Ştiri
Parlamentari europeni cer un control mai strict al rambursărilor pentru armele sovietice livrate Ucrainei
Facilitatea europeană pentru Pace (FEP) este un fond creat de țările Uniunii Europene, în afara bugetului comun, din care finanțează în acest moment înarmarea Ucrainei, confruntată cu agresiunea Rusiei. Fondul este o structură „interguvernamentală”, deci funcționează după regulile convenite de țările participante.
Membrii UE contribuie la fondul respectiv în funcție de dimensiunea economiilor lor. Oficial, toate țările primesc aceeași rată de rambursare de la FEP, dar nu există o metodologie unică pentru modul în care țările ar trebui să calculeze prețul echipamentului furnizat Ucrainei și suma pe care o cer rambursată.
Marți, publicația Politico relata că au apărut nemulțumiri și apeluri la o reglementare mai strictă a acestui fond, după ce s-a relevat că unele țări, începând cu Estonia, livrează Ucrainei armament vechi, de producție sovietică, îl decontează însă la prețul unui echipament militar echivalent nou, iar cu sumele returnate din Facilitatea europeană pentru Pace își modernizează armata.
Totul absolut legal și transparent, a precizat Politico.
Apelurile la o reglementare mai strictă a modului cum se decontează livrările spre Ucraina au fost generate de realizarea că la ritmul actual, fondul ar putea fi epuizat destul de repede, ceea ce ar dăuna în primul rând Ucrainei.
Cum se știe, R. Moldova așteaptă și ea sprijin militar neletal din partea UE, finanțat prin FEP, în primul rând un radar de supraveghere mobil la sol cu rază lungă de acțiune, care va fi furnizat de Centrul Eston pentru Investiții în Apărare (ECDI).
Șase țări, relatează Politico, și-au calculat primele cereri de rambursare pentru echipamentul militar donat Ucrainei, în baza prețului armelor noi: Finlanda a cerut o rambursare de 100% în baza prețurilor pentru armament nou, Letonia a pretins 99% în aceste condiții, Lituania 93%, Estonia 91%, Franța 71% și Suedia 26%.
În cifre absolute, Estonia și-a calculat valoare livrărilor pentru care cere rambursare la 160,5 milioane de euro. I s-au rambursat, precizează Politico, care citează Ministerul eston al Apărării, 134,2 milioane de euro. Comparativ, Suedia a cerut să i se ramburseze 7 milioane de euro, Finlanda 4,7 milioane euro, Letonia 59 milioane euro Lituania 31 milioane euro și Franța 28 milioane de euro.
Germania nu a cerut nimic pentru armele sovietice moștenite de la fosta Germaniei de Est (RDG), pe care le-a donat Ucrainei.
Livrările de armament sovietic, făcute de Lituania și Letonia au fost aproximativ la fel de mari ca cele ale Estoniei, de aproximativ 400 de milioane de euro sau mai mult. Sumele pe care le-au cerut rambursate, au fost mult mai mici decât ale Tallin-ului, mai arată cifrele publicate de Politico.
În aceste condiții, mai mulți eurodeputați, din grupurile Renew, S&D și Verzi, au cerut Uniunii Europene să impună reguli standard pentru cât pot pretinde țările din Facilitatea europeană pentru Pace.
Margarida Marques (Renew), care este vicepreședintele comisiei pentru buget a Parlamentului European, a declarat pentru Politico că, deși FEP este un instrument în afara bugetului, utilizarea sa ar trebui să fie legată de principiile „gestionării financiare sănătoase și transparenței”, în timp ce rambursarea ar trebui să se bazeze pe o metodologie unică de calcul, pentru a asigura egalitatea și transparența.
Rasmus Andresen, un europarlamentar al Verzilor și membru al comisiei pentru buget a declarat că, în general, FEP a funcționat bine, permițând Uniunii Europene să furnizeze rapid armament Ucrainei. Este însă nevoie ca fondul să fie mai bine supravegheat de parlamentele naționale, reamintind că FEP este un fond „interguvernamental”, nu „supranațional”.
Credincioșii, adunați la mănăstirea pro-rusă din Kiev amenințată cu evacuarea
Sute de credincioși s-au adunat miercuri, 29 martie la o mănăstire din Kiev pentru ceea ce ar putea fi ultima slujbă religioasă ținută acolo de biserica ortodoxă pro-rusă, confruntată cu spectrul evacuării.
Miercuri, 29 martie, este termenul dat Bisericii Ucrainene Ortodoxe (UOC) pentru a părăsi amplul complex de mănăstiri Pecersk Lavra, vechi de 980 de ani, care a funcționat ca muzeu în vremea Uniunii Sovietice.
Teoretic, expulzarea UOC de la Lavra vine ca urmare a expirării unui contract de închiriere pe 10 ani, semnat de mănăstire în 2013, care îi dădea dreptul să folosească fără chirie locașurile de cult și alte proprietăți ale statului.
Guvernul de la Kiev spune că UOC a încălcat contractul de închiriere și a ridicat construcții în mod ilegal. UOC neagă acuzația și spune că autoritățile nu i-au arătat niciun document care să o confirme.
Pe plan mai general – notează Reuters – Kievul acuză UOC (a doua biserică ortodoxă ca mărime din țară) că își menține legăturile cu Biserica Ortodoxă Rusă, care a sprijinit agresiunea rusă împotriva Ucrainei, declanșată în urmă cu peste un an.
UOC susține că a rupt toate legăturile cu biserica rusă în mai 2022, adică la vreo trei luni de la invazie.
Peste 50 de preoți și monahi ai UOC au fost arestați după invazia rusească sub acuzații de trădare și colaboraționism. UOC spune că nu a văzut nicio dovadă pentru asemenea învinuiri.
În decembrie 2022, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că structurile de securitate ale țării au pregătit un proiect de lege care să scoată în afara legii activitatea în Ucraina a „organizațiilor religioase afiliate unor centre de influență rusești”.
Mitropolitul Pavlo, unul din capii clerului de la Lavra, a spus miercuri că UOC nu va părăsi mănăstirea și că la 30 martie va avea loc o nouă slujbă. Potrivit Interfax, el a mai spus că ordinul de evacuare este în continuare obiectul unui proces care încă nu s-a terminat.
Konstantin Krainik, adjunctul șefului structurii de stat în a cărei gestiune se află mănăstirea, nu a precizat ce se va întâmpla dacă UOC nu părăsește Lavra, spunând că eventualele măsuri urmează să fie stabilite de o comisie guvernamentală.
Ortodocșii ucraineni s-au separat în 2018 în două biserici cu denumiri aproape identice. În 2019, în ciuda opoziției Kremlinului, Biserica Ortodoxă a Ucrainei (OCU) a primit independență eclesiastică din partea Patriarhiei de la Constantinopol.
Biletul de trimitere de la medicul de familie nu mai este obligatoriu
Pacienții cu asigurare nu vor mai avea nevoie de un bilet de trimitere de la medicul de familie pentru a merge la un specialist (ORL, ginecolog, oftalmolog etc.), dar această practică rămâne valabilă. Este una din modificările făcute de Guvern în Programul unic al asigurării obligatorii de asistență medicală.
De asemenea, persoanele asigurate se vor putea interna în spitalele raionale sau municipale nu doar cu biletul de trimitere de la medicul de familie, dar și de la medicul specialist de profil. Este vorba în special de secțiile de chirurgie, traumatologie, oftalmologie, otorinolaringologie și neurologie.
Pacienții cu tumori benigne, și nu doar cei cu tumori maligne vor avea acces la protezări individuale (exoproteze și implanturi mamare) din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală.
În programul de asigurări au mai fost incluse 46 de servicii medicale, printre care tomografia cu emisie de pozitronitomografia computerizată, investigații genetice și de diagnostic. Alte 31 de proceduri învechite au fost excluse din program.
Potrivit autorităților, în acest fel va fi fluidizat fluxul de pacienți și va fi debirocratizat sistemul medical, iar pacienții vor avea acces la mai multe servicii medicale acoperite de polița obligatorie.
R. Moldova, Ucraina și cinci țări din UE îndeamnă companiile Big Tech să lupte mai eficient împotriva dezinformării
Premierii R. Moldova, Ucrainei, Cehiei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei și Slovaciei au semnat o adresare comună către marile companii de tehnologie, îndemnându-le să lupte mai eficient împotriva dezinformării de pe platformele online „care subminează democrațiile, pacea și stabilitatea”.
„Manipularea și interferența informațională străină, inclusiv dezinformarea, sunt desfășurate pentru a ne destabiliza țările, pentru a ne slăbi democrațiile, pentru a deraia aderarea Republicii Moldova și a Ucrainei la Uniunea Europeană și pentru a slăbi sprijinul nostru față de Ucraina pe fundalul războiului de agresiune al Rusiei”, se arată în apelul lansat de prim-miniștri către conducerea Big Tech.
