Ştiri
Șeful Dumei de Stat a Rusiei amenință cu represalii nucleare în Ucraina
Șeful Dumei de Stat a Rusiei a declarat că noile livrările de armament promise de țările occidentale pentru Kiev ar putea intensifica războiul din Ucraina la un nou nivel care ar putea duce la o „catastrofă globală”.
Viaceslav Volodin scrie pe canalul său Telegram pe 22 ianuarie că „dacă Washingtonul și țările NATO furnizează arme care vor fi folosite pentru a lovi orașe și pentru a încerca să pună stăpânire pe teritoriile noastre ... acest lucru va duce la măsuri de represalii folosind arme mai puternice”.
Afirmațiile șefului camerei inferioare a parlamentului rus le-au părut multora legate de posibilitatea folosirii armelor nuclear, șeful Dumei alăturându-se celorlalți oficiali ruși care au amenințat recent cu o escaladare semnificativă a războiului neprovocat pe care Kremlinul l-a lansat împotriva Ucrainei în urmă cu 11 luni.
Comentariile vin, de asemenea, după ce reprezentanții a 54 de țări s-au reunit săptămâna trecută în Germania pentru a coordona un ajutor militar suplimentar pentru Ucraina. Membrii Grupului de contact pentru Ucraina au anunțat pe 20 ianuarie un nou pachet ajutoare militare - inclusiv sisteme de apărare aeriană, rachete și blindate mecanizate - cu scopul de a ajuta Ucraina să ducă până la capăt contraofensiva pentru a alunga forțele rusești de pe teritoriul ucrainean.
În septembrie, Rusia a anexat patru teritorii ucrainene -- regiunile estice Donețk și Luhansk, precum și regiunile sudice Zaporojie și Herson - în urma a ceea ce unor referendumuri pe care mulți le-au considerat falsificate.
Anexarea teritoriilor ucrainene, la șapte luni de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, a fost condamnată de ONU și a fost recunoscută doar de Siria și Coreea de Nord, țări membre ale ONU și aliate ale Rusiei.
Anterior, în 2014, Rusia a anexat ilegal peninsula ucraineană Crimeea după ce forțele rusești au ocupat teritoriul și i-au sprijinit pe separatiștii din regiunile ucrainene Donețk și Luhansk care luptă împotriva Kievului. Ucraina a promis că își va recuceri tot teritoriul ocupat de forțele rusești și afirmă că a renunța la teritorii în favoarea Rusiei nu este negociabilă în cadrul viitoarelor discuții de pace.
Viaceslav Volodin a pus pe seama Washingtonului și a Bruxelles-ului sarcina de a preveni o escaladare a războiului din Ucraina, forțele rusești fiind condamnate la nivel internațional pentru presupuse crime de război și pentru că au atacat ținte civile și infrastructura energetică în încercarea de a reduce hotărârea ucrainenilor de a lupta și a rezista invaziei.
„Membrii Congresului [american], deputații din Bundestag, Adunarea Națională a Franței și alte parlamente europene trebuie să își dea seama de responsabilitatea lor față de umanitate”, a scris Volodin. „Prin deciziile lor, Washingtonul și Bruxelles-ul conduc lumea spre un război teribil: spre o acțiune militară complet diferită de cea de astăzi.”
Alte voci, aceleași amenințări
Kremlinul își prezentă invazia neprovocată din Ucraina ca fiind necesară pentru a elimina o amenințare existențială la adresa Rusiei. În paralel, politicienii ruși spun că „operațiunea militară specială” din Ucraina a evoluat într-un război indirect cu Statele Unite și statele europene. Sugestia că NATO sau alte țări occidentale reprezintă o astfel de amenințare a fost respinsă categoric de capitalele occidentale.
La 19 ianuarie, fostul președinte Dmitri Medvedev, a avertizat la rândul său NATO că înfrângerea Rusiei în Ucraina ar putea declanșa un război nuclear. „O putere nucleară care pierde într-un război convențional poate provoca izbucnirea unui război nuclear”, a scris Medvedev, un aliat șovin al președintelui rus Vladimir Putin, pe Telegram. „Puterile nucleare nu au pierdut conflicte majore de care depinde soarta lor”.
În aceeași zi, ambasadorul rus în Statele Unite, Anatoli Antonov, a declarat că Rusia va riposta dacă armele occidentale vor fi folosite pentru a viza Crimeea ocupată de Rusia, afirmând că „este pur și simplu imposibil să învingi Rusia”.
Între timp, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat, înaintea reuniunii țărilor donatoare ucrainene din Germania, că perspectiva unor livrări suplimentare de arme „va însemna aducerea conflictului la un nivel complet nou, ceea ce, desigur, nu va fi de bun augur din punctul de vedere al securității globale și paneuropene”.
Bombardament aviatic rusesc la Bahmut
Armata ucraineană a declarat că forțele rusești folosesc din ce în ce mai mult atacurile aeriene în timp ce își continuă înaintarea spre orașul strategic Bahmut din regiunea Donbas, în estul Ucrainei.
În întreaga țară, la 21 ianuarie au fost raportate 27 de atacuri aeriene, un atac cu rachete și 55 de bombardamente, potrivit Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Utilizarea dronelor kamikaze și a rachetelor aeriene rămâne o amenințare în toate zonele din Ucraina, informează armata ucraineană în ordinul de zi din 22 ianuarie.
În apropiere de Bahmut, care a fost în centrul unor lupte grele timp de săptămâni, forțele rusești „sporesc intensitatea utilizării aviației”, dar „se apără” în alte zone din Ucraina, a declarat armata ucraineană la 22 ianuarie.
„Așa arată nebunia”: Rusia își intensifică asaltul la Bahmut, Ucraina ține piept
Tancurile se lasă așteptate
La mai mult de 11 luni de la invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina, luptele se concentrează în jurul orașului Bahmut, în nord-estul Ucrainei, în apropiere de orașul Krminna, și în sudul regiunii Zaporojie, unde ambele părți au masat forțe importante.
Kievul a cerut partenerilor săi occidentali să furnizeze mai mult armament, inclusiv tancuri grele, în timp ce Rusia pare să se pregătească pentru operațiuni pe scară largă dincolo de regiunea ucraineană Donbas.
Reuters a citat un oficial de rang înalt al administrației Biden care declaratla 20 ianuarie că oficialii americani ar fi îndemnat Kievul să amâne lansarea unei ofensive majore împotriva forțelor rusești până când forțele ucrainene vor fi instruite cu cele mai recente arme americane destinate Ucrainei.
Marea Britanie este pregătită să înceapă antrenarea trupelor ucrainene înainte de a trimite un transport de tancuri de luptă Challenger 2, dar alți aliați NATO încă dezbat furnizarea de tancuri de luptă moderne occidentale.
Oficialul american citat de Reuters a declarat că Washingtonul nu este încă pregătit să furnizeze Ucrainei niciunul dintre foarte apreciatele sale tancuri Abrams.
Grupul de contact pentru apărarea Ucrainei al aliaților occidentali ai Kievului s-a reunit la 20 ianuarie la baza aeriană americană Ramstein din Germania, unde miniștrii apărării și alți reprezentanți ai 54 de țări s-au adunat pentru discuții menite să coordoneze ajutorul militar pe care îl trimit Ucrainei.
Oficialii militari americani au sugerat că ultima promisiune de armament a țării este gata de utilizare și oferă suficientă putere de foc pentru ca Ucraina să se apere.
Aceasta include sisteme de apărare aeriană, transportoare Humvee, muniție pentru artilerie și rachete pentru sistemul de rachete de artilerie de mare mobilitate (HIMARS).
Previziuni sumbre
Pe baza reformelor militare anunțate recent, Moscova se pregătește, de asemenea, pentru o amenințare militară convențională extinsă în afara teatrului de război ucrainean, potrivit serviciilor secrete britanice.
Serviciul britanic de informații pentru apărare a făcut această evaluare în ianuarie, comentând anunțul ministrului rus al apărării, Serghei Șoigu, din această săptămână, potrivit căruia reformele vor adăuga 1,5 milioane de oameni în armată în termen de trei ani și vor restabili două districte militare în Rusia.
Planurile „sunt un semn că liderii ruși evaluează foarte probabil că o amenințare militară convențională sporită va dura mulți ani după actualul război din Ucraina", a declarat serviciul britanic de informații. Cu toate acestea, a adăugat acesta, „este foarte probabil ca Rusia să depună eforturi pentru a recruta personalul și a găsi echipamentele necesare expansiunii programate”.
Zelenski: Încă mai sunt obstacole în calea exporturilor de cereale pe Marea Neagră
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a solicitat eliminarea obstacolelor care, potrivit acestuia, continuă să perturbe exporturile de produse alimentare din porturile țării sale de la Marea Neagră.
Vorbindu-le, pe 21 ianuarie, reprezentanților la Conferința internațională a miniștrilor agriculturii care are loc la Berlin, Zelenski i-a îndemnat, de asemenea, să sprijine în continuare Inițiativa privind cerealele din Marea Neagră - programul care, timp de aproape șase luni, a permis exporturile de cereale și alte produse alimentare prin principalele porturi ucrainene de la mare.
