Ştiri
Comisia pentru Situații Excepționale a suspendat demisiile judecătorilor de la CSJ
Cererile de demisie ale unor judecători de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) au fost suspendate pe un termen de 30 de zile. O decizie în acest sens a fost luată de Comisia pentru Situații Excepționale pe 31 martie, la propunerea Ministerului Justiției.
Potrivit unui comunicat al Guvernului, membrii comisiei au constatat „situația excepțională” de la CSJ și au decis să adopte o „măsură extraordinară temporară” pentru ca instanța să poată funcționa în continuare.
Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a explicat că decizia a fost luată ca CSJ să poată examina dosarele prioritare, inclusiv contestațiile depuse de candidații la funcțiile de membri în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) care nu au trecut pre-vetting-ul.
„În cazul în care o bună parte a funcțiilor vacante existente la CSJ vor fi completate mai devreme, decizia în cauză poate fi revăzută în orice moment”, a spus ministra.
Începând cu 14 februarie, 20 din 25 de judecători de la CSJ și-au dat demisia fără a da explicații. O parte din cereri au intrat deja în vigoare.
Pe 31 martie urmau să intre în vigoare cererile de demisie depuse de judecătorii Nadejda Toma, Liliana Catan, Maria Ghervas, Galina Stratulat, Iurie Bejenaru şi Ghenadie Plămădeală. Pe 3 aprilie ar fi trebuit să plece în demisie judecătorii CSJ detașați în CSM: Victor Micu, Luiza Gafton și Petru Moraru.
Pe 30 martie, Parlamentul a numit trei membri în CSM din rândurile societății civile (Ion Guzun, Alexandru Postică și Tatiana Ciaglic). Deputații PAS susțin că, din acest moment, CSM a devenit funcțional.
De asemenea, au fost adoptate în lectură finală două legi care vizează activitatea CSJ. O lege prevede că instanța va fi formată din 20 de persoane: 11 judecători de carieră și nouă juriști. Cea de-a doua se referă la evaluarea extraordinară a judecătorilor și candidaților la funcții de judecători ai CSJ - vetting-ul.
În aceeași zi, Parlamentul a extins starea de urgență în R. Moldova. Argumentând necesitatea prelungirii acestui regim, premierul Dorin Recean s-a referit și la situația „fără precedent” din domeniul justiției.
Finlanda a trecut ultimul obstacol spre aderarea la NATO
Parlamentul turc a ratificat joi în unanimitate aderarea Finlandei la NATO, permițând efectiv Helsinki-ului să se alăture alianței nord-atlantice, după ce și Ungaria ratificase aderarea la începutul acestei săptămâni.
Suedia, care a depus împreună cu Finlanda cererea de intrare în NATO anul trecut, pe fundalul războiului din Ucraina, provocat de invazia rusă, mai are de așteptat. Budapesta și Ankara amână ratificarea, din motive diferite dar legate direct de probleme de politică internă însă joi seară, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg declara că speră ca și Suedia să se alăture alianței până la summitul din vară, de la Vilnius.
Finlanda ar putea deveni acum un membru oficial NATO în câteva zile.
„Toți cei 30 de membri NATO au ratificat acum calitatea de membru a Finlandei”, a scris președintele finlandez Sauli Niinistö pe Twitter. „Vreau să le mulțumesc pentru încredere și sprijin. Finlanda va fi un aliat puternic și capabil, dedicat securității Alianței”, a mai scris el.
Turcia are alegeri generale în mai și se speculează că până atunci, președintele turc Recep Tayyip Erdoğan nu va aproba aderarea Suediei dar ar putea să o facă ulterior – în funcție de rezultatul votului.
În tot cazul, președintele Finlandei, Niinistö a scris în tweet-ul său de joi că „așteptăm cu nerăbdare să urăm bun venit Suediei să ni se alăture cât mai curând posibil”.
Finlanda va primi în curând o invitație oficială din partea secretarului general NATO, Jens Stoltenberg, după care vor mai urma câțiva pași procedurali.
Șeful NATO a salutat votul Turciei.
Chișinăul va cumpăra energie electrică mai ieftină de la Cuciurgan
Centrala termoelectrică din regiunea transnistreană va livra în următoarele șase luni malului drept al Nistrului peste 90% din necesarul de energie electrică, la un preț de 66 de dolari/MWh, a anunțat Ministerul Energiei.
După semnarea unui nou contract dintre întreprinderea de stat Energocom și Centrala de la Cuciurgan, urmează să fie achiziționate aproximativ 282.000 MWh lunar, ceea ce constituie peste 90% din necesarul de energie al malului drept al Nistrului.
Prețul este mai mic cu 7 dolari/MWh față de cel la care a fost livrată energia electrică în primele patru luni ale anului, de 73 de dolari/MWh.
De asemenea, Energocom va cumpăra în aprilie 17.400 de MWh de la compania de stat din România, Nuclearelectrica, ceea ce reprezintă 5,5% din necesarul de electricitate. Prețul este de 450 de lei românești/MWh. „La necesitate, în orele de vârf, societatea pe acțiuni poate achiziționa și de pe bursa română OPCOM”, precizează ministerul.
În decembrie 2022, Energocom a semnat un contract cu Centrala de la Cuciurgan, care era prelungit lunar, pentru a depăși criza energetică cauzată de reducerea volumului de gaze naturale livrate de concernul rus Gazprom. În schimbul energiei electrice livrate malului drept al Nistrului, Centrala termoelectrică din stânga Nistrului primește întregul volum de gaze naturale livrat de Gazprom Republicii Moldova.
Meta ar putea interzice toată „reclama politică” sub presiunea exigențelor UE
Compania americană Meta (proprietara Facebook, Instagram, WhatsApp, Messenger) examinează posibilitatea de a renunța total la publicarea de reclame politice, pe fondul deliberărilor Uniunii Europene pentru reguli mai drastice în acest domeniu.
Ziarul Financial Times (FT) a scris, citând două persoane apropiate discuțiilor din interiorul companiei condusă de Mark Zuckerberg, despre temerea Meta că definiția europeană a ceea ce constituie „reclamă politică” va fi atât de largă, încât nu merită efortul de adaptare, și va fi mai simplu să se renunțe cu totul la acest gen de publicitate.
Aceleași surse au spus că renunțarea la reclama politică este luată în considerare cu atât mai serios, cu cât oamenii par în general puțin interesați de ea, iar veniturile aduse Meta sunt mici, comparativ cu reclama comercială „clasică”.
Între 2019 și 2020, compania a generat mai puțin de 800 de milioane de dolari în câștiguri de pe urma reclamei politice, adică mai puțin de un procent din total câștigurilor din reclamă, în perioada respectivă.
Discuțiile continuă
FT atrage atenția că discuțiile din interiorul Meta pe această temă continuă, unii șefi opunându-se ideii eliminării reclamei politice. O decizie finală va fi luată după ce UE își va preciza noile exigențe, la începutul lunii iunie.
Propunerile circulate deja arată că UE vrea ca firme ca Facebook sau Google să fie mult mai transparente în publicarea anunțurilor politice, precizând cât au costat, cine le-a plătit și câți oameni le-au văzut.
FT mai scrie că instituțiile UE sunt „în larg consens” cu definiția Comisiei Europene a reclamei politice ca promovare a unui mesaj de către „un actor politic sau care poate influența rezultatul unor alegeri”.
Ceea ce nu este clar în instituțiile europene deocamdată este cum noile reguli vor limita accesul firmelor supranumite Big Tech la datele utilizatorilor pentru direcționarea reclamei politice.
Big Tech include cele mai importante companii din industria tehnologiei informaționale, în special Alphabet (Google), Amazon, Apple, Meta (Facebook) și Microsoft. Aceste companii se mai numesc și Big Five.
From Russia, with love
Ziarul Guardian amintește că Facebook, mai ales, s-a confruntat cu critici aspre după ce a ieșit la iveală că a fost folosită de agenții ruși pentru manipularea alegerilor americane din 2016, câștigate de Donald Trump, un scandal început cu dezvăluirile firmei Cambridge Analytical. Firma de consultanță de acum defunctă a folosit datele a zeci de milioane de utilizatori Facebook fără permisiunea lor pentru a-și ajuta clienți să-i „țintească” cu reclamă politică.