Big Tech include cele mai importante companii din industria tehnologiei informaționale, în special Alphabet (Google), Amazon, Apple, Meta (Facebook) și Microsoft. Aceste companii se mai numesc și Big Five.
Potrivit lor, marile companii de tehnologie ar trebui să fie vigilente și să nu se lase folosite ca mijloace de promovare a unor obiective de destabilizare și dezinformare.
„Companiile Big Tech au puterea de a fi aliați vitali în efortul nostru comun de a combate atacurile informaționale împotriva democrațiilor și a ordinii internaționale bazate pe reguli. Vă îndemnăm să vă uniți forțele cu guvernele democratice și cu societatea civilă și să lucrați împreună pentru a proteja integritatea informațiilor și pentru a asigura securitatea societăților noastre”, scriu prim-miniștrii.
R. Moldova este interesată inclusiv de interzicerea anunțurilor sponsorizate promovate pe Facebook de oligarhul fugar Ilan Șor, sancționat de SUA și Marea Britanie.
Într-un interviu acordat Europei Libere, ambasadorul R. Moldova în SUA, Viorel Ursu, a spus că, la solicitarea autorităților de la Chișinău, guvernul american discută cu Meta să aloce resurse umane sau capacități tehnologice pentru a monitoriza mai eficient spațiul online moldovenesc.
Reacția companiei Avia Invest după ce statul a preluat gestionarea Aeroportului Chișinău
Compania Avia Invest susține că procedura de preluare a activelor Aeroportului Internațional Chișinău de către stat ar fi avut loc cu încălcarea prevederilor legale și contractuale.
Într-o reacție făcută publică după anunțul autorităților că statul a preluat activele aeroportului, compania reamintește că dosarul privind rezilierea contractului de concesionare încă se află în examinare la Curtea Supremă de Justiție.
Potrivit companiei, Agenția Proprietății Publice (APP) ar fi eliminat complet Avia Invest din procedura de transfer a activelor, a obligat angajații APP să semneze unilateral și să acționeze „fără respectarea procedurilor stabilite prin contract și cu abateri de la lege”.
Avia Invest afirmă să statul ar fi preluat nu doar activele și bunurile statului care fuseseră concesionate, dar și pe cele care ar reprezenta proprietatea privată a companiei. Prin urmare, compania a anunțat că își va apăra drepturile în instanțele naționale și internaționale.
APP a anunțat că activele, bunurile și terenurile Aeroportului Internațional Chișinău au revenit, pe 27 martie, în proprietatea statului.
Autoritățile au inițiat procedura de reziliere a contractului de concesionare a aeroportului în 2019, pe motiv că Avia Invest nu a făcut investițiile promise în dezvoltarea aeroportului.
Curtea de Apel Chișinău a menținut, în noiembrie 2022, decizia primei instanțe privind anularea contractului. Avia Invest declara atunci că hotărârea instanței ar fi fost luată sub presiune politică și a atacat-o la Curtea Supremă de Justiție.
SUA nu vor mai face schimb de date nucleare cu Rusia după ce Moscova a suspendat tratatul
Statele Unite au anunțat Rusia că vor înceta schimbul unor date privind forțele sale nucleare, ca urmare a refuzului Moscovei de a face acest lucru, a anunțat marți Casa Albă, care declară că această decizie este răspunsul la suspendarea participării Rusiei la tratatul privind armele nucleare New START.
Deși președintele rus Vladimir Putin nu s-a retras în mod oficial din tratat, care limitează arsenalele nucleare strategice desfășurate de cele două părți, suspendarea sa din 21 februarie pune în pericol ultimul pilon al controlului armelor dintre SUA și Rusia.
Statele Unite și Rusia dețin aproape 90% din focoasele nucleare din lume - suficient pentru a distruge planeta de mai multe ori.
„În conformitate cu dreptul internațional, Statele Unite au dreptul de a răspunde încălcărilor de către Rusia ale Tratatului New START prin luarea de contramăsuri proporționale și reversibile pentru a determina Rusia să revină la respectarea obligațiilor sale”, a declarat un purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate.
„Aceasta înseamnă că, deoarece Rusia pare să fi suspendat Noul Tratat START, SUA au dreptul legal de a nu actualiza datele bianuale ca răspuns la încălcările Rusiei”, a adăugat purtătorul de cuvânt.
„Rusia nu s-a conformat pe deplin și a refuzat să împărtășească datele pe care... de comun acord, am convenit în cadrul New START să le împărtășim bianual”, a declarat John Kirby, coordonatorul Consiliului de Securitate Națională pentru comunicare strategică, în cadrul unei conferințe telefonice.
„Din moment ce au refuzat să se conformeze (...) am decis ca, de asemenea, să nu mai împărtășim acele date”, a adăugat el. „Am fi preferat să continuăm s-o facem, dar este nevoie ca și ei să fie dispuși să o facă”.
Semnat în 2010 și urmând să expire în 2026, tratatul New START limitează numărul de focoase nucleare strategice pe care țările le pot desfășura. Conform termenilor din acest document, Moscova și Washingtonul nu pot desfășura mai mult de 1550 de focoase nucleare strategice și 700 de rachete și bombardiere terestre și submarine pentru a le lansa.
În cadrul „schimburilor semestriale de date” prevăzute de tratat, fiecare dintre cele două țări furnizează o declarație cu privire la lansatoarele, vectorii de lansare și focoasele strategice desfășurate, inclusiv o defalcare a numărului de focoase desfășurate pe cele trei tipuri de vectori - aerieni, maritimi și tereștri. De asemenea, fiecare dintre părțile semnatare ar fi urmat să prezinte defalcat numărul de vehicule de transport strategic și de focoase desfășurate în fiecare bază declarată.
Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat că, „în afară de schimbul bianual de date, Statele Unite continuă să furnizeze toate notificările solicitate în conformitate cu tratatul New START”.
Socialiștii au contestat la Curtea Constituțională legea privind limba română
Deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor au cerut Curții Constituționale să verifice dacă schimbarea denumirii limbii de stat din „moldovenească” în „română” în Constituția R. Moldova și în alte legi este constituțională.
Secretarul executiv al Partidului Socialiștilor, vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrîncea, a declarat că, pentru modificarea Constituției, guvernarea ar fi trebuit să organizeze un referendum.
„Decizia aparține poporului și Constituția nu poate fi modificată printr-o lege organică votată de majoritatea simplă. În Parlament, această procedură cere votul a două treimi din deputați – a 68 de deputați. Această procedură a fost ignorată”, a spus Batrîncea. El și-a exprimat speranța că judecătorii Curții Constituționale vor fi obiectivi și nu se vor lăsa influențați de „conjunctura politică”.
Socialistul Maxim Lebedinschi a spus că nu există o procedură „tehnică” de modificare a Constituției, invocată de majoritatea parlamentară.
Pe 22 martie, președinta Maia Sandu a promulgat legea prin care sintagmele „limba moldovenească”, „limba de stat”, „limba oficială”, „limba maternă” și „limba noastră” sunt substituite cu „limba română” în legislația din R. Moldova, inclusiv în Constituție.
Legea numită „privind implementarea considerentelor unor hotărâri ale Curții Constituționale” a fost votată în lectură finală pe 16 martie de 58 de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate.
În anul 2013, fiind sesizată de Partidul Liberal, Înalta Curte a constatat că Declarația de independență a R. Moldova, în care limba de stat se numește „română”, prevalează Constituției din 1994, în care articolul 13 prevede că limba de stat este „moldovenească”.
Experții Centrului pentru Resurse Juridice au explicat că hotărârea Curții Constituționale cu privire la limba română trebuia să fie aplicată până în martie 2014, iar această lege nu aduce nicio schimbare din punct de vedere juridic și nu necesita modificarea Constituției, cu votul a două treimi din deputați sau prin referendum.
Ungaria ratifică aderarea Finlandei la NATO, Suedia mai are de așteptat
Pe 27 martie, Parlamentul Ungariei a ratificat admiterea Finlandei în NATO, ceea ce aduce țara cu un pas mai aproape de aderarea la alianță. Suedia, care a depus cererea de aderare la NATO împreună cu Finlanda, mai are de așteptat.
Deputații de la Budapesta au votat 182 la 6 în favoarea aderării Finlandei care mai are nevoie acum doar de aprobarea parlamentului turc. Este de așteptat ca parlamentul de la Ankara să ratifice aderarea Finlandei înainte de alegerile prezidențiale și parlamentare din Turcia, programate pentru 14 mai.
Finlanda, după toate probabilitățile, se va alătura alianței nord-atlantice înaintea Suediei, deoarece nici Ungaria, nici Turcia nu au semnalat încă că sunt gata să ratifice cererea de aderare a Stockholmului. Cu toate acestea, este de așteptat ca Suedia să se alăture alianței în perioada premergătoare sau la summitul NATO de la Vilnius din iulie, scrie Politico.