O inițiativă cu probleme
La sfârșitul lunii iulie, anul trecut, ONU și Turcia mediau o înțelegere între Ucraina și Rusia pentru a permite transportul cerealelor și furajelor pe Marea Neagră, întrucât războiul punea în pericol siguranța navelor comerciale și, implicit, una dintre cele mai importante rute de transport cerealier către țările cu probleme. Primul transport de cereale ucrainene a părăsit portul Odesa în dimineața zilei de 1 august, după mai bine de jumătate de an în care fluxul de transporturi către țările dependente de cerealele ucrainene fusese întrerupt.
Chiar și așa, cu o circulație moderată, din pricina recoltelor compromise de război, și a neîncetatelor neînțelegeri pe tema acordului, un raport ONU din septembrie avertiza că războiul din Ucraina este factor determinant al foametei în lume.
Seceta din Cornul Africii, unde penuria de alimente a fost agravată de obstacolele în calea importului de cereale ucrainene din cauza invaziei Rusiei din februarie, a fost indicată ca factor care a dus oamenii în „pragul foametei”.
Siria, în Orientul Mijlociu, și țările din America Latină Guatemala, Honduras și Haiti se numără, de asemenea, printre cele 19 „puncte fierbinți ale foametei”. În total, se așteaptă ca un număr record de aproximativ 970.000 de persoane să se confrunte cu o "foamete catastrofală" în întreaga lume dacă nu se iau măsuri, se spunea în raportul ONU.
Rusia a avertizat nu odată că nu va accepta reînnoirea Inițiativei pentru transportul cerealelor pe Marea Neagră, invocând încălcarea unor prevederi și sancțiunile comerciale aplicate Rusiei. În noiembrie, când expira primul acord, Rusia a amânat până în ultimul moment reluarea Inițiativei, încercând să forțeze redeschiderea canalor bancare și comerciale închise de sancțiunile impuse pe piețele occidentale.
Ministerul rus de Externe spunea pe atunci că transporturile de cereale ucrainene și „normalizarea” exporturilor agricole proprii ale Rusiei sunt complementare în pachetul unic de măsuri pentru securitatea alimentară globală insistând asupra faptului că doar „accesul neîngrădit al alimentelor și îngrășămintelor rusești pe piețele mondiale” ar face posibilă stabilizarea prețurilor.
Ucraina a acuzat Moscova că joacă „jocurile foamei” cu lumea și nu puțini au fost oficialii europeni care i-au dat dreptate. Între cele 10 condiții puse în noiembrie de Zelenski pentru a începe negocierile de pace se afla și cea a „siguranței alimentare.” „Cred că inițiativa noastră privind exportul de cereale merită o prelungire pe termen nelimitat - indiferent când se termină războiul. Dreptul la hrană este un drept fundamental al fiecărei persoane din lume”, spunea el în noiembrie.
Foametea ca armă de război
„Lumea are nevoie de mai multă hotărâre și de mai multă cooperare pentru a opri agresiunile care perturbă piața alimentară”, le-a transmis Zelenski printr-un mesaj video, participanților la conferința internaționale a miniștrilor agriculturii care a avut loc pe 21 ianuarie la Berlin. „Opriți orice națiune care blochează marea și distruge lanțurile de aprovizionare cu alimente. Urmăriți orice tiran care încearcă să facă din foamete un instrument al politicii sale”.
Înainte ca Inițiativa privind cerealele din Marea Neagră să fi fost convenită, la sfârșitul lunii iulie, Ucraina - un furnizor important de cereale, semințe oleaginoase și uleiuri vegetale pe piețele globale - și alte țări acuzau Rusia că folosește foametea ca armă prin blocarea porturilor ucrainene din Marea Neagră. Turcia, Ucraina, Rusia și Națiunile Unite au ajuns la acest acord, care a deschis, de asemenea, calea alimentelor și îngrășămintelor rusești către piețele globale, în ciuda sancțiunilor. Transporturile sunt monitorizate de un centru comun de coordonare din Istanbul, care include reprezentanți ai Ucrainei, Rusiei și Turciei.
Zelenski spune că, la ora actuală, există o coadă de peste 100 de nave la intrarea în strâmtoarea Bosfor, așteptând să fie inspectate. Navele, spune Zelenski, sunt reținute timp de săptămâni întregi pentru că reprezentanții ruși blochează inspecțiile.
Acest lucru ar putea afecta prețurile alimentelor în Europa și reprezintă un risc tot mai mare de instabilitate socială pentru Asia, a avertizat el. În țări din Africa, precum Etiopia sau Sudan, ar putea însemna foamete pentru mii de familii, a adăugat Zelenski.
La 21 ianuarie, Rusia a negat că blochează navele ucrainene cu cereale și a acuzat Kievul că a creat un „blocaj artificial în trafic”. Moscova susține că în prezent nu există decât 64 de nave ancorate în largul porturilor ucrainene și în zonele de inspecție. „Ordinea inspecției acestora este stabilită de partea ucraineană, reprezentanții ruși nu au nicio influență în acest sens”, a precizat Ministerul rus de Externe într-o declarație citată de agenția de presă dpa.
Belarus repatriază în cătușe o activistă pentru drepturile omului din Rusia
Un grup independent rus pentru drepturile omului afirmă că Belarusul a repatriat-o pe Ekaterina Ianșina, activistă și jurnalistă rusă reținută în timp ce observa procesul de la Minsk al membrilor cunoscutului Centru pentru drepturile omului Viasna (Primăvara), în loc să o elibereze, așa cum era de așteptat, după o condamnare la 15 zile de închisoare.
Organizația OVD-Info a declarat că Ianșina a contactat o rudă după ce a fost deportată pe un aeroport din Moscova.
Ianșina a cooperat în trecut cu grupul pentru drepturile omului Memorial, acum interzis de Rusia. Ea a fost reținută într-o sală de judecată din Minsk la 6 ianuarie și condamnată la 15 zile de închisoare pentru acuzații administrative de huliganism mărunt pentru că ar fi transmis în direct și ar fi făcut fotografii ale procedurilor împotriva a patru activiști Viasna (Primăvara), inclusiv a laureatului Premiului Nobel pentru Pace Ales Bialiațki.
Bialiațki și cei trei asociați ai săi sunt judecați pentru acuzații de contrabandă și evaziune fiscală pe care apărătorii drepturilor și guvernele occidentale le numesc represalii motivate politic din partea conducătorului autoritar de lungă durată, Alexandr Lukașenko.
Termenul de 15 zile de închisoare al lui Ianșina era programat să se încheie la 20 ianuarie, dar nu ea a fost eliberată din centrul de detenție din Minsk în care se afla. OVD-Info a precizat că, odată ajunsă în capitala rusă, ea a contactat o rudă. Autoritățile belaruse au păstrat toate bunurile confiscate de la Ianșina, a precizat acesta.
Grupul de apărare a drepturilor Front Line Defenders (FLD) afirmă că Ianșina este o apărătoare a drepturilor omului și jurnalistă care a lucrat din 2021 cu o publicație mediatică pentru drepturile avocaților și a început să colaboreze anul trecut cu Centrul pentru apărarea drepturilor omului Memorial.
Organizația Viasna a lui Bialiațki, Centrul pentru drepturile Omului Memorial, organizație interzisă, și Centrul pentru Libertăți Civile din Kiev, care a relatat presupusele atrocități de când trupele rusești au invadat orașul în februarie anul trecut, au primit împreună Premiul Nobel pentru Pace în octombrie.
Grupul Memorial, care a documentat mult timp crimele din epoca sovietică, dar a urmărit și abuzurile din epoca lui Putin, a fost etichetat de autoritățile ruse ca fiind o organizație „indezirabilă”.
Acuzații din organizația Viasna se află în arest în Belarus din iulie 2021 și riscă până la 12 ani de închisoare dacă vor fi condamnați.
Bialiațki și alți doi bărbați, alături de un al patrulea judecat în absență, sunt acuzați că au adus bani în țară pentru „activități ilegale și finanțarea Viasna”, cea mai mare organizație pentru apărare a drepturilor omului din fosta republică sovietică. Viasna este și una dintre principalele surse de informații privind detențiile și arestările politice.
Lukașenko pare din ce în ce mai supus în fața pretențiilor Moscovei de când a declanșat represiunea brutală după controversatele alegeri prezidențiale din 2020, în care a câștigat un al șaselea mandat prezidențial, nerecunoscut de opoziție și nici scena politică internațională.
El a fost acuzat și supus sancțiunilor și mai mult după ce a permis armatei ruse să folosească teritoriul belarus pentru a organiza invazia lor neprovocată la scară largă în Ucraina vecină din februarie.
Ucraina | Test de rezistență pe câmpul de luptă și la masa de negocieri
Armata ucraineană a informat pe 21 ianuarie că se înregistrează lupte în curs de desfășurare în estul țării după ce Rusia a pretins că a capturat un sat din zonă, în timp ce oficialii occidentali au oferit mai mult ajutor, dar au testat și „rezistența” ucraineană, în conflictul la scară largă cu Rusia care se apropia de a 12-a lună de la început.
Statul Major General al armatei ucrainene a anunțat la 21 ianuarie că a lansat 18 lovituri asupra unor concentrări de forțe rusești, acuzând partea rusă că a atacat 12 așezări din regiunile Luhansk și Donețk.
Acesta a declarat că trei din cele șapte lovituri cu rachete rusești au vizat orașele Kramatorsk și Huliaipole și a spus că au fost lansate salve de rachete care păreau să vizeze „infrastructura civilă” din orașul Nikopol.
Ministerul rus al Apărării a afirmat cu o zi înainte că satul Kleșciivka, în regiunea Donețk, la aproximativ cinci kilometri sud de orașul Bahmut, a fost capturat, reluând o afirmație neconfirmată a șefului grupului de mercenari Wagner.
