În document se menționează că Gorgan rămâne fără două distincții: medalia „Meritul Militar”, acordată în anul 2006 și ordinul „Credință Patriei” clasa III, acordat în 2015.

Știrea vine în urma unei investigații de presă potrivit căreia Gorgan ar fi raportat în mod regulat Rusiei despre situația politică internă din R. Moldova și ar fi transmis date despre vizitele reprezentanților Ministerului ucrainean al Apărării, care ar fi cumpărat echipament militar și obuze pentru forțele armate ucrainene.

Într-un comentariu pentru TVR Moldova, reprezentanții SIS au spus că datele din posesia instituției confirmă veridicitatea informațiilor prezentate în investigația jurnalistică.

Ulterior, Procuratura Generală a cerut detalii de la Serviciul Informații și Securitate (SIS) pentru a deschide un dosar penal pe numele fostului șef al Statului Major al R. Moldova, Igor Gorgan, suspectat că ar fi fost informator al serviciilor secrete rusești.

• Te-ar putea interesa și: Dincolo de știri | Cine sunt „gorganii” din instituțiile statului și de ce securitatea R. Moldova este într-o stare „deplorabilă”?

Gorgan a devenit șef al Marelui Stat Major în 2013, dar a fost demis în 2015 la inițiativa ministrului Apărării de atunci, Anatol Șalaru, care îl suspecta exact de spionaj în favoarea Rusiei.

În 2019, Gorgan a revenit în funcție, fiind numit de președintele socialist Igor Dodon. În 2021, președinta Maia Sandu l-a demis la propunerea actualului ministru al Apărării, Anatolie Nosatîi.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Pentru a adopta această măsură este nevoie ca o majoritate a țărilor membre ale UE să o susțină. O primă discuție în acest sens a avut loc marți.

„Având în vedere atacurile continue ale Rusiei asupra infrastructurii civile și critice din Ucraina, condiții de întoarcere în siguranță a cetățenilor ucraineni nu sunt în acest moment”, se arată în comunicatul Comisiei, care propune extinderea cu un an a termenului de ședere în UE, scrie AFP.

Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au oferit prima dată refugiaților ucraineni dreptul de ședere în blocul comunitar la doar câteva săptămâni de la declanșarea invaziei la scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei.

• Tatiana Sultanova

Câteva refugiate din Ucraina, o refugiată din Fâșia Gaza și cinci femei din Chișinău s-au unit pentru a forma ansamblul „Cântece de suflet”. Membrii se întâlnesc o dată pe săptămână pentru a interpreta cântece populare ucrainene sau moldovenești

Comisia susține că dorește să „țină ușile deschise” pentru oamenii care continuă să fugă de acest război și să ofere mai multă „stabilitate” celor aflați deja în UE. Anunțul vine și în condițiile în care forțele ucrainene se confruntă cu dificultăți în a menține linia frontului, iar bombardamentele rusești au distrus jumătate din rețelele electrice din țară.

Pe fondul nevoii de luptători pe front, Kievul încearcă să-și convingă partenerii europeni să-i încurajeze pe bărbații ucraineni cu vârste de mobilizare să se întoarcă acasă, dar efortul se lovește de obstacole juridice și etice.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus că refugiații ucraineni sunt așteptați să revină în țară doar după încheierea războiului, atunci când va începe și reconstrucția țării.

„Nu este nicio îndoială că reconstrucția va începe după război. (...) Vor fi o grămadă de locuri de muncă după ce se va întâmpla asta”, a spus Zelenski în cadrul unei conferințe cu cancelarul german, Olaf Scholz. (C.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

CEDO a pronunțat pe 11 iunie decizia în cazul „Nițu v. Republica Moldova”, constatând o încălcare a articolului 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului cu privire la tratamentul inuman și degradant.

Instanța de la Strasbourg a constatat că autoritățile moldovene nu au oferit reclamantului un tratament psihologic și psihiatric adecvat, ceea ce a avut ca rezultat o deteriorare suplimentară a sănătății sale din cauza utilizării forței de către personalul penitenciarului.

Potrivit CEDO, în cazul reclamantului, tratamentul medical a constat în supraveghere și discuții ocazionale cu un psiholog, precum și prescrierea de diverse medicamente, însă nu a existat o abordare sistemică pentru a-i oferi un tratament psihologic și psihiatric specializat.

Judecătorii Curții au decis, în unanimitate, ca statul moldovean să-i ofere reclamantului suma de 5000 de euro cu titlu de prejudiciu moral și să achite 1500 de euro pentru costuri și cheltuieli de reprezentare.

• Te-ar putea interesa și: Podcastul „În esență...” | De ce R. Moldova pierde la Curtea de la Strasbourg?

Avocatul Vadim Vieru de la Asociația Promo-LEX (organizație care îi reprezintă pe mai mulți petiționari din R. Moldova la CEDO) a declarat că decizia instanței de la Strasbourg scoate în evidență importanța asigurării unui tratament medical adecvat pentru deținuții cu probleme de sănătate mintală.

„Republica Moldova este obligată să ia măsuri pentru a îmbunătăți condițiile de detenție și a asigura respectarea standardelor internaționale privind tratamentul deținuților”, a declarat Vadim Vieru, potrivit unui comunicat al asociației.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În aceeași zi cu alegerile pentru Parlamentul European, bulgarii au participat și la alegerile parlamentare anticipate.

În R. Moldova, aceștia au avut la dispoziție șapte secții de votare: la Ambasada Bulgariei de la Chișinău, Consulatul Bulgariei din raionul Taraclia, precum și alte cinci secții, deschise la Cahul, Comrat, Copceac, Tvardița și Ceadîr-Lunga.

La europarlamentare, bulgarii din R. Moldova au putut să voteze doar la Chișinău și Taraclia.

Din cele 38 de voturi, 10 au fost pentru coaliția „Continuăm Schimbarea” - „Bulgaria democrată”, opt voturi - pentru Partidul „Renaștere”, șase - pentru Partidul Socialist și câte cinci - pentru Platforma proeuropeană GERB-SDS și „Există așa popor”.

Conform rezultatelor alegerilor din Bulgaria, în Parlamentul European au acces toate cele cinci formațiuni, cele mai multe voturi (23,5%) acumulând coaliția GERB-SDS - altfel spus, Partidul Cetățenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei (GERB) și Uniunea Forțelor Democratice (UDF).

La alegerile în Adunarea Națională bulgară (organul legislativ al țării), aceste două partide au obținut, la fel, cel mai mare număr de voturi (24,7%).