Inițial, Ungaria a argumentat că a amână votul asupra cererii Finlandei pentru că are o agendă foarte plină. Luna trecută, premierul Viktor Orban a schimbat narațiunea, argumentând că unii dintre deputații partidului de guvernământ Fidesz au avut rețineri, pentru că Finlanda și Suedia au criticat constant starea democrației în Ungaria.
Poziția Fidesz s-a schimbat din nou luna aceasta, după ce președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a anunțat că va sprijini aderarea Finlandei la NATO. Președintele grupului parlamentar Fidesz a spus și el că Ungaria va sprijini totuși candidatura Finlandei.
Și în cazul Suediei, Ungaria pare să urmeze exemplul Turciei, care a anunțat că-și amână orice decizie până ce Suedia aplică noile legi anti-terorism. Disputa dintre Ankara și Stockholm se concentrează în jurul unor reprezentanți ai comunității kurde din Suedia, a căror extrădare a fost cerută insistent de Turcia.
Ungaria, pe de altă parte, este deranjată de criticile constante ale Suediei la adresa democrației maghiare, după cum declara încă recent șeful administrației prezidențiale de la Budapesta, Balázs Orbán.
O reacție mai fermă, în trecut, la crimele Rusiei ar fi salvat, astăzi, mii de vieți (AI)
Dacă țările democratice ale lumii nu închideau ochii la crimele comise de F. Rusă în ultimele decenii, inclusiv în Cecenia sau Siria, ele ar fi fost mai bine pregătite să o pedepsească pentru ceea ce face în prezent în Ucraina. Este teza principală a unui raport publicat de organizația internațională pentru drepturile omului Amnesty International.
Raportul Amnesty International despre „Situația drepturilor omului în lume” în 2022/2023 constată că standardele duble și răspunsurile inadecvate la încălcările drepturilor omului care au loc în toată lume au alimentat impunitatea și instabilitatea.
„Invazia Ucrainei de către Rusia este un exemplu înfricoșător pentru ce se poate întâmpla atunci când statele cred că pot încălca dreptul internațional și pot încălca drepturile omului fără consecințe”, a declarat Agnès Callamard, secretara generală a organizației Amnesty International.
Callamard reamintește că „Declarația Universală a Drepturilor Omului a fost creată în urmă cu 75 de ani, din cenușa celui de-al Doilea Război Mondial” iar la baza ei se află „recunoașterea universală a faptului că toți oamenii au drepturi și libertăți fundamentale”, drepturi care trebuie apărare consecvent și mereu. „Nu trebuie să așteptăm ca lumea să ardă din nou”, scrie secretara generală AI.
„Invazia rusă în Ucraina a declanșat una dintre cele mai grave crize umanitare din istoria recentă a Europei dar și o criză a drepturilor omului” se mai arată în raportul AI, care reamintește că războiul provocat de invazia rusă a adus cu sine „deplasări în masă a populației civile, crime de război și insecuritate energetică și alimentară la nivel global. Totodată, a reactualizat spectrul războiului nuclear”.
Raportul AI salută reacția rapidă a Occidentului la invazie. „Occidentul a impus sancțiuni economice Moscovei și a trimis asistență militară la Kiev, Curtea Penală Internațională a deschis o anchetă privind crimele de război din Ucraina și Adunarea Generală a ONU a votat pentru a condamna invazia Rusiei ca un act de agresiune”.
„Dacă sistemul ar fi funcționat pentru a trage Rusia la răspundere pentru crimele sale documentate din Cecenia și Siria, mii de vieți ar fi putut fi salvate atunci și acum, în Ucraina și în alte părți”, a mai spus Agnès Callamard, care a pledat pentru o ordine internațională „bazată pe reguli eficiente și aplicate în mod consecvent”, în lumea întreagă.
În acest context, secretara generală a organizației AI dă și câteva exemple de ceea ce consideră „dublă măsură”, cum ar fi politica Uniunii Europene față de refugiați.
„Statele Uniunii Europene și-au deschis larg granițele pentru ucrainenii care fug de agresiunea rusă, demonstrând că, fiind unul dintre cele mai bogate blocuri din lume, Uniunea Europeană este mai mult decât capabilă să primească un număr mare de oameni care caută siguranță și să le ofere acces la sănătate, educație și cazare. Cu toate acestea, multe țări membre și-au ținut ușile închise pentru cei care scăpau de război și represiune din Siria, Afganistan și Libia”, notează raportul Amnesty International.
Un alt exemplu, în acest context, ar fi China. AI reamintește că „în ciuda încălcărilor masive ale drepturilor omului, echivalente cu crime împotriva umanității împotriva uigurilor și a altor minorități musulmane, Beijing-ul a scăpat de condamnarea internațională de către Adunarea Generală a ONU, Consiliul de Securitate și Consiliul pentru Drepturile Omului”.
Este motivul pentru care Amnesty International pledează pentru reformarea Consiliului de Securitate ONU. „Nu putem permite membrilor permanenți ai Consiliului de Securitate ONU să continue să își exercite puterea de veto și să abuzeze de privilegiile lor necontrolat. Lipsa de transparență și eficiență în procesul decizional al Consiliului lasă întregul sistem larg deschis manipulării, abuzului și disfuncționalității”, a spus Agnès Callamard, secretara generală AI.
Europa si Asia Centrală
2022 va rămâne în istoria Europei și a Asiei Centrale drept anul în care Rusia a „lansat invazia militară din Ucraina”, a comis „crime de război și potențiale crime împotriva umanității” și a declanșat „cea mai mare mișcare de refugiați din Europa de la al Doilea Război Mondial”.
Aproape 7 milioane de persoane au fost strămutate în Ucraina, 5 milioane au fugit în Europa și 2,8 milioane au plecat în Rusia și Belarus, reamintește AI. Organizația salută modul în care refugiații au fost primiți în UE dar notează și faptul că unele categorii au fost discriminate, cum ar fi „persoanele de culoare, străinii cu permis de ședere temporară în Ucraina și unii membri ai minorității roma”.
Amnesty International amintește în termeni critici și despre decizia mai multor țări europene de a limita sever acordarea de vize cetățenilor ruși, dintre care mulți, subliniază AI, „încercau să fugă de mobilizarea pe front”.
Impact economic
Războiului din Ucraina, declanșat de invazia Rusiei, a avut repercusiuni socio-economie în toată lume.
Țările din Africa și Orientul Mijlociu au fost afectate puternic „de perturbarea exporturilor de cereale și îngrășăminte”, prin porturile ucrainene la Marea Neagră, notează AI.
Țările europene se confruntă cu o explozie a prețurilor la energie. Până la sfârșitul anului 2022, multe țări europene se confruntau cu inflații record și o scumpire semnificativă a costului vieții, probleme care – notează AI – au afectat „în mod disproporționat pe cei mai vulnerabili”. În acest context, raportul AI menționează R. Moldova care s-a confruntat cu o rată a inflație de peste 30% dar și Turcia, unde inflația a depășit 60%.
Geopolitică
Războiul a favorizat și o reconfigurarea a politicii în regiune și față de țările din regiunea afectată direct de războiul din Ucraina, apreciază AI. Cu reverberații în toată Europa.
Belarus și-a aliniat în mare parte politica externă și militară la Moscova. Ca și în Rusia, și în Belarus războiul a însemnat mai multă represiune, probleme economice și mai multă izolare internațională.
Rusia a fost expulzată din Consiliul Europei și suspendată din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului.
Pe de altă parte , conflictul din regiunea separatistă armeană Nagorno-Karabah s-a reinflamat pe măsură ce rolul de pacificator al Rusiei a scăzut, notează raportul AI.
Războiul și politica Rusiei au destabilizat și Balcanii de Vest, exacerbând tensiunile dintre Serbia și Kosovo.
O consecință indirectă, mai notează AI, a fost și schimbarea politicii de extindere a Uniunii Europene: UE a acordat statut de candidat „condiționat” Bosniei – Herțegovina, pe cel de țară candidată Ucrainei și R. Moldova iar Georgiei i-a pus o serie de condiții înainte de a-i dat acest statut, considerând că reformele au stagnat sau au regresat.
În ceea ce privește funcționarea structurilor internaționale care apără drepturile omului, puterea de veto a Rusiei a paralizat în general OSCE și Consiliul de Securitate ONU, relegându-le la rolul de observatori neputincioşi ai conflictului.
Curtea Penală Internațională a acționat însă cu o rapiditate fără precedent, apreciază raportul AI, anunțând încă de pe 2 martie 2022 că va ancheta situație din Ucraina.
În general, războiul Rusiei în Ucraina „a exacerbat tendințele negative” înregistrate în anii trecuți în raport cu drepturile omului, și „alimentează insecuritatea și inegalitatea, ceea ce a dat un nou impuls forțelor autoritare și a oferit un pretext pentru limitarea și mai mare a libertăților de bază”, se mai arată în raportul Amnesty Internațional, 2022/23, despre situația drepturilor omului în lume.