Dar ministerul susține că în operațiune au fost implicate trupele regulate rusești, în timp ce șeful Wagner, Evgheni Prigojin, atribuie presupusul succes luptătorilor săi privați.
Statul Major General al armatei ucrainene a declarat inițial doar că forțele rusești au bombardat Kleșciivka și nu a menționat în mod explicit acest sat în actualizarea sa din 21 ianuarie.
Reuters a citat un oficial de rang înalt al administrației Biden care a declarat la 20 ianuarie că oficialii americani sfătuiau Kievul să amâne lansarea unei ofensive majore împotriva forțelor rusești până când forțele ucrainene vor fi instruite cu cele mai recente arme americane destinate Ucrainei.
Marea Britanie este pregătită să înceapă antrenarea trupelor ucrainene înainte de un transport de tancuri de luptă Challenger 2, dar alți aliați NATO încă dezbat furnizarea de tancuri de luptă moderne occidentale.
Oficialul american citat de Reuters a declarat că Washingtonul nu este încă pregătit să furnizeze Ucrainei niciunul dintre foarte apreciatele sale tancuri Abrams.
Armament gata de utilizare trimis pe adresa Ucrainei
Grupul de contact pentru apărarea Ucrainei al aliaților occidentali ai Kievului s-a reunit la 20 ianuarie la baza aeriană americană Ramstein din Germania, unde miniștrii apărării și alți reprezentanți ai 54 de țări s-au adunat pentru discuții menite să coordoneze ajutorul militar pe care îl trimit.
S-a spus că Germania se opune presiunilor exercitate cel puțin de Polonia pentru a da undă verde acesteia și altor țări pentru a furniza Kievului tancuri Leopard 2 fabricate în Germania.
Oficialii militari americani au sugerat că ultima promisiune de armament a țării este gata de utilizare și oferă suficientă putere de foc pentru ca Ucraina să se apere.
Aceasta include sisteme de apărare aeriană, transportoare Humvee, muniție pentru artilerie și rachete pentru sistemul de rachete de artilerie de mare mobilitate (HIMARS).
În discursul său video obișnuit de la sfârșitul zilei de 20 ianuarie, Zelenski a prezentat impasul ca parte a unei dezbateri în curs de desfășurare și a sugerat că întâlnirea de la Ramstein va „consolida rezistența noastră”. El a spus că unele detalii ale reuniunii nu pot fi anunțate public.
„Da, va trebui să luptăm în continuare pentru aprovizionarea cu tancuri moderne", a spus Zelenski, „dar în fiecare zi facem tot mai evident faptul că nu există nicio alternativă ca o decizie privind tancurile să fie luată”.
Nivel înalt de poluare a aerului la portul internațional Giugiulești după incendii repetate
Conținutul de fenol a depășit de până la 3,3 ori norma sanitară în regiunea portului internațional Giurgiulești, a anunțat la 20 ianuarie Agenția de Mediu, după ce, în dimineața zilei, un incendiu a izbucnit la un rezervor încărcat cu șrot de semințe de floarea-soarelui.
La fața locului au intervenit cinci echipaje de salvatori și pompieri pentru a stinge focul. În context, Ministerul Afacerilor Interne a anunțat că va cere Comisiei Situații Excepționale să examineze situația din portul Giurgiulești, după ce acolo au avut loc câteva incendii, care „pun în pericol infrastructura critică de importanță națională și securitatea în zona de frontieră”.
MAI mai spune, într-un comunicat, că va solicita măsuri de protecție a mediului, având în vedere că incendiile de silozuri au dus la poluarea mediului ambiant cu substanțe toxice.
Potrivit Agenției de Mediu, conținutul de fenol în aer este într-o ușoară descreștere față de nivelul atestat acum trei zile, după un incendiu similar, când norma sanitară era depășită de 3,8 ori.
Pe 16 ianuarie, un incendiu a izbucnit, din cauza mocnirii, într-o cisternă în care se păstrau peste o mie de tone de șrot de floarea-soarelui. Rezervorul s-a prăbușit. Nicio persoană nu a avut de suferit.
Acesta a fost al patrulea incident pe teritoriul portului. Pe 15 septembrie 2022, două silozuri metalice pentru depozitarea șrotului s-au prăbușit. Pe 13 noiembrie 2022, în interiorul a două din cele patru silozuri temperatura a crescut până la 100℃, iar pe 30 decembrie 2022, în timpul evacuării șrotului, unul dintre acestea a luat foc. Pompierii, împreună cu angajații portului, au răcit silozurile.
Câți bani a primit R. Moldova de la donatorii externi ca să gestioneze criza energetică
Guvernul R. Moldova a obținut, în 11 luni ale anului trecut, din partea donatorilor externi asistență financiară nerambursabilă în sumă de peste 460 milioane de euro pentru a putea face față crizei energetice. Cei mai mulți bani au venit de la Comisia Europeană – 125 de milioane de euro.
Informațiile oferite Europei Libere de Ministerul Finanțelor arată că 50 de milioane de euro din suma oferită de Comisia Europeană au fost alocați pentru realizarea reformelor în sectorul energetic și guvernanța sectorului financiar.
Autoritățile au utilizat resursele financiare pentru a cumpăra și depozita gaze naturale, pentru a procura curent electric, păcură și cărbune, precum și pentru a compensa cetățenilor majorarea tarifelor la energie. De exemplu, pentru Fondul de reducere a vulnerabilității energetice, guvernul german a oferit 40 de milioane de euro care nu trebuie rambursați. Bugetul de stat aprobat pentru 2023 prevede că acest fond va constitui 5 miliarde de lei (243 milioane de euro), față de 400 milioane de lei (circa 20 milioane de euro) cât a fost în 2020.
Pentru stocarea gazelor naturale în depozitele din România și Ucraina, autoritățile de la Chișinău au folosit creditul obținut în iunie 2022 de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). La începutul acestui an, întreprinderea de stat „Energocom” a anunțat că toți banii au fost deja cheltuiți, iar volumul de gaze stocate este suficient pentru malul drept al Nistrului ca să treacă de sezonul de iarnă.
Începând cu 1 octombrie 2022, concernul rus Gazprom a redus livrările de gaze naturale către R. Moldova, ceea ce a dus la declanșarea crizei energetice. Din cauza deficitului de gaze, Tiraspolul a diminuat volumul de energie electrică livrată malului drept al Nistrului. Prin urmare, R. Moldova a fost nevoită să procure curent de pe bursa de energie din România și gaze naturale din Uniunea Europeană, la prețuri mai mari. În urma unei înțelegeri ulterioare, Chișinăul a cedat Tiraspolului toată cantitatea de gaze venită din Rusia în schimbul curentului electric mai ieftin.
Criza a dus la creșterea semnificativă a tarifelor la energie pentru consumatori, iar autoritățile au decis să compenseze diferențele în facturi, în funcție de veniturile cetățenilor, folosind pentru asta ajutoarele externe.
Se pregătește Kremlinul pentru nominalizarea lui Putin la alegerile din 2024?
Kremlinul a început pregătirile pentru alegerile prezidențiale din Rusia, care vor avea loc în 2024.
Oficialii Administrației Prezidențiale pornesc de la premisa că alegerile, în ciuda războiului, vor avea loc la timp, adică în martie 2024, și că Vladimir Putin se va înscrie în cursa electorală.
Informația este furnizată de „Kommersant" care face referire la surse apropiate Kremlinului. Faptul că Kremlinul profită de participarea la alegeri a președintelui în exercițiu este, de asemenea, relatat de portalul de știri Nestka.
Amendamentele la Constituție adoptate în 2020 au „anulat” mandatele prezidențiale ale lui Putin de până atunci, dându-i posibilitatea să candideze la alegerile prezidențiale din 2024 și 2030. Însă Putin, care este președinte din 2000 (mai puțin perioada 2008-2012, când a fost prim-ministru), nu a anunțat încă dacă va candida sau nu.
„Încă nu este clar conturată componenta ideologică, dar se presupune că aceasta se va baza pe tema unității”, scrie Kommersant. Kremlinul intenționează să testeze diverse tehnici de persuasiune electorală și „idei semnificative” pentru anul 2024 cu ocazia alegerilor regionale organizate în toamna anului 2023.
Interlocutorii cotidianului Kommersant afirmă că se va acorda atenție „noii pături” de votanți - cei care au participat la războiul din Ucraina și rudele lor; în plus, Kremlinul se așteaptă să se bazeze pe electoratul din teritoriile recent anexate din patru regiuni ale Ucrainei, pornind de la ipoteza de lucru că și acolo vor avea loc alegeri.
Kremlinul, susține Nestka, „a trecut la o nouă fază a pregătirilor pentru alegerile prezidențiale din 2024". În special, autoritățile din regiunile rusești au primit ordine să se pregătească pentru campanie. Șefilor acestor instituții li se recomandă acum să întocmească liste cu cele mai importante probleme sociale cu care se confruntă locuitorii, probleme pe care trebuie să le rezolve în următoarele luni, precum și „să evalueze starea de spirit din rețelele sociale și să ia măsuri pentru a le îmbunătăți”. Posibilii candidați, în afară de Putin, sunt reprezentanți ai partidelor reprezentate în Duma de Stat - care susțin, cu toate, războiul din Ucraina.