Deși șefii Meta au respins inițial chemările de a verifica reclama politică pentru eliminarea neadevărurilor (Zuckerberg spunea că firmele private n-au de ce să fie „arbitrii adevărului”), până la urmă au acceptat să suspende publicitatea politică înaintea unor alegeri importante, inclusiv cele prezidențiale americane din 2020.
Reclama politică prin intermediul platformelor Meta s-a aflat în ultima vreme și în vizorul guvernării pro-europene de la Chișinău, care spune că ar fi ținta unor încercări de destabilizare pornite de Rusia inclusiv prin intermediul unor figuri politice pro-ruse ca Ilan Șor.
Cercetări jurnalistice independente au arătat că Șor a reușit să-și publice reclama politică chiar și după ce a fost supus sancțiunilor americane, care ar trebui respectate de Facebook.
Ambasadorul moldovean la Washington, Viorel Ursu, a declarat Europei Libere că a făcut demersuri prin intermediul guvernului american pentru ca Meta să-și respecte datoria de a aplica sancțiunile și să-și perfecționeze sistemul de respingere a unor încercări de manipulare politică.
Știrile privind posibilitatea interzicerii reclamei politice de către Meta vin la puține zile după ce premierii R. Moldova, Ucrainei, Cehiei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei și Slovaciei au semnat o adresare comună către marile companii de tehnologie, îndemnându-le să lupte mai eficient împotriva dezinformării de pe platformele online „care subminează democrațiile, pacea și stabilitatea”.
Nu este deocamdată limpede dacă noile exigențe ale UE față de reclama politică pe net, ce urmează să fie adoptate în iunie, se vor referi și la R. Moldova, care este deocamdată numai țară candidată la aderare.
Gherman Galușcenko: „Marile concerne energetice ar trebui să participe la refacerea infrastructurii Ucrainei”
Reconstrucția Ucrainei, după război, va costa peste 400 de miliarde de dolari, pe o perioadă de 10 ani, și numai 5 miliarde ar fi necesare pentru a curăța de moloz orașele și satele distruse de război, se arată într-un recent raport al Băncii Mondiale. Iar Kiev-ul caută deja surse posibile de finanțare.
Marile companii energetice internaționale care au obținut profituri imense în 2022 din cauza creșterii prețurilor ca urmare a războiului provocat de invazia Rusiei, ar trebui să investească o parte din acești bani în reconstrucția infrastructurii energetice distruse a Ucrainei, a declarat ministrul Energiei de la Kiev, Gherman Galușcenko, într-un interviu cu Politico.
Galușcenko a susținut, de asemenea, că Occidentul – în pofida sancțiunilor – nu a reușit încă să blocheze total vânzările de energie rusă pentru a preveni un „război fără sfârșit” în Ucraina.
„Au făcut profit pentru că este război”
„Multe companii energetice fac profituri extraordinare din cauza războiului. Le estimăm la peste 200 de miliarde de dolari", a spus Galușcenko, aflat într-o vizită la Bruxelles. „Obțin acești bani pentru că noi luptăm, pentru că suntem în război”.
„Cred că ar fi corect să împartă acești bani cu noi, să ne ajute să refacem sectorul energetic”, a argumentat Galușcenko.
Se estimează că suma de 200 de miliarde de dolari este profitul înregistrat în 2022 de cele mai mari cinci companii energetice: BP, Chevron, ExxonMobil, Total și Shell. Școala de Economie de la Kiev, pe de altă parte, estimează la 140 de miliarde de dolari pierderile suferite de Ucraina, ca urmare a distrugerii unei părți a infrastructurii energetice.
Galușcenko a avertizat totodată, că Moscova continuă să exporte energie, în pofida sancțiunilor și plafonului pe prețul gazului pus de țărilor din G7, iar aceste venituri finanțeazează mașina de război rusească. „Acești bani se traduc în ucraineni morți”, a mai spus ministrul Energiei.
La începutul lunii martie, agenția Bloomberg relata că veniturile Rusiei din exportul de petrol s-au înjumătățit aproape în februarie față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce veniturile din vânzarea de gaze au scăzut cu 42%, dovadă că sancțiunile internaționale sunt eficiente.
Embargoul UE pe importul de petrol din Rusia a provocat și căderea dramatică a prețului pentru țițeiului din Urali.
Ucraina, sursă alternativă de combustibil nuclear
Pe teritoriul Uniunii Europene funcționează încă 18 centrale nucleare construite de Rusia în Finlanda, Slovacia, Bulgaria, Ungaria și Cehia iar pentru acestea nu există o sursă alternativă de aprovizionare cu combustibil.
În interviul cu Politico, ministrul ucrainean al Energiei, Gherman Galușcenko a anunțat că, în curând, Kievul ar putea furniza acest combustibil nuclear. În cooperare cu firma americană Westinghouse, Ucraina este pe cale de a dezvolta producția de combustibil adaptat specificului reactoarelor rusești, iar primele livrări s-ar putea face la „începutul anului viitor”, a spus Galușcenko.
Totodată a repetat cererea Kievului ca Occidentul să sancționeze gigantul rus Rosatom, care administrează în acest moment abuziv centrala nucleară ucraineană de la Zaporojie, cea mai mare din Europă, centrală aflată de luni de zile sub ocupația Rusiei.
La sfârșitul lunii februarie, UE a adoptat al 10-a pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, dar nu a inclus și sectorul nuclear, controlat de Rosatom.
Încă de atunci, Ucraina, susținută de Polonia, a avertizat că în absența acestor sancțiuni, Rusia rămâne o amenințare la adresa securității energetice și a economiilor europene, citând exemplul centralei de la Zaporojie.
„Următorul nostru pas, oricât ar fi de dificil, trebuie să fie sancționarea sectorului nuclear din Rusia”, a spus și ministra poloneză pentru mediu, Anna Moskwa, la o reuniune de teme energetice din Croația. Și a propus ca Rusia să fie expulzată și din Agenția Internațională pentru Energie Atomică, structura ONU care reglementează și supraveghează sectorul nuclear civil.
Rusia și-a suspendat deja participarea în ultimul tratat cu Statele Unite privind controlul armelor nucleare, așa-numitul New START, reamintește agenția Reuters.
Legile SIS, votate în prima lectură. PAS promite să le revadă
Deputații partidului de guvernământ „Acțiune și Solidaritate” (PAS) au adoptat în prima lectură pachetul de legi privind Serviciul de Informație și Securitate (SIS) care a stârnit controverse în spațiul public. Opoziția și reprezentanți ai societății civile consideră că inițiativele oferă instituției mai multe instrumente de ingerință în viața privată, fără a prevedea mecanisme de control eficiente.
Potrivit autorilor, pachetul de legi privind activitatea SIS ar trebui să reglementeze detaliat atribuțiile, obligațiile și drepturile instituției, fiind stabilite clar categoriile de fapte care prezintă un pericol deosebit pentru securitatea națională.
Deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) au solicitat celor din PAS să nu voteze legile în prima lectură fără a lua în considerare recomandările Guvernului, Procuraturii Generale și Comisiei de la Veneția.
Unii autori ai pachetului de legi, deputații PAS Adrian Cheptonar și Lilian Carp, au promis că, după votul în prima lectură, vor organiza dezbateri publice și vor ține cont de opinia Comisiei de la Veneția, care a confirmat, în mare parte, temerile societății civile și opoziției de la Chișinău.
Carp a dat asigurări că, în lectura a doua, deputații nu vor vota prevederi care ar putea duce la încălcarea dreptului la viața privată. „Recomandările vor fi respectate, proiectul va fi reformulat și adoptat doar după ce va fi un consens”, a declarat deputatul.
Directorul SIS, Alexandru Musteață, a spus că instituția este deschisă pentru colaborare „pentru a avea o lege bună până în lectura a doua”.
Tot el anunța la începutul lunii martie că, împreună cu Parlamentul de la Chișinău, va ajusta proiectele vizate conform „practicilor din statele cu democrație avansată”.
Vicepreședintele Parlamentului, deputatul BCS, Vlad Batrîncea, a îndemnat majoritatea PAS să nu adopte legi „cazuistice”, pentru că, în viitor, aceste legi ar putea să fie folosite și împotriva lor.