Președintele Zelenski vizitează din nou primele linii ale frontului, în zona Zaporojie
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut o vizită surpriză în primele linii ale frontului din regiunea Zaporojie, unde s-a întâlnit și cu șeful Agenției ONU pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, pentru a discuta despre securitatea centralei nucleare din zonă, cea mai mare din Europa. Vizita a avut loc pe fundalul întețirii luptelor cu forțele rusești pe frontul de est.
Ucraina susține că situația la Bahmut devine stabilă și că trupele rusești bat pasul pe loc
Biroul lui Zelenski a informat că președintele a vorbit pe 27 martie cu militarii ucraineni din „prima linie”și i-a decorat. Totodată s-a informat despre „situația operațională din zonele relevante ale frontului” și despre alimentarea trupelor cu muniție și armament.
Rafael Grossi, șeful AIEA, a scris ulterior pe Twitter că se află la Zaporojie unde s-a întâlnit cu președintele Zelenski, pentru a discuta despre securitatea centralei nucleare, controlată de forțele ruse dar ținută în funcțiune de personalul ucrainean.
„M-am întâlnit astăzi cu Zelenski în orașul Zaporojie și am discutat despre protejarea centralei și a angajaților acesteia. Am reiterat sprijinul deplin al AIEA pentru instalațiile nucleare ale Ucrainei”, a scris el.
Grossi a spus că va vizita centrala „pentru a evalua direct situația de securitate și securitate nucleară din instalație”.
Între timp, luptele grele au continuat în regiunea Donețk, a informat armata ucraineană, rușii menținând presiunea asupra orașului ruinat Bahmut, principala țintă a ofensivei Moscovei în estul Ucrainei.
Recruții și rezerviștii chemați la centrele militare vor avea concediu plătit la locul de muncă
Recruții și rezerviștii chemați la centrele militare pentru încorporare sau pentru clarificarea situației militare vor putea solicita concediu plătit la locul de muncă, se arată în hotărârea Guvernului din 7 martie, proiect care urmează să fie examinat la următoarea ședință a Parlamentului.
Hotărârea semnată de premierul Dorin Recean și contrasemnată de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, prevede că autoritățile publice, instituțiile publice și agenții economici, indiferent de tipul de proprietate, vor fi obligați:
- să acorde la solicitarea recruților chemați pentru încorporare un concediu plătit de cinci zile, pentru rezolvarea problemelor familiale și personale;
- să acorde recruților și rezerviștilor chemați la centrele militare pentru clarificarea situației militare un concediu plătit de cel mult trei zile.
Anterior, Armata Națională a anunțat că planifică să desfășoare în lunile aprilie, mai, iunie și septembrie exerciții cu rezerviștii.
Potrivit colonelului Octavian Druţă, exercițiile au ca scop verificarea aptitudinilor rezerviștilor și familiarizarea acestora cu echipamentul și armamentul din dotarea Armatei Naționale.
Persoanele care ar urma să participe la instruire vor fi informate prin ordine de chemare de către Centrele Militare Teritoriale și municipale, la locul unde au viza de reședință.
Acțiunile băncilor europene continuă să scadă, piețele financiare rămân nesigure
Acțiunile băncilor au continuat să scadă vineri, cea mai lovită fiind Deutsche Bank, cea mai mare bancă Germania, din cauza temerilor investitorilor că seria falimentelor bancare va continua.
În ultimele săptămâni, trei băncii medii din America s-au prăbușit iar în Elveția, UBS a trebuit să-și salveze rivala, Credit Suisse.
Costul asigurării depozitelor în cazul unui faliment bancar a crescut, în timp ce lira sterlină și euro s-au devalorizat în raport cu dolarul. În aceste vremuri financiar tulburi, scrie Bloomberg, investitorii se refugiază în investiții sigure, cum ar fi dolarul și obligațiunile de stat.
Indicele băncilor Euro Stoxx a scăzut cu 4,6%, iar indicele băncilor din Marea Britanie a scăzut cu 3,7%.
Jan von Gerich, analistul șef Nordea, a declarat pentru Reuters: „Lumea este precaută, nu vrea să intre în weekend cu riscuri”.
Situația, a continuat analistul de la Nordea, este încă „foarte volatilă și este prea devreme pentru a spune când se vor calma lucrurile”.
Acțiunile Deutsche Bank au scăzut pentru a treia zi consecutiv cu până la 15% și se tranzacționează în prezent cu 10% mai jos, după ce s-a scumpit brusc costul asigurării obligațiunilor sale împotriva riscului de neplată pentru următorii patru ani.
Paul van der Westhuizen, analist senior la Rabobank, a declarat că, deși banca germană a avut probleme, sunt diferențe fundamentale între Deutsche și Credit Suisse: „Deutsche Bank este o bancă care a avut propriile probleme cu autoritățile de reglementare, a cunoscut și volatilitatea profitului și a trecut printr-o restructurare.
Diferența fundamentală este că Deutsche a făcut profit în ultimele trimestre, în timp ce Credit Suisse nu avea nici o perspectivă de profit pentru 2023”, a spus expertul financiar pentru Reuters.
Acțiunile bancare au continuat să cadă vineri deși cancelarul german Olaf Scholz, președintele francez Emmanuel Macron și președinta Băncii Centrale Europene Christine Lagarde au încercat să asigure investitorii și publicul că sistemul bancar european este stabil.
Ruters relatează, citând oficialități europene, că Lagarde le-a spus liderilor UE, că sectorul bancar din zona euro este rezistent, cu rezerve solide de capital și lichidități. Ea a reamintit că sectorul bancar a fost reformat din temelii după criza financiară din 2008, când s-au luat o mulțime de măsuri de precauție. Mai mult, Lagarde a dat asigurări că în orice moment, Banca Centrală Europeană este pregătită să ajute cu lichidități băncile din zona euro.
Un pachet de sprijin pentru R. Moldova ar putea fi discutat la următorul summit al Consiliului European
Uniunea Europeană va continua să ofere R. Moldova „tot sprijinul în fața activităților destabilizatoare ale actorilor externi” și să susțină calea europeană a țării, se arată în concluziile Consiliului European, după întrunirea liderilor europeni din această săptămână, de la Bruxelles, la care au discutat, în mare parte, situația din Ucraina.
Mai mult, Comisia Europeană ar urma să prezinte un pachet de sprijin pentru R. Moldova, înainte de următoarea reuniune a Consiliului European.
În rezoluția de după summit-ul european din 23 martie, Uniunea Europeană se angajează să ajute în continuare R. Moldova să-și consolideze reziliența, securitatea, stabilitatea economia și aprovizionarea cu energie.
Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău și-a exprimat recunoștința pentru angajamentul Uniunii Europene de a ajuta R. Moldova, „în special, în contextul încercărilor unor actori externi de a destabiliza țara”.
Diplomația de la Chișinău reafirmă că R. Moldova este pe deplin angajată în calea sa de aderare la Uniunea Europeană.
Rusia promite răspuns „pe măsură” dacă Moldova îi aplică sancțiuni europene
Federația Rusă spune că va fi forțată să recurgă la „represalii” împotriva R. Moldova dacă aceasta se va alinia la sancțiunile impuse Moscovei de Uniunea Europeană din cauza invadării Ucrainei în urmă cu peste un an.
„Nu va fi alegerea noastră, ci un răspuns la pași neprietenoși”, a spus la 23 martie purtătoarea de cuvânt al Ministerului de Externe al F. Ruse, Maria Zaharova.
Ea nu a precizat cum anume ar putea riposta F. Rusă.
Mai înainte, ministrul de externe al R. Moldova, Nicu Popescu, reiterase într-un interviu la Europa liberă că Chișinăul s-a aliniat recent unui pachet de sancțiuni impuse Rusiei din cauza nerespectării drepturilor omului, și ar putea să se alinieze și la altele.
Popescu a spus că alinierea s-a făcut „la invitația UE”.
În replica ei din 23 martie, purtătoarea de cuvânt rusă Zaharova a spus că asemenea măsuri ar merge împotriva intereselor Moldovei însăși, dovedind că liderii de la Chișinău ar subordona țara intereselor străine.
Zaharova a criticat de asemenea recenta aprobare în parlamentul moldovean a legii referitoare la termenul „limba română”, care va înlocui în toate documentele oficiale expresia „limba moldovenească”.
Premierul român Nicolae Ciucă, în vizită la Chișinău. „România este avocatul nostru în toate instituțiile europene”
Aflat în prima sa vizită oficială în R. Moldova, premierul român Nicolae Ciucă a reafirmat sprijinul necondiționat al României pentru parcursul european al R. Moldova.
La Chișinău, Nicolae Ciucă s-a întâlnit cu președinta Maia Sandu și cu omologul său moldovean, Dorin Recean, premierul român fiind însoţit de miniștrii Apărării, Digitalizării, Energiei și Educaţiei.
Cei doi premieri au vorbit despre proiecte concrete precum renovarea și construcția de poduri peste Prut, deschiderea unor noi puncte de trecere frontieră, implementarea controlului coordonat la graniță, formarea personalului în diverse sectoare și dezvoltarea infrastructurii energetice dintre cele două state.