Nestka a mai scris , citând surse anonime apropiate autorităților de la Moscova și dintr-o altă regiune, neidentificată, că Kremlinul a recomandat ca șefii regiunilor rusești să meargă în zona de război cu Ucraina mediatizând aceste vizite cât mai mult, înainte de alegerile regionale din septembrie. Recomandarea se referă la șefii regiunilor care vor avea o campanie electorală.
Portalul de știri Vedomosti scria recent că, în perioada ianuarie-februarie, în regiunea Moscovei vor avea loc seminarii speciale pentru viceguvernatori pe teme de politică internă, la care, printre altele, ar putea fi abordat și subiectul alegerilor prezidențiale.
Fost comandant sârb din Bosnia, condamnat pentru crime de război
Un fost comandant din armata sârbă bosniacă a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru complicitate la răpirea și uciderea a 20 de civili răpiți dintr-un tren, torturați și uciși în timpul războiului din Bosnia din 1992-1995.
Tribunalul din Bosnia-Herțegovina a decis la 19 ianuarie că Boban Inđić a participat la aceste crime și l-a condamnat, punând capăt unui proces început în 2015 pentru o crimă de război comisă în urmă cu 30 de ani. Detenția sa a fost prelungită după verdictul în primă instanță, care poate fi atacat cu apel.
Instanța a constatat că Inđić a făcut parte dintr-un grup de soldați și paramilitari sârbi bosniaci care au organizat o ambuscadă pentru a opri un tren din care au răpit cei 20 de pasageri în februarie 1993.
Inđić a fost inițial acuzat împreună cu alți opt membri ai aceleiași unități militare, dar procesele au fost disjunse întrucât Indjic fusese condamnat în Serbia pentru un accident rutier. După ce și-a ispășit pedeapsa pentru această infracțiune, procesul său a continuat la Tribunalul din Bosnia și Herțegovina.
Crime brutale și pedepse blânde
Un tribunal de stat bosniac i-a condamnat pe cei șapte camarazi ai lui Inđić în octombrie 2022 la 13 ani de închisoare.
Obrad Poluga, Novak Poluga, Radojica Ristich, Petko Inđić, Miodrag Mitașinovici, Dragan Șekovici și Oliver Krsmanovici au fost găsiți vinovați de complicitate la crima de război. Mitașinovici a evadat înainte de pronunțarea sentinței și este încă în libertate.
„Tot ceea ce s-a întâmplat s-a întâmplat sub comanda lui"Bakira Hasecic, președinta Organizației Femeilor Victime ale Războiului
Instanța l-a achitat pe comandantul lor, Luka Dragicevici. Judecătorul a afirmat că procurorul nu a dovedit că Dragichevici i-a ordonat lui Boban Inđić să tortureze și să ucidă civili.
„Acuzarea a dovedit că Dragicevic a primit rapoarte sau ordine, dar nu a dovedit modul în care a acționat ulterior în baza acestor ordine. Niciun martor nu a declarat că l-a informat pe Dragicevic despre eveniment - adică despre uciderea civililor", susținea judecătorul.
Bakira Hasecic, președinta Organizației Femeilor Victime ale Războiului, a declarat pentru RFE/RL că a fost șocată când a auzit că Dragicevic a fost achitat. „Tot ceea ce s-a întâmplat s-a întâmplat sub comanda lui", a spus Hasecic pentru RFE/RL.
Ea a mai afirmat că 13 ani de închisoare, cât au primit cei șapte inculpați pentru „astfel de crime brutale asupra unor cetățeni sârbi” nu reprezintă „nicio pedeapsă”.
Incidentul a început în gara Strpci, în apropiere de granița cu Serbia, la 27 februarie 1993. Sârbi înarmați au oprit acolo un tren și au luat 20 de pasageri, majoritatea musulmani.
Soldații paramilitari sârbi i-au dus pe aceștia la Visegrad, în estul Bosniei, unde i-au torturat și i-au ucis, aruncându-le cadavrele în râul Drina. Cea mai în vârstă victimă avea 59 de ani, iar cea mai tânără 16 ani.
Toate victimele proveneau din zona Sandzak, dominată de musulmani, din sudul Serbiei, care se învecinează cu Bosnia. Până în prezent, au fost găsite rămășițele a doar patru victime. Căutările pentru găsirea rămășițelor celorlalte victime continuă.
Cetățenii vor primi diferența din facturi retroactiv, în cazul majorării gradului de vulnerabilitate energetică
Consumatorii casnici cărora le-a fost majorată categoria de vulnerabilitate, după corectarea erorilor din cererile inițiale depuse pe portalul guvernamental compensatii.gov.md, vor primi diferența în următoarea perioadă de facturare.
Decizia a fost aprobată de Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) joi, 19 ianuarie.
Anterior, fostul ministru al Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari, a explicat că, în decembrie, autoritățile au îmbunătățit metodologia de calcul a categoriilor de vulnerabilitate energetică atribuite cetățenilor.
„Am introdus și filtre pentru evitarea fraudei, pentru blocarea familiilor care nu-și declară veniturile”, spunea Spatari, pe 21 decembrie.
El a mai precizat că, pentru multe familii, compensațiile pentru facturile din decembrie vor fi mai mari decât pentru luna noiembrie, inclusiv după micșorarea pragului de cheltuieli pentru categoria medie, de la 20% la 15%.
În ultimele două luni, au fost semnalate mai multe erori în facturile la gaze naturale. Cel mai des, consumatorii indică erori privind calcularea compensației, indicarea greșită a gradului de vulnerabilitate în factură și lipsa recalculării compensației.
Moldovagaz a confirmat că până marți, 17 ianuarie, a depistat peste 2.000 de cazuri de neconcordanțe. „Împreună cu autoritățile publice centrale, lucrăm asupra eliminării acestor discrepanțe într-un timp cât mai scurt”, au comunicat reprezentanții Moldovagaz.
Spionând pentru Rusia: europeni recrutați pentru războiul informațional al lui Putin
Țările europene sunt în alertă din cauza spionilor ruși în armatele lor, în serviciile de informații și alte agenții de stat, după un număr crescând de scandaluri de spionaj care au cauzat situații jenante din Bulgaria până la Berlin, relatează Agenția France Press.
Joi, un tribunal suedez a condamnat un fost agent al serviciilor de informații și pe fratele acestuia la 10 ani în spatele gratiilor pentru livrarea de informații sensibile serviciului de informații al armatei ruse, GRU.
Iată câteva alte cazuri de europeni prinși în scandaluri de spionaj pentru Rusia, trecute în revistă de France Presse.
- German suspectat că e agent dublu. În decembrie 2022, poliția germană a arestat un bărbat suspectat că e agent dublu care lucra pentru BND, serviciul de contraspionaj german, pentru că ar fi furnizat secrete de stat Rusiei. Arestarea bărbatului, identificat drept Carsten L. a venit la lună după ce un alt cetățean german a fost condamnat la închisoare cu suspendare pentru că a furnizat informații serviciului secret al Rusiei în timp ce lucra ca ofițer în rezervă pentru armata germană între 2014-2020
- Căpitan italian. În martie 2021, un căpitan de navă italian, tată a patru copii, a fost arestat după ce a fost prins că i-a dat unui ofițer militar rus un card de memorie cu 181 de documente confidențiale scanate. Se relatează că Walter Biot, care lucra la oficiul șefului Statului Major al Apărării din Italia, și avea acces la documente secrete, a fost plătit cu 5.000 de euro. Soția lui a declarat pentru Corriere dell Serra că era „disperat” după bani pentru ca să-și întrețină familia.
- Oficialități bulgare din ministerul apărării. În martie 2021, autoritățile bulgare au descoperit o rețea de spionaj din care făceau parte mai multe oficialități din ministerul Apărării. Se spune că rețeaua era condusă de un fost ofițer de informații a cărui soție rusă/bulgară a jucat rolul de intermediar cu ambasada rusă. Doi diplomați ruși de la Sofia au fost expulzați în legătură cu acest scandal.
- Colonel austriac. În 2018, un colonel în rezervă al armatei austriece a fost arestat sub acuzația că a spionat decenii întregi pentru Rusia, începând din anii 1990. A declarat la interogatorii că rușii voiau informații despre sistemele de armament și criza migranților din Europa. În 2020 a fost condamnat la trei ani de închisoare.
- Oficial de la ministerul polonez al Energiei. În martie 2018, un oficial de la ministerul polonez al Energiei a fost arestat pentru că a furnizat informații Rusiei despre poziția Poloniei față de proiectul conductei de gaz Nordstream 2. Polonia s-a opus ferm construirii acestei conducte, care ar fi urmat să transporte gaz rusesc spre Europa pe sub Marea Baltică, ocolind țările de tranzit Polonia și Ucraina. Oficialul respectiv a fost condamnat la trei ani de închisoare.
- Politician ungar. În 2017, un membru ungar al Parlamentului European din partidul naționalist Jobbik, Bela Kovacs, a fost învinuit că spionează Uniunea Europeană pentru Rusia. Kovacs, al cărui tată era rus, călătorea frecvent la Moscova, unde se crede că locuiește acum. A fost condamnat in absentia la trei ani de închisoare în septembrie 2022.
- Fost parlamentar moldovean. Fostul deputat PD din Republica Moldova Iurie Bolboceanu a fost arestat în martie 2017 sub acuzația că a vândut în mod regulat informații Rusiei. A fost condamnat la 14 ani de închisoare. [A fost eliberat în 2020, după ce Curtea de Apel Chișinău l-a achitat și a dispus reexaminarea dosarului, la cererea Procuraturii, care a ajuns la concluzia că fapta care i-a fost incriminată nu întrunește elementele infracțiunii și a retras învinuirea, cf. Agora.md. N.Red.]