• Te-ar putea interesa și: Haos electoral în Bulgaria, după ce oficialii au întrerupt folosirea aparatelor automate de vot. Sofia are un nou primar

În sesiunea precedentă a parlamentului din Sofia, împreună cu partidele „Continuăm Schimbarea” și „Bulgaria democrată”, GERB-SDS a format un guvern de coaliție. Aceste partide de centru-dreapta au opinii proeuropene.

Partidul „Renaștere” pentru care în Moldova au votat opt persoane, este un partid eurosceptic, reprezentat și în Adunarea Națională. De altfel, „Renașterea” din Bulgaria cooperează cu partidul cu același nume din Moldova, care este asociat cu oligarhul fugar Ilan Șor.

Partidul Socialist (BSP) se află în opoziție față de actualul guvern proeuropean de la Sofia. La fel ca și PSD-ul românesc, BSP este afiliat Partidului Socialiștilor Europeni. Socialiștii bulgari sunt pro-UE, dar sunt și sceptici în unele chestiuni, cum ar fi aprobarea unor sancțiuni împotriva Federației Ruse pentru invazia din Ucraina.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Republica Moldova va găzdui, în perioada 17-28 iunie, exercițiul multinațional „Scutul Păcii 2024”, în cadrul căruia se va face o evaluare a pregătirii militarilor din Batalionul 22 de menținere a păcii „Căști albastre”.

Militarii moldoveni vor fi verificați de „experți naționali și internaționali la îndeplinirea acțiunilor specifice misiunilor internaționale de menținere a păcii, cum ar fi: patrulare, convoiul și escorta, percheziția tehnicii auto la punctele de control, asigurarea securității obiectivelor strategice, evacuarea medicală, precum și acordarea primului ajutor medical”, potrivit Ministerului Apărării.

Totodată, Armata Națională va găzdui un curs de instruire a „evaluatorilor” care vor pregăti personalul militar în conformitate cu Conceptul Capabilităților Operaționale (OCC). La acest curs vor participa circa 40 evaluatori din Austria, Azerbaidjan, Bosnia și Herțegovina, Columbia, Coreea de Sud, Franța, Georgia, Germania, Iordania, Irlanda, Italia, Kazahstan, Malta, Marea Britanie, Maroc, România, Serbia, SUA, Tunisia, Turcia și Ucraina.

• Te-ar putea interesa și: R. Moldova și România își extind cooperarea militară. Chișinăul vrea să se alăture EUFOR ALTHEA

OCC reprezintă un instrument de colaborare în cadrul Programului Parteneriat pentru Pace (PfP), prin intermediul căruia sunt puse în aplicare standardele occidentale în procesul instruirii și evaluării unităților militare.

Certificarea OCC este obligatorie pentru participarea militarilor moldoveni la misiuni de menținere a păcii sub egida ONU, inclusiv KFOR din Kosovo și UNIFIL din Liban. Armata Națională a Republicii Moldova a aderat la OCC în anul 2007.

În iunie 2023, în premieră pentru Republica Moldova, o echipă internațională de specialiști a instruit și a certificat 25 de militari moldoveni ca „evaluatori NATO OCC de nivelul I”, care vor avea dreptul să evalueze subunitățile naționale și internaționale în vederea capabilității și interoperabilității cu armatele țărilor partenere. Alți cinci ofițeri moldoveni au fost certificați ca administratori ai bazei de date OCC.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Facem apel către cetățenii țării noastre, alte partide și organizații obștești, clerul Bisericii Ortodoxe din Moldova să participe la acest marș în apărarea poporului nostru, a credinței noastre și a familiei noastre. Împreună să protejăm valorile și lucrurile sfinte pentru noi”, se spune într-o declarație de presă a PSRM.

În text nu se precizează în ce zi ar urma să aibă loc demonstrația.

Într-o reacție, centrul „GENDERDOC-M”, unul din organizatorii Festivalului Pride, se declară uimit că socialiștii și alții asemeni lor își aduc aminte de „valorile tradiționale” odată pe an, și spune că duminică „lumea va avea de ales între ură și agresivitate versus iubire și zâmbete”.

„La fel ca și în anii precedenți, echipa Centrului de Informații „GENDERDOC-M” este categoric împotriva desfășurării acestui discurs politic rușinos în centrul Chișinăului”, se mai spune în declarație.

Apelul socialiștilor la contra-demonstrație vine la o zi după ce ambasada SUA la Chișinău a dat publicității o declarație semnată de aproximativ alte 30 de ambasade în R. Moldova, în care se reafirmă „solidaritatea cu persoanele LGBTQI+ din R. Moldova și din lumea întreagă”.

În declarația semnată de diplomații din statele occidentale, dar și din țări candidate la aderarea la UE ca Muntenegru sau Serbia, se spune că situația acestor persoane s-a îmbunătățit în R. Moldova în ultimii ani, dar mai sunt multe de făcut.

• Te-ar putea interesa și: Candidatele la UE rămân în urmă în ce privește drepturile LGBTI (ILGA-Europe)

În clasamentul anual alcătuit de ILGA-Europe, care evaluează protejarea prin legislație a persoanelor LGBT+, R. Moldova a fost cotată și anul acesta mai bine decât vecinele sale România și Ucraina, depășind și alte țări, inclusiv din Uniunea Europeană. Persoanele LGBT+ se confruntă, însă, în continuare în Moldova, ca și în alte țări europene, cu prejudecăți și discriminare.

Partidul Socialiștilor s-a erijat în ultimii ani, inclusiv grație liderului său pro-rus și pro-ortodox, Igor Dodon, într-un inamic declarat al „mișcării” LGBT+, preluând și în această privință retorica Federației Ruse.

• Te-ar putea interesa și: Marș „pro-familie” în Tbilisi pentru a arăta că puterea are sprijin popular, pe fundalul protestelor antiguvernamentale

Clerul ortodox și alte grupări conservatoare din Moldova au reușit în anii trecuți să pună obstacole în calea marșurilor Pride de la Chișinău, forțând întreruperea sau chiar anularea lor. Anul trecut a avut loc prima ediție desfășurată fără incidente majore, deși au fost prezenți cam o sută de preoți care au scandat lozinci în favoarea „familiei tradiționale”.

Organizatorii speră ca noua ediție a marșului, care începe duminică la amiază la intersecția străzilor Ismail și București, să atragă chiar mai mulți participanți decât anul trecut, când au fost cam 500. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Comitetul de experți pentru evaluarea măsurilor de combatere a spălării banilor și finanțarea terorismului al CoE a salutat faptul că Republica Moldova a înregistrat progrese în remedierea lacunelor tehnice care vizează „aplicarea sancțiunilor financiare specifice legate de terorism, de finanțarea terorismului, de proliferarea armelor de distrugere în masă și de finanțarea acestora”.

