Linkuri accesibilitate

30 de ani de „Revoluții colorate”


Revizionismul istoric ia o întorsătură modernă după ce media pro-Kremlin a etichetat evenimentele care au avut loc în 13 ianuarie 1991 la Vilnius drept o „Revoluție colorată”.

O trâmbiță altfel mediocră a dezinformării de stat pro-Krmelin, „BaltNews” a făcut ceva remarcabil în noiembrie trecut. Într-un singur titlu - „Prima Revoluție colorată din URSS a avut loc în Lituania” - a reușit să strîngă la un loc toate principiile de bază ale dezinformării pro-Kremlin.

Într-adevăr, titlul, urmat de un „interviu” cu un fost specialist în propagandă din armata sovietică. a bifat toate căsuțele propagandei:

- angajarea în revizionism istorit - bifat;

- discreditarea mișcărilor democratice prin etichetarea lor drept „Revoluții colorate” orchestrate - bifat;

- bătînd la cap ani de zile cu aceleași scenarii de deinformare - bifat!

Acum 30 de ani, pe 13 ianuarie 1991, mii de lituanieni s-au adunat în fața turnului TV, a Radioteleviziunii și a clădirii Parlamentului, pentru a se opune trupelor sovietice trimise să zdrobească independența Lituaniei. Ziua Apărătorilor Libertății, cum e cunoscută acum, a fost unul din momentele cheie care au dus la disoluția Uniunii Sovietice. Trei decade mai tîrziu, e o țintă majoră a dezinformării pro-Kremlin.

Protestatar pașnic în fața unui tanc sovietic lal Vilnius, ianuarie 1991
Protestatar pașnic în fața unui tanc sovietic lal Vilnius, ianuarie 1991

Statele Baltice în centrul atenției

Potrivit instituțiilor media pro-Kremlin, independeța statelor baltice e o neplăcere istorică, sau un „complot” american în cel mai bun caz. Săptămâna aceasta am văzut articole care pretind că statele baltice primesc prin fax de la departamentul de stat american instrucțiuni despre cum să reacționeze la principalele evenimente internaționale, că Statele Unite cer Lituaniei să cumpere gaz american și că Lituania, vinovată de răcirea relațiilor cu Rusia, nici măcar nu e un stat independent!

Ar putea să suprindă, deci, că Lituania, împreună cu Polonia și Ucraina – care potrivit media pro-Kremlin nu are nici un fel de agendă politică cu sens – au fost acuzate ce își continuă presupusa lor imolicare activă în Belarus. Dar în lumea dezinformării pro-Kremlin, logica și consecvența sînt opționale.

Revoluție colorată în America

Neconstrînsă de fapte, media pro-Kremlin folosește porecla „revoluție colorată” ori de cîte ori dorește să submineze mișcările democratice din lume. De obicei, o „revoluție colorată” înseamnă că forțe externe maligne - cel mai frecvent Statele Unite - alimentează proteste populare. Am văzut astfel de acuzații în cazul Ucrainei, Georgiei, Armeniei, Hong Kong și Belarus.

Săptămâna aceasta, după atacarea clădirii Capitoliului din Washington de către o mulțime furioasă, televiziunea rusă controlată de stat a revenit la clișeul familiar și a încercat să-și convingă audiența internă că o revoluție colorată, orchestrată de „mlaștina Washington”, a avut loc chiar în Statele Unite. Multiple instituții pro-Kremlin operînd în spaniolă, engleză și alte limbi au răspândit mesajul și au pretins că „statul paralel” a orchestrat fruada electorală și i-a atras pe protestatari în clădirea Capitoliului pentru a impune un sistem monopartinic în Statele Unite și să înceapă o eră a fascismului neo-liberal. Conceptele de dezinformare de „mlaștină” și „stat paralel” nu au fost inventate de media pro-Kremlin, și cu toate acestea ea a arătat o abilitate remarcabilă în a și le însuși și amplifica.

Anti-semitismul, niciodată prea departe de teoriile conspirației și de previziunile apocalitice, s-au dovedit și el atrăgătoare pentru instituțiile pro-Kremlin, care au pretins că sioniștii controlează atît conducerea politică cît și pe cea militară a Statelor Unite.

Evenimentele care au avut loc săptămâna trecută la Washington au arătat, o dată în plus, care sînt consecințele reale ale dezinfomrării. Pentru media pro-Kremlin, ele au adus nu numai momente de satisfacție, dar și încă o ocazie de a discredita democrația din America în ochii atît ai audienței interne cît și în aceia ai audienței internaționale, și de a relua atacuri de dezinformare la adresa lui Joe Biden, președintele ales al Statelor Unite.

Dezinformarea cu privire la vaccinare concurează pentru atenție

Ocupată să relateze despre evenimente globale prin lentila dezinformării, media pro-Kremlin a găsit totuși timp ca să reia tema „războaielor vaccinului”. Occidentul, ni se spune, se opune vaccinului Sputnik V din cauză că îi frică de competiție. Uniunea Europeană a fost acuzată că refuză să cumpere vaccinul din rațiuni politice, NATO a fost acuzat că ar fi vrut să țină Rusia sub control prin discreditarea vaccinului rusesc, în timp ce Ucraina a fost acuzată de ceea ce media pro-Kremlin a descris drept distrugere planificată a propriului popor.

Cu toate acestea, în ciuda minciunilor și a vitriolului răspândite de media pro-Kremlin, vaccinarea contra COVID-19 a început deja în UE, care negociază cu mai multe companii obținerea unui număr încă și mai mare de vaccinuri. Între timp, lituanienii își celebrează victoria asupra ocupației sovietice, iar viitorul președinte al Statelor Unite va depune jurământul săptămâna viitoare.

Articol publicat pe site-ul EU vs Disinfo tradus de Lucian Ștefănescu.

Pe aceeași temă

XS
SM
MD
LG