- Lucrător la căile ferate letone. La sfârșitul lui 2016, lucrătorul feroviar Aleksandrs Krasnopjorovs a fost arestat pentru că filma trupele și echipamentele NATO transportate cu trenul și trimitea înregistrările video legăturilor lui din Rusia. Etnic rus și fost militar al Armatei Roșii care a luptat în Afganistan în anii 1980, a fost condamnat la 18 luni de închisoare.
Știre scrisă de Agenția France Press. Traducere și adaptare de Lucian Ștefănescu
Igor Grosu spune că se lucrează la „tratament egal” pentru cele două biserici ortodoxe din Moldova
Președintele Parlamentului R. Moldova, Igor Grosu, a spus la București că se află în curs de soluționare probleme referitoare la „tratamentul egal” pentru cele două mitropolii ortodoxe din R. Moldova, după ce Patriarhul României a cerut ca preoții Mitropoliei Basarabiei să aibă un rol mai mare în viața publică din R. Moldova, iar Mitropoliei să i se retrocedeze imobile.
Potrivit unui comunicat de presă al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Grosu a fost însoțit la Patriarhie de președintele Camerei Reprezentanților din România, Marcel Ciolacu, și de premierul României, Nicolae Ciucă.
Patriarhul a spus că vrea ca Mitropoliei Basarabiei să-i fie retrocedate clădirile fostei Facultăți de Teologie Ortodoxă și ale fostului Seminar Teologic din Chișinău, și să-i fie dat cu titlu compensatoriu un imobil în schimbul fostului ei sediu, demolat de comuniști, pe locul unde se află acum clădirea Guvernului R. Moldova.
Grosu a spus că se lucrează și la problema clădirilor.
Patriarhul Daniel le-a mai spus politicienilor joi că Mitropolia Basarabiei este discriminată sub toate aspectele, de trei decenii, și că el dorește ca preoții ei să poată activa în armată, închisori și „să fie invitați la evenimentele oficiale la care sunt chemați clericii din cealaltă structură bisericească de pe teritoriul Republicii Moldova”.
Remarcile vin la scurt timp după ce a ieșit la iveală că Mitropolitul Petru, capul Mitropoliei Basarabiei, a cerut pașaport diplomatic moldovenesc, invocând faptul că Mitropolitul Vladimir deja îl are, ceea ce ar constitui o discriminare.
În comunicatul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române se spune că vizita lui Grosu la Patriarhie ar dovedi „deschiderea noii conduceri de stat a Republicii Moldova față de Mitropolia Basarabiei”, și este lăudată contribuția pe care ar fi avut-o „în această schimbare de atitudine a autorităților de la Chișinău” demnitarii români prezenți la întâlnirea cu Patriarhul.
Maia Sandu cere armament din Occident
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a cerut occidentului ajutor pentru consolidarea capacităților sale defensive.
„Am cerut sisteme de supraveghere și apărare antiaeriană”, a spus Sandu într-un interviu cu agenția Reuters în marginea Forumului Economic Mondial de la Davos (Elveția). „Înțelegem că Ucraina este o prioritate”, dar și noi sperăm să primim, a mai spus președinta.
Maia Sandu a mai declarat că bugetul militar al Moldovei a fost mărit și că guvernarea discută cu Uniunea Europeană despre sisteme de apărare antiaeriană, având pe această temă și discuții bilaterale cu aliații. Ea a spus că Moldova se simte în siguranță grație rezistenței Ucrainei în fața Rusiei.
Într-un interviu acordat Europei Libere în toamna anului trecut, Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, spunea că aproximativ 90% din armamentul și tehnica Armatei Naționale, inclusiv sistemele antiaeriene, sunt de producție sovietică, nu corespund cerințelor unei operațiuni contemporane și trebuie înlocuite cu echipamente mai noi.
Nosatîi a mai spus că până la data aceea Republica Moldova primise de la partenerii externi doar tehnică neletală: echipamente medicale, de protecție, de logistică sau IT.
A început procesul cântăreței din Belarus Meriem Hera
În Belarus a început procesul cântăreței Meriem Hera, care ar putea face patru ani de închisoare pentru că a interpretat vara trecută în public cântecul „Obiymi” al trupei Okean Elzy, în limba ucraineană.
Meriem Hera (Herasimenka, pe numele real) a fost arestată după concertul de la barul Banki-Butylki din Minsk, la începutul lunii august, și a fost condamnată de două ori la rând la câte 15 zile de închisoare. În septembrie i s-a făcut dosar penal sub acuzația de „participare activă la acțiuni colective care încalcă grav ordinea publică”.
Potrivit Centrului pentru drepturile omului Viasna, autoritățile l-au reținut atunci și pe proprietarul barului, Andrei Juk, condamnându-l la 30 de zile de detenție. Potrivit Google Maps, barul este închis temporar.
Pe pagina lui de Facebook, ultima postare datează din 4 august 2022 și este un fragment video al concertului lui Meriem, însoțit de comentariul „Vă mulțumim pentru seara aceasta!”.
Meriem Hera se află pe lista de „deținuți politici” din R. Belarus alcătuită de centrul Viasna, alături de alte 1443 de persoane.
Republica Belarus, condusă de liderul autoritar Alexander Lukașenka, nu participă direct la războiului din Ucraina, dar sprijină Rusia în conflict, permițând trupelor ruse să-i folosească teritoriul în scopuri militare.
Judecat pentru corupție, Igor Dodon a fost lăsat să plece în România pentru o săptămână
Magistrații Curții Supreme de Justiție i-au permis fostului președinte, Igor Dodon, să părăsească R. Moldova pentru o săptămână.
Politicianul a cerut permisiunea să meargă în România în perioada 28 ianuarie - 5 februarie. Motivul invocat de avocații lui Igor Dodon este că fiul acestuia a fost bolnav de coronavirus și medicii i-au recomandat să facă o cură de reabilitare.
Permisiunea a fost necesară pentru că Dodon are interdicția de a părăsi țara pentru 60 de zile, în dosarul „kuliok”. Avocații au solicitat o permisiune similară de la Procuratura Anticorupție și pentru Galina Dodon, soția ex-președintelui, care este și ea vizată în același dosar. Ea are interdicție de a părăsi R. Moldova până pe 8 februarie. Ex-președintele Dodon susține că își va anula călătoria, dacă soției sale nu i se va permite să părăsească țara.
Procurorul Vitalie Codreanu a considerat justificat demersul lui Dodon, însă procurorul Petru Iarmaliuc a fost de părere că nu este suficientă doar o solicitare și a cerut să fie citat în ședința de judecată medicul care a scris concluzia privind starea de sănătate a copilului.
În dosarul numit generic „kuliok”, ex-președintele Igor Dodon este acuzat de corupere pasivă și de acceptarea finanțării Partidului Socialiștilor de către „o organizație criminală”. Cauza penală a fost pornită în mai 2022, în baza unei înregistrări video, în care se vede cum Igor Dodon primește o sacoșă de culoare neagră de la fostul lider democrat, oligarhul Vladimir Plahotniuc.
Pacienții cu tumori benigne ar putea beneficia de proteze din contul poliței medicale
Pacienții cu tumori benigne vor avea acces la proteze individuale (exoproteze și implanturi mamare) şi consumabilele necesare pentru reabilitarea protetică și chirurgicală din contul poliței de asigurare. Prevederea se regăsește într-un proiect de modificare a Programului unic al asigurării obligatorii de asistență medicală, supus consultărilor publice.
Anual, între patru și șapte persoane au nevoie de proteze după ce au suportat intervenții chirurgicale de extirpare a unei tumori benigne, potrivit notei informative care însoțește proiectul hotărârii de guvern, înaintat de Ministerul Sănătății. Documentul nu arată și de câți bani ar fi nevoie pentru a acoperi costurile.
De asemenea, potrivit proiectului, se va extinde numărul persoanelor care vor putea face o investigație de tomografie computerizată (cu emisie de pozitroni - PET-CT) din contul asigurării medicale. Pentru acoperirea acestor cheltuieli ar fi nevoie de circa 20,9 milioane de lei pe an.
Anual, în R. Moldova sunt înregistrate circa 8.500 de cazuri noi de tumori maligne. În evidență se află 65.000 de pacienți cu tumori maligne, ceea ce înseamnă că, estimativ, anual ar fi nevoie de 970 investigații PET-CT, la tariful de 21.529 de lei.
Proiectul mai prevede că polița de asigurare va acoperi anumite investigații genetice și imunologice. Pentru serviciile de asistență medico-genetică, din contul asigurărilor obligatorii de asistență medicală vor fi alocate anual 3,05 milioane de lei. Pentru investigațiile incluse în secțiunea „Imunofenotipare prin citometrie în flux” - aproximativ 1,9 milioane de lei și pentru investigațiile din secțiunea „Diagnostic funcțional” – 2,5 milioane de lei, anual.
Modificările se referă și la corectarea unui șir de coduri, denumiri ale serviciilor și excluderea unor servicii abrogate din catalogul de tarife.
Proiectul se află în consultări publice până la 26 ianuarie.