„Votând astăzi legea în această redacție, mâine nici procurorii, nici justiția nu vor putea proteja locuința omului și secretul corespondenței. Apropo, anul trecut unii din voi ați fost vizați într-un caz în care secretul corespondenței nu a fost protejat”, a spus Batrîncea.
Deputatul BCS, Fiodor Gagauz a spus că proiectul de lege privind SIS „trebuie să fie modificat în proporție 60-70%”.
„Propun excluderea lui de pe ordinea de zi și consider că trebuie să susținem platforma Comisei de securitate, care poate să propună Comisiei de la Veneția un nou proiect conform tuturor standardelor”, a spus Gagauz.
Starea de urgență în R. Moldova, prelungită până în iunie
Parlamentarii au extins cu 60 de zile, începând cu data 5 aprilie, starea de urgență în R. Moldova, care se află în acest regim de 3 ani mai întâi din cauza pandemiei, apoi a crizei energetice și a războiului din Ucraina.
Premierul Dorin Recean a venit în Parlament pentru a le explica deputaților necesitatea prelungirii stării de urgență.
„Războiul Rusiei în Ucraina continuă și cresc riscurile legate de contraofensivele din ambele părți și asta ar putea avea consecințe grave în regiune și în R. Moldova”, a declarat prim-ministrul, de la tribuna legislativului.
El amintit despre „rachetele străine” care au survolat R. Moldova și despre protestele antiguvernamentale, organizate de partidul oligarhului fugar Ilan Șor.
Deputata Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Diana Caraman, i-a cerut să prezinte „dovezi și argumente, nu doar sperietori”.
„Nu ați fost la Bucea, la Irpin și nu ați văzut ororile. Nu faceți demagogie când este vorba de securitatea statului. Lucrurile sunt serioase, oamenii chiar încearcă să clatine bazele statului de drept. Nu am avut o situație similară de după al Doilea Război Mondial încoace”, i-a răspuns Recean.
Deputatul PAS Radu Marian l-au rugat pe premier să enumere câteva soluții și măsuri luate în perioada stării de urgență, care ar explica necesitatea prelungirii ei.
Recean a spus că acest mecanism a ajutat autoritățile R. Moldova să depășească criza energetică, să intervină pentru a limita creșterea prețurilor la alimente și produse de primă necesitate. „Am limitat diferite activități care ar fi dus la destabilizare în R. Moldova, inclusiv am închis acele posturi TV de propagandă”, a mai spus premierul.
Inițial, deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor Vasile Bolea a propus ca subiectul să fie exclus de pe ordinea de zi a Parlamentului, deoarece „partenerii externi” spun că nu ar exista pericole la adresa securității R. Moldova și „nu avem război la noi în țară”.
Propunerea lui Bolea a întrunit doar 21 de voturi.
Deputata Marina Tauber, reprezentanta fracțiunii Partidului „Șor”, care a boicotat și această ședință, a acuzat că, prelungind starea de urgență, „guvernarea va continua să fure din bugetul public”.
Pe durata stării de urgență, Parlamentul cedează o parte din împuterniciri Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), în frunte cu șeful Guvernului. Comisia poate lua un șir de măsuri privind regimul de intrare și ieșire din țară, regimul de circulație pe teritoriul țării, raționalizarea consumului de gaze naturale etc.
Opoziția acuză că, sub paravanul stării de urgență, guvernarea PAS ar adopta decizii ilegale, fără a le supune dezbaterilor și ocolind Parlamentul, ales de popor.
Potrivit unui proiect de lege, înregistrat de deputatul PAS Lilian Carp, CSE va trebui să-și argumenteze deciziile luate în perioada stării de urgență pentru a demonstra că acestea au fost necesare și legale.
Jurnalist american, reținut în Rusia sub acuzația de spionaj
Rusia a anunțat că un jurnalist american, corespondent la Moscova al cotidianului Wall Street Journal, a fost arestat sub suspiciunea de spionaj.
Serviciul Federal de Securitate (FSB) susține că Evan Gershkovich, „la instrucțiunile Statelor Unite”, ar fi „strâns informații despre una dintre întreprinderile complexului militar-industrial rus, care constituie un secret de stat.”
Gershkovich a fost reținut la Ekaterinburg, potrivit agențiilor ruse de stat, care au publicat declarația FSB.
Wall Street Journal a dat imediat publicității o declarație prin care respinge „categoric acuzațiile” și cere „eliberarea imediată a reporterului nostru, Evan Gershkovich. Suntem solidari cu Evan și familia lui”, se mai arată în comunicatul WSJ.
Ambasada Statelor Unite la Moscova nu a comentat imediat, relatează NYT.
Evan Gershkovich relata pentru WSJ de la Moscova din ianuarie 2022. Înainte a relatat din Rusia pentru AFP și pentru The Moscow Times. A fost și în redacția de știri a cotidianului New York Times.
În ultimii ani, niciun jurnalist occidental nu a fost judecat pentru spionaj în Rusia, remarcă NYT, așa că reținerea lui Gershkovich poate fi văzută drept o escaladare a campaniei dusă de Moscova împotriva organizațiile de știri străine. Multe și-au redus drastic activitățile în Rusia anul trecut, după ce Moscova a impus limitări draconice ale modului cum se poate relata despre războiul din Ucraina, provocat de invazia rusă.
Mai multe publicații occidentale și-au retras temporar reporterii din Rusia în martie 2022, invocând riscul ca aceștia să fie urmăriți penal pentru simplul fap că-și fac meseria de jurnaliști.
Radio Europa Liberă/Radio Libertatea (RFE/RL) a fost obligat să-și închidă biroul de la Moscova din cauza presiunilor autorităților ruse.
Parlamentul a numit trei membri ai CSM din partea societății civile
Deputații Partidului „Acțiune și Solidaritate” au votat numirea primilor trei membri non-judecători ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru un mandat de 6 ani. Este vorba de Tatiana Ciaglic, Alexandru Postică și Ion Guzun, care au primit undă verde de la comisia pre-vetting.
Proiectele hotărârilor privind numirea celor trei nu se regăseau inițial pe agenda ședinței de joi, 30 martie, și au fost incluse pe ordinea de zi la propunerea deputatei PAS Olesea Stamate.
Cei trei candidați au fost prezenți la ședința plenară. Deputații PAS i-au întrebat cum vor spori transparența CSM și comunicarea cu societatea, iar opoziția a folosit ocazia pentru a acuza guvernarea de „presiuni asupra judecătorilor” și „politizarea justiției”. Fracțiunea Șor a boicotat și de această dată lucrările Parlamentului.
Conform legii, CSM trebuie să fie compus din 12 persoane - șase judecători și șase non-judecători. Pe lângă cei trei reprezentanți ai societății civile, acum în CSM mai sunt cinci judecători din vechea componență, dintre care patru pleacă în demisie începând cu 3 aprilie. Singura care nu și-a dat demisia este judecătoarea Nina Cernat, de la Curtea de Apel Chișinău.
Pe 20 martie, președinta Maia Sandu a cerut ca CSM să devină funcțional în decurs de 30 de zile, după ce a convocat Consiliul Suprem de Securitate în legătură cu „situația excepțională în justiție”.
Deputații PAS susțin că CSM devine funcțional având două treimi din membrii „în exercițiul funcțiunii”.
Cei trei membri numiți de Parlament sunt singurii reprezentanți ai societății civile care au trecut de evaluarea integrității etice și financiare din comisia pre-vetting. Din cei 12 care s-au înscris în concurs, doi s-au retras, doi nu au depus la timp declarațiile de avere, trei au promovat pre-vetting-ul și cinci au fost descalificați.
Numirea membrilor CSM din rândul judecătorilor rămâne sub semnul întrebării. La Adunarea Generală din 17 martie, judecătorii au decis să întrerupă ședința până la 28 aprilie.
În aceeași ședință, majoritatea parlamentară a aprobat, în lectură finală, legile care prevăd că judecătorii și candidații la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (CSJ) vor fi supuși unei evaluări externe și că instanța supremă va fi constituită din 20 de persoane, dintre care 11 judecători de carieră și nouă juriști (avocați, procurori, profesori de drept).