„Prin toate aceste proiecte, nu urmărim decât să facilităm procesul de aderare și conectare al R. Moldova cu spațiul european”, a spus Nicolae Ciucă, la conferința de presă comună cu Dorin Recean.
Premierii au convenit și acțiunile comune pentru implementarea programului de învățare a limbii române de către minoritățile naționale din R. Moldova, inclusiv populația adultă.
„Datorită susținerii și ajutorului din partea României, Uniunii Europene și statelor-membre, am reușit să trecem cu bine de iarnă. (...) România este avocatul nostru în toate instituțiile europene. Astfel, noi putem avansa în parcursul nostru european, în pofida provocărilor de securitate, generate de războiul brutal al Rusiei împotriva Ucrainei”, a spus Dorin Recean.
În context, cei doi premieri au fost întrebați de jurnaliști ce sprijin ar putea oferi Bucureștiul Chișinăului într-un „scenariu negru” în care Rusia și-ar extinde acțiunile militare în R. Moldova. Dorin Recean a răspuns că „nu trebuie să inflamăm un subiect atunci când nu este cazul. Și chiar nu este cazul”.
Nicolae Ciucă a spus că „România face demersuri în interiorul UE ca statele-membre și alți parteneri strategici să continue să acorde atenție și sprijin necesar pentru a putea menține stabilitatea guvernamentală, economică și socială din R. Moldova”.
La începutul săptămânii, mai mulți miniștri europeni de Externe, printre care și cel al României, Bogdan Aurescu, au propus, la întâlnirea lor de la Bruxelles, ca UE să creeze un regim de sancțiuni împotriva oligarhilor implicați în „acțiunile de destabilizare” din R. Moldova, pe fondul temerilor tot mai mari ale autorităților de la Chișinău legate de interferența Rusiei.
Patriarhul ecumenic: Biserica Ortodoxă Rusă are o parte de vină pentru „crimele” din Ucraina
Șeful spiritual al creștinilor ortodocși din lume a declarat miercuri că puternica Biserică Ortodoxă a Rusiei împărtășește responsabilitatea pentru conflictul din Ucraina, dar că el este gata să ajute la „regenerarea spirituală postbelică a Rusiei.
Comentariile Patriarhului Ecumenic Bartolomeu citate de agenția de presă Reuters sunt o critică la adresa Patriarhului rus Kirill, care a binecuvântat deschis și foarte vocal invazia Moscovei în Ucraina, divizând astfel Biserica Ortodoxă mondială.
Bartolomeu, care în 2019 a stârnit protestele Moscovei pentru că a recunoscut Biserica Ortodoxă a Ucrainei nou-înființate, a declarat că autoritățile ruse folosesc Biserica ca pe „o unealtă ca să-și atingă obiectivele lor strategice”.
„Biserica și conducerea de stat din Rusia au cooperat la crima de agresiune și împart t responsabilitatea pentru crimele care au rezultat, cum ar fi răpirea șocantă a copiilor ucraineni", a declarat el la o conferință organizată în parlamentul Lituaniei.
Săptămâna trecută, Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin, acuzându-l de crimă de război pentru deportarea ilegală a sute de copii din Ucraina. Rusia spune că copiii au fost mutați din Ucraina pentru propria lor siguranță. Aceasta neagă că a comis abuzuri ale drepturilor în Ucraina.
„Dialogul nostru interreligios trebuie să se concentreze asupra modalităților de a rezista și de a neutraliza capacitatea conducerii Patriarhiei Moscovei de a submina unitatea și de a legitima din punct de vedere teologic un comportament criminal”, a declarat Bartolomeu.
Biserica Ortodoxă Rusă nu a făcut niciun comentariu până la această oră.
„Biserica-mamă”
Patriarhul ecumenic își are sediul la Istanbul și este văzut ca „primul între egali” în Biserica Ortodoxă, care are aproximativ 260 de milioane de adepți în întreaga lume, dintre care aproximativ 100 de milioane în Rusia.
„Biserica mamă a Constantinopolului este pregătită să își ajute, din nou, copiii din Ucraina și Rusia, așa cum a făcut-o în multe alte ocazii în trecut", a spus el. Biserica folosește încă numele grecesc antic de Constantinopol pentru Istanbul.
„Este datoria noastră creștină comună să folosim forțele dialogului pentru a-i readuce pe frații și surorile noastre rusești în comunitatea noastră de valori comune”, a spus el, subliniind nevoia de „regenerare spirituală” atât în Rusia, cât și în Ucraina.
Putin, puternic susținut de Patriarhul Kirill, prezintă invazia Moscovei în Ucraina ca pe o ripostă defensivă împotriva a ceea ce consideră a fi un Occident agresiv și decadent care este hotărât să distrugă Rusia și cultura sa.
Ucraina spune că Rusia duce un război de agresiune neprovocat, menit să pună mâna pe pământ și să-i zdrobească independența.
Chișinăul spune că Tiraspolul „politizează problemele”, iar dialogul „5+2” e în impas
Vicepremierul pentru reintegrare Oleg Serebrian s-a întâlnit cu reprezentantul permanent al Federației Ruse la OSCE, ambasadorul Alexandr Lukașevici, și cu reprezentantul special al Federației Ruse în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană, ambasadorul Vitalii Treapițîn.
Potrivit unui comunicat al Biroului politici de reintegrare, părțile au discutat situația actuală a procesului de negocieri privind reglementarea transnistreană, temele curente de pe agenda discuțiilor, inclusiv poziția Chișinăului pe marginea acestora.
Viceprim-ministrul Oleg Serebrian le-a spus reprezentanților Federației Ruse că „Tiraspolul politizează exagerat majoritatea problemelor și nu contribuie la depășirea acestora”, reiterând că activitatea formatului de negocieri ,,5+2” se află într-un impas prelungit urmare a războiului din Ucraina.
Biroului politici de reintegrare mai precizează că în cadrul întâlnirii a fost evocată „necesitatea evitării focarelor de tensiune inutile” și renunțării la declarații „ce răspândesc incertitudine și panică în opinia publică”.
„Tiraspolul trebuie să accepte un dialog constructiv, menit să conducă la reintegrarea țării, la soluționarea problemelor economice și sociale ale cetățenilor și la restaurarea statului de drept în stânga Nistrului”, notează biroul în comunicat.
Potrivit informațiilor, Chișinăul și-a exprimat speranța că Federația Rusă va sprijini și în continuare formula de reglementare pașnică a conflictului transnistrean, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, în hotarele recunoscute de comunitatea internațională.
Rusia, China și un „parteneriat fără limite”
Parteneriatul dintre Rusia și China este „la un nivel niciodată atins” dar nu se îndreaptă împotriva nici unei alte țări, se arată în declarația comună dată de președinții Vladimir Putin și Xi Jinping.
Președintele chinez Xi Jinping și-a încheiat vizita oficială de trei zile în Rusia, gândită să cimenteze „cooperarea strategică” între Beijing și Moscova și să semnaleze că Rusia și președintele Vladimir Putin nu sunt izolați pe scena internațională, la mai bine de un an de la lansarea invaziei din Ucraina.
A fost prima vizită a lui Xi în Rusia în ultimii patru ani și a venit la numai două zile după ce Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele lui Putin, pentru crime de război comise prin deportarea în Rusia a multor copii din Ucraina.
Putin a calificat discuțiile cu omologul chinez drept „reușite și constructive”, în timp ce Xi a spus că unul dintre acordurile semnate de cei doi lideri aduce relațiile bilaterale într-o „nouă eră” a cooperării.
„Am semnat o declarație privind aprofundarea parteneriatului strategic și a legăturilor bilaterale care intră într-o nouă eră”, a spus Xi în urma discuțiilor cu Putin din 21 martie menite să cimenteze parteneriatul „fără limite”, pe care cei doi lideri l-au anunțat cu doar câteva săptămâni înainte ca Rusia să invadeze Ucraina în februarie 2022.
Despre războiul din Ucraina, Xi a spus că Beijingul sprijină o rezoluție diplomatică a conflictului.
China și războiul din Ucraina
„Suntem ghidați de principiile Națiunilor Unite... și promovăm o reglementare pașnică” a conflictului din Ucraina, a spus Xi. „Suntem întotdeauna pentru pace și dialog”, a adăugat el, reiterând „poziția neutră” a Chinei față de Ucraina.
O poziție etichetată de mulți analiști occidentali drept „neutralitate pro-rusă”, ceea ce înseamnă că Beijing-ul nu condamnă deschis invazia Rusiei în Ucraina, sprijină diplomatic și economic Rusia dar nu și direct, cum ar fi cu livrări de arme.
China a schițat un proiect de acord de pace în 12 puncte, primit cu mult scepticism de țările occidentale, pentru că reflectă multe din punctele de vedere ale Moscovei. Inițial, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că propunerea chineză ar putea fi discutată, dar Kievul nu va renunța la revendicarea de a-și restabili integritatea teritorială în granițele din 1991 (ceea ce include și peninsula Crimeea).