Totodată, MONEYVAL constată că autoritățile moldovene au făcut „doar progrese limitate în remedierea neajunsurilor care afectează aplicarea standardelor FATF (Grupul de Acțiune Financiară) cu privire la activele virtuale și furnizorii de servicii de active virtuale”.

Experții MONEYVAL remarcă faptul că „țara nu a îndeplinit așteptările legate de remedierea majorității deficiențelor de conformitate tehnică” semnalate în raportul de evaluare din iulie 2019. Comitetul îndeamnă autoritățile moldovene să facă acest lucru până în iunie 2025.

Dintre cele 40 de recomandări ale Grupului de Acțiune Financiară (FATF), Republica Moldova a îndeplinit nouă recomandări, alte 25 de recomandări au fost îndeplinite „în mare măsură”, iar șase – „parțial” îndeplinite, potrivit raportului MONEYVAL.

În ianuarie 2020, Guvernul de la Chișinău a înființat un Grup de lucru pentru implementarea recomandărilor Comitetului MONEYVAL, pentru elaborarea Strategiei naționale de prevenire și combatere a spălării banilor şi finanțării terorismului pentru anii 2020-2024, pentru evaluarea națională a riscurilor în domeniu, precum și pentru realizarea angajamentelor asumate față de partenerii externi de dezvoltare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Reuters scrie că „ruptura” ilustrează divergențele pe tema conflictului din Ucraina între țările din Europa Centrală, într-o vreme când Ungaria, condusă de premierul Viktor Orban, blochează orice tentativă de ajutor militar pentru Kiev.

Rinkevics a spus că președintele ungur, Tamas Sulyok, și-a anulat în ultimul moment participarea la reuniunea de la Riga a grupului București 9 (B9), alcătuit din țările intrate în NATO în 1999 și 2004.

„Cel mai importat este că vom avea o abordare mai coordonată față de summitul (NATO) de la Washington, în ce privește sprijinul pentru Ucraina, când vine vorba de consolidarea capacităților alianței”, a spus liderul leton.

Financial Times a scris marți, citând „surse apropiate” discuțiilor de la Riga, că diplomații din grupul B9 au analizat posibilitatea de a exclude Ungaria de la viitoarele lor întâlniri.

La ultimele întâlniri ale grupării fondate în 2015, Ungaria a blocat declarații comune privind mărirea ajutorului pentru Ucraina, ca și orice referință la implicarea mai mare a NATO în acest efort.

„Este foarte probabil ultima oară când ne întâlnim în acest format”, a declarat o sursă diplomatică din B9 citată de Financial Times.

De la reuniunea de la Riga s-a scuzat în ultimul moment și președinta pro-occidentală a Slovaciei, Zuzana Caputova. Ea este la capăt de mandat, lăsând în urmă un succesor mai puțin entuziast în ce privește ajutorarea Ucrainei, Peter Pellegrini.

• Te-ar putea interesa și: Peter Pellegrini a câștigat alegerile prezidențiale din Slovacia

Recent, Budapesta a spus că va bloca deciziile NATO dacă nu este exceptată printr-un aranjament special de la datoria de a participa la vreo eventuală operațiune militară în Ucraina. NATO insistă că nu plănuiește vreo asemenea acțiune. Secretarul-General NATO, Jens Stoltenberg, urmează să discute neliniștile ungurilor la Budapesta, săptămâna aceasta.

Ungaria și-a exasperat vecinii nu doar făcând figură aparte în NATO, dar și blocând apropierea Ucrainei de Uniunea Europeană. De aceea, se aud voci tot mai sonore în interiorul blocului cu 27 de membri care cer găsirea unei soluții de a scoate Budapesta din procesul decizional, cel puțin în anumite chestiuni. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Cel mai mare avantaj strategic al Rusiei față de Ucraina este superioritatea ei în aer. Teroarea rachetelor și bombelor ajută trupele ruse să avanseze pe teren”, a spus Zelenski la o conferință despre reconstrucție, la Berlin, adăugând: „Antiaeriana este răspunsul!”

Zelenski a menționat printre argumentele acestei solicitări că loviturile rusești asupra infrastructurii energetice a Ucrainei au distrus jumătate din capacitatea de producție în acest domeniu, din iarnă până acum.

„Jumătate a dispărut, adică nouă gigawați de capacitate”, a spus Zelenski.

La puțin timp după acest apel, unul din participanții de vază la conferința de la Berlin, ministrul de Externe italian Antonio Tajani, a anunțat că Roma va trimite un nou pachet de ajutoare militare pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei, ca și 140 de milioane de euro pentru reparații în infrastructură.

• Te-ar putea interesa și: Rusia a lansat un atac masiv asupra sistemului energetic din Ucraina. Hidrocentrala Dnipro, grav avariată

Zelenski și-a exprimat credința că va obține la conferința de la Berlin (ținută pe 11-12 iunie) ajutoare substanțiale.

„Vom pleca de la această conferință cu acorduri de miliarde de euro pentru apărare, pentru producerea de echipament militar și arme în Ucraina, ca și pentru energetica noastră, pentru repararea și construirea unui sistem energetic nou, mai modern”, a spus liderul ucrainean, citat de Reuters.

Premierul ucrainean Denis Șmîhal a scris pe Telegram, în ziua începerii conferinței, că Ucraina va avea nevoie de 10-30 miliarde de euro de investiții anual, în următorii 10 ani.

La reuniunea de la Berlin participă și premierul Moldovei, Dorin Recean, care a spus într-o postare pe X că Moldova este gata să devină „un centru strategic” pentru reconstrucția Ucrainei, după război.

Conferința de două zile pentru Refacerea Ucrainei, de la Berlin, care urmează reuniunii similare de la Londra din 2023, vine înaintea summitului Grupului celor Șapte din Italia, care începe joi, pe 13 iunie, și summitului global pentru pace din Elveția în weekend (15 și 16 iunie).

• Te-ar putea interesa și: 90 de țări, inclusiv Moldova, vor participa la summitul elvețian de pace pentru Ucraina

Germania a autorizat recent Ucraina să folosească armament german pentru a lovi ținte situate în Rusia - lucru pe care ezita să-l facă, de frica unei escaladări -, urmând exemplul altor țări din Occident.

Cu ocazia conferinței de la Berlin, Zelenski urma să viziteze o bază militară germană unde se antrenează militari ucraineni. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Noul stadion va fi construit lângă Arena Chișinău, din suburbia capitalei, și va corespunde celor mai înalte standarde UEFA (Uniunii Asociațiilor Europene de Fotbal), a declarat ministrul infrastructurii, Andrei Spînu, la o conferință de presă susținută pe 11 iunie.