Lavra Pecersk (Mănăstirea Peșterilor) din Kiev nu va fi evacuată cu forța
Situația Lavrei Pecersk din Kiev, unul dintre lăcașurile de rugăciune al Bisericii Ucrainene Ortodoxe – până în mai 2022 afiliată Bisericii Ortodoxe Ruse – rămâne tensionată, după ce autoritățile ucrainene le-au ordonat clericilor să evacueze mănăstirea.
Călugării au refuzat să părăsească locașul, iar miercuri, 29 martie, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Oleksi Danilov a asigurat că autoritățile nu vor recurge la forță.
Vorbind la televiziunea ucraineană, Oleksi Danilov a spus însă autoritățile se așteaptă ca prelații să părăsească mănăstirea în liniște și de bunăvoie.
„Dacă cineva crede că are dreptul să nu respecte legile țării, se înșeală profund... Legile Ucrainei trebuie respectate de toată lumea”, a spus Danilov. Autoritățile se așteaptă ca preoții să evacueze mănăstirea în liniște, a mai spus el.
Lavra Pecersk (Mănăstirea peșterilor sau a grotelor), ridicată în secolul al XI-lea și intrată în patrimoniul cultural UNESCO, este proprietatea guvernului ucrainean, iar agenția care o administrează a notificat Biserica Ucraineană Ortodoxă că reziliază contractul de închiriere pe 10 ani, cu începere din 29 martie.
În aceeași zi, mitropolitul Pavlo, unul din liderii clerului lavrei, a confirmat că preoții nu vor părăsi lăcașul și că la 30 martie va avea loc o nouă slujbă, exact în ziua în care ar trebui să înceapă evacuarea.
Creștinii ortodocși sunt majoritari în Ucraina, dar sunt dezbinați de-a lungul unor linii care se fac ecoul tensiunilor politice legate de apărarea independenței și orientării occidentale a țării pe fundalul încercărilor neîncetate ale Rusiei de a obține hegemonia spirituală și politică în regiune - adică acel concept numit uneori „Lumea Rusă”.
Ortodocșii ucraineni s-au separat în 2018 în două biserici cu denumiri aproape identice. În 2019, în ciuda opoziției Kremlinului, Biserica Ortodoxă a Ucrainei (OCU) a primit independență ecleziastică din partea Patriarhiei de la Constantinopol. Potrivit unui sondaj din 2020, citat de AP, 34% din ucraineni aparțin acestei biserici, în timp ce 14% se declară enoriași ai Bisericii Ucrainene Ortodoxe.
Kievul acuză Biserica Ucraineană Ortodoxă că își menține legăturile cu Biserica Ortodoxă Rusă, care sprijină agresiunea rusă împotriva Ucrainei, declanșată în urmă cu peste un an.
Biserica Ucraineană Ortodoxă respinge aceste acuzații, reamintind că a rupt toate legăturile cu biserica de la Moscova în mai 2022, la trei luni de la invazie.
În noiembrie 2022, serviciile ucrainene de securitate au efectuat o serie de așa-numite operațiuni de „contrainformații” la Lavra Pecersk și la alte lăcașuri ale Bisericii Ucrainene Ortodoxe, ca parte a unei anchete despre posibile activități pro-ruse. Zeci de clerici au fost arestați sub acuzația de trădare și colaborare cu Rusia. Cu toate acestea, Biserica Ucraineană Ortodoxă spune că nu există dovezi care să susțină acuzațiile.
Secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Oleksi Danilov a argumentat miercuri că rezilierea contractului de închiriere a mănăstirii este în interesul securității naționale. „(...) din punct de vedere al securității noastre”, Biserica Ucraineană Ortodoxă nu-și mai poate continua activitatea „din interiorul Ucrainei”, a mai spus el.
Parlamentari europeni cer un control mai strict al rambursărilor pentru armele sovietice livrate Ucrainei
Facilitatea europeană pentru Pace (FEP) este un fond creat de țările Uniunii Europene, în afara bugetului comun, din care finanțează în acest moment înarmarea Ucrainei, confruntată cu agresiunea Rusiei. Fondul este o structură „interguvernamentală”, deci funcționează după regulile convenite de țările participante.
Membrii UE contribuie la fondul respectiv în funcție de dimensiunea economiilor lor. Oficial, toate țările primesc aceeași rată de rambursare de la FEP, dar nu există o metodologie unică pentru modul în care țările ar trebui să calculeze prețul echipamentului furnizat Ucrainei și suma pe care o cer rambursată.
Marți, publicația Politico relata că au apărut nemulțumiri și apeluri la o reglementare mai strictă a acestui fond, după ce s-a relevat că unele țări, începând cu Estonia, livrează Ucrainei armament vechi, de producție sovietică, îl decontează însă la prețul unui echipament militar echivalent nou, iar cu sumele returnate din Facilitatea europeană pentru Pace își modernizează armata.
Totul absolut legal și transparent, a precizat Politico.
Apelurile la o reglementare mai strictă a modului cum se decontează livrările spre Ucraina au fost generate de realizarea că la ritmul actual, fondul ar putea fi epuizat destul de repede, ceea ce ar dăuna în primul rând Ucrainei.
Cum se știe, R. Moldova așteaptă și ea sprijin militar neletal din partea UE, finanțat prin FEP, în primul rând un radar de supraveghere mobil la sol cu rază lungă de acțiune, care va fi furnizat de Centrul Eston pentru Investiții în Apărare (ECDI).
Șase țări, relatează Politico, și-au calculat primele cereri de rambursare pentru echipamentul militar donat Ucrainei, în baza prețului armelor noi: Finlanda a cerut o rambursare de 100% în baza prețurilor pentru armament nou, Letonia a pretins 99% în aceste condiții, Lituania 93%, Estonia 91%, Franța 71% și Suedia 26%.
În cifre absolute, Estonia și-a calculat valoare livrărilor pentru care cere rambursare la 160,5 milioane de euro. I s-au rambursat, precizează Politico, care citează Ministerul eston al Apărării, 134,2 milioane de euro. Comparativ, Suedia a cerut să i se ramburseze 7 milioane de euro, Finlanda 4,7 milioane euro, Letonia 59 milioane euro Lituania 31 milioane euro și Franța 28 milioane de euro.
Germania nu a cerut nimic pentru armele sovietice moștenite de la fosta Germaniei de Est (RDG), pe care le-a donat Ucrainei.
Livrările de armament sovietic, făcute de Lituania și Letonia au fost aproximativ la fel de mari ca cele ale Estoniei, de aproximativ 400 de milioane de euro sau mai mult. Sumele pe care le-au cerut rambursate, au fost mult mai mici decât ale Tallin-ului, mai arată cifrele publicate de Politico.
În aceste condiții, mai mulți eurodeputați, din grupurile Renew, S&D și Verzi, au cerut Uniunii Europene să impună reguli standard pentru cât pot pretinde țările din Facilitatea europeană pentru Pace.
Margarida Marques (Renew), care este vicepreședintele comisiei pentru buget a Parlamentului European, a declarat pentru Politico că, deși FEP este un instrument în afara bugetului, utilizarea sa ar trebui să fie legată de principiile „gestionării financiare sănătoase și transparenței”, în timp ce rambursarea ar trebui să se bazeze pe o metodologie unică de calcul, pentru a asigura egalitatea și transparența.
Rasmus Andresen, un europarlamentar al Verzilor și membru al comisiei pentru buget a declarat că, în general, FEP a funcționat bine, permițând Uniunii Europene să furnizeze rapid armament Ucrainei. Este însă nevoie ca fondul să fie mai bine supravegheat de parlamentele naționale, reamintind că FEP este un fond „interguvernamental”, nu „supranațional”.
Credincioșii, adunați la mănăstirea pro-rusă din Kiev amenințată cu evacuarea
Sute de credincioși s-au adunat miercuri, 29 martie la o mănăstire din Kiev pentru ceea ce ar putea fi ultima slujbă religioasă ținută acolo de biserica ortodoxă pro-rusă, confruntată cu spectrul evacuării.
Miercuri, 29 martie, este termenul dat Bisericii Ucrainene Ortodoxe (UOC) pentru a părăsi amplul complex de mănăstiri Pecersk Lavra, vechi de 980 de ani, care a funcționat ca muzeu în vremea Uniunii Sovietice.