Privire de la Washington
Purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, John Kirby, a respins eforturile de mediere ale lui Xi, declarând că China nu are o poziție imparțială cu privire la război.
Kirby le-a mai spus reporterilor de la Casa Albă că nimic din ceea ce a ieșit din întâlnirea Xi-Putin nu a indicat că războiul se va termina în curând.
În opinia lui Kirby, este evident că Putin încearcă să convingă China să-i livreze arme și muniții. „Din ce face domnul Putin... se vede că are probleme legate de resurse” și că încearcă să le depășească, a spus Kirby.
Kirby a adăugat că unul dintre motivele pentru care Statele Unite se opune încetării focului în acest moment este că i-ar da timp lui Putin să rezolve eventual problema resurselor.
Nu există nicio dovadă că China ar fi acceptat să livreze Rusiei arme letale, a declarat pe de altă parte secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, pe 21 martie, la Bruxelles. Țările occidentale au avertizat China că riscă sancțiuni economice severe dacă sprijină militar Rusia.
Este China partenerul care domină?
În timpul vizitei, Xi a adus un omagiu „discuțiilor constructive” pe care le-a purtat cu Putin, referindu-se la extinderea cooperării comerciale și economice cu Rusia, inclusiv la exportul mai multor produse electronice chinezești.
Putin a spus că Rusia își va mări livrările de gaze spre China, se planifică și construirea unui nou gazoduct. Cele două țări își vor extinde și cooperarea în domeniul infrastructurii, prin construirea de noi drumuri și poduri.
Declarația comună dată publicității de cei doi președinți subliniază că parteneriatul strategic, în plină dezvoltare, dintre cele două țări a atins cel mai înalt nivel vreodată. Se precizează totodată că acest parteneriat nu este îndreptat împotriva nici unei alte țări și nici nu constituie o „alianță militaro-politică”.
Relațiile dintre Rusia și China „nu constituie un bloc, nu au un caracter de confruntare și nu sunt îndreptate împotriva țărilor terțe”, se arată în comunicatul comun.
Pavel Prianikov, un blogger rus de succes, este citat de The Guardian cu aprecierea că „din primele minute ale întâlnirii a părut că Xi se simte la comandă”.
Deși vizita lui Xi vine într-un moment în care dependența Rusiei de China a crescut mult – diplomatic dar mai ales economic, pe fundalul războiului din Ucraina și al sancțiunilor internaționale - comentatorii apropiați de Kremlin s-au grăbit să sublinieze că întâlnirea a fost între doi egali.
„Rusia și China sunt parteneri egali și aproape aliați”, a spus Serghei Markov, fost consilier la Kremlin și comentator politic.
„Prin urmare, dacă citiți comentarii că China ar domina Rusia, să știți că aceasta este răstălmăcirea Occidentului.”
Igor Grosu: Bibliotecă modernă în locul celei cedate Mitropoliei Basarabiei și pașapoarte diplomatice pentru toți liderii religioși
Autoritățile vor construi o bibliotecă modernă, „cu condiții bune pentru păstrarea patrimoniului” în locul blocului doi al Bibliotecii Naționale, care ar urma să fie oferit Mitropoliei Basarabiei, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu, unul dintre autorii inițiativei, într-un interviu la Europa Liberă.
„Trebuie să avem și toate elementele de tehnologii informaționale, de spații pentru dezbateri publice, pentru prezentare – spații expoziționale. Există un edificiu început în zona Telecentrului, în zona Academiei de Științe, îmi spuneau colegii. E nevoie de investiții acolo, e nevoie pentru început de un proiect, probabil”, a spus Grosu.
El crede că Mitropolia Basarabiei merită să-i fie oferită gratuit clădirea pentru că „a fost prezentă foarte activ în R. Moldova, chiar dacă nu a beneficiat de o atenție egală din partea autorităților”, dar precizează că „este vorba de o excepție, și nu despre retrocedare”.
Grosu confirmă că deputații PAS care au propus acest proiect de lege vor organiza consultări publice, așa cum anunțase președinta Maia Sandu, dar insistă că fondurile de carte ale Bibliotecii Naționale au nevoie de spații de depozitare mai bune.
„Categoric. Trebuie să se discute. Dar fiecare bibliotecă recent construită, oricum, e mai bună decât oricare bibliotecă construită cu câțiva ani în urmă (...) Ceea ce azi e modern, peste jumătate de an poate fi depășit”, a explicat președintele Parlamentului.
GALERIE FOTO | Ce se găsește în blocul Bibliotecii Naționale pe care statul vrea să-l ofere Mitropoliei Basarabiei
Grosu a evitat să spună cine anume a venit cu ideea acestui proiect, menționând doar că „au fost discuții și la fracțiune”, după care s-a decis să se meargă „pe această cale”.
Inițiativa a fost criticată în spațiul public pentru modul în care ar putea fi aplicată, prin derogare de la lege, și pentru că ar presupune că fondurile Bibliotecii Naționale, în special de carte veche și rară, ar trebui să fie mutate într-un spațiu de păstrare adecvat.
„Nu facem jocuri cu biserica”
În același interviu, Igor Grosu a spus că partidul de guvernământ (PAS) este dispus să analizeze posibilitatea de a oferi pașapoarte diplomatice și liderilor altor culte religioase din R. Moldova, și nu doar ai celor două biserici ortodoxe.
„Să poată beneficia, dacă au nevoie de astfel de pașapoarte, și liderii altor culte religioase, nu văd în asta o problemă. Statutul lor presupune o anumită mobilitate”, a menționat spicherul.
Unii activiști și juriști spuneau că decizia parlamentarilor de a-i oferi Mitropolitului Basarabiei dreptul de a obține pașaport diplomatic, pentru a-l pune în „condiții egale” cu Mitropolitul Moldovei, favorizează cele două mitropolii.
„Dacă pe noi poți să ne învinuiești de jocuri cu biserica... Noi, după cum vedeți, nu prea apărem, nu avem moda aceasta să batem mătănii cu camera video lângă noi, cum o făceau predecesorii noștri”, s-a apărat Igor Grosu.
Igor Grosu: „Vom face tot posibilul să avem un CSM funcțional într-o săptămână-două”
Parlamentul „se va mișca foarte repede” pentru a-i numi pe cei șase reprezentanți ai societății civile, astfel încât „într-o săptămână-două” Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) să devină funcțional, a anunțat președintele Parlamentului, Igor Grosu, într-un interviu la Europa Liberă.
„O să facem tot posibilul să avem un CSM funcțional cât mai repede. Următoarea ședință este săptămâna viitoare. Dacă totul este gata... Ce trebuie acolo? De ordin tehnic, dosarele să fie expediate la Parlament din partea comisiei care se ocupă cu evaluările candidaților, atunci noi o să ne mișcăm foarte repede”, a spus Grosu.
El s-a arătat dezamăgit de faptul că, la adunarea lor generală, din 17 martie, judecătorii nu și-au ales reprezentanții în CSM și a calificat tergiversarea reformelor din justiției drept o „sabotare a procesului de integrare europeană”.
„Faptul că a fost întreruptă adunarea mă face să gândesc că cei care au decis acest lucru nu văd urgența și necesitatea schimbărilor din justiție. Asta vine în disonanță totală cu ce vad, simt și cer cetățenii, ce vedem și cerem noi, politicienii. Noi n-o să așteptăm până o să se trezească și o să revină cumva domnii și doamnele judecători. O parte din membrii CSM sunt non-judecători și sarcina de a-i vota și desemna revine Parlamentului. Noi o să mergem înainte”, a declarat spicherul.
Convocat luni, 20 martie, în legătură cu ceea ce președinta Maia Sandu a numit „situație excepțională în justiție”, Consiliul Suprem de Securitate a recomandat Parlamentului să facă un nou CSM funcțional în 30 zile și să creeze, în decurs de trei luni, o instanță specializată în dosarele de mare corupție și în cazurile de corupție din sistemul judecătoresc.
În CSM ar urma să intre șase judecători și șase reprezentanți ai societății civile. După ce majoritatea membrilor din actuala componență și-au dat demisia, în consiliu a rămas o singură judecătoare, Nina Cernat de la Curtea de Apel Chișinău. Cererile de demisie ale altor patru magistrați intră în vigoare pe 3 aprilie.
Deputata PAS, Olesea Stamate, președinta comisiei juridice din Parlament, a explicat că pentru ca CSM să fie funcțional ar fi nevoie de două treimi din numărul total al membrilor, ceea ce ar însemna opt din 12.
Deocamdată, comisia pre-vetting a promovat doar trei candidați din partea societății civile: Ion Guzun, Tatiana Ciaglic și Alexandru Postică.