Oficialul a spus că rezultatele sportivilor moldoveni din ultimii ani sunt îmbucurătoare și „obligă Guvernul să facă ceea ce nu s-a făcut de mulți ani”.

• Te-ar putea interesa și: Când ar putea începe construcția noii ambasade a SUA la Chișinău

„Stadionul național va deveni simbolul solidarității, al curajului și succeselor noastre, stadionul național va deveni stadionul țării”, a declarat Andrei Spînu.

Potrivit ministrului, proiectul ar urma să fie finalizat în cel mult trei ani și jumătate, iar sursele de finanțare ar putea fi acoperite de bugetul de stat, investiții private și donatori străini.

Pe terenul fostului stadion republican din centrul Chișinăului, aflat în paragină de ani de zile, ar urma să fie construit edificiul unei noi ambasade a Statelor Unite ale Americii.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cernăuțeanu a afirmat, într-o discuție cu jurnaliștii TVR Moldova, că cei șapte polițiști sunt bănuiți că ar fi ajutat persoane date în urmărire internațională să obțină azil sau statut de refugiat în Moldova și în alte țări.

Potrivit șefului IGP, aceștia ar fi primit „sume impunătoare de bani” pentru ajutorarea infractorilor.

• Te-ar putea interesa și: Funcționari moldoveni, reținuți după ce ar fi ajutat infractori să fugă de Interpol

„Au fost inițiate anchete de serviciu și în cadrul SPIA, pentru că o parte din angajați sunt în subordinea ministrului [de Interne]. Cei care sunt subordonați IGP, la fel, s-au ales cu o anchetă de serviciu. Toate persoanele, chiar dacă în privința lor nu a fost aplicată o măsură preventivă, au fost suspendate din funcție prin ordinul șefului IGP”, a declarat Cernăuțeanu.

O analiză independentă a biroului Interpol din țară

După scandalul de corupție în care ar fi fost implicați angajați ai biroului Interpol din Moldova, șeful poliției moldovene, Viorel Cernăuțeanu, a cerut secretarului general al Interpol să trimită un expert în Moldova pentru a efectua o analiză independentă a activității biroului.

Inițiativa lui Cernăuțeanu „a fost salutată” de către secretarul general al Interpol, Jürgen Stock.

Stock și Cernăuțeanu au discutat în ziua în care șeful biroului moldovean Interpol, Viorel Țentiu, a fost plasat în arest preventiv pentru 30 de zile.

• Te-ar putea interesa și: Șeful Interpol Moldova, Viorel Țentiu, plasat în arest preventiv pentru 30 de zile

El este învinuit de „corupere pasivă, (...) pe două capete de acuzare din Codul Penal”, a spus șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin.

Țentiu și alte 12 persoane, la care procurorii moldoveni împreună cu colegii săi din SUA și Franța au efectuat 33 de percheziții, sunt acuzate de implementarea unei presupuse scheme de corupție prin care persoanele care fac obiectul „Notificărilor Roșii” de la Interpol au fost ajutate să obțină azil sau statut de refugiat în Moldova și în alte țări.

Arest preventiv pentru o persoană reținută pe Aeroportul Chișinău

Tot la 11 iunie, Procuratura Anticorupție (PA) a anunțat că a reținut pe Aeroportul Internațional Chișinău, pe 9 iunie, o persoană care ar avea legătură cu dosarul „Interpol”. Procurorii au cerut judecătoriei Ciocana să-i fie aplicată măsura arestului preventiv pentru de 30 de zile. Judecătorii au admis demersul PA. Pe 10 iunie, a fost reținută încă o persoană, care este cercetată în stare de libertate, a mai anunțat Procuratura Anticorupție.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Proiectul pilot va fi aplicat la posturile vamale de la frontiera moldo-română Leușeni-Albița, Giurgiulești-Galați, și la postul vamal de la frontiera moldo-ucraineană Giurgiulești-Reni, în perioada 10 iunie - 12 iulie 2024, precizează Serviciul vamal al Republicii Moldova.

Astfel, autoritățile vamale din cele trei țări vor putea să contrapună în timp real datele prin intermediul sistemului SEED+, o versiune îmbunătățită a platformei SEED (Schimbul Sistematic de Date Electronice) care a fost aplicată timp de 12 ani în Balcanii de Vest pentru simplificarea inspecțiilor vamale și schimbul de date privind transportul de mărfuri. Platforma SEED a fost esențială pentru implementarea inițiativei „Coridoare verzi” în perioada pandemiei de Covid19, în scopul accelerării procesul de vămuire a bunurilor esențiale, potrivit inițiativei EU4Digital.

Proiectul este realizat sub umbrela Inițiativei EU4Digital, un program regional „emblematic” al Uniunii Europene menit să sprijine transformarea digitală și armonizarea piețelor digitale în țările membre ale Parteneriatului Estic (din care face parte și Republica Moldova).

• Te-ar putea interesa și: Un punct de trecere moldo-ucrainean, inaugurat după renovare

Potrivit autorităților vamale de la Chișinău, schimbul automat de informații va eficientiza cooperarea instituțiilor de frontieră, va spori siguranța de-a lungul întregului lanț de aprovizionare în ceea ce privește securitatea și facilitarea schimburilor comerciale între Republica Moldova, Uniunea Europeană și statele CEFTA.

Implementarea proiectului trilateral a devenit posibilă după semnarea, pe 29 aprilie 2024, a unui Memorandum de înțelegere între autoritățile vamale din Ucraina, Republica Moldova și România. Potrivit EU4Digital, documentul a marcat o „etapă cheie” în activitățile din cadrul proiectului e-Vama, facilitând integrarea Ucrainei și a Republicii Moldova pe piețele UE.

Activitățile EU4Digital pe dimensiunea e-Vama au inclus schimburi bilaterale de date între Ucraina și România în 2023, precum și un schimb bilateral de date între Moldova și România în anul 2022.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Este vorba despre persoanele care au locuit preponderent, în ultimele 12 luni ale anului de referință, pe teritoriul Republicii Moldova, indiferent de absențele temporare.

Numărul populației cu reședință obișnuită la 1 ianuarie 2024, conform datelor provizorii, a constituit aproximativ 2 milioane 423 de mii de persoane, fiind în scădere cu cca 69,0 mii persoane (cu 2,8%) față de începutul anului precedent.

Potrivit BNS, aceeași scădere procentuală s-a înregistrat și pe parcursul anului 2022. Conform datelor precizate, numărul populației cu reședință obișnuită, la 1 ianuarie 2023, a constituit cca 2 milioane 492 de mii de persoane, sau în scădere cu 72,8 mii persoane (cu 2,8%) față de începutul anului 2022.