Teoretic, expulzarea UOC de la Lavra vine ca urmare a expirării unui contract de închiriere pe 10 ani, semnat de mănăstire în 2013, care îi dădea dreptul să folosească fără chirie locașurile de cult și alte proprietăți ale statului.
Guvernul de la Kiev spune că UOC a încălcat contractul de închiriere și a ridicat construcții în mod ilegal. UOC neagă acuzația și spune că autoritățile nu i-au arătat niciun document care să o confirme.
Pe plan mai general – notează Reuters – Kievul acuză UOC (a doua biserică ortodoxă ca mărime din țară) că își menține legăturile cu Biserica Ortodoxă Rusă, care a sprijinit agresiunea rusă împotriva Ucrainei, declanșată în urmă cu peste un an.
UOC susține că a rupt toate legăturile cu biserica rusă în mai 2022, adică la vreo trei luni de la invazie.
Peste 50 de preoți și monahi ai UOC au fost arestați după invazia rusească sub acuzații de trădare și colaboraționism. UOC spune că nu a văzut nicio dovadă pentru asemenea învinuiri.
În decembrie 2022, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că structurile de securitate ale țării au pregătit un proiect de lege care să scoată în afara legii activitatea în Ucraina a „organizațiilor religioase afiliate unor centre de influență rusești”.
Mitropolitul Pavlo, unul din capii clerului de la Lavra, a spus miercuri că UOC nu va părăsi mănăstirea și că la 30 martie va avea loc o nouă slujbă. Potrivit Interfax, el a mai spus că ordinul de evacuare este în continuare obiectul unui proces care încă nu s-a terminat.
Konstantin Krainik, adjunctul șefului structurii de stat în a cărei gestiune se află mănăstirea, nu a precizat ce se va întâmpla dacă UOC nu părăsește Lavra, spunând că eventualele măsuri urmează să fie stabilite de o comisie guvernamentală.
Ortodocșii ucraineni s-au separat în 2018 în două biserici cu denumiri aproape identice. În 2019, în ciuda opoziției Kremlinului, Biserica Ortodoxă a Ucrainei (OCU) a primit independență eclesiastică din partea Patriarhiei de la Constantinopol.
Biletul de trimitere de la medicul de familie nu mai este obligatoriu
Pacienții cu asigurare nu vor mai avea nevoie de un bilet de trimitere de la medicul de familie pentru a merge la un specialist (ORL, ginecolog, oftalmolog etc.), dar această practică rămâne valabilă. Este una din modificările făcute de Guvern în Programul unic al asigurării obligatorii de asistență medicală.
De asemenea, persoanele asigurate se vor putea interna în spitalele raionale sau municipale nu doar cu biletul de trimitere de la medicul de familie, dar și de la medicul specialist de profil. Este vorba în special de secțiile de chirurgie, traumatologie, oftalmologie, otorinolaringologie și neurologie.
Pacienții cu tumori benigne, și nu doar cei cu tumori maligne vor avea acces la protezări individuale (exoproteze și implanturi mamare) din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală.
În programul de asigurări au mai fost incluse 46 de servicii medicale, printre care tomografia cu emisie de pozitronitomografia computerizată, investigații genetice și de diagnostic. Alte 31 de proceduri învechite au fost excluse din program.
Potrivit autorităților, în acest fel va fi fluidizat fluxul de pacienți și va fi debirocratizat sistemul medical, iar pacienții vor avea acces la mai multe servicii medicale acoperite de polița obligatorie.
R. Moldova, Ucraina și cinci țări din UE îndeamnă companiile Big Tech să lupte mai eficient împotriva dezinformării
Premierii R. Moldova, Ucrainei, Cehiei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei și Slovaciei au semnat o adresare comună către marile companii de tehnologie, îndemnându-le să lupte mai eficient împotriva dezinformării de pe platformele online „care subminează democrațiile, pacea și stabilitatea”.
„Manipularea și interferența informațională străină, inclusiv dezinformarea, sunt desfășurate pentru a ne destabiliza țările, pentru a ne slăbi democrațiile, pentru a deraia aderarea Republicii Moldova și a Ucrainei la Uniunea Europeană și pentru a slăbi sprijinul nostru față de Ucraina pe fundalul războiului de agresiune al Rusiei”, se arată în apelul lansat de prim-miniștri către conducerea Big Tech.
Big Tech include cele mai importante companii din industria tehnologiei informaționale, în special Alphabet (Google), Amazon, Apple, Meta (Facebook) și Microsoft. Aceste companii se mai numesc și Big Five.
Potrivit lor, marile companii de tehnologie ar trebui să fie vigilente și să nu se lase folosite ca mijloace de promovare a unor obiective de destabilizare și dezinformare.
„Companiile Big Tech au puterea de a fi aliați vitali în efortul nostru comun de a combate atacurile informaționale împotriva democrațiilor și a ordinii internaționale bazate pe reguli. Vă îndemnăm să vă uniți forțele cu guvernele democratice și cu societatea civilă și să lucrați împreună pentru a proteja integritatea informațiilor și pentru a asigura securitatea societăților noastre”, scriu prim-miniștrii.
R. Moldova este interesată inclusiv de interzicerea anunțurilor sponsorizate promovate pe Facebook de oligarhul fugar Ilan Șor, sancționat de SUA și Marea Britanie.
Într-un interviu acordat Europei Libere, ambasadorul R. Moldova în SUA, Viorel Ursu, a spus că, la solicitarea autorităților de la Chișinău, guvernul american discută cu Meta să aloce resurse umane sau capacități tehnologice pentru a monitoriza mai eficient spațiul online moldovenesc.
Reacția companiei Avia Invest după ce statul a preluat gestionarea Aeroportului Chișinău
Compania Avia Invest susține că procedura de preluare a activelor Aeroportului Internațional Chișinău de către stat ar fi avut loc cu încălcarea prevederilor legale și contractuale.
Într-o reacție făcută publică după anunțul autorităților că statul a preluat activele aeroportului, compania reamintește că dosarul privind rezilierea contractului de concesionare încă se află în examinare la Curtea Supremă de Justiție.
Potrivit companiei, Agenția Proprietății Publice (APP) ar fi eliminat complet Avia Invest din procedura de transfer a activelor, a obligat angajații APP să semneze unilateral și să acționeze „fără respectarea procedurilor stabilite prin contract și cu abateri de la lege”.
Avia Invest afirmă să statul ar fi preluat nu doar activele și bunurile statului care fuseseră concesionate, dar și pe cele care ar reprezenta proprietatea privată a companiei. Prin urmare, compania a anunțat că își va apăra drepturile în instanțele naționale și internaționale.
APP a anunțat că activele, bunurile și terenurile Aeroportului Internațional Chișinău au revenit, pe 27 martie, în proprietatea statului.
Autoritățile au inițiat procedura de reziliere a contractului de concesionare a aeroportului în 2019, pe motiv că Avia Invest nu a făcut investițiile promise în dezvoltarea aeroportului.
Curtea de Apel Chișinău a menținut, în noiembrie 2022, decizia primei instanțe privind anularea contractului. Avia Invest declara atunci că hotărârea instanței ar fi fost luată sub presiune politică și a atacat-o la Curtea Supremă de Justiție.
SUA nu vor mai face schimb de date nucleare cu Rusia după ce Moscova a suspendat tratatul
Statele Unite au anunțat Rusia că vor înceta schimbul unor date privind forțele sale nucleare, ca urmare a refuzului Moscovei de a face acest lucru, a anunțat marți Casa Albă, care declară că această decizie este răspunsul la suspendarea participării Rusiei la tratatul privind armele nucleare New START.
Deși președintele rus Vladimir Putin nu s-a retras în mod oficial din tratat, care limitează arsenalele nucleare strategice desfășurate de cele două părți, suspendarea sa din 21 februarie pune în pericol ultimul pilon al controlului armelor dintre SUA și Rusia.
Statele Unite și Rusia dețin aproape 90% din focoasele nucleare din lume - suficient pentru a distruge planeta de mai multe ori.
„În conformitate cu dreptul internațional, Statele Unite au dreptul de a răspunde încălcărilor de către Rusia ale Tratatului New START prin luarea de contramăsuri proporționale și reversibile pentru a determina Rusia să revină la respectarea obligațiilor sale”, a declarat un purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate.