Un tribunal din Belarus a condamnat-o la închisoare pe soția unui jurnalist RFE/RL încarcerat
Un tribunal din orașul Brest, situat în vestul Belarusului, a condamnat-o la doi ani de închisoare pe Daria Losik, soția jurnalistului RFE/RL Ihar Losik, încarcerat, sub acuzația de facilitare a activității extremiste în Belarus.
Judecătorul Mikalai Hriharovici de la tribunalul regional din Brest a pronunțat verdictul și sentința pe 19 ianuarie, la o zi după începerea procesului. Sentința este cea solicitată de procuror.
Procuratura Generală a declarat că acuzația împotriva Dariei Losik se bazează pe interviul acordat de aceasta postului de televiziune Belsat, cu sediul în Polonia, care a fost etichetat oficial ca fiind o organizație extremistă de către autoritățile de la Minsk. În timpul interviului, ea „s-a poziționat ca soție a unui prizonier politic", scrie în rechizitoriul Procuraturii.
„Ea a criticat organele de stat implicate în urmărirea penală și justiție. De asemenea, a spus că soțul ei nu a comis nicio infracțiune și că a fost condamnat ilegal. Ea a făcut apel la rudele altor condamnați să îi urmeze exemplul", a precizat Parchetul General.
Daria Losik a fost reținută în octombrie, după ce poliția i-a percheziționat locuința. Fiica de patru ani a Dariei și a lui Ihar Losik, Paulina, se află în prezent cu părinții Dariei.
Statele Unite au cerut eliberarea imediată și necondiționată a Dariei Losik, în timp ce președintele RFE/RL, Jamie Fly, a cerut, de asemenea, eliberarea imediată a acesteia și a condamnat reținerea ei de către autoritățile belaruse.
Ihar Losik a fost condamnată la 15 ani de închisoare în decembrie anul trecut, în baza unor acuzații care rămân neclare. Soțul liderului opoziției belaruse în exil Svetlana Țihanovskaia, Siarhei Țihanovskai, precum și alți patru bloggeri și politicieni și activiști din opoziție au fost condamnați la perioade lungi de închisoare împreună cu Losik la acea vreme. Losik și ceilalți inculpați au insistat asupra faptului că dosarul împotriva lor este motivat politic.
Pe 10 ianuarie RFE/RL a deschis un birou la Vilnius pentru a transmite știri pentru Belarus și Rusia, țări în care postul de radio este considerat o organizație ostilă, extremistă și este interzis prin lege, fiind pedepsite nu doar colaborarea, ci și ascultarea programelor. Doi dintre jurnaliștii RFE/RL, Ihar Losik și Andrei Kuznecik, „sunt în continuare arestați pe nedrept de regimul Lukașenko," după cum constata Jamie Fly, președintele RFE/RL, în comunicatul prin care era anunțată inaugurarea biroului.
Cu 26 de jurnaliști aflați în închisoare Belarus este al cincilea cel mai mare „temnicer” al presei, conform raportului pe 2022 publicat de Comitetul pentru Protecţia Jurnaliştilor.
Controversa plăcuțelor de înmatriculare din Kosovo ia din nou amploare
Kosovo refuză să permită circulația mașinilor cu plăcuțe de înmatriculare sârbești „ilegale”, emise după 2022 decembrie, a declarat pe 18 ianuarie ministrul de interne Xhelal Svecla, acuzând Serbia de încălcarea unui acord încheiat în noiembrie în legătură cu o problemă controversată a plăcuțelor de înmatriculare auto.
Svecla a confirmat că unor mașini care aveau pe plăcuțele de înmatriculare abrevierea KM, care reprezintă orașul Mitrovica din nordul Kosovo, li s-a refuzat intrarea în Kosovo la 18 ianuarie, deoarece au fost reînmatriculate în decembrie.
Acordul din noiembrie prevedea ca Serbia să nu mai producă aceste plăcuțe de înmatriculare și, potrivit oficialilor kosovari, să le reînregistreze pe cele existente.
„Serbia a încălcat acordul din noiembrie 2022 privind plăcuțele auto. Direcția de frontieră a poliției [din Kosovo] a descoperit recent cazuri de mașini cu plăcuțe ilegale reînnoite de autoritățile sârbe până în decembrie 2022. Ca urmare, intrarea acestora în Kosovo a fost refuzată”, a declarat Svecla pe Twitter.
Oficialul kosovar susține că Serbia ar trebui să fie trasă la răspundere pentru „încălcarea flagrantă” a unui acord încheiat sub auspiciile UE și pentru că „i-a invitat în mod înșelător pe sârbii din Kosovo să își reînnoiască înmatricularea mașinilor”, a mai spus el.
„Cazuri similare de mașini cu plăcuțele de înmatriculare în cauză nu vor putea intra sau funcționa pe teritoriul Republicii Kosovo, având în vedere că acestea sunt ilegale și există un acord privind încetarea producției sau reînmatricularea lor", a adăugat el pe Facebook.
Oficialii sârbi din Belgrad și Kosovo au reacționat cu nervozitate la anunțul interdicției de circulație pentru mașinile cu numere de înmatriculare KM. Petar Petkovic, șeful departamentului din guvernul sârb care coordonează relațiile cu sârbii din Kosovo, a acuzat Kosovo că încearcă să provoace noi crize și tensiuni.
El a declarat că interzicerea mașinilor cu plăcuțe de înmatriculare KM emise începând cu luna decembrie constituie o „încălcare flagrantă și o încălcare a acordului privind plăcuțele de înmatriculare” încheiat la Bruxelles în noiembrie, după o criză care a amenințat pacea în Kosovo.
Etnicii sârbi din nordul Kosovo și-au dat demisia în noiembrie din cauza planurilor guvernului de a adopta un program de conversie a plăcuțelor de înmatriculare.
Petkovic a declarat că acordul din noiembrie prevede că, până la o decizie finală în această privință, plăcuțele de înmatriculare KM pot rămâne în uz.
Potrivit acordului, Serbia a fost de acord să înceteze să mai emită plăcuțe de înmatriculare KM ilegale, iar Kosovo a fost de acord să elimine decizia privind mustrările și amenzile pentru șoferii de mașini cu astfel de plăcuțe.
Potrivit lui Petkovic, acordul prevede că Pristina este obligată să își anuleze politica punitivă de conversie a permiselor de conducere și toate activitățile legate de reînmatricularea mașinilor cu plăcuțe KM.
Petkovic a declarat că aceste acțiuni aduc noi tensiuni și probleme în nordul Kosovo și a adăugat că se așteaptă ca Uniunea Europeană, care este garantul acordului, să protejeze și să permită punerea în aplicare a acestuia.
În noiembrie, șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a confirmat, de asemenea, că Serbia nu va mai emite plăcuțe de înmatriculare cu acronime sârbești pentru orașele din Kosovo și că Kosovo va suspenda alte acțiuni legate de reînmatricularea mașinilor, invitând cele două părți la discuții pentru a decide care sunt următorii pași.
Putin: tot ce facem astăzi e ca să punem capăt acestui război
„Tot ce facem astăzi, inclusiv operațiunea militară specială, e ca să punem capăt acestui război [în Donbas]”, a spus miercuri președintele rus Vladimir Putin.
Aflat într-o vizită la Sankt Petersburg pentru comemorarea a 80 de ani de la spargerea asediului Germaniei naziste asupra Leningradului, Putin a susținut că Rusia încearcă să pună capăt „războiului” din Donbas, care durează din 2014.
„De fapt, ostilitățile pe scară largă în Donbas nu s-au oprit din 2014, cu utilizarea de echipamente grele, artilerie, tancuri și avioane... Tot ceea ce facem astăzi, inclusiv într-o operațiune militară specială, este o încercare de a opri acest război”, a afirmat liderul de la Kremlin.
„Acesta este sensul operațiunii noastre”, a subliniat el, adăugând că un alt obiectiv este „să ne protejăm poporul care trăiește acolo, în aceste teritorii”.
La rândul său, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat la Moscova, că Occidentul minte când susținte că nu ar fi în război cu Rusia, în Ucraina. „Când partenerii occidentali neagă (...) că nu sunt în război cu Rusia, ei mint. Volumul sprijinului acordat de Occident [Ucrainei] arată că a mizat foarte mult pe războiul său împotriva Rusiei”, a spus Lavrov, potrivit unei postări pe Twitter a ministerului rus de Externe.
Lavrov s-a întrebat, totodată, retoric și cum vor arăta, dacă vor mai exista, relațiile dintre Rusia mai ales cu Europa, după „acest război, care se va încheia cândva”.
Pe de altă parte, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a folosit discursul video ținut la Forumul economic mondial de la Davos pentru a-i îndemna din nou pe liderii mondiali să furnizeze Ucrainei cât mai repede cu putință armamentul greu de care are nevoie pentru a face față agresiunii Rusiei.
Lumea a fost „ezitantă” când Rusia a anexat abuziv Crimeea în 2014 și la începutul invaziei ruse, din februarie anul trecut, dar acum nu mai este loc de ezitări: nu Ucraina a început războiul, a mai spus Zelenski, dar „noi suntem cei care trebuie să-i punem capăt”.
„Ucraina trebuie să primescă sisteme de apărare aeriană înainte de următoarele atacuri cu rachete ale Rusiei. Restabilirea securității și păcii în Ucraina trebuie să aibă loc înainte ca Rusia să pericliteze securitatea și pacea altor țări”, a mai spus Zelenki la Davos.