Scăderea populației a fost mai pronunțată în mediul rural - cu 3,6% mai puțin comparativ cu anul 2023, iar în mediul urban – cu 1,6 % mai puțin.

Migrația și sporul natural negativ rămân principalii factori care determină reducerea numărului populației cu reședință obișnuită. În anul 2023, cca 59,6 mii de moldoveni au migrat peste hotare, iar în 2022 numărul lor a fost de 63,6 mii de persoane, potrivit estimărilor provizorii.

• Te-ar putea interesa și: Raioane întregi fără niciun specialist și 20% din medici – pensionari. Tabloul sistemului sanitar din R. Moldova

Sporul natural negativ în anul 2023 a fost de -9,7 mii persoane, în creștere față de anul precedent (-9,2 mii persoane în 2022).

Estimările BNS mai arată că repartizarea populației pe regiuni și pe unele grupe de vârstă este aproape uniformă. În municipiul Chișinău, ponderea persoanelor în vârstă aptă de muncă este cea mai mare, iar ponderea persoanelor vârstnice este cea mai mică comparativ cu celelalte regiuni.

În autonomia găgăuză, se înregistrează cea mai mare pondere a persoanelor tinere (0-15 ani) - 20,3%.

Ponderea populației vârstnice (60-63 ani) a crescut în toate regiunile față de anul 2023 – cele mai mari creșteri fiind atestate în regiunile din centrul și sudul Republicii Moldova - cu 1,5 puncte procentuale.

Piramida populației, la începutul anului 2024, arată clar un model de micșorare a populației la vârstele de 25-29 ani, ceea ce reflectă efectul cumulativ al ratelor migrației nete negative pentru adulții tineri din ultimele decenii, potrivit datelor BNS. Coeficientul îmbătrânirii populației (populația în vârstă de 60 de ani și peste la 100 locuitori) la începutul anul 2024 este estimat la 25,2 persoane la 100 locuitori, comparativ cu 24,1 persoane în anul 2023. (R.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Salis (39 de ani, din Monza, lângă Milano) a fost arestată în Ungaria în februarie 2023, la o demonstrație împotriva neofasciștilor, fiind acuzată împreună cu alții de tenativă de vătămare corporală, ca și de apartenență la o organizație extremistă de stânga. Salis, care neagă acuzația, riscă până la 11 ani de închisoare.

Neofasciștii pe care i-ar fi atacat cu ciocanul nu au făcut plângere la poliție.

Ilaria a ajuns în atenția internațională când a fost purtată la proces, la Budapesta, încătușată la mâini, legată cu un lanț la brâu și cu altul la glezne.

• Te-ar putea interesa și: Profesoara italiană care ar fi atacat neonaziști la Budapesta, mutată în arest la domiciliu

Imaginile au stârnit indignare mai ales în Italia, deși juriștii unguri au spus că așa se țin procesele la ei în țară când acuzațiile sunt de fapte violente.

Prietenii Ilariei speră că odată ce se vor confirma rezultatele la alegerile pentru Parlamentul European, ea va căpăta imunitate și va fi eliberată.

Avocatul ei, Eugenio Losco, a spus că va înainta cererea de imunitate cam într-o lună și a amintit că legile UE prevăd „exceptarea de la orice formă de detenție și suspendarea proceselor penale” pentru europarlamentari. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Lista participanților va fi dată publicității în ultimul moment, spun organizatorii pe site-ul summitului, adăugând însă că unele țări și organizații „și-au anunțat deja deschis intenția de a participa”. R. Moldova este una dintre ele, alături de aliații cei mai apropiați ai Ucrainei, ca Statele Unite, Germania, Franța, Cehia sau Polonia - sau Uniunea Europeană, ca organizație.

Nu se spune cine anume va reprezenta fiecare din aceste țări.

Rusia nu a fost invitată la summit, organizatorii spunând că ea nu și-a manifestat vreo intenție reală de dialog în această chestiune. În replică, Kremlinul a spus de mai multe ori în ultimele zile că reuniunea din Elveția „va fi despre nimic”.

Ucraina și-a exprimat în ultimele săptămâni speranța că Statele Unite vor fi reprezentate la summit de însuși președintele Joe Biden, dar apoi s-a declarat „încântată” că va merge vicepreședinta Kamala Harris.

Vorbind luni la o conferință de presă la Berna, președinta Elveției, Viola Amherd, a spus că summitul „nu va fi propagandă”.

Ea a adăugat că majoritatea oaspeților de la Obbürgen, unde se va ține reuniunea într-un hotel montan de lux, vor fi lideri de țări, dintre care cam jumătate șefi de stat, iar alții vor fi de la „o mână” de organizații ca Națiunile Unite.

Amherd a spus că s-au trimis cam 160 de invitații, dar ea nu este dezamăgită că au răspuns doar mai puțin de 100 de țări până acum.

Associated Press scrie că lista finală se va publica probabil vineri, iar deocamdată câteva puteri regionale ca Turcia, Africa de Sud sau Brazilia nu și-au anunțat participarea. India a spus că va trimite reprezentanți, dar nu e clar de ce nivel.

Brazilia și China au avertizat că nu vor lua parte decât dacă ambele țări – adică și Rusia – vor fi la masa de discuții.

• Te-ar putea interesa și: China respinge acuzațiile că ar face jocul Rusiei în chestiunea ucraineană

Pe de altă parte, ministrul de Externe elvețian Ignazio Cassis a spus luni reporterilor că toată lumea știe că nu poate exista vreun proces de pace fără Rusia.

„Întrebarea nu este dacă Rusia va fi luată în considerare, ci când anume”, a spus Cassis.

Ucraina a ajutat la coordonarea summitului, la care este așteptat președintele Volodimir Zelenski. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

BNM admite că dezvoltarea cu succes a economiei moldovene „va fi pusă în pericol” dacă nu se introduce paradigma dezvoltării durabile în finanțele țării.

„Tranziția către o economie cu emisii de gaze cu efect de seră (GES) reduse și mai circulară se intensifică la nivel mondial și în Europa, ceea ce implică atât riscuri, cât și noi oportunități pentru economie și entitățile din sectorul financiar”, se spune în documentul aprobat recent de banca centrală.

BNM consideră că sectorul financiar moldovenesc ar trebui să includă gestionarea riscurilor de mediu, în special a celor climatice, și a riscurilor sociale aferente. Totodată, Republica Moldova s-ar putea baza pe taxonomia Uniunii Europene (UE) a activităților economice durabile din punctul de vedere al mediului, potrivit BNM.