„Aceasta înseamnă că, deoarece Rusia pare să fi suspendat Noul Tratat START, SUA au dreptul legal de a nu actualiza datele bianuale ca răspuns la încălcările Rusiei”, a adăugat purtătorul de cuvânt.
„Rusia nu s-a conformat pe deplin și a refuzat să împărtășească datele pe care... de comun acord, am convenit în cadrul New START să le împărtășim bianual”, a declarat John Kirby, coordonatorul Consiliului de Securitate Națională pentru comunicare strategică, în cadrul unei conferințe telefonice.
„Din moment ce au refuzat să se conformeze (...) am decis ca, de asemenea, să nu mai împărtășim acele date”, a adăugat el. „Am fi preferat să continuăm s-o facem, dar este nevoie ca și ei să fie dispuși să o facă”.
Semnat în 2010 și urmând să expire în 2026, tratatul New START limitează numărul de focoase nucleare strategice pe care țările le pot desfășura. Conform termenilor din acest document, Moscova și Washingtonul nu pot desfășura mai mult de 1550 de focoase nucleare strategice și 700 de rachete și bombardiere terestre și submarine pentru a le lansa.
În cadrul „schimburilor semestriale de date” prevăzute de tratat, fiecare dintre cele două țări furnizează o declarație cu privire la lansatoarele, vectorii de lansare și focoasele strategice desfășurate, inclusiv o defalcare a numărului de focoase desfășurate pe cele trei tipuri de vectori - aerieni, maritimi și tereștri. De asemenea, fiecare dintre părțile semnatare ar fi urmat să prezinte defalcat numărul de vehicule de transport strategic și de focoase desfășurate în fiecare bază declarată.
Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat că, „în afară de schimbul bianual de date, Statele Unite continuă să furnizeze toate notificările solicitate în conformitate cu tratatul New START”.
Socialiștii au contestat la Curtea Constituțională legea privind limba română
Deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor au cerut Curții Constituționale să verifice dacă schimbarea denumirii limbii de stat din „moldovenească” în „română” în Constituția R. Moldova și în alte legi este constituțională.
Secretarul executiv al Partidului Socialiștilor, vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrîncea, a declarat că, pentru modificarea Constituției, guvernarea ar fi trebuit să organizeze un referendum.
„Decizia aparține poporului și Constituția nu poate fi modificată printr-o lege organică votată de majoritatea simplă. În Parlament, această procedură cere votul a două treimi din deputați – a 68 de deputați. Această procedură a fost ignorată”, a spus Batrîncea. El și-a exprimat speranța că judecătorii Curții Constituționale vor fi obiectivi și nu se vor lăsa influențați de „conjunctura politică”.
Socialistul Maxim Lebedinschi a spus că nu există o procedură „tehnică” de modificare a Constituției, invocată de majoritatea parlamentară.
Pe 22 martie, președinta Maia Sandu a promulgat legea prin care sintagmele „limba moldovenească”, „limba de stat”, „limba oficială”, „limba maternă” și „limba noastră” sunt substituite cu „limba română” în legislația din R. Moldova, inclusiv în Constituție.
Legea numită „privind implementarea considerentelor unor hotărâri ale Curții Constituționale” a fost votată în lectură finală pe 16 martie de 58 de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate.
În anul 2013, fiind sesizată de Partidul Liberal, Înalta Curte a constatat că Declarația de independență a R. Moldova, în care limba de stat se numește „română”, prevalează Constituției din 1994, în care articolul 13 prevede că limba de stat este „moldovenească”.
Experții Centrului pentru Resurse Juridice au explicat că hotărârea Curții Constituționale cu privire la limba română trebuia să fie aplicată până în martie 2014, iar această lege nu aduce nicio schimbare din punct de vedere juridic și nu necesita modificarea Constituției, cu votul a două treimi din deputați sau prin referendum.
Ungaria ratifică aderarea Finlandei la NATO, Suedia mai are de așteptat
Pe 27 martie, Parlamentul Ungariei a ratificat admiterea Finlandei în NATO, ceea ce aduce țara cu un pas mai aproape de aderarea la alianță. Suedia, care a depus cererea de aderare la NATO împreună cu Finlanda, mai are de așteptat.
Deputații de la Budapesta au votat 182 la 6 în favoarea aderării Finlandei care mai are nevoie acum doar de aprobarea parlamentului turc. Este de așteptat ca parlamentul de la Ankara să ratifice aderarea Finlandei înainte de alegerile prezidențiale și parlamentare din Turcia, programate pentru 14 mai.
Finlanda, după toate probabilitățile, se va alătura alianței nord-atlantice înaintea Suediei, deoarece nici Ungaria, nici Turcia nu au semnalat încă că sunt gata să ratifice cererea de aderare a Stockholmului. Cu toate acestea, este de așteptat ca Suedia să se alăture alianței în perioada premergătoare sau la summitul NATO de la Vilnius din iulie, scrie Politico.
Inițial, Ungaria a argumentat că a amână votul asupra cererii Finlandei pentru că are o agendă foarte plină. Luna trecută, premierul Viktor Orban a schimbat narațiunea, argumentând că unii dintre deputații partidului de guvernământ Fidesz au avut rețineri, pentru că Finlanda și Suedia au criticat constant starea democrației în Ungaria.
Poziția Fidesz s-a schimbat din nou luna aceasta, după ce președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a anunțat că va sprijini aderarea Finlandei la NATO. Președintele grupului parlamentar Fidesz a spus și el că Ungaria va sprijini totuși candidatura Finlandei.
Și în cazul Suediei, Ungaria pare să urmeze exemplul Turciei, care a anunțat că-și amână orice decizie până ce Suedia aplică noile legi anti-terorism. Disputa dintre Ankara și Stockholm se concentrează în jurul unor reprezentanți ai comunității kurde din Suedia, a căror extrădare a fost cerută insistent de Turcia.
Ungaria, pe de altă parte, este deranjată de criticile constante ale Suediei la adresa democrației maghiare, după cum declara încă recent șeful administrației prezidențiale de la Budapesta, Balázs Orbán.
O reacție mai fermă, în trecut, la crimele Rusiei ar fi salvat, astăzi, mii de vieți (AI)
Dacă țările democratice ale lumii nu închideau ochii la crimele comise de F. Rusă în ultimele decenii, inclusiv în Cecenia sau Siria, ele ar fi fost mai bine pregătite să o pedepsească pentru ceea ce face în prezent în Ucraina. Este teza principală a unui raport publicat de organizația internațională pentru drepturile omului Amnesty International.
Raportul Amnesty International despre „Situația drepturilor omului în lume” în 2022/2023 constată că standardele duble și răspunsurile inadecvate la încălcările drepturilor omului care au loc în toată lume au alimentat impunitatea și instabilitatea.
„Invazia Ucrainei de către Rusia este un exemplu înfricoșător pentru ce se poate întâmpla atunci când statele cred că pot încălca dreptul internațional și pot încălca drepturile omului fără consecințe”, a declarat Agnès Callamard, secretara generală a organizației Amnesty International.
Callamard reamintește că „Declarația Universală a Drepturilor Omului a fost creată în urmă cu 75 de ani, din cenușa celui de-al Doilea Război Mondial” iar la baza ei se află „recunoașterea universală a faptului că toți oamenii au drepturi și libertăți fundamentale”, drepturi care trebuie apărare consecvent și mereu. „Nu trebuie să așteptăm ca lumea să ardă din nou”, scrie secretara generală AI.
„Invazia rusă în Ucraina a declanșat una dintre cele mai grave crize umanitare din istoria recentă a Europei dar și o criză a drepturilor omului” se mai arată în raportul AI, care reamintește că războiul provocat de invazia rusă a adus cu sine „deplasări în masă a populației civile, crime de război și insecuritate energetică și alimentară la nivel global. Totodată, a reactualizat spectrul războiului nuclear”.
Raportul AI salută reacția rapidă a Occidentului la invazie. „Occidentul a impus sancțiuni economice Moscovei și a trimis asistență militară la Kiev, Curtea Penală Internațională a deschis o anchetă privind crimele de război din Ucraina și Adunarea Generală a ONU a votat pentru a condamna invazia Rusiei ca un act de agresiune”.