Scandalul de la Ambulanțe: Directoarea suspendată pentru management defectuos a fost înlocuită cu un manager demis pentru același lucru
Locul Nataliei Catanoi, suspendată din funcția de directoare a Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească, a fost luat de fostul director al Spitalului Clinic Municipal „Gheorghe Paladi”, Iurie Crasiuc.
Cel din urmă a fost eliberat din funcție acum două luni, prin dispoziția primarului capitalei, Ion Ceban, în urma unei inspecții financiare efectuate în vara anului trecut și a unei anchete de serviciu. Informația a fost confirmată Europei Libere de șeful Direcției municipale sănătate și protecție socială, Boris Gîlca.
Inspecția financiară a constatat mai multe încălcări în domeniul achizițiilor publice, care ar fi dus la utilizarea netransparentă a banilor publici, precum și încălcări ale legislației muncii, care ar fi fost comise în cadrul Spitalului Clinic Municipal „Gheorghe Paladi” în perioada ianuarie 2018 – iulie 2022.
Rezultatele anchetei de serviciu și evaluarea executării prescripției inspecției financiare arată că fostul manager al spitalului, Iurie Crasiuc, ar fi cumpărat consumabile medicale fără contracte de achiziții, ar fi efectuat proceduri de achiziție a consumabilelor prin licitație deschisă fără a le specifica și ar fi contractat consumabile pentru utilajul medical în sumă ce depășește valoarea preconizată în planul de achiziții.
Același raport arată că, în 2021, spitalul ar fi plătit unei companii pentru chiria lenjeriei de pat, care, de fapt, nu a fost transmisă. De asemenea, spitalul ar fi transmis în locațiune un spațiu unui agent economic, achitând serviciile comunale în locul firmei respective.
Administrația i-ar fi plătit „neîntemeiat” salariu fostului vicedirector pentru funcția de medic obstetrician-ginecolog deținută prin cumul. Inspectorii au constatat că în contractul acestuia nu era prevăzut regimul de muncă în calitate de obstetrician-ginecolog, iar fostul vicedirector ar urma să restituie instituției 119.300 de lei sau valoarea a cinci salarii medii pe economie.
Tratamente de milioane, neacoperite de CNAM
Inspecția financiară a mai constat că spitalul a utilizat resurse financiare pentru tratarea a peste 390 de cazuri care nu au fost validate de Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM), în valoare de 4,6 milioane de lei. De asemenea, spitalul nu a respectat standardele codificării, ceea ce a dus la majorarea valorii unor cazuri, având un impact financiar de 584.000 de lei.
Astfel, în 2021, în urma încălcării condițiilor contractului cu CNAM, spitalul a fost prejudiciat cu 5,1 milioane lei, dintre care 3,2 milioane de lei au fost reținuți eșalonat pe parcursul anului 2022.
Comisia care a efectuat ancheta de serviciu a propus să fie sesizată Procuratura Anticorupție pentru examinarea în aspect penal a faptelor stabilite. Europa Liberă a întrebat Procuratura Anticorupție dacă pe numele fostului director al Spitalului Clinic Municipal „Gheorghe Paladi” a fost deschis un dosar penal, însă până la publicarea articolului nu a primit niciun răspuns.
În urma inspecției financiare și a anchetei de serviciu, Iurie Crasiuc a scris mai multe explicații și a prezentat un plan de lichidare a neconformităților.
Iurie Crasiuc a fost director interimar al Spitalului Clinic Municipal „Gheorghe Paladi” din noiembrie 2018, iar în iulie 2020 a câștigat concursul pentru funcția de director.
El a fost numit vicedirector pe dezvoltare strategică a Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească pe 16 ianuarie, când Ministerul Sănătății a anunțat suspendarea din funcție a directoarei instituției. Conform legislației, după suspendarea directorului, locul acestuia este ocupat de vicedirector.
Între anii 2003 și 2015, Crasiuc a fost director al stației de asistență medicală urgentă prespitalicească Centru din Chișinău.
Ministerul Justiției a început să lucreze la o lege pentru deoligarhizarea statului
Ministerul Justiției anunță că a organizat o întrunire a „grupului de lucru pentru deoligarhizare”, din care fac parte reprezentanți ai instituțiilor de drept și a societății civile, la care s-a discutat conceptul unei legi pentru deoligarhizarea statului, aceasta fiind una dintre condițiile pe care R. Moldova trebuie să le îndeplinească pentru a putea începe negocierile de aderare la UE.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției, la întrunire a fost prezentat conceptul proiectului de lege „privind limitarea influenței excesive a persoanelor cu o poziție economică și politică semnificativă în viața publică (oligarhi)”. Participanții la discuții urmează să-l examineze și să vină cu opinii și propuneri.
Legea ar urma să stabilească criteriile și procedura prin care unei persoane i se va atribui statutul de oligarh, limitările și interdicțiile care vor fi impuse acestora. De asemenea, ar urma să fie modificată legislația în mai multe domenii pentru a preveni influența excesivă a persoanelor care își promovează interesele lor private.
„Deoligarhizarea statului reprezintă un angajament al guvernării față de cetățenii Republicii Moldova, în contextul aderării ca stat candidat la Uniunea Europeană”, a spus ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco.
Deoligarhizarea este una din cele nouă condiții înaintate de Comisia Europeană odată cu oferirea Republicii Moldova statutului de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană.
Planul de acțiuni pentru îndeplinirea acestor condiții, aprobat de autoritățile de la Chișinău, prevedea că acest concept al legii privind deoligarhizarea urma să fie elaborat până la sfârșitul anului 2022.
Ucraina, care a primit același statut de țară candidată în iunie 2022, a adoptat o lege împotriva oligarhilor în noiembrie 2021, iar Georgia, căreia i s-a mai pus o serie de condiții, noiembrie 2022.
Experiența Ucrainei
Anterior, ministrul Justiției a spus că R. Moldova s-ar putea inspira din experiența Ucrainei în deoligarizarea statului. Potrivit legii ucrainene, oligarhi sunt considerate persoanele care îndeplinesc cel puțin trei din patru criterii:
- participă la viața politică;
- exercită o influență semnificativă asupra mass-media;
- sunt proprietari și beneficiari finali ai unei întreprinderi care deține o poziție de monopol pe piață și menține sau consolidează această poziție în decurs de un an;
- au active în valoare de peste un milion de salarii minime stabilite pentru persoanele fizice apte de muncă (puțin peste 83 de milioane de dolari).
Cine se califică acestor criterii decide Consiliul național de securitate, în frunte cu președintele Ucrainei. Oligarhilor li se interzice să finanțeze partidele politice și să participe la privatizare. Demnitarii de rang înalt, inclusiv președintele, prim-ministrul și șeful băncii centrale, trebuie să declare afacerile pe care le au cu ei.
Ministrul ucrainean de interne, oficiali de rang înalt și copii, morți în urma prăbușirii unui elicopter
Optsprezece persoane, printre care ministrul de interne al Ucrainei, alți oficiali de rang înalt din minister și trei copii, au fost uciși miercuri dimineață după ce un elicopter s-a prăbușit în apropierea unei grădinițe de lângă Kiev, au declarat oficiali ucraineni citați de agenția Reuters.
De asemenea, guvernatorul regional a declarat că 29 de persoane au fost rănite, inclusiv 15 copii, când elicopterul s-a prăbușit într-o zonă rezidențială din Brovary, la periferia nord-estică a capitalei. Lucrătorii de urgență se aflau la fața locului. Resturi erau împrăștiate pe un loc de joacă.
Ministrul de interne al Ucrainei, printre cei 18 morți în accidentul de elicopter
Șeful poliției naționale, Ihor Klimenko, a declarat, conform Reuters, că ministrul de interne Denis Monastirski a murit, alături de primul său adjunct, Evheni Ienin, și de alți oficiali, într-un elicopter aparținând serviciului de urgență al statului.
„În grădiniță se aflau copii și... angajați în momentul acestei tragedii", a scris guvernatorul regiunii Kiev, Oleksi Kuleba, pe Telegram.
Oficialii nu au oferit deocamdată o explicație pentru prăbușirea elicopterului. Oficialii ucraineni nu au făcut nicio referire că ar fi avut loc vreun atac rusesc în zonă la momentul respectiv. La rândul ei, nici Rusia nu a făcut vreun comentariu.
Monastirski, responsabil de trupele de poliție și de securitate din interiorul Ucrainei, ar fi cel mai înalt oficial ucrainean care a murit de la începutul războiului.
Separat, Ucraina a raportat lupte intense în cursul nopții în estul țării, unde ambele părți au suferit pierderi uriașe pentru câștiguri mici în războiul intens de tranșee din ultimele două luni.
Forțele ucrainene au respins atacurile din orașul Bahmut din estul țării și din satul Klișciivka, aflat la sud de acesta, a declarat armata ucraineană. Rusia s-a concentrat cu atacurile în Bahmut în ultimele săptămâni, afirmând săptămâna trecută că a cucerit orașul minier Soledar de la periferia nordică a acestuia.
După câștiguri ucrainene majore în a doua jumătate a anului 2022, liniile de front s-au întărit în ultimele două luni. Kievul spune că speră că noile arme occidentale primite în ultima vreme îi vor ar permite să reia o ofensivă pentru a recuceri terenuri, în special tancuri grele care ar oferi trupelor sale mobilitate și protecție pentru a trece prin liniile rusești.