Un comunicat de presă al instituției precizează că Foaia de parcurs reprezintă „un document strategic de orientare pentru BNM, entitățile din sectorul financiar, precum și alte părți interesate în dezvoltarea și promovarea finanțării durabile în țară, fiind elaborat și dezvoltat în cooperare cu Corporația Financiară Internațională (IFC)”.

• Te-ar putea interesa și: Parlamentul aprobă atragerea unui împrumut de la FMI de 170 milioane de dolari

Printre obiectivele Foii de parcurs pentru anii 2024-2028 se află formarea unei „viziuni strategice” care să conducă la dezvoltarea finanțării durabile în Republica Moldova; introducerea termenilor de bază ai finanțării durabile în cadrul legal al sistemului financiar; elaborarea unui plan de acțiune pentru politica de finanțare durabilă a țării.

„Foaia de parcurs este concepută pentru a asigura alinierea eforturilor părților interesate, inclusiv ecologizarea investițiilor și a achizițiilor publice, asigurarea sprijinului guvernamental pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și agricultori, precum și ecologizarea sectorului energetic și a eforturilor de eficiență energetică în Republica Moldova”, se mai spune în documentul BNM.

Decizia BNM este circumscrisă angajamentelor asumate de Republica Moldova față de Fondul Monetar Internațional pentru programul susținut prin Mecanismul de finanțare pentru reziliență și durabilitate (RSF).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Kosovo este în prezent pe lista statelor care urmează să adere la Uniunea Europeană, odată ce vor fi pregătite. El nu este însă recunoscut ca stat de cinci membre UE, nici de candidatele Serbia și Moldova.

În general, țările care încă nu recunosc Kosovo (ca Spania, România sau Rusia) spun că se confruntă ele însele cu presiuni separatiste și nu vor să încurajeze asemenea secesiuni.

Associated Press amintește că separatiștii etnici albanezi din Armata de Eliberare din Kosovo (UCK) au purtat un război în 1998-1999 cu forțele sârbe în teritoriul administrat pe atunci de la Belgrad. Aproximativ 13.000 de oameni, majoritatea etnici albanezi, au murit, iar un milion au fost alungați de la casele lor.

În cele din urmă, bombardamentele NATO împotriva Serbiei, sprijinite inclusiv de vecinii ei dornici să intre în alianță (ca România) au dus la retragerea sârbilor și înființarea unei forțe internaționale de pacificare cunoscută sub numele de KFOR, la care contribuie cu contingente și R. Moldova.

• Te-ar putea interesa și: În premieră, R. Moldova a detașat carabinieri în misiunea de menținere a păcii din Kosovo

Kosovo și-a declarat în 2008 independența, pe care Belgradul nu o recunoaște.

Prim-ministrul britanic din vremea bombardamentelor NATO, Tony Blair, a participat luni la o sesiune specială a parlamentului kosovar în capitala Priștina. Fostul premier italian, Massimo D’Alema, și premierul albanez, Edi Rama, au participat la alte ceremonii.

„Lupta pentru Kosovo nu a fost doar pentru Kosovo, ci pentru noi toți, inclusiv pentru propria mea țară”, a spus Blair într-un discurs. „Dacă am fi permis continuarea masacrării kosovarilor (...) propriul nostru viitor ar fi fost amenințat.”

Legăturile dintre Kosovo și Serbia rămân tensionate, notează AP - iar discuțiile de normalizare facilitate de 13 ani de Uniunea Europeană nu au reușit să facă progrese, mai ales după un schimb de focuri în septembrie anul trecut între sârbi mascați și poliția din Kosovo, soldat cu moartea a patru persoane.

• Te-ar putea interesa și: Kosovo cere Serbiei să elimine trupele militare de la granița sa

Forțele de menținere a păcii conduse de NATO și-au sporit de atunci numărul de militari și echipamentul de-a lungul graniței dintre cele două țări.

UE și Statele Unite presează ambele părți să pună în aplicare acordurile încheiate în urmă cu peste un an de președintele sârb Aleksandar Vucic și prim-ministrul kosovar Albin Kurti.

Șansele Serbiei și Kosovo de a adera cândva la UE sunt puse în pericol de refuzul lor de a face compromisuri, avertizează mereu șeful politicii externe al blocului cu 27 de membri, Josep Borrell.

Bombardamentele NATO de acum 25 de ani continuă să fie o temă de dispută între Occident, pe o parte, și Serbia și aliații ei, inclusiv Rusia, de partea cealaltă. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

R. Moldova oferă astăzi servicii medicale pentru străini în domeniul dentar, fertilizare in vitro, cardiologie intervențională și chirurgie plastică.

„Vrem să dezvoltăm și serviciile de dermatologie non-invazivă, chirurgie ortopedică, oftalmologie și cele balneo-sanatoriale, pentru că avem potențial, care nu a fost explorat până acum”, a declarat președinta Asociației de Turism Medical din Moldova, Natalia Ciobanu, în cadrul Forumului Global Healthcare Travel Council.

Autoritățile își doresc prin dezvoltarea turismului medical să crească numărul turiștilor și perioada aflării lor în Moldova, să atragă investiții în industria medicală, să diversifice ofertele turistice și să crească veniturile acestei ramuri.

• Te-ar putea interesa și: Cum se dezvoltă turismul medical în R. Moldova

De asemenea, alte obiective prioritare vor fi digitalizarea sistemului medical și crearea parcului Healthtech din orășelul Codru.

Acum doi ani, în R. Moldova a fost creată Asociația de Turism Medical, care ulterior a devenit membră a Consiliului Global al Turismului Medical și a organizat primul forum de turism medical, în care clinicile medicale din Moldova și-au făcut cunoscute ofertele medicale.

Potrivit statisticilor, circa 30% din turiștii care vizitează R. Moldova vin în scopuri medicale, fiind atrași de calitatea serviciilor, dar și de prețurile avantajoase.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Europa Liberă a calculat procentele pe care le-au acumulat concurenții electorali la europarlamentarele din 9 iunie, în baza datelor parțiale prezentate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) din România.

La această oră, în statisticile AEP sunt reflectate puțin peste 44.000 de voturi exprimate în R. Moldova. În total, aproape 57.000 de alegători moldoveni cu cetățenie română au votat în cele 52 de secții de votare deschise în R. Moldova.

Astfel, PSD-PNL ar fi acumulat peste 54,2% din voturile românilor din R. Moldova. Pe locul secund, la distanță semnificativă, se poziționează Alianța Dreapta Unită (PMP, USR și Forța Dreptei) cu aproximativ 23,6%.