„Dacă sistemul ar fi funcționat pentru a trage Rusia la răspundere pentru crimele sale documentate din Cecenia și Siria, mii de vieți ar fi putut fi salvate atunci și acum, în Ucraina și în alte părți”, a mai spus Agnès Callamard, care a pledat pentru o ordine internațională „bazată pe reguli eficiente și aplicate în mod consecvent”, în lumea întreagă.
În acest context, secretara generală a organizației AI dă și câteva exemple de ceea ce consideră „dublă măsură”, cum ar fi politica Uniunii Europene față de refugiați.
„Statele Uniunii Europene și-au deschis larg granițele pentru ucrainenii care fug de agresiunea rusă, demonstrând că, fiind unul dintre cele mai bogate blocuri din lume, Uniunea Europeană este mai mult decât capabilă să primească un număr mare de oameni care caută siguranță și să le ofere acces la sănătate, educație și cazare. Cu toate acestea, multe țări membre și-au ținut ușile închise pentru cei care scăpau de război și represiune din Siria, Afganistan și Libia”, notează raportul Amnesty International.
Un alt exemplu, în acest context, ar fi China. AI reamintește că „în ciuda încălcărilor masive ale drepturilor omului, echivalente cu crime împotriva umanității împotriva uigurilor și a altor minorități musulmane, Beijing-ul a scăpat de condamnarea internațională de către Adunarea Generală a ONU, Consiliul de Securitate și Consiliul pentru Drepturile Omului”.
Este motivul pentru care Amnesty International pledează pentru reformarea Consiliului de Securitate ONU. „Nu putem permite membrilor permanenți ai Consiliului de Securitate ONU să continue să își exercite puterea de veto și să abuzeze de privilegiile lor necontrolat. Lipsa de transparență și eficiență în procesul decizional al Consiliului lasă întregul sistem larg deschis manipulării, abuzului și disfuncționalității”, a spus Agnès Callamard, secretara generală AI.
Europa si Asia Centrală
2022 va rămâne în istoria Europei și a Asiei Centrale drept anul în care Rusia a „lansat invazia militară din Ucraina”, a comis „crime de război și potențiale crime împotriva umanității” și a declanșat „cea mai mare mișcare de refugiați din Europa de la al Doilea Război Mondial”.
Aproape 7 milioane de persoane au fost strămutate în Ucraina, 5 milioane au fugit în Europa și 2,8 milioane au plecat în Rusia și Belarus, reamintește AI. Organizația salută modul în care refugiații au fost primiți în UE dar notează și faptul că unele categorii au fost discriminate, cum ar fi „persoanele de culoare, străinii cu permis de ședere temporară în Ucraina și unii membri ai minorității roma”.
Amnesty International amintește în termeni critici și despre decizia mai multor țări europene de a limita sever acordarea de vize cetățenilor ruși, dintre care mulți, subliniază AI, „încercau să fugă de mobilizarea pe front”.
Impact economic
Războiului din Ucraina, declanșat de invazia Rusiei, a avut repercusiuni socio-economie în toată lume.
Țările din Africa și Orientul Mijlociu au fost afectate puternic „de perturbarea exporturilor de cereale și îngrășăminte”, prin porturile ucrainene la Marea Neagră, notează AI.
Țările europene se confruntă cu o explozie a prețurilor la energie. Până la sfârșitul anului 2022, multe țări europene se confruntau cu inflații record și o scumpire semnificativă a costului vieții, probleme care – notează AI – au afectat „în mod disproporționat pe cei mai vulnerabili”. În acest context, raportul AI menționează R. Moldova care s-a confruntat cu o rată a inflație de peste 30% dar și Turcia, unde inflația a depășit 60%.
Geopolitică
Războiul a favorizat și o reconfigurarea a politicii în regiune și față de țările din regiunea afectată direct de războiul din Ucraina, apreciază AI. Cu reverberații în toată Europa.
Belarus și-a aliniat în mare parte politica externă și militară la Moscova. Ca și în Rusia, și în Belarus războiul a însemnat mai multă represiune, probleme economice și mai multă izolare internațională.
Rusia a fost expulzată din Consiliul Europei și suspendată din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului.
Pe de altă parte , conflictul din regiunea separatistă armeană Nagorno-Karabah s-a reinflamat pe măsură ce rolul de pacificator al Rusiei a scăzut, notează raportul AI.
Războiul și politica Rusiei au destabilizat și Balcanii de Vest, exacerbând tensiunile dintre Serbia și Kosovo.
O consecință indirectă, mai notează AI, a fost și schimbarea politicii de extindere a Uniunii Europene: UE a acordat statut de candidat „condiționat” Bosniei – Herțegovina, pe cel de țară candidată Ucrainei și R. Moldova iar Georgiei i-a pus o serie de condiții înainte de a-i dat acest statut, considerând că reformele au stagnat sau au regresat.
În ceea ce privește funcționarea structurilor internaționale care apără drepturile omului, puterea de veto a Rusiei a paralizat în general OSCE și Consiliul de Securitate ONU, relegându-le la rolul de observatori neputincioşi ai conflictului.
Curtea Penală Internațională a acționat însă cu o rapiditate fără precedent, apreciază raportul AI, anunțând încă de pe 2 martie 2022 că va ancheta situație din Ucraina.
În general, războiul Rusiei în Ucraina „a exacerbat tendințele negative” înregistrate în anii trecuți în raport cu drepturile omului, și „alimentează insecuritatea și inegalitatea, ceea ce a dat un nou impuls forțelor autoritare și a oferit un pretext pentru limitarea și mai mare a libertăților de bază”, se mai arată în raportul Amnesty Internațional, 2022/23, despre situația drepturilor omului în lume.
Președintele Zelenski vizitează din nou primele linii ale frontului, în zona Zaporojie
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut o vizită surpriză în primele linii ale frontului din regiunea Zaporojie, unde s-a întâlnit și cu șeful Agenției ONU pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, pentru a discuta despre securitatea centralei nucleare din zonă, cea mai mare din Europa. Vizita a avut loc pe fundalul întețirii luptelor cu forțele rusești pe frontul de est.
Ucraina susține că situația la Bahmut devine stabilă și că trupele rusești bat pasul pe loc
Biroul lui Zelenski a informat că președintele a vorbit pe 27 martie cu militarii ucraineni din „prima linie”și i-a decorat. Totodată s-a informat despre „situația operațională din zonele relevante ale frontului” și despre alimentarea trupelor cu muniție și armament.
Rafael Grossi, șeful AIEA, a scris ulterior pe Twitter că se află la Zaporojie unde s-a întâlnit cu președintele Zelenski, pentru a discuta despre securitatea centralei nucleare, controlată de forțele ruse dar ținută în funcțiune de personalul ucrainean.
„M-am întâlnit astăzi cu Zelenski în orașul Zaporojie și am discutat despre protejarea centralei și a angajaților acesteia. Am reiterat sprijinul deplin al AIEA pentru instalațiile nucleare ale Ucrainei”, a scris el.
Grossi a spus că va vizita centrala „pentru a evalua direct situația de securitate și securitate nucleară din instalație”.
Între timp, luptele grele au continuat în regiunea Donețk, a informat armata ucraineană, rușii menținând presiunea asupra orașului ruinat Bahmut, principala țintă a ofensivei Moscovei în estul Ucrainei.
Recruții și rezerviștii chemați la centrele militare vor avea concediu plătit la locul de muncă
Recruții și rezerviștii chemați la centrele militare pentru încorporare sau pentru clarificarea situației militare vor putea solicita concediu plătit la locul de muncă, se arată în hotărârea Guvernului din 7 martie, proiect care urmează să fie examinat la următoarea ședință a Parlamentului.
Hotărârea semnată de premierul Dorin Recean și contrasemnată de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, prevede că autoritățile publice, instituțiile publice și agenții economici, indiferent de tipul de proprietate, vor fi obligați:
- să acorde la solicitarea recruților chemați pentru încorporare un concediu plătit de cinci zile, pentru rezolvarea problemelor familiale și personale;
- să acorde recruților și rezerviștilor chemați la centrele militare pentru clarificarea situației militare un concediu plătit de cel mult trei zile.
Anterior, Armata Națională a anunțat că planifică să desfășoare în lunile aprilie, mai, iunie și septembrie exerciții cu rezerviștii.