Alegerea unui nou CSM, în urma unei evaluări extraordinare a averilor și intereselor candidaților, este un obiectiv-cheie al președintei Sandu și al guvernării PAS. În acest fel, PAS își propune să curețe justiția de persoane compromise. Reforma justiției este și prima din cele nouă condiții înaintate de Comisia Europeană pentru ca R. Moldova să deschidă negocierile de aderare la Uniunea Europeană.
Ministrul Energiei, împotriva reluării livrărilor de gaze rusești pentru malul drept al Nistrului
Ministrul Energiei, Victor Parlicov, susține că Moldovagaz nu a informat Guvernul că a livrat o parte din gazele cumpărate de la concernul rus Gazprom către consumatorii de pe malul drept al Nistrului. „Poziția Guvernului este că gazele naturale pentru malul drept trebuie achiziționate de la Energocom”, a spus el.
Ministrul a explicat, într-o conferință de presă, că Moldovagaz ar trebui să cumpere gaze pentru malul drept de la Energocom ca întreprinderea să aibă suficienți bani pentru a achiziționa gaze naturale mai ieftine de pe piața SPOT.
Potrivit lui Victor Parlicov, prețul gazelor de la Gazprom este aproape echivalent cu cel mediu al celor pe care R. Moldova le are în stocuri, puțin peste 1.000 de dolari pentru o mie de metri cubi.
„Mai sunt rezerve și vom mai cumpăra, pentru a nu rata posibilitatea de a dilua acele stocuri de care dispunem cu gaz mai ieftin”, a mai spus ministrul Energiei.
Moldovagaz a explicat, într-un comunicat emis astăzi, că volumul de gaze naturale consumat în stânga Nistrului s-a redus din cauza temperaturilor mai ridicate din ultima perioadă, dar și pentru că Energocom a procurat mai puțină energie electrică de la Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan.
Gazele contractate se acumulau pe contul de echilibrare operațională (OBA) din punctele de interconectare ale sistemelor de transport de gaze ale Ucrainei și R. Moldova, contrar prevederilor acordului de interconectare semnat de operatori.
„Pentru a nu admite încălcarea condițiilor contractuale cu Gazprom, SA Moldovagaz a preluat gazele naturale nepreluate de SRL Tiraspoltransgaz în decursul a patru zile a câte 500.000 m3/zi”, a precizat Moldovagaz.
Tot astăzi, Moldovagaz și Tiraspoltransgaz au decis, într-o ședință comună, că, începând din 22 martie, volumul de gaze naturale contractat de la Gazprom va fi livrat integral în stânga Nistrului. De asemenea, Moldovagaz va solicita Gazprom să revizuiască volumul de gaze naturale livrat zilnic consumatorilor de pe malul stâng.
Gazele naturale procurate de Moldovagaz din ultimele luni au fost în totalitate livrate pe malul stâng al Nistrului. În schimb, Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan din regiunea transnistreană a acoperit o parte din necesarul de energie electrică pentru consumatorii de pe malul drept al Nistrului.
Termene-limită pentru justiție de la Consiliul Suprem de Securitate
După ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS), convocată în legătură cu „situația excepțională în justiție”, președinta Maia Sandu a cerut ca un nou Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) să fie funcțional în 30 de zile și să fie creată, în decurs de trei luni, o instanță care ar examina cazurile de corupție mare și cele din sistemul judecătoresc.
Maia Sandu a spus, într-un briefing, că CSS (un organ consultativ) recomandă Parlamentului să numească membrii non-judecători ai CSM dintre candidații care au trecut de pre-vetting, astfel încât din aceștia să fie creat CSM „indiferent de ce decid judecătorii”. Președinta a trasat și un termen-limită: „CSM va trebui să fie funcțional în 30 de zile”.
Reprezentanții societății civile constituie jumătate din cei 12 membri ai CSM, fiind numiți de Parlament. După cum a explicat la scurt timp deputata PAS, Olesea Stamate, președinta Comisiei juridice, cvorumul necesar la CSM este de 2/3 din membrii în exercițiul funcției. Având în vedere că mandatul judecătoarei Nina Cernat, singura care nu și-a dat demisia din CSM, rămâne în vigoare până la alegerea unor noi membri din partea judecătorilor, „CSM va deveni funcțional în momentul numirii de către Parlament a celor șase membri din rândul societății civile”, a scris Stamate pe Facebook.
CSS mai recomandă Parlamentului să pună la punct cadrul legal pentru crearea Curții Anticorupție, care ar trebui să fie funcțională în trei luni și ar trebui să se ocupe de dosarele de corupție mare și de cazurile de corupție din sistemul judecătoresc.
Președinta a criticat felul în care s-a desfășurat Adunarea Judecătorilor din 17 martie, reclamând că ședința a fost întreruptă, deși regulamentul nu o permite, sau că a fost prezidată de persoane aflate în conflict de interese. „Justiția a putrezit și nu se poate vindeca”, a acuzat șefa statului.
„E timpul să aducem în sistemul judecătoresc tineri care au învățat bine, educați, onești, și nu rude ale judecătorilor corupți, promovate nu pe merite, dar pe interese personale și corupte”, a mai spus Maia Sandu.
La adunarea lor din 17 martie, judecătorii urmau să aleagă noi membri pentru CSM, dar au decis să amâne ședința până pe 28 aprilie și au promis să elaboreze o declarație comună despre poziția lor „principială” cu privire la reformele din justiție, elaborate și aplicate de guvernarea PAS.
Doar cinci candidați din rândurile judecătorilor au promovat evaluarea prealabilă sau pre-vetting-ul, prin care averile și interesele judecătorilor sunt verificate de o comisie de experți din afara sistemului de justiție. Alți 18 judecători-candidați au fost descalificați de comisia pre-vetting și au contestat deciziile la Curtea Supremă de Justiție. Instanța s-a pronunțat, deocamdată, în privința a doi dintre ei, lăsând în vigoare hotărârile comisiei pre-vetting.
Curtea Internațională de la Haga a emis mandat de arestare împotriva lui Putin, acuzat de crime de război în Ucraina
Curtea Penală Internațională (CPI) a emis un mandat de arest pe numele președintelui Rusiei, Vladimir Putin, pentru deportarea ilegală de copii din Ucraina, ceea ce este o crimă de război.
Pasul făcut de CPI a fost salutat drept „istoric” la Kiev, în timp ce purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe a atras atenția că este o decizie irelevantă, atâta timp cât Rusia nu recunoaște Curtea Penală Internațională.
CPI a precizat într-un comunicat că a emis un mandat de arestare și pe numele Mariei Lvova-Belova. Ea este comisarul prezidențial pentru drepturile copilului, și se consideră că lucrează direct sub conducerea lui Putin. Potrivit oficialilor americani, ea a supravegheat deportarea „a mii” de copii ucraineni în Rusia.
„Maria Lvova-Belova s-a ocupat în mod special de adoptarea forțată a copiilor ucraineni în familiile rusești, de așa-numita „educație patriotică” a copiilor ucraineni, de modificarea legilor pentru ca acestor copii să li se acorde cetățenia rusă în timp record, și de îndepărtarea deliberată a copiilor ucraineni de către forțele rusești de ocupație”, preciza ministerul american de Finanțe pe 15 septembrie, când a trecut-o pe Lvova-Belova pe lista de sancțiuni.
Vladimir Putin și Maria Lvova-Belova sunt suspectați că „au săvârșit actele în mod direct, împreună cu alții și/sau prin alții”, se mai spune în declarație CPI.
În document se mai arată că Putin „nu a reușit să-și exercite controlul în mod corespunzător asupra subordonaților civili și militari care au comis actele sau a permis săvârșirea acestora, și care se aflau sub autoritatea și controlul său efectiv, în conformitate cu responsabilitatea superioară ce-i revine”.
„Există motive rezonabile să credem că fiecare suspect poartă responsabilitatea pentru crima de război de deportare ilegală a populației și cea de transfer ilegal de populație din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă, în prejudiciul copiilor ucraineni”, se mai arată în comunicatul CPI din 17 martie.
Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a numit mandatul „irelevant”, deoarece Rusia nu a ratificat Tratatul de la Roma care stă la baza Curții Penale Internaționale, motiv pentru care nici „nu are vreo obligație” juridică.
„Rusia nu cooperează cu acest organism, așa că orice „fițuică” de arest emisă de Curtea Penală Internațională este pentru noi nulă din punct de vedere juridic”, a mai spus ea.
Probabil că mandatul de arest îi va diminua lui Putin statura în cercurile internaționale, dar nu este clar cum ar putea fi pus în practică.
„Este un moment important în procesul de justiție al Curții... Judecătorii au emis mandate de arestare, execuția depinde acum de cooperarea internațională”, a declarat președintele CPI, judecătorul Piotr Hofmanski.
Deși șansele ca Putin să fie adus în fața justiției sunt extrem de mici, procurorul general ucrainean, Andriy Kostin, a salutat acțiunea CPI drept „istorică”.