Reînnoim Proiectul European al României (Reper) s-a situat pe poziția trei în preferințele electoratului român din R. Moldova, cu aproximativ 5,6%.

În jur de 4,6% ar fi acumulat partidul AUR a lui George Simion, căruia i-a fost interzisă intrarea în R. Moldova, iar în România este suspectat de legături cu Rusia.

Statisticile AEP disponibile acum mai arată că voturile acordate de moldovenii cu cetățenia română reprezintă aproximativ 25% din numărul total de voturi înregistrat în diaspora română (în jur de 216.000).

Totodată, top zece secții de votare unde au votat cei mai mulți oameni sunt toate din R. Moldova. Cei mai mulți alegători au venit la urne la Chișinău, Orhei, Ungheni, Ialoveni și Hâncești.

În R. Moldova, cei mai activi au fost alegătorii din categoria de vârstă 45-64, iar cei mai puțini activi au fost votanții cu vârstele cuprinse între 18 și 24 de ani.

Politicienii români și moldoveni laudă alegătorii din R. Moldova

Europarlamentarul Siegfried Mureșan, membru PNL, a mulțumit cetățenilor moldoveni cu pașaport românesc pentru participare „în număr record” la europarlamentarele din 9 iunie. El a spus că această prezență „este un argument puternic pentru toată Europa că oamenii din Moldova au un cuvânt de spus privind direcția în care merge Uniunea Europeană”.

Înaintea scrutinului, Mureșan a spus Europei Libere că o prezență semnificativă la alegerile europarlamentare în R. Moldova va permite europarlamentarilor români să mobilizeze rapid sprijin pentru R. Moldova.

„Vom spune în discuțiile cu oficiali europeni: iată, oamenilor din R. Moldova le pasă de mersul UE și au ieșit la vot”, a precizat Mureșan.

• Te-ar putea interesa și: Alegeri „cruciale” sau nu prea? Ce spun politicienii din Chișinău și Bruxelles despre alegerile europarlamentare din R. Moldova

Ambasadorul României la Chișinău, Cristian-Leon Țurcanu, a lăudat modul în care au votat moldovenii cu cetățenia română. „Felicitări cetățenilor europeni de pe acest mal al Prutului care au ales să voteze pentru un viitor în pace și prosperitate!”, a spus Țurcanu.

Mesaje de mulțumire au fost transmise și de către politicienii din R. Moldova. Spicherul Igor Grosu, cel care a îndemnat susținătorii PAS să voteze PNL, a spus că „moldovenii, și de această dată, au demonstrat că sunt europeni și că le pasă de marea familie europeană”.

Grosu consideră că votul moldovenilor a fost „matur” pentru că nu a fost direcționat către „extremismul politic”, aluzie la partidele de extremă dreaptă AUR și SOS, suspectate în România de legături cu Rusia.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Sondajul exit-poll prevede că alianţa lui Tusk, Coaliţia Civică, va câştiga 21 din cele 53 de locuri pe care Polonia le are în Parlamentul European, în timp ce PiS va obţine 19, Confederaţia va obţine 6, A Treia Cale va lua 4 şi Stânga va câştiga trei.

Coaliţia lui Tusk a obţinut 38,2% din voturi, în timp ce partidul de opoziţie Lege şi Justiţie (PiS) a obţinut 33,9%, potrivit rezultatelor sondajului efectuat la ieşirea de la urne publicat după încheierea votului.

Este pentru prima dată din 2015 când partidul lui Tusk a învins PiS într-o competiţie directă, remarcă Politico.

„Polonia a arătat că democraţia triumfă aici", a declarat Tusk după încheierea votului. „Grație hotărârii voastre, Polonia este liderul UE", a spus el.

Totuşi, partidul de extremă dreapta Confederaţia s-a clasat pe locul al treilea, cu un procent neaşteptat de mare, de 11,9%.

Partidul de centru-dreapta A Treia Cale - care face parte din coaliţia de guvernare a lui Tusk - s-a clasat pe locul al patrulea, cu 8,2 procente, în ceea ce liderii partidelor vor considera un rezultat dezamăgitor.

Tusk a caracterizat competiţia ca un vot existenţial între direcţia proeuropeană a guvernului său şi populiştii de la PiS. El a spus că populiștii vor să îndepărteze Polonia de UE într-un moment în care blocul comunitar este ameninţat de Rusia.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

Prognoza, bazată pe sondaje efectuate săptămâna trecută pe 3.600 de persoane pentru postul național de televiziune ORF, Puls 24 TV și APA, a arătat că în Austria va câștiga Partidul Libertății (FPO) pe primul loc cu 27,0%, urmat de Partidul Popular Conservator (OVP) cu 23,5% iar social-democrații (SPO) cu 23,0%.

Sondajele exit-poll din Germania, unde cabinele de vot s-au închis la ora locală 18.00, arată că alianța conservatoare CDU/CSU a ieșit clar învingătoare, cu 29,5-30% din voturi, cu un avans decisiv în fața celorlalte partide.

În schimb, Verzii par să fi avut o performanță slabă, cu doar 12-12,5% din voturi, față de 20,5% în 2019, când au avut al doilea cel mai puternic rezultat.

Extrema-dreapta Alternative für Deutschland (AfD) a înregistrat câștiguri foarte clare, rezultatele sondajului inițial arătând că sunt pe cale să obțină 16-16,5%, comparativ cu 11% în urmă cu cinci ani.

Acest lucru i-ar pune înaintea social-democraților (SPD), despre care se estimează că au obținut 14%, chiar mai rău decât rezultatul lor slab din 2019, din punct de vedere istoric.

Alegerile europene sunt primul test pentru BSW al Sahrai Wagenknecht, care a obținut 5,5-6 %.

Pe scurt, toate cele trei partide din coaliția lui Olaf Scholz din guvernul federal al Germaniei par să fi fost sancționate de alegători.

Partidele verzi așteaptă cu nerăbdare rezultatele oficiale ale alegerilor despre care se tem că ar putea zdrobi ambițiile de mediu ale Europei, după ce sondajele de la urne arată că se prăbușesc în fortăreața lor, Germania.

Partidul a scăzut cu 8,5 puncte procentuale de la ultimele alegeri, de la 20,5% în 2019 la 12% astăzi, sugerează sondajele inițiale. Pierderile sale par a fi deosebit de pronunțate în rândul persoanelor sub 30 de ani, care s-au îndreptat către AFD și partide mai noi, scrie The Guardian.

Din moment ce războaiele și inflația au împins schimbările climatice pe agenda politică, politicienii europeni verzi au pus democrația în centrul strategiei lor de campanie.