Potrivit colonelului Octavian Druţă, exercițiile au ca scop verificarea aptitudinilor rezerviștilor și familiarizarea acestora cu echipamentul și armamentul din dotarea Armatei Naționale.
Persoanele care ar urma să participe la instruire vor fi informate prin ordine de chemare de către Centrele Militare Teritoriale și municipale, la locul unde au viza de reședință.
Acțiunile băncilor europene continuă să scadă, piețele financiare rămân nesigure
Acțiunile băncilor au continuat să scadă vineri, cea mai lovită fiind Deutsche Bank, cea mai mare bancă Germania, din cauza temerilor investitorilor că seria falimentelor bancare va continua.
În ultimele săptămâni, trei băncii medii din America s-au prăbușit iar în Elveția, UBS a trebuit să-și salveze rivala, Credit Suisse.
Costul asigurării depozitelor în cazul unui faliment bancar a crescut, în timp ce lira sterlină și euro s-au devalorizat în raport cu dolarul. În aceste vremuri financiar tulburi, scrie Bloomberg, investitorii se refugiază în investiții sigure, cum ar fi dolarul și obligațiunile de stat.
Indicele băncilor Euro Stoxx a scăzut cu 4,6%, iar indicele băncilor din Marea Britanie a scăzut cu 3,7%.
Jan von Gerich, analistul șef Nordea, a declarat pentru Reuters: „Lumea este precaută, nu vrea să intre în weekend cu riscuri”.
Situația, a continuat analistul de la Nordea, este încă „foarte volatilă și este prea devreme pentru a spune când se vor calma lucrurile”.
Acțiunile Deutsche Bank au scăzut pentru a treia zi consecutiv cu până la 15% și se tranzacționează în prezent cu 10% mai jos, după ce s-a scumpit brusc costul asigurării obligațiunilor sale împotriva riscului de neplată pentru următorii patru ani.
Paul van der Westhuizen, analist senior la Rabobank, a declarat că, deși banca germană a avut probleme, sunt diferențe fundamentale între Deutsche și Credit Suisse: „Deutsche Bank este o bancă care a avut propriile probleme cu autoritățile de reglementare, a cunoscut și volatilitatea profitului și a trecut printr-o restructurare.
Diferența fundamentală este că Deutsche a făcut profit în ultimele trimestre, în timp ce Credit Suisse nu avea nici o perspectivă de profit pentru 2023”, a spus expertul financiar pentru Reuters.
Acțiunile bancare au continuat să cadă vineri deși cancelarul german Olaf Scholz, președintele francez Emmanuel Macron și președinta Băncii Centrale Europene Christine Lagarde au încercat să asigure investitorii și publicul că sistemul bancar european este stabil.
Ruters relatează, citând oficialități europene, că Lagarde le-a spus liderilor UE, că sectorul bancar din zona euro este rezistent, cu rezerve solide de capital și lichidități. Ea a reamintit că sectorul bancar a fost reformat din temelii după criza financiară din 2008, când s-au luat o mulțime de măsuri de precauție. Mai mult, Lagarde a dat asigurări că în orice moment, Banca Centrală Europeană este pregătită să ajute cu lichidități băncile din zona euro.
Un pachet de sprijin pentru R. Moldova ar putea fi discutat la următorul summit al Consiliului European
Uniunea Europeană va continua să ofere R. Moldova „tot sprijinul în fața activităților destabilizatoare ale actorilor externi” și să susțină calea europeană a țării, se arată în concluziile Consiliului European, după întrunirea liderilor europeni din această săptămână, de la Bruxelles, la care au discutat, în mare parte, situația din Ucraina.
Mai mult, Comisia Europeană ar urma să prezinte un pachet de sprijin pentru R. Moldova, înainte de următoarea reuniune a Consiliului European.
În rezoluția de după summit-ul european din 23 martie, Uniunea Europeană se angajează să ajute în continuare R. Moldova să-și consolideze reziliența, securitatea, stabilitatea economia și aprovizionarea cu energie.
Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău și-a exprimat recunoștința pentru angajamentul Uniunii Europene de a ajuta R. Moldova, „în special, în contextul încercărilor unor actori externi de a destabiliza țara”.
Diplomația de la Chișinău reafirmă că R. Moldova este pe deplin angajată în calea sa de aderare la Uniunea Europeană.
Rusia promite răspuns „pe măsură” dacă Moldova îi aplică sancțiuni europene
Federația Rusă spune că va fi forțată să recurgă la „represalii” împotriva R. Moldova dacă aceasta se va alinia la sancțiunile impuse Moscovei de Uniunea Europeană din cauza invadării Ucrainei în urmă cu peste un an.
„Nu va fi alegerea noastră, ci un răspuns la pași neprietenoși”, a spus la 23 martie purtătoarea de cuvânt al Ministerului de Externe al F. Ruse, Maria Zaharova.
Ea nu a precizat cum anume ar putea riposta F. Rusă.
Mai înainte, ministrul de externe al R. Moldova, Nicu Popescu, reiterase într-un interviu la Europa liberă că Chișinăul s-a aliniat recent unui pachet de sancțiuni impuse Rusiei din cauza nerespectării drepturilor omului, și ar putea să se alinieze și la altele.
Popescu a spus că alinierea s-a făcut „la invitația UE”.
În replica ei din 23 martie, purtătoarea de cuvânt rusă Zaharova a spus că asemenea măsuri ar merge împotriva intereselor Moldovei însăși, dovedind că liderii de la Chișinău ar subordona țara intereselor străine.
Zaharova a criticat de asemenea recenta aprobare în parlamentul moldovean a legii referitoare la termenul „limba română”, care va înlocui în toate documentele oficiale expresia „limba moldovenească”.
Premierul român Nicolae Ciucă, în vizită la Chișinău. „România este avocatul nostru în toate instituțiile europene”
Aflat în prima sa vizită oficială în R. Moldova, premierul român Nicolae Ciucă a reafirmat sprijinul necondiționat al României pentru parcursul european al R. Moldova.
La Chișinău, Nicolae Ciucă s-a întâlnit cu președinta Maia Sandu și cu omologul său moldovean, Dorin Recean, premierul român fiind însoţit de miniștrii Apărării, Digitalizării, Energiei și Educaţiei.
Cei doi premieri au vorbit despre proiecte concrete precum renovarea și construcția de poduri peste Prut, deschiderea unor noi puncte de trecere frontieră, implementarea controlului coordonat la graniță, formarea personalului în diverse sectoare și dezvoltarea infrastructurii energetice dintre cele două state.
„Prin toate aceste proiecte, nu urmărim decât să facilităm procesul de aderare și conectare al R. Moldova cu spațiul european”, a spus Nicolae Ciucă, la conferința de presă comună cu Dorin Recean.
Premierii au convenit și acțiunile comune pentru implementarea programului de învățare a limbii române de către minoritățile naționale din R. Moldova, inclusiv populația adultă.
„Datorită susținerii și ajutorului din partea României, Uniunii Europene și statelor-membre, am reușit să trecem cu bine de iarnă. (...) România este avocatul nostru în toate instituțiile europene. Astfel, noi putem avansa în parcursul nostru european, în pofida provocărilor de securitate, generate de războiul brutal al Rusiei împotriva Ucrainei”, a spus Dorin Recean.
În context, cei doi premieri au fost întrebați de jurnaliști ce sprijin ar putea oferi Bucureștiul Chișinăului într-un „scenariu negru” în care Rusia și-ar extinde acțiunile militare în R. Moldova. Dorin Recean a răspuns că „nu trebuie să inflamăm un subiect atunci când nu este cazul. Și chiar nu este cazul”.
Nicolae Ciucă a spus că „România face demersuri în interiorul UE ca statele-membre și alți parteneri strategici să continue să acorde atenție și sprijin necesar pentru a putea menține stabilitatea guvernamentală, economică și socială din R. Moldova”.
La începutul săptămânii, mai mulți miniștri europeni de Externe, printre care și cel al României, Bogdan Aurescu, au propus, la întâlnirea lor de la Bruxelles, ca UE să creeze un regim de sancțiuni împotriva oligarhilor implicați în „acțiunile de destabilizare” din R. Moldova, pe fondul temerilor tot mai mari ale autorităților de la Chișinău legate de interferența Rusiei.