Aliații occidentali se vor reuni vineri la o bază aeriană americană din Germania pentru a decide trimiterea mai multor arme în cUcraina. Atenția se concentrează în special asupra Germaniei, care are drept de veto asupra oricărei decizii de a trimite tancurile sale Leopard, care sunt folosite de armatele din întreaga Europă și care sunt considerate în general ca fiind cele mai potrivite pentru Ucraina.
Berlinul spune că o decizie privind tancurile va fi primul punct de pe agenda lui Boris Pistorius, noul său ministru al apărării.
Marea Britanie, care a spart în weekend tabuul occidental privind trimiterea de tancuri grele de luptă, promițând o escadrilă a tancurilor sale Challengers, a cerut Germaniei să aprobe Leopard. Polonia și Finlanda au declarat deja că ar fi gata să trimită tancuri Leopard, dacă Berlinul va permite acest lucru.
Kazahstanul înăsprește regulile de intrare în țară pentru rușii care fug de mobilizare
Kazahstanul a înăsprit reglementările de intrare pentru cetățenii statelor membre ale Uniunii Economice Eurasiatice (UEEA), în condițiile în care numărul cetățenilor ruși care sosesc în țară crește pe fondul invaziei Moscovei în Ucraina și a mobilizării ordonate de Kremlin pentru a suplimenta numărul militarilor de pe front.
Începând cu 27 ianuarie, cetățenii din UEEA - Rusia, Kârgâzstan, Belarus și Armenia - nu vor mai putea sta în Kazahstan mai mult de 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile, potrivit deciziei guvernamentale adoptate la 16 ianuarie.
Înainte vreme, cetățenii din țările membre ale UEEA puteau rămâne în Kazahstan cât timp doreau, cu condiția să se înregistreze în Kazahstan în termen de 30 de zile de la intrarea în țară și să o părăsească după 90 de zile, putând reveni imediat.
Cetățenii UEEA puteau, de asemenea, să obțină o viză de un an pentru a sta în Kazahstan fără a părăsi țara la fiecare 90 de zile doar cu acte de identitate de bază și nu cu pașaport. Conform noilor norme, astfel de vize pot fi obținute doar cu pașaportul.
Sute de mii de fugari din calea mobilizării ordonate de Putin
Războiul din Ucraina a durat mult mai mult și s-a dovedit mult mai costisitor decât a anticipat Moscova în multe privințe. Pe măsură ce continuă fără niciun semn că s-ar apropia de sfârșit, mulți observatori spun că forțele centrifuge sunt în creștere în vasta și extrem de centralizată Federație Rusă. Aceste forțe, susțin ei, se vor întări pe măsură ce presiunile războiului și sancțiunile economice fără precedent vor eroda influența Moscovei asupra regiunilor Rusiei, de la Marea Baltică și Marea Neagră până la Pacific.
Sunt nenumărate cazurile de dezertare, trecere la inamic sau fugă de recrutare. Multe centre militare au fost incendiate. Rutele duc acum, după ce Uniunea Europeană a sistat vizele pentru ruși, către fostele republici sovietice care au un regim mai permisiv. Chiar dacă impactul economic al refugiaților ruși este în general pozitiv (mulți fac transferuri de capital și deschid afaceri în aceste țări) există și temerea exportului de război și de infiltrarea serviciilor secrete rusești în aceste țări.
Kazahstanul a expulzat acum câteva săptămâni un ofițer FSB care fugise din Rusia ca să nu fie mobilizat.Sute de mii de cetățeni ruși, majoritatea bărbați, au intrat în Kazahstan în septembrie și octombrie, după ce președintele Vladimir Putin a anunțat o mobilizare militară pentru a sprijini invazia neprovocată a Moscovei în Ucraina, lansată în februarie anul trecut.
Ministerul de Interne kazah a declarat că în Kazahstan au intrat, în 2022, aproximativ 2,9 milioane de cetățeni ruși, dintre care 146.000 au obținut coduri numerice persoanele kazahe care le permit să deschidă conturi bancare și să aplice pentru locuri de muncă în țara bogată în petrol.
Potrivit oficialilor kazahi, în 2022 au obținut rezidența permanentă 36.000 de cetățeni ruși, iar deciziile privind alte cereri sunt în așteptare.
În noiembrie, în timp ce cetățenii ruși continuau să treacă granița în număr mare în Kazahstan, premierul kazah Alihan Smailov a anunțat că guvernul său a pregătit un proiect de lege conform căruia persoanele care doresc să se naturalizeze vor trebui să cunoască limba kazahă, istoria și legislația țării.
CEDO: țările care fac parte din Consiliul Europei trebuie să recunoască familiile alcătuite din persoane de același sex
Judecătorii Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) au decis pe 17 ianuarie că țările care fac parte din Consiliului Europei, inclusiv Republica Moldova și România, trebuie să recunoască și să protejeze prin lege familiile formate din persoane de același sex.
Această decizie istorică a fost luată în cazul Fedotova și alții împotriva Rusiei și este deznodământul unui proces îndelungat, a anunțat Asociația Accept, citată de TVR.
Procesul a fost intentat de trei familii formate din persoane de același sex - cetățeni ruși care și-au depus dosarele, în vederea căsătoriei, în fața autorităților ruse.
Toate cele trei dosare au fost respinse. Solicitanții au reclamat deciziile în fața justiției. Asociația ACCEPT, împreună cu alte șapte organizații din regiune, s-au implicat în acest proces prin depunerea unui Amicus Curiae, în favoarea celor trei familii.
În urma acestei decizii istorice, pentru a fi în acord cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului, toate statele care au semnat această Convenția, inclusiv Republica Moldova și România, trebuie să adopte o formă juridică de recunoaștere a familiilor formate din persoane de același sex și să creeze un cadru legal care să protejeze traiului în comun al acestor cupluri.
În hotărârea pronunțată inițial în 2021, CEDO s-a pronunțat în favoarea cuplurilor de același sex, reiterând că familiile formate din persoane de același sex sunt la fel de capabile să aibă relații de familie stabile ca și culurile heterosexuale, în ambele cazuri fiind necesară o formă de recunoaștere și protecție a relației.
Rusia a contestat atunci această decizie, invocând „modul tradițional de înțelegere a căsătoriei în societate’’, o societate care nu ar fi încă pregătită pentru acest pas.
Ca răspuns, CEDO a amintit guvernului rus că în cazul minorităților, recunoașterea drepturilor fundamentale nu trebuie să depindă de acceptarea majorității, relatează TVR.
În prezent, familiile formate din persoane de același sex din România se confruntă cu aceleași probleme semnalate în cazul Fedotova împotriva Rusiei.
România este una dintre ultimele șase state membre UE care nu oferă nicio formă de protecție legală pentru familiile bazate pe cupluri de același sex. Pe aceeași listă se mai regăsesc Polonia, Lituania, Slovacia și Bulgaria.
Hotărârea luată de Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului transmite un semnal clar către toate statele membre ale Convenției, amintindu-le că protecția legală a cuplurilor formate din persoane de același sex nu poate fi o chestiune amânată pentru totdeauna.
Toate țările care eșuează în procesul de a reglementa parteneriatul civil și/sau căsătoria legală pot fi găsite vinovate pentru violarea articolului 8, care garantează protecția vieții private și de familie, transmite TVR, citând Asociația Accept.
Vaccinul reduce cu până la 70% riscul de cancer de col uterin. Câte femei din Moldova sunt diagnosticate cu această boală
În fiecare zi o femeie din R. Moldova este diagnosticată cu cancer de col uterin. Jumătate dintre acestea pierd lupta cu boala, cu toate că acest tip de cancer poate fi prevenit prin vaccinare sau tratat dacă este depistat precoce, cu ajutorul unui simplu test citologic.
Femeile cu vârste cuprinse între 35 și 44 de ani sunt cel mai frecvent diagnosticate cu această boală oncologică. Datele Registrului Național de Cancer arată că în R. Moldova sunt 4.202 paciente afectate de cancer de col uterin, cu 20 mai multe decât anul trecut. Peste 50 la sută dintre paciente au fost diagnosticate la stadii avansate de boală.
Vaccinarea și testarea periodică reduc riscurile
Efectuarea periodică a screening-ului de col uterin permite depistarea leziunilor precanceroase şi a cancerului de col uterin în stadii incipiente. Riscul de cancer poate fi redus cu 40-70% prin vaccinare, iar testarea periodică reduce riscul cu 30-50%.
Datele unui studiu publicat în 2020 arată că numărul femeilor din R. Moldova care au făcut testul citologic în 2020 a crescut de două ori, comparativ cu 2018. Același studiu, arată că ponderea femeilor din R. Moldova cu vârste între 25 și 61 de ani care cunosc despre testul citologic era de 62% în anul 2020, cu 15% mai mult decât în 2018.
Cancerul de col uterin, numit și cancer cervical, este al patrulea cel mai frecvent tip de cancer depistat în rândul femeilor din întreaga lume. În Uniunea Europeană, cancerul de col uterin se plasează pe locul doi, după cancerul de sân, și provoacă anual aproximativ 33.000 cazuri de îmbolnăvire și 15.000 de decese.
Anual, în perioada 16 – 22 ianuarie 2023, este marcată Săptămâna Europeană de prevenire a cancerului de col uterin, care are scopul de a creşte gradul de informare al femeilor despre această boală și despre prevenirea acesteia.
Unul dintre obiectivele asumate de autoritățile moldovene în cadrul Programului Național de control al cancerului pentru anii 2016-2025 este reducerea cu 10% a incidenței și cu 7% a mortalității de cancer de col uterin.