Ei s-au poziționat ca o forță de opoziție față de partidele de extremă dreaptă care încearcă să încalce regulile care reduc poluarea și protejează fauna sălbatică.

Acest mesaj, concretizat în campania electorală și reluat de tinerii activiști pentru climă care nu susțin oficial niciun partid, este puțin probabil să fi convins alegătorii care susțin deja dreapta radicală.

Dar este posibil să fi atras centriști alarmați de câștigurile pe care se preconizează că acele partide le vor obține în această seară.

În Germania, unde Verzii se află în guvernul național, au fost deja prognozate pierderi mari.

Sondajele de la începutul acestui an sugerează că vor pierde locuri și în Franța și Italia. Politicienii verzi spun că au învins sondajele în 2019 și intenționează să o facă din nou în această seară.

Dar peisajul politic s-a schimbat dramatic de la ultimele alegeri, de când Greta Thunberg și susținătorii ei au ieșit în stradă și au împins schimbările climatice în prim-planul scenei politice.

Protestele care au ajutat la asigurarea sprijinului între partide pentru Green Deal în urmă cu cinci ani s-au micșorat în dimensiune și număr, pe fondul creșterii protestelor furioase ale fermierilor care criticau politicile de protecție a naturii.

În lunile dinaintea alegerilor, liderii europeni au renunțat la mai multe măsuri climatice.

Problemele economice pot face ca oamenii să fie mai puțin probabil să ia în considerare mediul atunci când votează, spun analiștii politici.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

Prezența la urne a crescut față de alegerile pentru Parlamentul European din 2019, când la secțiile de votare deschise de România în Republica Moldova, mai puține decât în 2024, au votat sub 38 de mii de alegători.

Autoritățile pro-europene de la Chișinău și-au îndemnat concetățenii cu cetățenie dublă, care locuiesc în țară sau în străinătate, să voteze cu partide care sprijină aderarea R. Moldova la UE, iar partidul de guvernământ PAS și-a chemat simpatizanții să sprijine candidații PNL, ceea ce în practică a însemnat un vot pentru alianța PNL-PSD aflată la guvernare în România.

Un sondaj exist-poll făcut în România arată că lista de candidaţi a coaliţiei la putere a obținut 54% din voturile alegătorilor, în timp ce candidaţii partidului de extremă dreapta AUR au obţinut 14% din sufragii. Sondajul realizat de CURS-Avangarde mai arată că lista Alianţei Dreapta Unită (ADU) a obținut 11%, dar exit-poll-ul nu reflectă și votul din diaspora, inclusiv cel din R. Moldova.

La europarlamentarele din 2019, în R. Moldova a câștigat PNL cu un scor de peste 26%, urmat de PSD cu peste 23%. Alianța USR-PLUS a câștigat în 2019 peste 21%, dar la actualelel alegeri USR care a trecut prin mai multe transformări, pierzând membri marcanți, face parte din Alianța Dreapta Unită (A.E).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Nu voi putea să continui ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat”, a declarat preşedintele francez după anunţarea rezultatelor exit-pollurilor.

„Am decis să vă redau prin vot posibilitatea de a vă alege viitorul parlamentar. Prin urmare, dizolv Adunarea Naţională în această seară”, a anunţat el, adresându-se francezilor într-o alocuţiune televizată.

„Dizolv Adunarea Naţională în această seară şi în câteva momente voi semna decretul de convocare a alegerilor legislative, care vor avea loc la 30 iunie pentru primul tur şi la 7 iulie pentru al doilea tur”, a precizat preşedintele francez.

„Aceasta este o decizie serioasă şi cu greutate. Dar, mai presus de toate, este un act de încredere”, a mai spus Emmanuel Macron.

El a recunoscut că ceea ce indică exit-pollurile „nu este un rezultat bun pentru partidele care apără Europa”.

Știre preluată de la Europa Liberă România

Este cel mai mare număr de alegători peste hotarele României. Pe locul doi se află Italia și Germania cu peste 10 mii de alegători, Spania și Marea Britanie cu câte 9 mii de alegători români.

În primele ore de lucru, la unele secții de votare din capitala Republicii Moldova s-au format cozi de moldoveni cu pașapoarte românești, doritori de a vota la alegerile pentru Parlamentul European. Ambasada României spune că asta este o „dovadă de responsabilitate și spirit civic”.

O coadă lungă de câteva zeci de metri s-a format în fața Liceului Teoretic Gheorghe Asachi din capitală.

Autoritățile române au deschis acolo trei secții de votare.

Într-o postare pe Facebook, ambasada României în R. Moldova scrie: „Pe acest mal al Prutului (...) cetățenii români cu drept de vot s-au prezentat la urne încă de la deschiderea secțiilor de votare pentru a-și alege reprezentanții in Parlamentul European”.

În dimineața zilei de 9 iunie, la Chișinău a votat și ambasadorul României în Republica Moldova, Cristian-Leon Țurcanu.

Oficialul a subliniat că a votat „pentru o Românie puternică într-o Europă cu pace și prosperitate”, dar și pentru un viitor european al Republicii Moldova.

• Te-ar putea interesa și: Aliații partidelor românești la Chișinău sau de ce sprijină PAS-ul la europarlamentare PNL-ul

În total, în R. Moldova vor a fi deschise 52 de secții de vot. Cele mai multe, 13 la număr, vor fi la Chișinău. La Bălți vor fi deschise două și în alte 37 de localități, câte o secție.

Ambasada României la Chișinău a spus că a deschis 28 de secții de votare în centrul țării (13 secții în Chișinău), 17 secții - în zona de nord și 7 secții - în sudul R. Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Desenele au fost descoperite vineri pe mai multe clădiri din sectorul 7 al Parisului. Șabloanele graffiti, care măsurau 30 de centimetri pe 30 de centimetri, au fost imprimate pe ziduri cu vopsea roșie.

În momentul arestării suspecților, vineri seară, cei trei aveau asupra lor vopsea, mănuși și șabloane.

O anchetă a fost pornită pentru a „determina motivele” acestora și pentru a vedea dacă au legătură cu posibile cazuri anterioare de interferență străină care au avut loc în Franța.

• _{Citește și: Premierul francez amintește stelele lui David pictate de moldoveni la Paris ca „ingerință” a Rusiei}

Moldovenii au fost plasați în arest. BFM scrie că grupul ulterior și-ar fi revendicat responsabilitatea pentru această acțiune, indicând prezența acestor graffiti și în alte locuri din Paris.

În noiembrie 2023, Europa Liberă a scris despre moldoveanul care a desenat stelele lui David la Paris. Acesta ar avea legătură cu „gruparea Șor”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te