„De acum înainte, președintele rus are statutul oficial de suspect în comiterea unei crime internaționale”, a spus el într-un comunicat. „Aceasta este o decizie istorică pentru Ucraina și pentru întregul sistem de drept internațional”.
Organizația internațională pentru drepturile omului, Human Rights Watch (HRW) a documentat deportarea de civili ucraineni și le-a numit „o încălcare gravă a legilor războiului care constituie crime de război și potențiale crime împotriva umanității”. HRW a spus că mandatul împotriva lui Putin este „primul pas pentru a pune capăt impunității de care s-au bucurat cei care au comis atrocități împotriva Ucrainei”.
CPI a explicat că de regulă, mandatele de arest sunt ținute secret, pentru a proteja victimele și martorii și pentru a nu periclita o investigație. În cazul de față însă, faptele incriminate au loc și acum, așa că s-a decis publicarea unei știri despre mandate, în speranța că vor fi percepute ca un avertisment și vor „contribui la prevenirea comiterii de noi infracțiuni”.
Cine ar putea judeca crimele de război comise de forțele ruse în Ucraina?
Autoritățile ucrainene au înregistrat deja (februarie 2023) peste 71.000 de presupuse crime de război comise de trupele rusești.
La Haga va fi creat la primăvară un Centru Internațional pentru judecarea Crimelor de Război comise în Ucraina (ICPA).
- Coordonat de Curtea Penală Internațională și Eurojust, structura UE pentru cooperare în domeniul justiției penale.
Curtea Penală Internațională (ICC) – conduce deja o echipă internațională, formată din experții din peste 20 de țări, care examinează dovezile.
- Rusia a semnat acordul de la Roma din 2000, care a stabilit crearea CPI dar nu l-a ratificat. În 2016, președintele rus Vladimir Putin a decis înghețarea procesului de ratificare.
- Ucraina este membră CPI. Crimele de război, actele de genocid sau crimele împotriva umanității și comise pe teritoriul țării pot fi judecate de CPI.
- CPI nu va putea judeca crima de agresiune (lansarea unei agresiuni militare deliberate) comisă de ruși, pentru că Rusia nu este membră CPI. Este considerată de juriști crima din care derivă toate celelalte crime.
- Posibilii agresori ruși nu vor putea fi obligați să apară în fața tribunalului, pentru că au imunitate internațională.
Tribunale ucrainene – ar putea judeca dar nu-i vor putea aduce în tribunal pe rușii acuzați de diverse crime. Fiind tribunale ucrainene, s-ar putea ca verdictele să nu fie considerate echitabile de comunitatea internațională.
Tribunale mixte: formate din judecători ucraineni și internaționali. Ar prezenta aceleași dezavantaje ca un tribunal local.
Tribunal special pentru crime de agresiune, creat printr-un acord între Ucraina și Națiunile Unite, dar ocolind Consiliul de Securitate ONU, în care Rusia are drept de veto.
- Ar putea fi înființat prin decizia Adunării Generale ONU (UNGA).
- Ar putea cere ridicarea imunității politicienilor de rang înalt. În baza legislației internaționale, liderii lumii nu se bucură de imunitatea dacă sunt judecați pentru crime grave, de un tribunal reprezentând comunitatea internațională.
- Există un precedent, așa-numitul „Tribunal al Khmerilor Roșii” din Cambodgia, creat în 1997, printr-o rezoluție a Adunării Generale ONU.
Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Indivizi sau state ar putea înainta plângeri civile. Rusia însă nu mai este parte a Convenției Europene pentru Drepturile Omului din septembrie 2022.
(Sursă: Rikard Jozwiak, „Wider Europe Briefing”, RFE/RL)
Judecătorii au amânat alegerea membrilor CSM | Maia Sandu vorbește despre o „situație excepțională în justiție”
Președinta Maia Sandu a convocat pentru luni, 20 martie, Consiliul Suprem de Securitate, după ce Adunarea Generală a Judecătorilor, convocată astăzi, a amânat, până pe 28 aprilie, alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
„Înțeleg că judecătorii au decis, totuși, să blocheze curățarea justiției și să pună în continuare piedici în calea restaurării dreptății în Moldova. Anunț că voi convoca pentru ziua de luni, la ora 14:00, Consiliul Suprem de Securitate în legătură cu situația excepțională din justiție”, a anunțat șefa statului.
Convocată pentru prima dată după mai bine de 3 ani, Adunarea Generală a Judecătorilor urma să aleagă patru membri ai CSM din rândul judecătorilor. Ședința la care au participat 330 din totalul de 425 de magistrați a durat aproximativ cinci ore.
În luările lor de cuvânt, judecătorii au discutat problemele din sistem, cum ar fi volumul mare de lucru sau deficitul de asistenți și grefieri, cauzat de salariile mici ale acestor funcționari.
Magistrații au vorbit și despre propriile salarii. Ei au spus că guvernarea ignoră hotărârea Curții Constituționale de la sfârșitul anului trecut, care prevede că lefurile judecătorilor ar trebui să fie recalculate luând în considerare creșterea inflației.
Au criticat reforma justiției
Câțiva judecători au criticat reformele inițiate de guvernarea PAS, inclusiv evaluarea extraordinară a candidaților la CSM și a judecătorilor Curții Supreme de Justiție (pre-vetting-ul și vetting-ul), pe care o percep drept „umilitoare”.
„Dacă hoții au intrat în casă, nu dai foc la casă ca să scapi de hoți”, a spus Victoria Sanduța de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.
Într-un final, la propunerea președintelui ședinței, judecătorului CSJ Anatolie Țurcanu, magistrații au decis că vor elabora o declarație comună în care își vor expune opiniile privind situația din justiție și au întrerupt adunarea până pe data de 28 aprilie.
Magistrații au decis să amâne și alegerea membrilor CSM. Motivul principal, invocat la adunare, ține de contestațiile depuse la CSJ de judecătorii care nu au promovat pre-vetting-ul, ca să li se ofere și lor șansa să candideze, alături de cei cinci magistrați acceptați în concurs: Livia Mitrofan, Maria Frunze, Ioana Chironeț, Vasile Șchiopu și Sergiu Caraman.
Potrivit legii, CSM - organul de autoadministrare al judecătorilor - este compus din șase magistrați, aleși la Adunarea Generală a Judecătorilor, și șase reprezentanți ai societății civile, numiți de Parlament.
Din cei șase jucători, patru trebuie să fie din instanțele de fond, unul - dintr-o Curte de Apel și încă unul - de la CSJ. Toți cei cinci candidați care au trecut pre-vetting-ul activează în instanțele de fond.
Mitropolia Basarabiei va avea Catedrală Mitropolitană la Chișinău
Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, parohia preotului Petru Buburuz, va deveni Catedrala Mitropoliei Basarabiei din Chișinău.
Viitoarea catedrală se află în stadiu de finalizare și „reprezintă un simbol indiscutabil al creștinismului românesc de pe cele două maluri ale Prutului”, a scris pe pagina sa de Facebook ambasadorul României în R. Moldova, Cristian-Leon Țurcanu, după ce a vizitat biserica.
Consilierul Mitropoliei Basarabiei, arhidiaconul Maxim Sturza, a confirmat Europei Libere această informație. Potrivit lui, biserica se construiește din 1994 și încă de atunci s-ar fi decis că va a avea statut de catedrală, însă despre asta nu s-a anunțat public până acum.
„Acolo va conduce slujiri Mitropolitul Petru, fix așa cum o face și Mitropolitul Vladimir în Catedrala Mitropoliei Moldovei”, a explicat Sturza.
Mitropolia Basarabiei face parte din Biserica Ortodoxă Română şi are reşedinţa la Chişinău. A fost reactivată în 1992. Timp de 10 ani, nu a fost recunoscută de autoritățile de la Chișinău și a fost înregistrată abia după o decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului.
La sfârșitul anului trecut, Parlamentul de la Chișinău i-a oferit Mitropolitului Basarabiei dreptul de a deține pașaport diplomatic, pentru a-l pune pe picior de egalitate cu Mitropolitul Moldovei, subordonată canonic Patriarhiei Moscovei.
Asta în condițiile în care ambii capi de biserici ortodoxe au deja acte similare, eliberate de alte țări, ceea ce este interzis de lege, fiind și singurii reprezentanți ai unor culte religioase care beneficiază de acest privilegiu.
Recent, un grup de deputați PAS a înaintat în Parlament un proiect de lege care prevede că sediul fostului Seminar Teologic din Chișinău (acum o aripă a Bibliotecii Naționale a R. Moldova) va fi transmis cu titlu gratuit, prin derogare de la lege, din proprietatea statului în cea a Mitropoliei Basarabiei.
Inițiativa a stârnit dezbateri în spațiul public. Oameni de cultură s-au arătat îngrijorați de soarta colecțiilor speciale, inclusiv de carte veche și rară, care se află în blocul doi al bibliotecii. Mitropolia Basarabiei a dat asigurări că nu-i va schimba destinația și că va restaura monumentul de arhitectură și istorie.
