirea Inițiativei pentru transportul cerealelor pe Marea Neagră, invocând încălcarea unor prevederi și sancțiunile comerciale aplicate Rusiei. În noiembrie, când expira primul acord, Rusia a amânat până în ultimul moment reluarea Inițiativei, încercând să forțeze redeschiderea canalor bancare și comerciale închise de sancțiunile impuse pe piețele occidentale.
Ministerul rus de Externe spunea pe atunci că transporturile de cereale ucrainene și „normalizarea” exporturilor agricole proprii ale Rusiei sunt complementare în pachetul unic de măsuri pentru securitatea alimentară globală insistând asupra faptului că doar „accesul neîngrădit al alimentelor și îngrășămintelor rusești pe piețele mondiale” ar face posibilă stabilizarea prețurilor.
Ucraina a acuzat Moscova că joacă „jocurile foamei” cu lumea și nu puțini au fost oficialii europeni care i-au dat dreptate. Între cele 10 condiții puse în noiembrie de Zelenski pentru a începe negocierile de pace se afla și cea a „siguranței alimentare.” „Cred că inițiativa noastră privind exportul de cereale merită o prelungire pe termen nelimitat - indiferent când se termină războiul. Dreptul la hrană este un drept fundamental al fiecărei persoane din lume”, spunea el în noiembrie.
Foametea ca armă de război
„Lumea are nevoie de mai multă hotărâre și de mai multă cooperare pentru a opri agresiunile care perturbă piața alimentară”, le-a transmis Zelenski printr-un mesaj video, participanților la conferința internaționale a miniștrilor agriculturii care a avut loc pe 21 ianuarie la Berlin. „Opriți orice națiune care blochează marea și distruge lanțurile de aprovizionare cu alimente. Urmăriți orice tiran care încearcă să facă din foamete un instrument al politicii sale”.
Înainte ca Inițiativa privind cerealele din Marea Neagră să fi fost convenită, la sfârșitul lunii iulie, Ucraina - un furnizor important de cereale, semințe oleaginoase și uleiuri vegetale pe piețele globale - și alte țări acuzau Rusia că folosește foametea ca armă prin blocarea porturilor ucrainene din Marea Neagră. Turcia, Ucraina, Rusia și Națiunile Unite au ajuns la acest acord, care a deschis, de asemenea, calea alimentelor și îngrășămintelor rusești către piețele globale, în ciuda sancțiunilor. Transporturile sunt monitorizate de un centru comun de coordonare din Istanbul, care include reprezentanți ai Ucrainei, Rusiei și Turciei.
Zelenski spune că, la ora actuală, există o coadă de peste 100 de nave la intrarea în strâmtoarea Bosfor, așteptând să fie inspectate. Navele, spune Zelenski, sunt reținute timp de săptămâni întregi pentru că reprezentanții ruși blochează inspecțiile.
Acest lucru ar putea afecta prețurile alimentelor în Europa și reprezintă un risc tot mai mare de instabilitate socială pentru Asia, a avertizat el. În țări din Africa, precum Etiopia sau Sudan, ar putea însemna foamete pentru mii de familii, a adăugat Zelenski.
La 21 ianuarie, Rusia a negat că blochează navele ucrainene cu cereale și a acuzat Kievul că a creat un „blocaj artificial în trafic”. Moscova susține că în prezent nu există decât 64 de nave ancorate în largul porturilor ucrainene și în zonele de inspecție. „Ordinea inspecției acestora este stabilită de partea ucraineană, reprezentanții ruși nu au nicio influență în acest sens”, a precizat Ministerul rus de Externe într-o declarație citată de agenția de presă dpa.
